versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Raportul de forţe: putere-opoziţie, Igor Boţan
Retrospectiva anului economic 2003, Iurie Gotişan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Guvern

Remanieri

La 14 ianuarie curent, directorul general al Întreprinderii de Stat "Aeroportul Internaţional Chişinău", Ion Crohin, a fost desemnat de către Guvern în calitate de director general al Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile, iar Valeriu Canna a fost eliberat, în baza cererii sale, din funcţia de director general al Organizaţiei de Promovare a Exportului din Moldova.

O altă remaniere a fost operată peste o săptămînă şi a vizat numirea ex-procurorului general, Vasile Rusu, în calitate de şef al Direcţiei Probleme Juridice a Cancelariei de Stat.

Hotărîri

"În scopul asigurării unităţii, coerenţei şi eficienţei politicii externe a Republicii Moldova şi coordonării activităţii organelor centrale de specialitate în domeniul relaţiilor externe", la 14 ianuarie a.c., Guvernul a aprobat un proiect de lege care stabileşte rolul Ministerului Afacerilor Externe (MAE) de coordonator în realizarea politicii externe a Republicii Moldova. Potrivit acestui document, toate misiunile diplomatice acreditate în Republica Moldova vor întreţine relaţii directe doar cu MAE şi vor comunica cu alte instituţii de stat doar prin intermediul acestuia. Mai mult, "orice proiect de deplasare în străinătate în exerciţiul funcţiunii şi orice proiect de invitaţie în Republica Moldova a unei persoane oficiale din străinătate" va trebui notificat în scris MAE. Totodată, "MAE, după consultări prealabile cu Preşedintele Republicii Moldova şi cu primul-ministru, va formula avize cu privire la participarea, componenţa şi mandatul delegaţiilor oficiale ale ţării la conferinţele şi reuniunile internaţionale", delegaţii care vor trebui să se călăuzească de "directivele scrise, indicaţiile şi instrucţiunile care determină poziţia Republicii Moldova, primite de la MAE".

În cadrul aceleiaşi şedinţe membrii organului executiv au modificat hotărîrea privind asigurările medicale obligatorii. Modificările operate vor permite persoanelor asigurate să solicite asistenţă medicală fără consultaţia şi îndreptarea medicului de familie. Astfel, potrivit unor oficiali de la Ministerul Sănătăţii, se va neglija instituţia medicului de familie, una din caracteristicile definitorii ale sistemului asigurărilor medicale obligatorii, fapt care ar putea conduce la bulversarea acestui sistem şi aşa embrionar. Pe de altă parte, în urma acestor modificări, ar avea de cîştigat pacienţii, care vor putea beneficia de asistenţă medicală într-un timp mai scurt, îşi vor putea alege singuri instituţia prestatoare de servicii medicale şi cei care au viză de reşedinţă în alte localităţi decît cele în care activează. Totodată, s-a adoptat o decizie care obligă instituţiile medicale să revină la vechile tarife pentru serviciile medicale, stipulate în catalogul unic de profil, de pînă la 1 decembrie 2003. Aceste tarife vor trebui păstrate pentru o perioadă de cel puţin şase luni.

Guvernul a aprobat, de asemenea, şi planul de acţiuni privind rambursarea datoriilor de către beneficiarii creditelor externe directe şi garantate de stat în perioada 1991-2002. Potrivit Zinaidei Greceanîi, ministru al Finanţelor, citată de BASA-press, în perioada 1991-2002 Republica Moldova a beneficiat de credite externe directe în sumă de 1 mlrd 156,6 mln USD şi de credite garantate de Guvern în sumă de 166,6 mln USD. Astfel, la 1 ianuarie 2003, datoriile la achitarea creditelor externe directe şi celor garantate de stat constituiau 724,3 mln USD şi, respectiv, 88,5 mln USD. Este important a se cunoaşte că aproximativ 418,6 mln USD din creditele externe au fost utilizate pentru atenuarea deficitului bugetar, 357,8 mln USD pentru "importul critic", 36 mln USD pentru dezvoltarea infrastructurii, 240,2 mln USD au fost investite în sectorul energetic, 45,8 mln USD în sectorul social, 37,5 mln USD în sectorul privat şi 20,7 mln USD în sectorul agroalimentar.

După ce Preşedintele Vladimir Voronin a anunţat că una dintre sarcinile actualei guvernări pentru 2004 este majorarea salariului mediu pe economie pînă la 100 USD, constituirea prin decizie guvernamentală a unei comisii care va avea drept scop identificarea acţiunilor necesare pentru a se obţine acest spor nu pare deloc surprinzătoare. În condiţiile în care pentru a se ajunge la un salariu mediu pe economie de 100 USD este nevoie de a se asigura o sporire a acestuia cu 30%, în timp ce, potrivit agenţiilor internaţionale de rating, ritmul de creştere a PIB-ului în 2004 va fi de 3,5-4,0%, promisiunea Preşedintelui pare a fi greu de realizat. Dacă puterea actuală este una care îşi asumă riscurile inerente actului de guvernare şi, implicit, pe cele ale neonorării promisiunilor făcute, atunci iniţiativa lui Vladimir Voronin merită aprecierea noastră. În caz contrar, putem presupune că aceasta fie este hazardată, fie are un scop propagandistic, mai cu seamă că anul 2004 este unul preelectoral. Dacă este aşa sau altfel, vom vedea la sfîrşitul acestui an, întrucît rezultatele eforturilor orientate în direcţia majorării salariului mediu pe economie vor fi mai uşor de cuantificat, ele fiind mult mai la suprafaţă (în buzunare), decît cele prin care se afişează creşterea PIB-ului.

La 21 ianuarie, Guvernul a aprobat un proiect de lege care presupune deschiderea de noi locuri de muncă pentru invalizi în perioada 2004-2006. Proiectul prevede: subvenţii în mărime de un salariu minim pe o durată de 18 luni, cu începere din 2005, pentru agenţii economici care vor angaja invalizi absolvenţi ai instituţiilor de învăţămînt finanţate de la bugetul de stat; stabilirea unor comenzi de stat pentru întreprinderile specializate ale invalizilor; acordarea serviciilor de integrare profesională; aprobarea unei liste cu funcţii şi profesii care urmează a fi ocupată preferenţial de invalizi, precum şi crearea întreprinderilor şi secţiilor specializate pentru utilizarea muncii invalizilor.

Guvernul a mai revizuit Regulamentul cu privire la înregistrarea partidelor şi altor organizaţii social-politice, aducîndu-l în concordanţă cu prevederile amendamentelor operate de către Parlament, în noiembrie 2003, la principala lege care reglementează activitatea formaţiunilor politice (A se vedea e-journal, nr. 20, 3 decembrie 2003) şi a completat Legea Guvernului cu un nou articol care stabileşte asigurarea controlului respectării legislaţiei Republicii Moldova în Gagauz-Yeri prin intermediul Cancelariei de Stat.

2. Preşedinţie

Obiective noi pentru un an nou

La 15 ianuarie, Preşedintele ţării, Vladimir Voronin, a convocat o şedinţă în cadrul căreia, potrivit unui comunicat de presă remis spre difuzare de către Preşedinţie, au fost discutate rezultatele preliminare ale anului 2003, precum şi sarcinile Guvernului şi cele ale Legislativului pentru anul 2004. Printre principalele probleme abordate se numără cele legate de perfecţionarea legislaţiei privind insolvabilitatea şi de implementarea sistemului asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală. Astfel, a fost accentuată necesitatea creării condiţiilor pentru a se evita "falimentarea intenţionată" a întreprinderilor, pentru a se asigura sporirea "responsabilităţii conducătorilor întreprinderilor insolvabile", sprijinirii agenţilor economici aflaţi "în dificultate din motive obiective" şi prevenirii distrugerii potenţialului economic. De asemenea, Guvernului i s-a recomandat să faciliteze trecerea la noul sistem de asigurări medicale obligatorii pe calea "unei campanii de comunicare eficiente, care ar cuprinde şi informarea specială a cadrelor medicale, a conducătorilor de întreprinderi despre esenţa sistemului în cauză, volumul pachetului unic de servicii medicale şi sursele financiare de susţinere şi dezvoltare a asistenţei medicale calitative".

Întrevedere cu Rudolf Perina

La scurt timp după ce Preşedintele moldovean, Vladimir Voronin, şi ambasadorul american, Heather M. Hodges, au căzut de acord în cadrul unei întîlniri asupra necesităţii consolidării şi extinderii relaţiilor bilaterale dintre Republica Moldova şi SUA, a urmat vizita la Chişinău a lui Rudolf Perina, negociator special al Departamentului de Stat al SUA pentru conflictele din Eurasia. În cadrul întrevederii acestuia cu Vladimir Voronin, din 19 ianuarie curent, a fost realizat "un schimb de opinii cu privire la stadiul actual al negocierilor în problema transnistreană" şi căile de impulsionare a reglementării acesteia. Potrivit serviciului de presă al Preşedinţiei, demnitarii au mai subliniat, într-un limbaj deja familiar nouă, "importanţa conjugării eforturilor tuturor părţilor pentru urgentarea soluţionării paşnice" a conflictului transnistrean.

Reiterarea interesului pentru integrarea europeană

La 22 ianuarie, şeful statului a convocat o reuniune cu reprezentanţii misiunilor diplomatice acreditate în Republica Moldova în cadrul căreia a reafirmat interesul autorităţilor de la Chişinău pentru integrarea europeană. Vladimir Voronin a subliniat că statul pe care îl reprezintă este dispus să asigure îndeplinirea "criteriilor de bază ale Uniunii Europene, implementarea treptată a politicilor comunitare, armonizarea legislaţiei şi a standardelor naţionale cu cele comunitare". Stabilirea integrării europene drept prioritate de politică externă a Republicii Moldova este justificată, în opinia Preşedintelui Voronin, de consensul social în această privinţă, cît şi de succesele economice din ultima perioadă, fapt care a avut efecte pozitive şi asupra sferei sociale. Totodată, şeful statului moldovenesc s-a arătat a fi conştient de faptul că "tendinţele pozitive ce s-au prefigurat constituie doar începutul relansării economice a statului nostru şi că întreaga societate va trebui să depună eforturi mari, conjugate pentru înfăptuirea unor importante reforme structurale, ce i-ar permite Republicii Moldova să adere la marea familie europeană". În acest context, s-a promis că acţiunile care au început în 2003 în scopul integrării Moldovei în Uniunea Europeană (UE) "vor continua în anul curent cu o mai mare amploare".

Este îmbucurător că s-a însuşit, ceea ce transpare în mod evident din discursul Preşedintelui Voronin, faptul că obţinerea unui succes real pe calea integrării Republicii Moldova în UE depinde în primul rînd de noi şi apoi de sprijinul acestui organism continental. Drept dovadă ne poate servi faptul că şeful statului a insistat mai întîi asupra necesităţii amplificării capacităţii noastre "de a promova reformele necesare, conform cerinţelor Uniunii Europene", şi apoi asupra celei de consolidare a relaţiilor dintre Republica Moldova şi UE, reafirmîndu-se în acest sens interesul părţii moldoveneşti pentru deschiderea unei reprezentanţe permanente a Comisiei Europene la Chişinău şi pentru dinamizarea relaţiilor cu un şir de state europene.

II. Transnistria

Conflictul transnistrean continuă să fie în vizorul comunităţii internaţionale

În discursul inaugural adresat Consiliului Permanent al OSCE ministrul de Externe al Bulgariei şi Preşedintele în exerciţiu al OSCE, Solomon Passy, şi-a exprimat încrederea că mediatorii şi reprezentanţii Republicii Moldova şi cei ai Transnistriei vor continua lucrul în cadrul formulei pentagonale de negocieri în vederea elaborării unui mecanism constituţional viabil, care va fi susţinut de majoritatea cetăţenilor Republicii Moldova. Cu acest prilej, ministrul de Externe bulgar a reconfirmat disponibilitatea OSCE de a oferi garanţii internaţionale pentru o asemenea soluţie. În acelaşi timp, Passy şi-a exprimat speranţa că Federaţia Rusă va continua procesul de evacuare a muniţiilor sale din regiunea transnistreană în conformitate cu angajamentele sale internaţionale.

Un prim pas în vederea realizării obiectivelor preşedinţiei bulgare a OSCE cu privire la cazul Republicii Moldova va fi întîlnirea mediatorilor programată pentru 26-27 ianuarie la Sofia, la care se va discuta problema reluării negocierilor în format pentagonal, conţinutul acestora şi periodicitatea rundelor de tratative. Reamintim că după refuzul autorităţilor moldovene de a semna proiectul de memorandum propus de Federaţia Rusă în noiembrie 2003, negociatorii nu s-au mai întîlnit în cadrul şedinţelor lunare. În acest context, atît cele două părţi, cît şi reprezentanţii mediatorilor şi-au exprimat speranţa că întîlnirea de la Sofia va relansa procesul de negocieri. Între aceştia rămîn însă divergenţe importante cu privire la rolul pe care îl va juca în acest proces planul de reglementare propus de Rusia anterior. Astfel, autorităţile moldovene au declarat că au pregătit un nou plan de reglementare în baza proiectului rus, cele transnistrene au declarat că au pregătit planul lor propriu de reglementare, care preconizează divizarea atribuţiilor între părţi pe bază de paritate, iar reprezentanţii Rusiei au dat de înţeles că vor insista asupra promovării planului lor drept unicul document viabil care poate duce la o soluţie politică a conflictului transnistrean. Se cunoaşte însă că şi OSCE are pregătit un plan elaborat de mediatori în cadrul a cîteva runde de negocieri înainte de apariţia planului rus.

Între timp, despre stadiul actual şi perspectivele procesului de reglementare a conflictului transnistrean Preşedintele Vladimir Voronin a discutat cu Rudolf Perina, negociator special al Departamentului de Stat al SUA pentru conflictele din Eurasia. Se aşteaptă ca şi în timpul vizitei la Moscova a Secretarului de Stat al SUA, Colin Powell, din 26-27 ianuarie curent, acesta să ridice problema conflictelor nesoluţionate din fosta Uniune Sovietică, în mod special a celor din Georgia şi Moldova, precum şi problema retragerii armatelor ruse de pe teritoriul acestor două state. În ajunul întîlnirii acestuia cu Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, ziarul moscovit "Izvestia", din 26 ianuarie 2004, a publicat pe prima pagină un articol în care Colin Powell constata că deşi Rusia are "interese fireşti" în afacerile vecinilor săi, SUA "recunosc în aceeaşi măsură integritatea suverană a vecinilor Rusiei, precum şi dreptul acestora la nişte relaţii paşnice şi respectuoase la hotarele lor". Aceste comentarii au fost interpretate de mai mulţi analişti occidentali drept o referinţă explicită la politica Rusiei faţă de Georgia şi la poziţia acesteia faţă de procesul de negocieri în vederea reglementării conflictului transnistrean din Republica Moldova.

Cu referinţă la problema retragerii muniţiilor ruse din regiunea transnistreană, Aleksandr Novojilov, ambasadorul cu misiuni speciale al Rusiei care va reprezenta Moscova la întîlnirea de la Sofia, a declarat că nu există dovezi precum că pauza de o lună în procesul de retragere a muniţiilor ruse din Transnistria se datorează blocării procesului de către transnistreni. Novojilov a admis totuşi că administraţia de la Tiraspol ar fi putut introduce o pauză pentru a obţine garanţii de securitate prin menţinerea prezenţei militare ruse în regiune, lucru pe care Rusia îl înţelege, dar care nu o va împiedica să-şi onoreze angajamentele cu privire la retragerea integrală a muniţiilor sale din regiune.

Deţinuţii politici moldoveni de la Tiraspol

Andrei Ivanţoc, unul din cei trei prizonieri politici din "grupul Ilaşcu" deţinuţi de peste 12 ani de către autorităţile de la Tiraspol, a încetat greva foamei la care a recurs la 28 decembrie 2003 în semn de protest faţă de condiţiile inumane de detenţie. Ivanţoc a încetat greva foamei după ce a fost vizitat de un medic al Crucii Roşii. Misiunea OSCE s-a arătat îngrijorată faţă de condiţiile de detenţie ale celor trei deţinuţi moldoveni de la Tiraspol şi a declarat că eliberarea acestora ar constitui un gest umanitar şi de reconciliere din partea autorităţilor transnistrene, dar şi un gest de răspuns faţă de decretul Preşedintelui Vladimir Voronin din noiembrie 2003 prin care au fost amnistiaţi combatanţii care au luptat în războiul din 1992 în componenţa formaţiunilor transnistrene.

Atît Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO), cît şi Parlamentul European au solicitat Republicii Moldova şi Rusiei să intervină pentru ameliorarea situaţiei celor trei deţinuţi politici din Transnistria. Aceste acţiuni au survenit în urma unei serii de demersuri ale diplomaţiei române, toţi cei trei deţinuţi fiind cetăţeni ai României.

Pe de altă parte, ziarul bucureştean "Ziua" şi Asociaţia Civic Media din România au iniţiat o campanie de colectare de semnături pentru eliberarea deţinuţilor din "Grupul Ilaşcu". Pe lîngă o serie de personalităţi distincte ale vieţii politice şi culturale din România, dar şi un număr mare de cetăţeni de rînd, campaniei i s-au alăturat o serie de asociaţii de renume, cum ar fi Asociaţia Româna de Sociologie, Agenţia de Monitorizare a Presei, cîteva confederaţi sindicale şi un şir de organizaţii ale românilor din diasporă.

III. Studii, analize, comentarii

Raportul de forţe: putere-opoziţie
Igor Boţan, 28 ianuarie 2004

Deşi pînă la demararea următoarei campanii electorale pentru alegerea Parlamentului a rămas aproximativ un an de zile, principalele forţe politice au început deja discuţiile despre formarea alianţelor, precum şi testarea mesajelor care ar putea avea priză la alegători

»»»

Retrospectiva anului economic 2003
Iurie Gotişan, 28 ianuarie 2004

Într-un interviu acordat unui post de televiziune la sfîrşitul anului 2003, şeful Cabinetului de miniştri declara ferm şi cu emfază că anume sub guvernarea actuală PIB-ul ţării este în creştere al treilea an consecutiv

»»»