ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
  Monitorizarea activității partidelor și politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activități  

Publicații  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componența blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informație utilă  

Legislație  

Site-uri relevante  

Guvernare și democrație în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an. II, nr. 43, 29 noiembrie - 12 decembrie 2004

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

I. Activitatea instituțiilor publice

1. Parlament

1.1. Acte legislative

Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2005 stabilește că veniturile și cheltuielile din cadrul fondurilor în cauză vor constitui 1 miliard 320 milioane de lei, transferurile de la bugetul de stat vor constitui circa 840 milioane de lei, iar numărul de persoane care vor fi asigurate de la buget va fi de circa 1 milion 260 de mii.

Actul stipulează că prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, calculată în formă de sumă fixă în valoare absolută pentru categoriile respective de plătitori, va fi în mărime de circa 670 lei. În același timp, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, calculată în calitate de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense pentru categoriile respective de plătitori, prevăzute în Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, va fi în mărime de 4% (2% pentru angajator și 2% pentru angajat). În aceeași ordine de idei, pentru neachitarea în termen a contribuțiilor de asigurări obligatorii de asistență medicală, percepute de la plătitori, legea prevede pentru anul 2005 o penalitate în mărime de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere a plății.

Legea privind modificarea legislației în domeniul combaterii terorismului introduce o serie de amendamente la Legea cu privire la combaterea terorismului, potrivit cărora:

  1. în caz de necesitate, Republica Moldova poate solicita asistența necesară din partea altor state, precum și participa la desfășurarea acțiunilor de eliberare a ostaticilor, în baza tratatelor internaționale la care este parte;
  2. au fost desemnate autoritățile responsabile de combaterea terorismului, între care:

    • Guvernul, care va fi principala autoritate responsabilă de organizarea activității de combatere a terorismului și de asigurarea acesteia cu forțele, mijloacele și resursele necesare;
    • Consiliul Suprem de Securitate al Republicii Moldova, care va asigura coordonarea activității autorităților antrenate în combaterea terorismului;
    • Serviciul de Informații și Securitate, care va fi autoritatea națională care desfășoară nemijlocit activitatea de combatere a terorismului;
    • Procuratura Generală, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării, Departamentul Trupelor de Grăniceri, Departamentul Situații Excepționale, Serviciul de Protecție și Pază de Stat, Departamentul Vamal, Departamentul Tehnologii Informaționale, Departamentul instituțiilor penitenciare al Ministerului Justiției;

  3. Legea prevede crearea Centrului Antitero al Serviciului de Informații și Securitate - organ abilitat cu dirijarea, coordonarea și realizarea activităților de combatere a terorismului.

Un alt document important aprobat de legislatori este Legea privind unele măsuri pentru transmiterea valorilor mobiliare și cotelor de participare nesolicitate în condițiile Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare.

Întrucît prevederile Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare au fost executate doar parțial - o parte din valorile mobiliare rămînînd nesolicitate de beneficiari în termenul stabilit de legislație și trecînd astfel în gestiunea economică a organelor administrației publice locale, fără a se stabili însă dreptul de proprietate asupra lor -, legislatorii au hotărît ca valorile mobiliare și/ sau cotele de participare ale întreprinderii agricole lichidate, transmise în gestiune economică autorității administrației publice locale și nesolicitate de participanții la privatizare în termenele stabilite, să se atribuie participanților la privatizare în conformitate cu decizia comisiei de privatizare, adoptată la momentul lichidării întreprinderii agricole.

Legea mai prevede că Departamentul Privatizării va pune în vînzare valorile mobiliare ale întreprinderilor agricole lichidate, trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu acordul acestora și conform procedurilor stabilite de legislație.

Legea pentru anularea majorărilor de întîrziere și amenzilor prevede că se anulează 100% din majorarea de întîrziere și 50% din amenda contribuabilului care nu va avea restanțe, conform situației din 31 decembrie 2004, nici în sistemul de evidență al Serviciului Fiscal de Stat și nici al Departamentului Vamal.

Scopul declarat al legii este stimularea contribuabililor de a efectua plățile la bugetul consolidat, anulîndu-li-se în schimb majorările de întîrziere și amenzile la toate tipurile de impozite și taxe, stabilite de legislația în vigoare și reflectate în sistemul de evidență al Serviciului Fiscal de Stat și Departamentului Vamal.

La situația din 1 septembrie 2004 restanțele față de bugetul consolidat constituiau circa 3 miliarde de lei dintre care mai mult de jumătate constituie majorări de întîrziere și amenzi. S-a apreciat astfel că în cazul achitării sumelor datoriilor la buget statul va obține mai mult decît în cazul în care va aștepta la nesfîrșit plata datoriilor împreună cu amenzile și majorările de întîrziere.

Cel mai important act legislativ aprobat de Parlament în perioada de referință este Legea pentru aprobarea Strategiei de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS). Strategia în cauză este un document complex ce include strategii de dezvoltare ale diferitelor sectoare orientate spre atingerea obiectivelor generale și priorităților dezvoltării țării pe termen mediu (2005-2007) și într-o perspectivă mai îndelungată. Principale obiective ale acesteia vizează:

  1. asigurarea unei dezvoltări durabile și social orientate;
  2. reintegrarea țării;
  3. integrarea europeană.

Pentru atingerea acestor obiective politica social-economică pe termen mediu urmează a fi direcțională spre asigurarea:

  1. creșterii economice continue;
  2. reducerii sărăciei și inechității, extinderii participării săracilor la dezvoltarea economică;
  3. dezvoltării resurselor umane.

Menținerea unor ritmuri constant înalte ale creșterii economice se presupune a fi însoțită de o îmbunătățire substanțială a componentelor calitative ale dezvoltării - creșterea mărimii absolute și cotei în PIB a investițiilor în capitalul fix, sporirea receptivității economiei față de inovații, creșterea rolului și cotei-părți a ramurilor de producție tehnologic avansate, dezvoltarea accelerată a economiei regionale și a infrastructurii.

Sectoarele prioritare de dinamica și dezvoltarea cărora în cea mai mare măsură va depinde atingerea obiectivelor principale pe termen mediu ale SCERS sînt: sectorul privat; administrația publică; protecția socială; ocrotirea sănătății și educația; infrastructura; dezvoltarea regională și mediul ambiant.

O parte din costul acțiunilor planificate urmează a fi acoperit din contul mijloacelor bugetului public, în timp ce altă parte - din contul granturilor și asistenței tehnice oferite de donatorii externi.

Legea pentru aprobarea SCERS stipulează că Guvernul, în termen de o lună de la intrarea în vigoare a acesteia, va ajusta programele de dezvoltare economică și socială și planurile de acțiuni în vigoare la obiectivele, prioritățile și politicile stabilite în Strategie. Mai mult, Cabinetul de miniștri va trebui, de asemenea, să raporteze în fiecare an Parlamentului mersul procesului de implementare a SCERS.

Legea pentru rectificarea bugetului de stat pentru anul 2004 prevede majorarea alocațiilor bugetare pentru Agenția de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" cu 4,5 milioane de lei. Aceste surse vor fi destinate efectuării lucrărilor de regenerare și extindere a fondului forestier.

Prin Legea cu privire la serviciul de curieri speciali au fost stabilite cadrul juridic, principiile de activitate, atribuțiile, obligațiile și drepturile Serviciului de stat de curieri speciali, modul de control și supraveghere asupra activității acestuia.

Serviciul de stat de curieri speciali este definit drept parte componentă a forțelor și mijloacelor de asigurare a securității țării și reprezintă un organ independent cu destinație specială al puterii executive a statului, menit să asigure păstrarea, expedierea și distribuirea operativă a corespondenței oficiale a țării.

În lege au fost incluse prevederi referitoare la efectivul și mijloacele Serviciului, protecția socială și juridică a angajaților - echivalate cu cele stabilite de legislație pentru colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT). cuprins articolul precedent articolul următor


2. Guvern

2.1. Remanieri

La 8 decembrie a.c., Pantelei Tîltu, ex-director al Cancelariei de Stat, a fost numit în funcția de șef al Aparatului Guvernului. În context, este de amintit că, la inițiativa șefului statului, Parlamentul a decis de curînd reorganizarea Cancelariei de Stat în Aparat al Guvernului.

2.2. Hotărîri

  • La 1 decembrie curent, Guvernul a avizat pozitiv un proiect de lege care prevede introducerea unei taxe de salvgardare la importul unor produse cosmetice și de parfumerie de 20 la sută din valoarea mărfii în vamă. Proiectul prevede că taxa de salvgardare la produsele cosmetice urmează să fie aplicată pe un termen de 200 de zile de la data intrării în vigoare a legii. Aprobarea documentului în cauză s-a făcut în interesul singurului producător autohton de produse cosmetice "Viorica Cosmetic", a cărui capacitate de producție s-a redus în ultimii trei ani pînă la 25,1%, în situația în care în anii 2000-2003 cota produselor cosmetice de import a crescut pe piața noastră de la 60,95% la 81,98%.

  • Executivul a acceptat amendarea Codului cu privire la contravențiile administrative, astfel încît încălcarea regulilor și regimului frontierei de stat să fie sancționate cu o amendă de la zece pînă la 20 de salarii minimale, iar distrugerea sau deteriorarea semnelor de frontieră cu o sancțiune financiară de la 50 la 75 de salarii minimale.

  • Guvernul a aprobat, de asemenea, proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii cu privire la protecția socială specială a unor categorii de populație. Potrivit acestuia, familiile cu cel puțin patru copii, veteranii celui de-al doilea război mondial și ai acțiunilor de luptă pentru apărarea integrității teritoriale a Republicii Moldova, veteranii războiului din Afganistan și ai altor acțiuni de luptă peste hotare în cadrul forțelor armate ale fostei URSS, participanții la lichidarea consecințelor avariei de la Cernobîl, invalizii de gradul 1 și 2 vor beneficia de compensații de 50 la sută pentru achitarea serviciilor comunale, energiei electrice și procurarea de lemn și cărbune (în cazul localităților rurale).

  • Una dintre cele mai importante moțiuni guvernamentale adoptate în perioada de referință presupune reeșalonarea pe o perioadă de 15 ani, cu un termen de grație de 8 ani, a datoriei pe care o are Republica Moldova față de România, în sumă de 9,4 mln USD. Aceasta a devenit posibilă după ce miniștrii de Finanțe ai celor două țări au convenit la 25 noiembrie curent asupra oportunității modificării Acordului de împrumut pe termen lung în valoare de 14,4 mln USD, semnat între părți în 1993.

  • Ținînd cont de pierderile suportate de fermierii și agenții economici din localitățile din stînga Nistrului subordonate Chișinăului, ca urmare a impedimentelor create de miliția transnistreană pentru buna desfășurare a activităților de recoltare a producției agricole, Cabinetul de miniștri a decis compensarea parțială a acestor pierderi cu 3,5 mln lei. În același timp, Guvernul a acceptat propunerea Ministerului Muncii și Protecției Sociale de a anula penalitățile și sancțiunile calculate agenților economici respectivi pentru nevirarea la termen a plăților în fondul social.

    Potrivit estimărilor unei comisii guvernamentale, pierderile suportate de producătorii agricoli din zona de securitate constituie aproximativ 11,5 mln lei.

  • În contextul realizării Concepției reformei fiscale, aprobată în 1997, Guvernul a mai aprobat proiectul Titlului al VIII-lea al Codului fiscal, care va reglementa perceperea taxelor pentru resursele naturale. Titlul în cauză urmează a fi pus în aplicare de la 1 ianuarie 2006, deoarece taxele respective au fost deja incluse în legea bugetului pentru anul viitor.

  • Executivul a adoptat, de asemenea, și Regulamentul privind constituirea fondurilor de rezervă ale autorităților administrației publice locale și utilizarea acestora. Regulamentul prevede utilizarea fondurilor de rezervă pentru lichidarea consecințelor calamităților naturale, restabilirea obiectivelor de importanță locală și culturală în cazul calamităților provocate de procese geologice periculoase, acordarea ajutorului financiar unic pentru sinistrați, ajutorarea persoanelor dezavantajate, acțiuni culturale etc. Potrivit acestei moțiuni guvernamentale, cuantumul fondurilor de rezervă va fi aprobat anual de administrația publică locală în mărime de cel mult 2% din volumul cheltuielilor bugetului local.
cuprins articolul precedent articolul următor


II. Politici economice

1. "Stabilitatea" pieței valutare interne

Piața valutară internă a avut în luna noiembrie "o evoluție stabilă", leul a înregistrat în această perioadă o depreciere nesemnificativă de 0,17% în raport cu dolarul SUA. Cursul de schimb valutar a variat de la 12,4625 pînă la 12,4841 lei pentru 1 dolar SUA. Într-un comunicat de presă al BNM se spune că în perioada similară din anii precedenți, cu excepția anului 2003, moneda națională a avut aceeași tendință de depreciere ușoară. Însă în noiembrie 2003 leul s-a apreciat cu 1%, de la 13,4257 pînă la 13,2910 lei pentru 1 dolar SUA.

Unul din factorii ce au influențat cotațiile leului față de dolar în luna trecută a fost majorarea consumului de resurse energetice și, ca urmare, a importurilor pentru perioada rece a anului. Totodată, creșterea cererii de valută străină pe piața internă a fost atenuată de oferta sporită de valută determinată de majorarea transferurilor de peste hotare. În condițiile unui flux semnificativ de valută străină din exterior, Banca Națională a continuat intervențiile pe piața valutară, în scopul neadmiterii fluctuațiilor excesive ale cursului de schimb. Astfel, în noiembrie 2004 au fost procurate 22,9 milioane USD.

Cursul de schimb al leului moldovenesc față de dolarul SUA este influențat la modul direct de valoarea tranzacțiilor în valută pe piața internă. Cît privește cursul de schimb față de euro, acesta, la fel ca și față de alte valute, se calculează prin cross-cursul față de dolarul SUA cotat pe piața internațională. Astfel, deprecierea în luna noiembrie 2004 a cursului monedei naționale față de euro de la 15,8965 lei/ 1 euro pînă la 16,5471 lei/ 1 euro (sau cu 4,09 %) a fost cauzată de aprecierea euro față de dolarul SUA pe piața internațională.

Potrivit experților în finanțe, cu cît cursul dolar/ leu este mai mic, cu atît exporturile moldovenești sînt mai scumpe, iar clienții străini încep să întoarcă spatele produselor "made in Moldova" pentru a se orienta spre produse mai ieftine. Aprecierea leului este un adevărat șoc pentru exportatori. Mărfurile de producție autohtonă se vor dovedi a fi mai scumpe în comparație cu cele din străinătate. În final, aceasta va duce la diminuarea exporturilor și la creșterea importurilor, ori a exportului net (încasărilor nete din export) și la creșterea cursului de schimb.

Impactul va fi și mai mare dacă creșterea puterii leului se va dovedi o tendință de durată. Cu toate acestea, ieftinirea importurilor nu va fi simțită la buzunar de populație. Însă, deși cursul leului se apreciază, preturile la bunurile din import nu scad. Din contra, avem pusee inflaționiste cum este cazul pieței imobiliare. Preturile apartamentelor și caselor, exprimate în euro sau dolari, au crescut cu 25% în ultimul an.

Cine cîștigă dintr-un leu mai puternic:

  • importurile se ieftinesc: fie cresc profiturile importatorilor, fie scad prețurile la bunurile de import;
  • moldovenii plătesc mai puțin (în echivalent lei) în contul ratelor la credite în valută;
  • Moldova - cosmetizată în statisticile internaționale - poate atrage mai mulți investitori.

Cine pierde dintr-un leu mai puternic:

  • exportatorii care trebuie să-și vîndă produsele mai scump;
  • moldovenii cu depozite sau economii în valută;
  • există riscul unei crize financiare: dacă leul începe să se deprecieze brusc.

2. Rezervele valutare ale BNM au depășit 400 milioane de dolari

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale au constituit, la sfîrșitul lunii noiembrie, 405,9 milioane USD, fiind cel mai înalt nivel înregistrat de la introducerea în circulație, la 29 noiembrie 1993, a leului moldovenesc. La 31 decembrie 2003 rezervele valutare au fost estimate la 302,2 milioane USD.

În condițiile unei oferte semnificative de valută pe piața valutară internă, generată în mare parte de transferurile efectuate de rezidenții Republicii Moldova aflați la muncă în afara țării, Banca Națională a cumpărat peste 240 milioane USD, totodată aceasta a avut de rambursat credite primite de la Fondul Monetar Internațional, iar în mai a acordat Guvernului un împrumut în lei moldovenești echivalent cu circa 50 milioane USD pentru răscumpărarea cambiilor de la concernul rus "Gazprom".

BNM a reușit să restabilească rezervele valutare la cota dinaintea crizei financiare ruse din anul 1998 care a afectat întreaga regiune, inclusiv Republica Moldova și a condus la micșorarea rezervelor valutare, de circa 2,5 ori, pînă la nivelul de 143 milioane USD. Potrivit analiștilor economici independenți, probabil că BNM încearcă să-și refacă un stoc considerat normal de rezerve valutare cu scopul ca Moldova să aibă mai multă credibilitate (să-și refacă imaginea) atît pe piețele internaționale de capital, cît și în fața finanțatorilor externi.

3. Inflația întrece prognozele pentru acest an

Potrivit ultimului raport lunar al Departamentului Statistică și Sociologie (DSS), rata inflației în Republica Moldova a constituit în luna noiembrie 1,8%, iar rata cumulativă, pentru cele 11 luni ale anului curent, a fost de 10,7%, în timp ce bugetului de stat pentru 2004 a fost construit pe o inflație de 9%.

În noiembrie indicele prețului de consum (IPC) la produsele alimentare a crescut față de luna precedentă cu 2,4%, la produsele nealimentare - în medie cu 1,3%, iar tarifele pentru servicii s-au majorat cu 1,1%. Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate pe parcursul lunii trecute la ouă, cu 23,7%, legumele s-au scumpit cu 13%, iar produsele lactate au fost mai scumpe decît în octombrie cu 6,4%. Din principalele produsele nealimentare care sînt incluse în calcularea IPC cel mai mult s-a scumpit combustibilul - cu 2,4% și produsele petroliere - cu 2,7%. În același timp, s-au majorat și tarifele la transportul auto interurban cu 14,9%, după ce în octombrie aceleași tarife au fost majorate cu 17,3%.

Obiectivul pragului de inflație anuală de 9% nu se va îndeplini decît "dacă se vor măslui cifrele oficiale", spun experții economici. Însă oficialii sînt calmi și nu vad nici o influență negativă a creșterilor succesive de prețuri la toate categoriile de produse. Creșterea prețurilor la produsele alimentare a fost principalul factor al creșterii IPC. Specialiștii nu exclud o eventuală creștere a prețurilor pentru 2005 care ar putea fi provocată și de reducerea nivelului de impozitare a veniturilor atît pentru persoanele fizice, cît și pentru cele juridice.

De regulă, guvernele sînt tentate să-și ridice ratingul înaintea alegerilor (avînd în vedere faptul că Moldova de facto se află într-o campanie electorală) prin diminuarea impozitelor și majorarea cheltuielilor pentru sfera socială, generînd astfel creșterea consumului intern care va atrage după sine creșterea inflației, iar în cele din urmă consecințele acestor măsuri vor duce la creșterea datoriei publice interne și a deficitului bugetar. cuprins articolul precedent articolul următor


III. Problema transnistreană

Cea de-a 12-a reuniune ministerială a OSCE, care s-a desfășurat la 6-7 decembrie la Sofia, nu a adoptat un document final din cauza lipsei de consens politic între statele membre în problemele abordate.

Potrivit "Radio Europa Liberă", care a făcut referință la surse din cadrul OSCE, Federația Rusă și Belarus au blocat adoptarea declarației finale din cauză că proiectul acesteia reitera obligația Rusiei de a-și respecta angajamentele asumate în 1999 la Istanbul privind retragerea trupelor și munițiilor din Georgia și Republica Moldova, precum și a dezacordului acestor două state cu prevederile din proiect care se refereau la situația din Ucraina.

Situația din Ucraina, reglementarea conflictelor "înghețate" din fostul spațiu sovietic și ratificarea Tratatului adaptat cu privire la forțele convenționale în Europa (FCE) au constituit subiectele principale ale reuniunii OSCE, subiecte care au provocat mai multe disensiuni între Federația Rusă și majoritatea statelor membre ale OSCE.

Astfel, ministrul olandez de Externe, Bernard Bot, reprezentant al președinției olandeze a UE, a declarat, citat de "BASA-press", că retragerea trupelor și munițiilor rusești din Georgia și Republica Moldova reprezintă elementul-cheie în procesul de soluționare a conflictelor înghețate din aceste două state, poziție susținută de majoritatea miniștrilor care au luat cuvîntul, inclusiv Secretarul de Stat al SUA, Colin Powell.

Powell a invocat necesitatea unui nou impuls din partea OSCE în vederea reglementării conflictelor care mai rămîn înghețate la 15 ani de la încheierea războiului rece. În același timp, Powell a declarat că, deși SUA vor sprijini în continuare ratificarea Tratatului adaptat FCE, acest lucru nu se va întîmpla atîta timp cît Rusia nu-și va îndeplini angajamentele asumate la Istanbul.

În acest context, ministrul de Externe de la Chișinău, Andrei Stratan, a declarat în cadrul reuniunii că "prezența trupelor străine pe teritoriul Moldovei este ilegală, deoarece contravine Constituției statului nostru, normelor și principiilor internaționale". Stratan a subliniat că prezența militară rusă constituie un factor care "influențează" asupra procesului de reglementare transnistreană, acuzînd forțele militare ruse de sprijin acordat regimului separatist din regiune și insistînd asupra condiționării ratificării Tratatului FCE prin îndeplinirea angajamentelor de la Istanbul.

Pe de altă parte, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a chemat OSCE să renunțe la "manevrele politice în jurul problemei transnistrene". Lavrov s-a pronunțat pentru menținerea actualului format de negocieri și a declarat că tensiunile actuale dintre cele două părți se datorează în mare parte șansei ratate anul trecut de reglementare a conflictului (Memorandumul Kozak - n.n.). În plus, în declarația finală a Federației Ruse se declară nelegitimă condiționarea ratificării Tratatului FCE prin îndeplinirea angajamentelor de la Istanbul, pe care Rusia le-ar fi îndeplinit și va continua să le îndeplinească atunci cînd vor exista "condițiile favorabile".

Lavrov a fost la fel de categoric și cu referire la semnarea Declarației de Stabilitate și Securitate pentru Republica Moldova (DSSRM), inițiativă propusă de către Președintele Vladimir Voronin vara trecută SUA, UE, României, Federației Ruse și Ucrainei și care a fost sprijinită doar de primele trei. Declarația urma să fie semnată în cadrul Summit-ului OSCE, însă chiar în ajunul acestuia Federația Rusă și-a declarat refuzul de a sprijini proiectul de declarație în redacția actuală, care ar fi fost pregătită cu participarea SUA și UE fără a lua în considerație propunerile Rusiei.

Lavrov a confirmat poziția exprimată anterior de Rusia, subliniind că "ultimele variații pe subiectul declarației... inițiate din exterior și într-o atmosferă secretă de neînțeles este o încercare de a lipsi de conținut elementele de bază ale reglementării transnistrene și de a exclude din proces una din părți".

În cele din urmă, proiectul de Declarație nu a fost semnat în cadrul reuniunii OSCE de la Sofia, fapt care, potrivit Șefului Misiunii OSCE de la Chișinău, William Hill, reflectă divergențele dintre statele cărora li s-a propus semnarea acesteia, dar nu anulează actualitatea documentului. Oficialitățile de la Chișinău nu s-au pronunțat deocamdată cu privire la soarta de mai departe a proiectului. cuprins articolul precedent articolul următor


IV. Relații externe

1. Reuniunea a 7-a a Comitetului Parlamentar de Cooperare RM-UE

La 30 noiembrie 2004, la Bruxelles, a avut loc cea de-a 7-a reuniune a Comitetului Parlamentar de Cooperare RM-UE (CPC RM-UE), organism instituționalizat prin Acordul de Parteneriat și Cooperare (APC) și care supraveghează implementarea acestui document. În cadrul reuniunii a fost abordat un șir de subiecte care vizează evoluția raporturilor dintre cele două părți în contextul noii politici de vecinătate a UE, programele de asistență financiară și tehnică pentru Moldova, procesul de soluționare a diferendului transnistrean, problemele economice și sociale cu care se confruntă în prezent Moldova, procesul democratic și viitoarele alegeri parlamentare din Moldova.

Printre principalele recomandări făcute de CPC RM-UE la finalul reuniunii se numără implementarea deplină a APC; îmbunătățirea climatului investițional; desfășurarea alegerilor parlamentare din 2005 în conformitate cu standardele europene; urgentarea deschiderii reprezentanței Comisiei Europene la Chișinău, recomandare avansată de partea moldovenească încă în cadrul primei întruniri a acestui organism din 7-8 octombrie 1998, de la Strasbourg, și cea adresată Consiliului European privind desemnarea unui reprezentant special în Moldova în vederea facilitării proceselor de soluționare a conflictului transnistrean și de integrare europeană a Republicii Moldova.

2. Planul de Acțiuni RM-UE

Comisia Europeană a aprobat, la 9 decembrie curent, în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), Planul de Acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană ( - 144Kb), pe lîngă alte 6 planuri similare pentru Autoritatea Palestiniană, Iordan, Israel, Maroc, Tunisia și Ucraina. Potrivit declarațiilor Comisarului pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, de la conferința de presă de lansare a primelor 7 planuri de acțiuni, aceste documente vor fi propuse Consiliului UE și altor consilii de asociere sau cooperare relevante pentru aprobare.

Potrivit documentului care urmează a fi semnat cu partea moldovenească, Republica Moldova este invitată să-și intensifice relațiile sale politice, economice, culturale și de securitate cu UE; să-și îmbunătățească cooperarea transfrontalieră și să-și "împartă responsabilitatea" în ceea ce privește prevenirea și soluționarea conflictelor. În context, unul din obiectivele-cheie ale acestui plan îl constituie oferirea suportului în vederea identificării unei soluții viabile pentru depășirea conflictului transnistrean. Astfel, documentul prevede participarea constructivă a Moldovei la procesul de negocieri, cooperarea efectivă dintre UE și Republica Moldova în procesul de reglementare transnistreană, inclusiv în vederea intensificării dialogului politic dintre UE și Moldova în această problemă, un sprijin mai mare din partea UE pentru OSCE și mediatori, colaborarea cu Ucraina în vederea instituirii unui control eficient al segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene etc.

Gradul relațiilor dintre cele două părți va depinde de felul în care Moldova va ști să respecte "valorile comune", precum și de capacitatea acesteia de a implementa prevederile prioritare din acest document. Planul de Acțiuni RM-UE urmează a fi implementat pe parcursul a trei ani, acesta fiind conceput drept prima etapă în procesul articulării viitoarelor politici europene de vecinătate în raport cu Moldova. Implementarea documentului respectiv va facilita realizarea prevederilor APC, care rămîne încă a servi drept bază juridică pentru relațiile dintre părți, și va încuraja și susține totodată eforturile Republicii Moldova de integrare în structurile socioeconomice ale UE.

Al doilea șir de state care va fi integrat în PEV include: Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Georgia și Liban. cuprins articolul precedent


V. Studii, analize, comentarii

Congresul al V-lea al Partidului Comuniștilor
Igor Boțan, 16 decembrie 2004

Scopul primordial al convocării Congresului al V-lea al PCRM a constat în remanierea organelor de conducere ale partidului »»»


Rata inflației ne provoacă încă mari dureri de cap
Iurie Gotișan, 16 decembrie 2004

Ceea ce se vede acum, la sfîrșit de an, este că vom avea supraperformanță la creșterea economică și subperformanță la inflație »»»


Stimați prieteni, următorul număr al revistei "Guvernare și democrație în Moldova" va apărea la începutul anului 2005.
Vă mulțumim pentru interesul constant al Dvs. manifestat față de publicația noastră și vă urăm Crăciun fericit și la mulți ani.

Cu respect,
Echipa ADEPT

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:

Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect