ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
  Monitorizarea activității partidelor și politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activități  

Publicații  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componența blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informație utilă  

Legislație  

Site-uri relevante  

Guvernare și democrație în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an. II, nr. 39, 27 septembrie - 17 octombrie 2004

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

I. Activitatea instituțiilor publice

1. Parlament

1.1. Decizii

În perioada de referință organul legislativ s-a întrunit în cadrul a două ședințe plenare.

La ședința sa din 30 septembrie, Parlamentul a decis numirea președintelui Judecătoriei Economice, Petru Răilean, în funcția de președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC). Petru Răilean a mai deținut funcția de președinte al CEC în 1996, în perioada campaniei electorale pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova. Numirea unei persoane experimentate în funcția de Președinte al CEC se poate explica prin dorința majorității parlamentare de a evita apariția unor probleme de natură electorală, mai ales în condițiile în care comunitatea internațională, organizațiile specializate și mai mulți reprezentanți ai societății civile și-au declarat intenția de a monitoriza foarte atent desfășurarea viitorului scrutin pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova.

La aceeași ședință, deputații din Parlament au acceptat eliberarea din funcție a Președintelui Curții de Conturi, Vasile Pentelei. Deși demisia a fost acceptată la cererea sa, mai mulți deputați și reprezentanți ai presei au declarat că Vasile Pentelei a fost demis în urma scandalului legat de atribuirea mai multor terenuri pentru construcții de către primăria mun. Chișinău, mai cu seamă că în lista persoanelor care au primit astfel de terenuri, listă publicată în Moldova suverană, figurează numele mai multor funcționari importanți de la Curtea de Conturi.

În urma aceluiași scandal, din componența fracțiunii majoritare a fost exclus Alexandru Ciugureanu pentru "comportament inadecvat și acțiuni incompatibile cu calitatea de ales al poporului". Numele deputatului respectiv figura și el în lista publicată de ziarul guvernamental.

Preocupată de "curățirea" propriilor rînduri, majoritatea parlamentară nu a uitat nici de reprezentanții opoziției. Astfel, s-a decis constituirea unei comisii de anchetă care să cerceteze circumstanțele obținerii de către liderul PPCD Iurie Roșca a cîtorva imobile în mun. Chișinău. După ce președintele creștin-democrat a declarat că imobilele și alte proprietăți le deține legal, că achită toate impozitele și că face toate declarațiile de avere, acestuia i s-au adus acuzații noi referitor la o presupusă implicare a lui într-o operațiune de falsificare a unor mari sume de bani, informație parvenită de la serviciile speciale din Ucraina.

Peste o săptămînă, în plenul Legislativului a fost audiat raportul ministrului Energeticii, Iacob Timciuc, care a asigurat parlamentarii că sistemul de încălzire din țară este pregătit pentru sezonul rece și că locatarii conectați la sistemele centralizate vor avea căldură calitativă imediat ce condițiile climaterice vor impune acest lucru. Cu toate acestea, ministrul nu a precizat ce se va întîmpla cu conectarea la căldură a blocurilor unde datoriile pentru consumul de energie nu au fost achitate și dacă aceste case vor primi căldură împreună cu celelalte, precum și nu a răspuns la întrebările deputaților referitor la posibilitatea reducerii livrării de gaze de către Federația Rusă și la pericolul pe care îl comportă această situație, recunoscînd totodată că dependența de furnizorul rus Gazprom este cvasitotală.

1.2. Acte legislative

Prin Legea privind anularea unor penalități datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, conform unei practici încetățenite deja, deputații au scutit de penalitățile anterior calculate mai multe întreprinderi care nu au datorii la plata salariilor și contribuțiilor de asigurări sociale de stat. Suma totală a penalităților se estimează la peste 1,7 mln lei. Ca și anterior, motivul declarat al scutirilor a fost necesitatea redresării situației lor economico-financiare.

Convenția Poștală Universală, Regulamentul general al Uniunii Poștale Internaționale și Acordul privind serviciile de plată poștale au fost ratificate prin Legea de ratificare a unor acte ale Uniunii Poștale Internaționale. Actele internaționale respective au menirea de a contribui la perfecționarea și favorizarea colaborării internaționale în domeniul comunicațiilor poștale. Republica Moldova urmează să beneficieze de asistență tehnică pentru promovarea și implementarea tehnologiilor poștale noi și în alte domenii de activitate specifică.

Potrivit Legii privind recalcularea pensiilor, începînd cu 1 noiembrie 2004, la această procedură vor fi supuse pensiile pentru limită de vîrstă, pensiile de invaliditate și cele de urmaș. Primele două categorii de pensii vor fi recalculate prin modificarea formulelor de calcul. Suma majorării obținute în urma recalculării nu poate fi mai mică de 25% din mărimea pensiei stabilite.

Legea mai stipulează că pensia integrală, stabilită cu începere de la l noiembrie 2004, nu poate fi mai mică de:

  • 219,00 lei - mărimea pensiei pentru limită de vîrstă pentru lucrătorii din agricultură;
  • 246,00 lei - mărimea pensiei pentru limită de vîrstă pentru alți beneficiari de pensii pentru limită de vîrstă;
  • 175,00 lei - mărimea pensiei de invaliditate de gradul I;
  • 169,00 lei - mărimea pensiei de invaliditate de gradul II;
  • 119,00 lei - mărimea pensiei de invaliditate de gradul III.

Se estimează că mijloacele financiare necesare implementării acestui proiect de lege ajung la circa 490 mln lei.

Cu prilejul sărbătorii Ziua Națională a Vinului, oficiată deja al treilea an la rînd, deputații au adoptat Legea privind comercializarea producției vinicole în cadrul Festivalului Vinului. Legea permite agenților economici care participă la expoziția organizată în cadrul Festivalului Vinului să comercializeze producție vinicolă cu amănuntul, fără a poseda licența respectivă.

Un alt act aprobat de Parlament este Legea pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între Moldova și Danemarca despre cooperarea în implementarea mecanismului dezvoltării nepoluante stipulat în protocolul de la Kyoto la Convenția ONU cu privire la schimbarea climei. Prin Memorandumul respectiv s-a stabilit că Republica Moldova va coopera cu Danemarca prin comercializarea cotelor sale de emisii în schimbul tehnologiilor și proiectelor ce au ca scop reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. În special, se examinează posibilitatea derulării proiectelor de utilizare a gazului de la poligonul de deșeuri din mun. Chișinău și de captare a gazului metan de la întreprinderea "Apă-Canal" pentru producerea energiei electrice.

Republica Moldova a decis să adere la protocolul de la Kyoto la Convenția ONU cu privire la schimbarea climei pe 13 februarie 2003.

Legea privatizării întreprinderilor din stînga Nistrului și din municipiul Bender a fost inițiată de președintele țării și este considerată o măsură menită să nu admită înstrăinarea ilegală a proprietății statului de către autoritățile autoproclamate de la Tiraspol. La procesul de privatizare a întreprinderilor vor putea participa persoanele care fost ori sunt angajate în întreprinderile respective o anumită perioadă de timp. Conform legii, se vor declara nevalabile toate acordurile de privatizare a întreprinderilor, care au avut loc cu încălcări ale legii, precum și ale altor acte normative ale Republicii Moldova. Astfel, statul va putea garanta dreptul de proprietate asupra întreprinderilor numai în cazul în care acestea au fost privatizate conform prevederilor legislației Republicii Moldova.

Prin Legea pentru lichidarea Centrului de creație legislativă din legea cu privire la Guvern au fost excluse prevederile referitoare la Centrul de creație legislativă, instituție abilitată cu pregătirea și avizarea proiectelor de acte legislative, ale Guvernului și Președintelui RM. Centrul respectiv a fost fondat în anul 2001. Potrivit legii funcțiile acestuia au fost transmise Ministerului Justiției, care va trebui să asigure pe viitor și elaborarea proiectelor de legi și hotărîri ale Guvernului în domeniul justiției, expertiza juridică și avizarea proiectelor legilor și altor acte normative; perfecționarea legislației; contribuirea la ridicarea calității proiectelor actelor normative elaborate etc.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT). cuprins articolul precedent articolul următor


2. Guvern

Hotărîri

  • În urma sesizării făcute de Centrul pentru protecția drepturilor consumatorilor privind atribuirea terenurilor pentru construcții în mun. Chișinău, Guvernul a adoptat, la 28 septembrie curent, o moțiune cu privire la exercitarea controlului asupra legalității atribuirii acestor terenuri. Prin aceasta, Executivul obligă mai multe organe ale administrației publice centrale și locale să verifice terenurile din anexa la hotărîrea în cauză, să elucideze încălcările comise la atribuirea lor și la eliberarea autorizațiilor pentru construcții, să demareze procedurile de anulare a deciziilor emise în cazul terenurilor atribuite ilegal, să suspende lucrările de construcții pe aceste terenuri, să exercite controlul privind aducerea terenurilor în cauză la starea inițială și să prezinte raportul privind îndeplinirea măsurilor stipulate în Planul de acțiuni pentru asigurarea respectării prevederilor Legii nr.835-XIII din 17 mai 1996 privind principiile urbanismului și amenajării teritoriului și ale altor acte legislativ-normative conexe.

    Prin această hotărîre Guvernul mai recomandă Consiliului municipal Chișinău să adopte decizia de trecere a Direcției arhitectură și urbanism în subordinea Inspecției de Stat în Construcții, cu statut de serviciu desconcentrat.

    În acest context, se cere de remarcat că disputele în jurul acestor terenuri au luat o formă contestată de o parte a opiniei publice, care vede mai ales în culpabilizarea și arestarea celor trei persoane cu funcții de răspundere din fosta și actuala conducere a municipiului Chișinău o modalitate de intimidare a opoziției politice. În acest sens, Consiliul Coordonator Național al BMD își exprimă într-o declarație recentă, din 28 septembrie, convingerea că acuzațiile la adresa celor trei persoane constituie un "abuz" și "sînt fabricate la comanda autorităților centrale". Către o concluzie similară înclină și cîteva medii de informare în masă, care își fundamentează supozițiile lor invocînd conținutul unei dispoziții, din 30 iulie curent, a Președintelui țării adresată procurorului general, directorului CCCEC și altor demnitari de stat prin care aceștia sînt obligați să execute indicațiile șefului statului cu privire la "pedepsirea persoanelor care s-au făcut vinovate" de admiterea mai multor "iregularități ce țin de activitatea financiară a municipalității Chișinău în anul 2003".

  • Una dintre cele mai importante moțiuni guvernamentale adoptate în această perioadă o constituie cea cu privire la aprobarea Concepției cooperării transfrontaliere a Republicii Moldova pentru anii 2004-2006 și a Planului de acțiuni corespunzător acesteia.

    Printre oportunitățile de cooperare transfrontalieră la nivelul euroregiunilor moldo-româno-ucrainene Concepția menționează: crearea unui spațiu informațional comun privind potențialul economic și oportunități de afaceri în regiunile de frontieră; constituirea unor structuri comune pentru facilitarea cooperării economice, recunoașterea reciprocă a procedurilor de certificare a mărfurilor; dezvoltarea infrastructurii care să asigure facilitarea trecerii frontierelor și accesul la comunicații și transport auto, feroviar, fluvial și maritim; elaborarea unei strategii comune de dezvoltare a turismului în regiunile de frontieră; dezvoltarea relațiilor de colaborare dintre instituțiile de învățămînt superior din regiune; coordonarea programelor de protecție a mediului; promovarea transferurilor de know-how și de tehnologii informaționale etc.

    Potrivit Concepției, obiectivele principale pentru anii 2004-2006 sînt: coordonarea și armonizarea instrumentelor de lucru pentru cooperare la frontieră; pregătirea, coordonarea cu structurile corespunzătoare de stat ale Republicii Moldova, cu membrii și partenerii euroregiunilor și instituțiile internaționale a unor proiecte concrete de instruire, infrastructură, cercetare, investiționale etc.

    Concepția reia drept priorități de bază prevederile corespunzătoare ale unor documente existente sau în curs de formalizare, precum: Convenția-cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților/ autorităților teritoriale de la Madrid, Acordul de Parteneriat și Cooperare (APC), comunicatele Comisiei Europene din martie, iulie 2003, Planul de Acțiuni RM-UE etc.

    Cît privește Planul de acțiuni pentru realizarea Concepției cooperării transfrontaliere, acesta generalizează o serie de măsuri a căror aplicare se impune la nivel central, dar și identifică măsurile necesare în cazul fiecărei euroregiuni în parte: 1) "Prutul de Sus", 2) "Dunărea de Jos" și 3) "Siret-Prut-Nistru".

  • În temeiul deciziilor Comisiei interdepartamentale pentru coordonarea acțiunilor de elaborare a măsurilor privind reforma reglementării de stat a activității antreprenoriale, Guvernul a adoptat graficul controalelor fiscale pentru semestrul al 2-lea al anului 2004. În acest context, trezește nedumerire de ce graficul unor astfel de controale pentru semestrul al 2-lea al anului 2004 s-a aprobat abia acum, în perioada de crepuscul dintre semestrele 3 și 4?

    Potrivit deciziei în cauză, periodicitatea controalelor agenților economici va trebui să fie în strictă conformitate cu prevederile unei moțiuni guvernamentale anterioare privind reglementarea controalelor. Ultima stabilește că în cazul verificării rezultatelor activității economico-financiare la unul și același agent economic se permite cel mult un control pe parcursul a doi ani calendaristici, iar în cazul verificării felului în care unul și același agent economic producător de mărfuri respectă normele și condițiile tehnice, tehnologice, sanitare, ecologice, de organizare a muncii și de alt ordin se permite cel mult un control în cursul unui an calendaristic.

    În anexa la această hotărîre guvernamentală sînt trecuți 4449 de agenți economici de pe întreg teritoriul țării, a căror activitate urmează a fi supusă controalelor fiscale (Lista completă a acestora a fost publicată în Monitorul oficial, an. XI, nr. 182-185 (1536-1539), 8 octombrie 2004).

  • Printr-o altă hotărîre, din 4 octombrie curent, Guvernul a dispus majorarea cu 30 la sută, începînd cu 1 decembrie 2004, a salariilor de funcție ale cadrelor didactice și persoanelor cu funcții de conducere din instituțiile preșcolare, învățămîntul primar, secundar general, profesional, mediu de specialitate și școlile sportive. În acest sens, Guvernul urmărește să îmbunătățească cît de cît situația cadrelor didactice, exodul cărora din sistemul de învățămînt a devenit în ultima perioadă alarmant. Cu toate acestea, situația cadrelor didactice va continua să rămînă destul de dificilă, întrucît și cu acest spor salarial veniturile profesorilor se vor afla cu mult sub nivelul necesităților lor reale, fiind astfel puțin probabil că rata exodului acestora din învățămînt se va diminua semnificativ.

  • Merită menționată și avizarea proiectului de lege pentru ratificarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova și Consiliul de Miniștri al Republicii Albania privind promovarea și protejarea reciprocă a investițiilor.

  • Cabinetul de Miniștri a aprobat în ședința de miercuri, 13 octombrie, un proiect de lege privind modificarea și completarea art. 4 din Titlul III al Codului Fiscal. Ministrul Economiei, Marian Lupu, a declarat că această procedură este îndreptată spre lichidarea unor discrepanțe pentru TVA aplicată în ramura de producere și prelucrare a sfeclei de zahăr. Actualmente în sectorul agricol este aplicată o cotă a TVA de 5%, pe cînd TVA pentru producerea și prelucrarea sfeclei de zahăr este de 20%. Diminuarea diferenței la acest impozit indirect, potrivit ministrului Economiei, va permite fabricilor de zahăr să identifice un preț mai ridicat la achiziția sfeclei de zahăr și, ca urmare, va duce la o ameliorare a situației în ramura de producere a zahărului. În 2003 fabricile de zahăr au achiziționat sfecla de zahăr la un preț de cca 330 lei/tona.
cuprins articolul precedent articolul următor


3. Președinție

3.1. Decret

Președintele Vladimir Voronin a emis un decret prin care l-a rechemat pe Mihai Popov din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei, în Marele Ducat de Luxemburg, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și de reprezentant al Moldovei la NATO și pe lîngă Comisia Europeană. Motivele rechemării din funcție a diplomatului nu au fost făcute publice.

3.2. Întrevedere cu Președintele Bulgariei

Începînd cu 30 septembrie, la Chișinău s-a aflat într-o vizită oficială de două zile Președintele Bulgariei, Gheorghi Pîrvanov. În cadrul întrevederii la nivel înalt dintre Președintele bulgar și Președintele moldovean Vladimir Voronin au fost abordate problema regimului de vize dintre cele două țări, conținutul relațiilor bilaterale moldo-bulgare, problema transnistreană și inițiativa Președintelui moldovean privind semnarea unui Pact de Stabilitate și Securitate (PSS) pentru Moldova. Discutînd pe marginea regimului de vize dintre cele două state, Președintele Bulgariei a anunțat că el pledează pentru facilitarea regimului de vize cu Republica Moldova și că în acest sens va determina Guvernul bulgar să examineze problema liberalizării regimului de acordare a vizelor pentru cetățenii moldoveni. Date fiind deținerea de către Bulgaria a președinției OSCE, dar și impasul în care a ajuns procesul de negocieri în problema transnistreană, Vladimir Voronin a articulat în cadrul discuțiilor necesitatea reconsiderării actualului format de negocieri și înlocuirii trupelor de menținere a păcii în zona de securitate cu forțe internaționale de stabilizare. Cît privește PSS, Președintele Pîrvanov a declarat că autoritățile bulgare își exprimă acordul de principiu cu prevederile acestui document.

3.3. Ședința Consiliului Suprem de Securitate

Președintele Vladimir Voronin a participat săptămîna trecută la ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Principalele subiecte abordate în cadrul acesteia au vizat asigurarea integrității patrimoniului militar, munițiilor și armamentului, prevenirea și combaterea infracționalității în mediul militarilor, precum și intensificarea și suplimentarea măsurilor de asigurare a legalității și securității survolării spațiului aerian al Republicii Moldova.

Luînd act de neregulile din aceste domenii, evocate în cadrul ședinței CSS, șeful statului a supus unei critici severe activitatea Ministerului Apărării și a Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Fiind vădit nemulțumit de prestația acestor structuri, Președintele țării a cerut pe un ton categoric elaborarea unui program concret de măsuri de prevenire a infracționalității și a încălcărilor legislației în cadrul Ministerului Apărării și al Armatei Naționale și intensificarea controlului și securității spațiului aerian al Republicii Moldova prin implementarea unui plan de modernizare a sistemelor de control aerian.

La finalul ședinței sale, CSS a adoptat o decizie prin care cere inițierea procedurilor de demitere a ministrului Apărării, Victor Gaiciuc, și a vicedirectorului SIS Simion Rusu. cuprins articolul precedent articolul următor


II. Politici economice

1. Investițiile străine "ocolesc" Republica Moldova

Recent a fost dat publicității raportul Conferinței Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Comerț (UNCTAD) cu privire la investițiile mondiale, în care au intrat 187 de țări. În raport s-a încercat utilizarea unor indicatori relativ noi, probabil în intenția de a reflecta de o manieră mai completă situația statelor lumii în ceea ce privește capacitatea lor de a atrage și a "digera" investițiile străine. Potrivit acestui raport Republica Moldova este plasată pe locul 110 imediat după Ecuador, Mozambic, Guineea dar avînd o poziție mai favorabilă față de Ghana, Sri Lanka și Mali. În raportul similar al UNCTAD de anul trecut Republica Moldova a fost poziționată pe locul 109 din 140 de state.

Valoarea totală a investițiilor străine directe (ISD) plasate în Moldova a fost estimată, către sfîrșitul anului 2003, la nivelul de 790 milioane USD. Intrările de ISD în Moldova au diminuat în 2003 cu peste 50% în raport cu anul precedent (cu 2002), pînă la 58 milioane USD. Unul dintre cele mai importante rezultate care au stat la baza elaborării raportului este că volumul total al investițiilor străine în lume în anul 2003 a scăzut cu mai bine de 50%. După indicele performanței intrărilor de ISD, care este calculat în funcție de raportul investițiilor străine directe față de mărimea economiei țării, Republica Moldova a coborît pe locul 25, față de poziția anterioară - 18. Însă, potrivit acestui indicator, Moldova este cea mai bine plasată dintre țările CSI.

Din cercetările întreprinse de unele agenții internaționale de rating rezultă că mediul de afaceri din Moldova este mai nefavorabil pentru investiții decît cum ar rezulta din raportul UNCTAD. Astfel, în conformitate cu estimările Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, condițiile mediului în care sînt plasate investițiile străine, alături de relațiile tradiționale dintre stat și business, poziționează Moldova pe ultimul loc în rîndul celor 26 de țări în tranziție la economia de piață. Particularitățile definitorii ale mediului de afaceri moldovenesc sunt sub-dezvoltarea instituțională și cadrul legal inadecvat. Din aceste considerente afluxul investițiilor străine în Moldova este extrem de redus, în schimb exodul ilegal al capitalului din Moldova a avut întotdeauna o amploare îngrijorătoare, chiar dacă este foarte dificilă estimarea volumului ieșirilor financiare. Astfel, potrivit unor experți independenți, volumul investițiilor plasate în economie pe parcursul unui deceniu este mai mic chiar și decît fluxurile financiare de spălare a banilor care pătrund în Moldova.

2. Rezervele valutare ale statului cresc o dată cu datoria externă

Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei erau estimate, la începutul lunii septembrie, în valoare de 347 milioane USD. Sursa principală de creștere a rezervelor în valută convertibilă sînt cumpărările efectuate de banca centrală de pe piața interbancară. În trimestrul doi a.c., BNM a cumpărat de pe piața valutară internă 52,1 milioane USD, pentru completarea rezervelor valutare. Cea mai mare parte din rezerve o constituie disponibilitățile și plasările la termen - 268,7 milioane USD, inclusiv în alte bănci centrale - 111,99 milioane USD și în băncile cu oficiile în străinătate - 156,7 milioane USD. În hîrtii de valoare (HV) sînt păstrate rezerve în sumă de 77,6 milioane USD. BNM mai dispune de drepturi speciale de tragere (DST) (Special Drawing Rights) în sumă de 79,6 mii USD și o poziție de rezervă la FMI în valoare de 7,3 mii USD.

La 31 august stocul datoriei publice externe (garantată de stat și fără datoriile pentru gazele naturale față de Gazprom) se cifrau la 855,5 milioane USD și s-a micșorat pe parcursul acestei luni cu 1,86 milioane USD. Reducerea a fost posibilă ca urmare a rambursărilor în valoare de 5,82 milioane USD. Pe de altă parte, au fost utilizate noi surse din creditele externe contractate anterior în sumă de 1,25 milioane USD, iar aprecierea cursului de schimb al dolarului SUA față de alte valute a provocat majorarea datoriei externe cu 2,72 milioane USD. Stocul total al arieratelor, inclusiv din anii precedenți, se estimează în valoare de 34 milioane USD. Potrivit datelor statistice ale Băncii Naționale, datoriile externe private negarantate de stat se cifrează la 447 milioane USD.

3. Banii din exterior și competitivitatea

De cîțiva ani, transferurile private din străinătate, care includ banii trimiși de moldovenii ce lucrează peste hotarele țării, cresc în mod sistematic; în 2003, potrivit unor surse neoficiale, ele s-au ridicat la cca 800 milioane USD, iar pentru acest an unele estimări indică aproximativ 1 miliard USD. Acești bani alimentează cererea internă (consum și investiții) și creează o plasă de siguranță socială privată care permite multor familii să fie pe "linia de plutire".

Piața valutară arată un surplus constant de la începutul anului, în timp ce deficitul comercial se îndreaptă spre 800 milioane USD (pentru primele opt luni ale anului deficitul comercial a înregistrat o valoare de 440 milioane USD), sau cca 30% din PIB, iar deficitul de cont curent se menține bine peste cota de anul trecut, adică de 5,6%. În momentul de față, intrările de capital depășesc nevoile de finanțare ale contului curent și ale contului de capital, ceea ce face ca BNM să acumuleze rezerve valutare. Intrările de capital cuprind transferurile din străinătate, investițiile străine directe și capitalul speculativ atras de dobînzile înalte.

Munca moldovenilor în străinătate - unde primesc salarii substanțial mai înalte - echivalează cu o potențare a productivității interne. Unii experți sînt de părerea că dacă ei ar fi rămas acasă, ar fi exercitat o presiune în jos asupra salariilor interne și ar fi îngroșat numărul șomerilor. Este posibil ca unele exporturi, avantajate de un cost al forței de muncă diminuat, să fi crescut, dar este improbabil ca Moldova să fi putut exporta în plus echivalentul milioanelor de dolari și euro ce vin acum acasă. Trebuie reținut că banii de la moldovenii ce muncesc în străinătate înseamnă aproape jumătate din deficitul comercial.

4. Deficitul balanței comerciale crește vertiginos

Deficitul comercial al Republicii Moldova a atins, în opt luni, 447 milioane USD, fiind în creștere cu 34,3%, față de perioada similară a anului 2003, constată Departamentului Statistică și Sociologie în ultimul său raport cu privire la evoluția comerțului exterior în lunile ianuarie-august. Deși creșterea deficitului din acest an este relativ mai mică față de aceeași perioadă a anului 2003, cînd acesta a crescut cu 36,2%, experții în domeniu apreciază decalajul între importuri și exporturi drept unul foarte înalt. Acest decalaj s-a adâncit și mai mult în luna august, cu 67,2 milioane USD, când exporturile au diminuat față de luna precedentă mai pronunțat decât importurile. În august în Moldova au fost importate mărfuri și servicii în valoare de 140 milioane USD, în scădere cu 5,3% față de iulie, în timp ce exporturile au fost de numai 72 milioane USD, în scădere cu 11,3% față de luna precedentă.

Potrivit statisticilor oficiale, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi pentru cele opt luni ale anului a fost de 57,5% față de 58,5% în ianuarie-august 2003. În această perioadă Moldova a avut un deficit comercial cu țările Uniunii Europene de 163,5 milioane USD, cu țările CSI - de 153,7 milioane USD, cu țările Europei Centrale și de Est de 45,4 milioane USD și alte țări - de 83,7 milioane USD. Cel mai mare sold negativ al Moldovei în schimburile comerciale cu țările-partenere se înregistrează cu Ucraina - de 222 milioane USD. Experții în domeniu explică creșterea deficitului comercial cu Ucraina prin majorarea importurilor la resursele energetice, la materii prime și la alte mărfuri.

În ianuarie-august 2004, comerțul exterior al Moldovei a înregistrat o valoare de 1672,7 milioane USD. Exportul de mărfuri și servicii de proveniență moldovenească pe piețele externe a constituit 613,2 milioane USD, în creștere cu 30,5% față de aceeași perioadă a anului 2003, iar valoarea importurilor a fost de 1059,5 milioane USD, cu 32,3% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Guvernul estimează pentru acest an exporturi în valoare de 900 milioane USD și importuri în valoare de 1 525 milioane USD, la un deficit de 625 milioane USD. Însă experții sînt mai pesimiști. Potrivit previziunilor acestora importurile vor continua să crească mai rapid (26,3%) decît exporturile (22,8%), ca urmare deficitul comercial va înregistra la sfîrșit de an o valoare de 810 milioane USD. cuprins articolul precedent articolul următor


III. Problema transnistreană

La 29 septembrie autoritățile transnistrene au înregistrat liceele românești din Tiraspol și Rîbnița în calitate de instituții străine de învățămînt. Instituțiile au fost înregistrate pentru un an, la vechile adrese. Deoarece clădirile ambelor școli sînt impracticabile - clădirea liceului din Tiraspol se află în stare avariată după ce a fost luată cu asalt de milițienii transnistreni în luna iulie, iar clădirea liceului din Rîbnița este nefinisată -, elevii acestora vor studia temporar la alte școli românești din Tiraspol și Tighina (Bender).

În ciuda soluționării problemei școlilor și a apelului ulterior al administrației tiraspolene la reluarea negocierilor în format pentalateral, Președintele Voronin a reafirmat în cadrul unei conferințe de presă organizate la 29 septembrie refuzul autorităților moldovene de a mai negocia vreodată cu administrația de la Tiraspol și a reiterat dezideratul Chișinăului de a schimba formatul pentalateral de negocieri în problema transnistreană, care și-a probat ineficiența. În plus, Președintele Voronin a declarat că ideea soluționării problemei transnistrene în baza principiului federalizării este depășită. El a menționat că există "alte căi și metode" de reglementare a conflictului, fără a preciza care sînt acestea.

La cîteva zile după declarațiile Președintelui Voronin, Tiraspolul și-a anunțat intenția de a organiza un referendum pentru a decide dacă va mai continua dialogul cu Chișinăul pe marginea constituirii unei federații sau își va concentra eforturile asupra recunoașterii internaționale a Transnistriei. Potrivit agenției Olvia-press, comisia pentru politică externă a Sovietului Suprem de la Tiraspol urmează să elaboreze în curs de o lună mecanismele desfășurării referendumului. Reamintim că la sfîrșitul lunii iulie curent șeful departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Lițkai, declara că în cazul în care negocierile cu Chișinăul vor eșua, Tiraspolul ar putea convoca un referendum pentru a determina "orientarea politică a Transnistriei".

La 11 și 12 octombrie la Sofia a avut loc la inițiativa Președintelui în exercițiu al OSCE Solomon Passy o reuniune a mediatorilor în problema transnistreană - Rusia, Ucraina și OSCE -, care au discutat despre situația creată în regiunea transnistreană. Potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe, mediatorii au adoptat o declarație comună în care și-au exprimat îngrijorarea profundă în legătură cu întreruperea procesului de negocieri și au pledat pentru reluarea acestuia și identificarea unor soluții în baza păstrării integrității teritoriale a Republicii Moldova și a elaborării unui statut special pentru Transnistria.

La 15 Octombrie Președintele Voronin s-a întîlnit cu Steven Mann, negociatorul special al Departamentului de Stat al SUA pentru conflictele din Eurasia, care, potrivit unui comunicat al serviciului de presă al președinției, a reafirmat sprijinul SUA pentru soluționarea problemei transnistrene în corespundere cu principiile suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Comunicatul prezidențial nu specifică însă și niște soluții concrete pe care le-ar sprijini SUA în acest sens. În aceeași zi Mann a avut o întrevedere și cu șeful departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Lițkai. Potrivit agenției oficiale transnistrene Olvia-press, Mann ar fi declarat că Washingtonul pledează pentru păstrarea formatului actual de negocieri și pentru soluționarea problemei transnistrene în baza principiului federalizării.

Între timp la Tiraspol au avut loc o serie de manifestații cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a primei formațiuni statale pe teritoriul transnistrean, RASSM, ocazie cu care liderii separatiști au celebrat cea de-a 14-a aniversare a statalității așa-zisei "republici moldovenești nistrene". În cadrul unei conferințe "istorico-științifice" pe marginea subiectului în cauză, liderul transnistrean Igor Smirnov a reafirmat intenția Tiraspolului de a organiza un referendum care va decide viitorul statut al regiunii. "Chișinăul intensifică presiunile economice și politice asupra rmn, iar ofensele la adresa poporului transnistrean și a conducătorilor acestuia sînt tot mai dese. În aceste condiții este evident că nici nu mai poate fi vorba despre reunificarea cu Moldova", ar fi declarat Smirnov în cadrul conferinței cu pricina, citat de Infotag. Ceva mai devreme Centrul pentru cercetări sociale și politice "Perspectiva" a dat publicității rezultatele unui sondaj realizat în regiunea transnistreană, potrivit cărora mai mult de jumătate din respondenți s-ar fi pronunțat împotriva reintegrării, 35% s-au declarat gata să accepte acest lucru în anumite condiții și doar 8% s-au declarat în favoarea reintegrării în orice condiții. În același timp, 71% au pledat pentru păstrarea independenței Transnistriei, 60% au fost de acord ca Transnistria să devină un protectorat rusesc, iar 27% au sprijinit ideea unui protectorat al Ucrainei. cuprins articolul precedent articolul următor


IV. Relații externe

Sesiunea a 59-a a Adunării Generale a ONU

La lucrările sesiunii a 59-a a Adunării Generale a ONU Republica Moldova a fost reprezentată de o delegație condusă de ministrul de Externe, Andrei Stratan. În cadrul alocuțiunii sale, șeful diplomației moldovenești a supus atenției celor prezenți cîteva momente-cheie. Chiar în debutul discursului său, Andrei Stratan a accentuat necesitatea unei implicări mai active a ONU în Irak pentru a ajuta acest stat să-și stabilizeze situația internă și să avanseze pe calea reconstrucției, dezvoltării și democrației. Amintind atrocitățile comise anterior de teroriști în Spania, Turcia și Federația Rusă, ministrul Stratan a reiterat poziția implacabilă a Republicii Moldova față de actele teroriste, potrivit căreia acestea trebuie considerate drept crime împotriva umanității și toate statele lumii trebuie să le trateze ca atare. Pornind de la premisa că o simplă atitudine de compasiune față de victimele actelor de terorism nu este suficientă, diplomatul moldovean a arătat că în aceste condiții "Republica Moldova susține plenar procesul de reformare a sistemului ONU" și în primul rînd a Consiliului de Securitate, care trebuie, în opinia diplomației moldovenești, să devină mai eficient în îndeplinirea principalei sale responsabilități statutare. Potrivit lui Stratan, activitatea Consiliului de Securitate poate fi eficientizată prin "ameliorarea reprezentării, legitimității, transparenței și responsabilității sale și, de asemenea, prin utilizarea dreptului de veto doar în cazurile prevăzute de Carta ONU".

În aceeași ordine de idei, a fost menționată necesitatea reformării Adunării Generale și cea de consolidare a funcțiilor de coordonare a Consiliului Economic și Social.

În plus, s-a remarcat și faptul că ONU trebuie să-și amelioreze în continuare capacitățile sale în domeniul operațiunilor de menținere a păcii, exprimîndu-se angajamentul părții moldovenești de a contribui la consolidarea mecanismelor ONU de menținere a păcii - "Trupe ONU în Așteptare" (UNSAS).

Vorbind despre riscurile pe care le comporta terorismul internațional, ministrul Stratan a ținut să arate că, în ultimul timp, "terorismul fuzionează tot mai mult cu separatismul", chemînd astfel Consiliul de Securitate să suprime în mod decisiv orice manifestare de separatism și să apere cu fermitate principiul suveranității, integrității teritoriale și, respectiv, al inviolabilității frontierelor internațional recunoscute ale statelor membre. În acest context, șeful diplomației moldovenești a atras atenția înalților oficiali prezenți la sesiunea Adunării Generale a ONU asupra dificultăților cu care se confruntă Republica Moldova în condițiile existenței fenomenului separatist și pe teritoriul său. Evocînd permeabilitatea administrativă excesivă a frontierei moldo-ucrainene în zona aflată sub controlul regimului de la Tiraspol ca sursă a traficului ilegal de arme, ministrul Stratan și-a exprimat convingerea că desfășurarea unei misiuni internaționale de monitorizare sub egida UE și a OSCE a frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina va contribui substanțial la prevenirea și eliminarea unor asemenea riscuri și va facilita identificarea soluției problemei transnistrene. Totodată, s-a remarcat și necesitatea modificării componentelor structurilor de menținere a păcii și înlocuirii acestora cu un nou format sub mandat internațional.

Cu prilejul sesiunii a 59-a a Adunării Generale a ONU, ministrul moldovean de Externe a avut întrevederi cu subsecretarii generali ai ONU Kieran Prendergast și Jean-Marie Guehenno, cu ultimul fiind semnat Acordul privind participarea Republicii Moldova la sistemul de aranjamente "Trupe ONU în așteptare". cuprins articolul precedent


V. Studii, analize, comentarii

"Prietenilor - totul, dușmanilor - legea"?
Igor Boțan, 20 octombrie 2004

Relațiile dintre principalele formațiuni politice moldovenești degenerează tot mai mult într-un război informațional total. Apropierea alegerilor parlamentare, după toate aparențele, va instiga escaladarea acestui război »»»


O nouă inechitate
Anatoli Gudîm, 20 octombrie 2004

La mijlocul anului 2004, la 20% a populației cu venituri mici revenea numai 6,2% din venitul total al gospodăriilor, pe cînd la 20% a populației mai bogate tocmai 44,2%. Relansarea economică a Moldovei din ultimii ani a redus arealul sărăciei, însă nu a diminuat contrastele inegalității sociale »»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:

Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect