versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Foc asupra statelor-majore!, Igor Boţan
Consecinţele unei crize de amploare, Iurie Gotişan

I. Activitatea instituţiilor publice

1. Parlament

1.1. Perioadă de o relativă acalmie

După o perioadă mai tumultuoasă în activitatea forului legislativ, acesta a reintrat în albia unei activităţi marcate de o relativă acalmie. În condiţiile atenuării disputelor de natură politică, discuţiile din cadrul Parlamentului au avut mai curînd un caracter tehnic, vizînd în principal examinarea proiectelor de acte legislative.

1.2 Acte legislative

Legea cu privire la investiţii în antreprenoriat stabileşte principiile juridice, economice şi sociale de organizare şi dezvoltare a activităţii investiţionale, drepturile şi obligaţiile investitorilor, atribuţiile autorităţilor publice în domeniu, garanţiile pe care le acordă statul investitorilor străini şi autohtoni, precum şi regimul activităţii întreprinderilor cu investiţii străine.

Actul respectiv mai defineşte o serie de noţiuni în domeniu, precum cea de "investiţii" prin care se are în vedere totalitatea de bunuri active depuse în activitatea de întreprinzător pentru a se obţine venit, precizează formele pe care le pot avea investiţiile, stabileşte principii de realizare a acestora şi prevede mecanisme de protejare a lor. În cazul examinării capitolului care se referă la protejarea investitorilor străini, mai mulţi reprezentanţi ai opoziţiei parlamentare au exprimat un şir de obiecţii, arătînd că normele declarative din legislaţie nu-şi găsesc continuitate într-o politică adecvată faţă de investitori, invocînd în acest sens cazurile "Union Fenosa", "Farmaco", "Megadat.com", hotelului "Dacia" ş.a.).

În general, Legea nu a introdus garanţii şi elemente noi de facilitare a activităţii investitorilor, normele respective urmînd a fi stabilite în legislaţia fiscală, vamală, cu privire la proprietate etc. Legea adoptată de Parlament va asigura doar reglementarea generală de la care se va porni în realizarea politicii de stat în domeniul investiţiilor, politică care, conform legii sus-numite, va fi elaborată şi promovată de către Guvernul Republicii Moldova, în special prin intermediul Ministerului Economiei.

Prin Legea privind anularea penalităţilor şi amenzilor întreprinderilor raionale de termoficare Parlamentul a dispus anularea, conform situaţiei de la 1 ianuarie 2004, a amenzilor şi penalităţilor calculate întreprinderilor raionale din sistemul de termoficare. Suma totală a datoriilor faţă de bugetul public a acestor întreprinderi se estimează la peste 22,5 milioane lei. Tot 22,5 milioane lei constituie amenzile şi penalităţile calculate pentru neachitarea acestor datorii.

Un alt act legislativ aprobat de Parlament este Legea pentru modificarea legii cu privire la introducerea şi scoaterea din Republica Moldova a bunurilor de către persoanele fizice. Aceasta prevede:

1. acordarea dreptului persoanelor fizice de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova: bunuri destinate activităţii comerciale sau de producţie a căror valoare în vamă nu depăşeşte suma de 100 000 Euro; obiecte din metale şi pietre preţioase produse de agenţii economici autorizaţi, destinate aceloraşi tipuri de activităţi şi a căror valoare nu depăşeşte în vamă aceeaşi sumă;
2. acordarea dreptului persoanelor fizice rezidente în Republica Moldova de a introduce mijloace de transport auto cu termen de exploatare mai mare de 10 ani pe o perioadă de pînă la 45 de zile, în cazul în care nu vor fi plasate în nici un regim vamal. În schimb, se cer respectate următoarele condiţii: mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidenţă permanentă în alte state pe numele persoanei rezidente în Republica Moldova; în contul organului vamal de frontieră să fie depusă o sumă de garanţie (în valută naţională şi/ sau străină) în mărime dublă faţă de drepturile de import prevăzute pentru plasarea mijlocului de transport auto în regimul vamal de import; după 45 de zile mijloacele de transport auto să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, restituindu-se suma garanţiei depuse.

Legea pentru completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative introduce un articol nou - Încălcarea legislaţiei cu privire la reprezentarea statului în societăţile economice - în cuprinsul codului de faţă. Articolul stabileşte sancţionarea cu pedepse pecuniare între 3600 şi 54 000 lei pentru: încălcarea drepturilor şi intereselor legale ale statului în procesul de constituire, activitate, reorganizare şi lichidare a societăţii, prin care statului i s-ar atribui rolul de participant cu răspundere nelimitată sau suplimentară sau i s-ar diminua cota de participare în capitalul social, în cazul în care legea interzice acest lucru; tăinuirea condiţiilor prin care reprezentantul statului deţine sau a dobîndit interes patrimonial în societatea economică şi n-a anunţat autoritatea de stat abilitată; tăinuirea sub orice formă a informaţiei privind activitatea economică şi financiară, a altei informaţii pe care autoritatea de stat abilitată este în drept să o ceară etc.

O altă reglementare importantă este Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la activitatea operativă de investigaţii, portul armelor şi licenţierea unor genuri de activitate. Aceasta aduce un şir de acte legislative în concordanţă cu prevederile noului Cod de procedură penală şi cu cele ale Legii privind activitatea particulară de detectiv şi de pază.

Dincolo de acestea, Parlamentul a mai ratificat şi cîteva acte internaţionale, între care:

1. Convenţia Europeană privind transferarea persoanelor condamnate şi Protocolul adiţional la Convenţie;
2. Convenţia între Republica Moldova şi Republica Slovacă pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe proprietate;
3. Protocolul privind încetarea valabilităţii Acordului cu privire la crearea Uniunii euroasiatice interstatale "Cărbune şi metal".

În condiţiile în care mai mulţi observatori remarcă faptul că în procesul de organizare a CSI au fost transplantate mai multe forme, mecanisme şi instrumente utilizate în construcţia UE, se cere de menţionat că de acum încolo ei vor avea cu un element de comparaţie mai puţin între aceste două organizaţii, întrucît Uniunea euroasiatică "Cărbune şi metal" din spaţiul CSI - similară oarecum cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), care a servit drept piatră de temelie pentru procesul de construcţie europeană - şi-a încheiat de facto existenţa.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conţinutul actelor legislative sus-menţionate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT.

2. Guvern

2.1. Remanieri

În fruntea Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale (MERN) şi a Departamentului Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului (DCDT), apărute recent după restructurarea fostului Minister al Ecologiei, Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (MECDT), au fost numiţi Constantin Mihailescu şi, respectiv, Igor Semenovscher.

Conform altor remanieri de cadre operate de Guvern la 24 martie curent, Igor Semenovscher va fi secundat de Svetlana Dohotaru căreia i s-a încredinţat funcţia de prim-vicedirector al DCDT. În aceeaşi zi, Olga Goncearova a fost numită în locul Tatianei Mlecico în funcţia de director al Departamentului Relaţii Interetnice, Ion Dron a fost desemnat în funcţia de director al Centrului de Creaţie Legislativă, înlocuind-o în această calitate pe Parascovia Copacinschi, Aurelian Dănilă a fost demis din funcţia de rector al Academiei de Arte, Teatru şi Film, iar Iurie Moraru a fost eliberat din funcţia de şef al Serviciului de presă al organului executiv. Alte remanieri au vizat numirea lui Adrian Fetescu în calitate de director adjunct al Camerei de Licenţiere, precum şi desemnarea lui Andrei Neguţa, ambasadorul Republicii Moldova în Franţa, pentru aceeaşi funcţie în Regatul Spaniei.

2.2 Hotărîri

La 17 martie curent, Guvernul a aprobat o hotărîre prin care a dispus alocarea pe parcursul anului 2004 a 3 500 000 lei pentru efectuarea cercetărilor ştiinţifice în cadrul programelor de stat de cercetare-dezvoltare şi a 5 315 750 lei pentru realizarea proiectelor de cercetare-dezvoltare şi de transfer tehnologic, selectate pe bază de concurs. Guvernul a pus în sarcina Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică să elaboreze în termen de o lună Planul Naţional de cercetare-dezvoltare pe anul 2004, să stabilească în termen de 6 luni metodologia de evaluare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice în cadrul programelor de stat, precum şi să prezinte pînă la 1 aprilie curent mecanismul de remunerare a persoanelor antrenate în realizarea ambelor categorii de proiecte.

Printr-o altă hotărîre, Executivul a aprobat Regulamentul şi structura DCDT, lista instituţiilor, organizaţiilor şi întreprinderilor de stat subordonate DCDT, precum şi cea a societăţilor pe acţiuni în care pachetul de acţiuni ale statului este administrat de acest departament. Hotărîrea mai stabileşte şi personalul scriptic al DCDT.

Începînd cu 1 aprilie curent, pensiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat vor fi indexate cu 22,3 la sută. Pentru stabilirea coeficientului de indexare a fost luată în calcul creşterea, în anul trecut, a indicelui preţurilor de consum cu 15,7% şi a salariului mediu pe economie cu 28,9%. Sub incidenţa acestei reglementări vor intra 623 mii persoane. Reamintim că în 2003 pensiile au fost indexate cu 19,3 la sută pentru mai bine de 618 mii pensionari. Acum valoarea medie a pensiei pe ţară este de 217 lei.

La şedinţa Guvernului din 24 martie a fost propus un proiect de modificare a Legii pentru achiziţia de mărfuri, lucrări şi servicii pentru necesităţile statului, adoptate la 30 aprilie 1997. Actualul proiect a fost elaborat de Ministerul Economiei, are drept scop perfecţionarea şi simplificarea procesului de achiziţie a mărfurilor, lucrărilor şi serviciilor din contul banilor publici, precum şi propune descentralizarea mecanismului actual de achiziţii publice. Proiectul mai prevede asigurarea publicităţii pentru desfăşurarea licitaţiilor publice de către Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice (ANAP). În rest, fiecare beneficiar de stat îşi va desfăşura achiziţiile în mod individual, fără aprobarea contractelor de către ANAP.

2.3. Eradicarea corupţiei

La 19 martie curent, Comisia pentru elaborarea Strategiei Naţionale de Prevenire şi Combatere a Corupţiei s-a reunit într-o şedinţă de lucru, aprobînd proiectele strategiei în cauză şi cel al planului de acţiuni aferent acesteia, nu însă fără a avansa cîteva propuneri de modificare şi completare a acestor două documente. Modificările şi completările propuse vizează, în principal, introducerea în conţinutul documentelor respective a unor compartimente noi "care să asigure reprezentanţilor mass-media condiţii necesare pentru desfăşurarea jurnalismului de investigare şi cu privire la răspunderea materială a organelor de control în cazul cauzării nejustificate a unor prejudicii materiale agenţilor economici". În continuare urmează, după ce Secretariatul Comisiei va reface textul acestor documente în termen de 5 zile, înaintarea lor pentru a fi aprobate de Parlament.

3. Preşedinţie

3.1. Decret

La aproximativ o lună de la accentuarea de către Preşedintele Vladimir Voronin a necesităţii edificării societăţii informaţionale în Republica Moldova, pe 19 martie a fost emis un decret în acest sens. Decretul declară edificarea societăţii informaţionale în Republica Moldova drept una din priorităţile naţionale şi stabileşte patru sarcini pe care le va avea de îndeplinit Guvernul în această direcţie. Constituirea Comisiei Naţionale pentru Edificarea Societăţii Informaţionale în Republica Moldova şi elaborarea, pînă la sfîrşitul anului 2004, a unei strategii, însoţită de un plan de măsuri ce i-ar corespunde - sînt două dintre aceste sarcini.

3.2. Sarcini pentru Academia de Ştiinţe

În ajunul adunării generale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), Preşedintele Vladimir Voronin a vizitat la 17 martie această instituţie întreţinîndu-se cu colaboratorii Institutului de Cercetări Economice, Institutului de Filozofie, Sociologie, Politologie şi Drept, Institutului de Cercetări Interetnice şi Institutului de Genetică. Principalul mesaj cu care a venit şeful statului în faţa oamenilor de ştiinţă se referă la consolidarea colaborării institutelor Academiei de Ştiinţe cu instituţiile publice în sensul utilizării rezultatelor cercetărilor ştiinţifice la toate etapele de realizare a politicilor publice.

Calificînd situaţia ştiinţei moldoveneşti drept catastrofală, Preşedintele Voronin a subliniat necesitatea restructurării domeniului în cauză şi a nominalizat principalele sarcini ale reformării acestuia. Sarcinile vizează: "formarea în ţară a unui climat favorabil inovaţiilor; /…/ crearea bazei juridice pentru comercializarea rezultatelor activităţii ştiinţifice; /…/ crearea suportului juridic necesar trecerii de la mecanismul deficitar şi defectuos al finanţării ştiinţei de către stat la sistemul investiţiilor de stat în ştiinţă şi inovaţie şi /…/ crearea de condiţii pentru ca ea (ştiinţa - n. ADEPT) să interacţioneze temeinic cu sistemul de învăţămînt". În aceeaşi ordine de idei, şeful statului a adus la cunoştinţa audienţei şi principalele intenţii ale autorităţilor actuale vizavi de reformarea domeniului activităţii ştiinţifice, intenţii care se vor putea materializa prin: concentrarea alocaţiilor financiare pentru cercetări ştiinţifice în sensul utilizării lor numai prin intermediul AŞM; trecerea tuturor instituţiilor cu profil ştiinţific în subordinea AŞM; acreditarea ştiinţifică a instituţiilor AŞM; modificarea structurii AŞM, astfel încît Consiliul superior pentru ştiinţă să devină organul executiv colectiv al AŞM; majorarea salariilor cercetătorilor ştiinţifici, precum şi prin încheierea unui acord dintre AŞM şi Guvern care va statua obligaţiile lor reciproce.

3.3. Şedinţa Colegiului Ministerului Energeticii

Participînd la şedinţa Colegiului Ministrului Energeticii, Preşedintele Vladimir Voronin a rostit un discurs prin care a dat de înţeles că este nemulţumit de activitatea acestui minister. Utilizînd sintagme de inspiraţie figurativă, şeful statului a spus că în condiţiile de faţă Ministerul Energeticii nu poate fi numit altfel decît "dispecerat central", care doar în situaţia în care va fi reorganizat va putea deveni un "stat-major" al ramurii. Ca să poată pretinde la un astfel de calificativ, ministerul în cauză va trebui, în opinia Preşedintelui, să se ocupe în mod prioritar de: modernizarea sistemelor de distribuţie a energiei; reducerea cheltuielilor de producţie; diminuarea pierderilor de energie; implementarea consecventă pe parcursul următorilor 3 ani a Strategiei dezvoltării capacităţilor generatoare de electricitate în vederea asigurării securităţii energetice depline a Republicii Moldova; descentralizarea sistemului de încălzire etc.

II. Politici economice

1. Politica monetar-creditară

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a Republicii Moldova a decis, printr-o hotărîre din 26 martie 2004, menţinerea ratelor dobînzilor la nivelul stabilit la 4 decembrie 2003. Potrivit oficialilor de la Banca Naţională, această decizie a fost adoptată ţinînd cont, în principal, de dinamica indicatorilor macroeconomici, a ratei inflaţiei şi a principalilor indicatori monetari.

Totodată, rata de bază anuală a dobînzii a fost stabilită la nivelul de 14 la sută şi este aplicată la refinanţarea băncilor comerciale prin intermediul operaţiunilor REPO de achiziţionare a hîrtiilor de valoare de stat şi a bonurilor de trezorerie pe un termen de două luni. Rata dobînzii la facilitatea de lombard, la creditele overnight şi depozitele atrase de BNM de la băncile comerciale au rămas la acelaşi niveluri - 16 la sută, 17 la sută şi, respectiv, 3 la sută. Rata dobînzii la creditele pe termen lung (peste cinci ani) constituie 11,5 la sută.

2. Sectorul bancar

În anul 2004 volumul achiziţiilor de valută străină în numerar de la populaţie continuă să fie cu mult peste volumul vînzărilor. În ianuarie băncile comerciale au cumpărat cu 24,7 milioane USD în numerar mai mult decît în decembrie 2003. În februarie diferenţa a fost de 30,3 milioane USD. Totodată, în ianuarie 2004 instituţiile financiar-bancare au achiziţionat 9,3 milioane Euro, iar în februarie - 6,6 milioane Euro. Pe parcursul anului 2003 pe conturile curente ale băncilor au intrat, ca urmare a diferenţei de vînzare şi cumpărare, 302 milioane USD şi 103 milioane Euro. Tendinţele care se reliefează în sectorul bancar arată că în anul curent aceste intrări pe contul băncilor vor fi cu mult mai mari. Aproximativ ? din achiziţiile de valută de la bănci au fost procurate de către Banca Naţională pentru a completa rezervele valutare. Dacă la începutul anului rezervele valutare nete constituiau 159,83 milioane USD, apoi la sfîrşitul lunii februarie acestea se cifrau la 176,69 milioane USD. Rezervele valutare brute se estimează actualmente la 310,91 milioane USD şi acoperă 2,2-2,3 luni de import. O asemenea modificare rapidă a activelor Băncii Naţionale a condus în mod clar la o creştere substanţială a bazei monetare (M0). Iar potrivit evoluţiei principalilor indicatori monetari, se presupune că la sfîrşitul primului trimestru al acestui an rezervele valutare ale BNM vor fi în jur de 320 milioane de USD.

3. Politici comerciale

În anul 2003 volumul producţiei fabricate în zonele economice libere (ZEL) a depăşit de 1,5 ori nivelul atins în anul precedent. Mai mult de 75% din producţie a fost exportată. Potrivit rezultatelor de anul trecut, rezidenţii zonelor economice libere au transferat la buget 64,9 milioane lei. Zonele economice libere constituie un instrument eficient al politicii investiţionale promovate de stat. Factori de decizie din cadrul Ministerului Economiei susţin că ZEL joacă un rol important în economia regiunilor. Astfel ZEL "Valcaneş" a transferat la buget 5,6 milioane lei, ceea ce reprezintă 48% din încasările în bugetul raional. O situaţie similară este prezentă şi în raionul Taraclia unde este prezentă ZEL "Tvardiţa". Investiţiile nete plasate în această zonă pe parcursul anului trecut au constituit 51,3 milioane USD.

4. Privatizare

Guvernul a anunţat un nou concurs investiţional pentru vînzarea a 99,97% din acţiunile întreprinderii "Nis-Struguraş". La concursul precedent, anunţat anul trecut, a participat doar compania rusă "Parom" din Moscova. În aceste condiţii, privatizarea combinatului de vinuri a fost amînată. Aceasta s-a produs pe motivul neîndeplinirii de către investitor a obligaţiilor asumate şi stipulate în contractul de privatizare a combinatului. Potrivit oficialilor din Guvern, contractul a fost reziliat în legătură cu faptul ca SA "Parom" asumîndu-şi obligaţia să achite pentru fabrica moldovenească 1,5 milioane USD sub formă de investiţii n-a efectuat plata în termenul semnat de ambele părţi şi prevăzut de legislaţia în vigoare.

III. Transnistria

1. Chişinăul cheamă la reluarea negocierilor în format pentagonal

În cadrul unei conferinţe de presă ţinute la Chişinău la 16 martie ministrul Reintegrării Vasile Şova a solicitat mediatorilor să fixeze o dată exactă pentru reluarea negocierilor în format pentagonal. Potrivit ministrului Şova, perspectivele reluării negocierilor sînt reale, dar necesită eforturi suplimentare. El a îndemnat mediatorii din partea Rusiei, Ucrainei şi OSCE să iniţieze consultările necesare pentru convocarea unei întîlniri pentagonale la sfîrşitul lunii martie, potrivit înţelegerilor de la Belgrad.

Vasile Şova a reiterat îngrijorarea Chişinăului faţă de acţiunile unilaterale ale administraţiei transnistrene şi care sînt îndreptate spre destabilizarea situaţiei din regiune şi tensionarea relaţiilor cu Chişinăul, referindu-se la incidentele din jurul comisariatului moldovean de poliţie de la Tighina (Bender) şi la situaţia şcolilor româneşti din regiunea transnistreană. În acest sens, Şova a declarat, citat de "Basa-press": "Sînt vizibile simptome ale unei situaţii de criză, care ar putea fi prevenită prin reluarea negocierilor în cel mai larg format. /.../ Dacă însă eforturile noastre vor rămîne fără rezultat, va fi, probabil, necesară convocarea unei şedinţe speciale a Consiliului Permanent al OSCE de la Viena".

Pe de altă parte, William Hill, Şeful Misiunii OSCE de la Chişinău, declara ceva mai tîrziu că Tiraspolul tergiversează în mod nejustificat procesul de relansare a negocierilor în format pentagonal. Potrivit lui Hill, autorităţile transnistrene refuză sub diverse pretexte solicitările repetate ale OSCE de a fixa o dată exactă la care reprezentanţii Tiraspolului ar fi disponibili să participe alături de reprezentanţii Chişinăului şi cei ai mediatorilor la o nouă şedinţă în format pentagonal.

2. Alegerile din Rusia şi priorităţile "politicii externe" ale Transnistriei

"Politica externă a Transnistriei rămîne neschimbată şi este orientată istoric spre legături prioritare cu Rusia şi Ucraina. Susţinerea şi fortificarea acestor legături reprezintă priorităţile noastre strategice", declara la 22 martie liderul transnistrean Igor Smirnov, citat de agenţia oficială de presă de la Tiraspol, "Olvia-press", în cadrul unei conferinţe de presă convocată pentru a face bilanţul anului politic 2003 şi a schiţa priorităţile politicii externe pentru 2004. Smirnov le-a mulţumit celor două state pentru desfăşurarea operaţiunii de menţinere a păcii în regiune şi pentru contribuţia la procesul de reglementare transnistreană, exprimîndu-şi speranţa că şi în continuare acestea vor juca un rol determinant atît în procesul de reglementare, cît şi în cel de reconstrucţie postconflictuală.

Fermitatea tonului declaraţiilor lui Smirnov nu poate fi disociată de rezultatele alegerilor prezidenţiale de la Moscova. În ajunul acestora Smirnov s-a întîlnit la Moscova cu Preşedintele rus Vladimir Putin, cu care a abordat şi subiectul reglementării transnistrene, iar în ziua scrutinului propriu-zis Smirnov îndemna Rusia să-şi intensifice rolul de putere ce asigură "pacea şi securitatea" în Transnistria. Tot atunci Smirnov chema la permanentizarea prezenţei militare ruse în regiune şi la accelerarea procesului de dobîndire a cetăţeniei ruse de către locuitorii transnistreni. În aceste condiţii, este uşor de înţeles contextul pledoariilor Tiraspolului pentru reglementarea definitivă şi echitabilă a relaţiilor dintre Chişinău şi Tiraspol, precum şi pentru consolidarea juridică a statalităţii transnistrene pe arena internaţională.

3. Procesul de evacuare a muniţiilor ruseşti din regiunea transnistreană

O încărcătură de circa 100 de tone de obuze de artilerie şi mine ruseşti a fost evacuată din regiunea transnistreană în noaptea de 24 spre 25 martie. Aceasta este prima încărcătură de muniţii ruseşti evacuate din Transnistria în acest an, după o pauză de trei luni. Purtătorul de cuvînt al Misiunii OSCE din Moldova, Claus Neukirch, a confirmat expedierea încărcăturii, dar a precizat că experţii militari ai Misiunii nu au asistat la încărcarea transportului, ci au fost admişi numai în ultimul moment la depozit. Neukirch a mai declarat că autorităţile ruseşti nu au precizat data la care vor transporta următoarea încărcătură.

4. Planul Kozak în atenţia comunităţii internaţionale

Ambasadorul Stephen Pifer, asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA, aflat într-o vizită oficială la Moscova, şi-a exprimat convingerea că în urma vizitei la Washington din aprilie curent a viceministrului rus de Externe, Veaceslav Trubnikov, planului rusesc de reglementare transnistreană, cunoscut şi ca Planul Kozak, "i se poate induce energie nouă". Potrivit agenţiilor ruseşti, citate de "Basa-press", diplomatul american a mai declarat că Rusia ar trebui să-şi asume o parte din vină pentru eşecul Planului Kozak, deoarece acesta prevedea participarea unui contingent de 2000 militari ruşi la operaţiunea de menţinere a păcii, şi nu a 300 sau maximum 500 de militari aşa cum anunţase Rusia anterior în cadrul consultărilor cu demnitari europeni.

Cu referinţă la acelaşi Plan Kozak, ediţia electronică a ziarului moscovit "Nezavisimaia Gazeta" a publicat la 25 martie un comentariu semnat de analistul politic german Aleksander Rahr. Potrivit acestuia, planul elaborat de către unul dintre politicienii cu cele mai mari perspective din anturajul Preşedintelui Putin, Dmitri Kozak, este un model de recuperare a fostelor republici sovietice. Astfel, afirma Rahr, modelul confederativ elaborat pentru Moldova, în caz de succes, ar fi fost propus şi Georgiei, apoi Armeniei şi Azerbaidjanului, iar transformarea fostelor republici sovietice în state confederative ar fi dus în timp la transformarea CSI într-o cvasiconfederaţie. Analistul german presupune că Rusia se va opune oricăror iniţiative internaţionale de pacificare în fostul spaţiu sovietic, iar atîta timp cît Occidentul nu va deschide uşa Uniunii Europene şi a NATO pentru georgieni, moldoveni şi ucraineni, influenţa Rusiei în acest spaţiu va fi în creştere. Astfel, concluzionează Rahr, "soarta parteneriatului dintre Rusia şi Occident în timpul celui de-al doilea mandat prezidenţial (al lui V. Putin - n. ADEPT) va fi decisă nu în saloanele diplomatice din Bruxelles, Washington, Londra, Roma sau Berlin, ci în punctele fierbinţi ca Batumi, Suhumi şi Tiraspol".

IV. Relaţii externe

1. Integrarea europeană

Potrivit comunicatelor de presă difuzate de MAE la începutul acestui an, la mijlocul lunii martie ar fi trebuit să aibă loc ultima rundă (a III-a) de negocieri pe marginea Planului de Acţiuni RM-UE. Aceasta însă a fost amînată pentru o vreme, fapt care le-a determinat pe unele instituţii media să avanseze ideea că procesul de negocieri a fost întrerupt. Ceva mai tîrziu, Ambasada Marii Britanii, după o întîlnire a mai multor diplomaţi europeni cu ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, a difuzat un comunicat de presă în care precizează că "nici o întrerupere nu a survenit în procesul de negocieri. /…/ La această etapă, ţările membre ale UE şi cele care aderă trec în revistă rezultatele discuţiilor avute pînă în prezent cu toate statele partenere implicate în programul Europa Extinsă pentru a determina acţiunile de viitor. Obiectivul principal este obţinerea unui rezultat clar şi pozitiv al discuţiilor privind planurile de acţiuni, inclusiv cel pentru Republica Moldova".

Chintesenţa acestei precizări a fost confirmată şi de surse din cadrul MAE, care au mai presupus că data ultimei runde de negocieri va fi stabilită fie pentru sfîrşitul lunii martie, fie pentru începutul lunii următoare, după care autorităţile moldovene vor trebui să finalizeze Planul de Acţiuni, astfel încît să fie posibilă prezentarea lui la Bruxelles pînă în luna mai curent.

2. GUUAM

În capitala Azerbaidjanului, oraşul Baku, a avut loc reuniunea coordonatorilor naţionali din ţările GUUAM, Republica Moldova fiind reprezentată la această întrunire de Sergiu Stati, ministru adjunct de Externe. Potrivit agenţiei RIA "Novosti", citată de "BASA-press", în cadrul reuniunii au fost abordate mai multe probleme, între care: dezvoltarea structurii interne a GUUAM, realizarea acordurilor semnate pînă în prezent de membrii organizaţiei, colaborarea acestui aranjament regional cu alte state etc.

V. Studii, analize, comentarii

Foc asupra statelor-majore!
Igor Boţan, 30 martie 2004

Deşi acţiunile întreprinse de opoziţie în vederea constituirii unor coaliţii preelectorale nu inspiră optimism, totuşi guvernanţii au declanşat o campanie masivă de dezbinare şi defăimare a acesteia

»»»

Consecinţele unei crize de amploare
Iurie Gotişan, 30 martie 2004

Ultimele evenimente legate de criza făinii ne face să intuim, în baza experienţei anterior acumulate, că majorarea preţurilor la pîine în viitorul apropiat este inevitabilă. Cu certitudine, scumpirea în cauză se va prezenta ca un fenomen care îl afectează pe fiecare

»»»