versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern
Preşedinţie

Constatări postelectorale, Igor Boţan
Deficite externe, inflaţie, curs de schimb... Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Remanieri

Cabinetul de miniştri l-a desemnat pe Igor Corman ambasador al Republicii Moldova în Germania, în aceeaşi funcţie şi pentru Regatul Danemarcei şi Regatul Norvegiei, cu reşedinţa la Berlin.

1.2. Hotărîri

• La 16 februarie curent, Guvernul a avizat pozitiv un proiect de lege cu privire la modificarea şi completarea Constituţiei Republicii Moldova. Potrivit acestuia, cetăţenii moldoveni vor putea contesta deciziile Curţii Supreme de Justiţie (CSJ) la Curtea Constituţională (CC). Astfel, prin modificarea art. 135 şi 136 din Constituţie va fi instituit un mecanism naţional de control jurisdicţional al respectării drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Hotărîrile CC vor fi considerate decizii interne definitive. În opinia ministrului Justiţiei, Victoria Iftodi, "crearea la nivel naţional a unui recurs are drept obiectiv principal filtrarea cererilor adresate Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO), ceea ce va constitui ultimul recurs naţional oferit persoanelor înainte de sesizarea instanţei de la Strasbourg".

  Proiectul de lege respectiv a fost înaintat de către un grup de 35 de deputaţi din Parlamentul Republicii Moldova, la iniţiativa Preşedintelui Vladimir Voronin din iulie 2004. Iniţiativa Preşedintelui se înscrie în contextul sugestiilor făcute în mod repetat de organizaţiile internaţionale şi locale de profil, care au recomandat cu insistenţă în ultima vreme introducerea unei noi reglementări legislative care ar fi acordat persoanelor fizice dreptul de a se putea adresa cu interpelări la CC.

  Cu toate acestea, mai mulţi experţi în domeniu, în contextul actualelor carenţe din sistemul judecătoresc, anunţă probabilitatea deturnării obiectivelor declarate ale acestor amendamente, reducerea numărului de sesizări depuse de cetăţenii moldoveni la CEDO putînd deveni un scop în sine.

• În aceeaşi zi, a fost aprobat un mecanism de stimulare a mobilităţii forţei de muncă. Şomerii care vor fi angajaţi în cîmpul muncii într-o localitate la o distanţă mai mare de 50 de kilometri de locul de trai vor beneficia de o indemnizaţie unică în mărime de un salariu mediu pe economie, cei care vor dori să-şi schimbe locul de domiciliu în localitatea unde vor fi angajaţi vor primi o indemnizaţie unică în mărime de trei salarii medii pe economie. Totodată, şomerii vor fi obligaţi să încheie un contract de muncă individual pentru o perioadă de 12 luni. În cazul nerespectării prevederilor contractului, persoana angajată va fi nevoită să restituie Agenţiei pentru Ocuparea Forţei de Muncă suma indemnizaţiei pe care a primit-o.

• La 23 februarie, a fost instituit Consiliul Coordonator al persoanelor originare din Republica Moldova şi domiciliate în străinătate, structură care va activa pe lîngă Guvern. Potrivit acestei decizii, Departamentul Relaţii Interetnice (DRI) urmează să elaboreze, în decurs de 30 de zile, Regulamentul de activitate a consiliului respectiv.

  Este curios că instituirea acestui consiliu survine după congresul, din 19 februarie, de la Moscova, a reprezentanţilor diasporei moldoveneşti din Rusia care au dezaprobat politica promovată de PCRM.

• Guvernul a mai stabilit ca membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare şi membrii consiliilor electorale de circumscripţie, nedegrevaţi din funcţie, pentru activitatea în ziua scrutinului să beneficieze de o recompensă în valoare de 150 de lei. Totodată, s-a decis ca membrii aparatului Comisiei Electorale Centrale să beneficieze de o majorare a salariilor cu 25 la sută.

Preşedinţie

2.1. Şedinţe ale colegiilor ministeriale

• Ministerul Educaţiei

  Preşedintele Vladimir Voronin a participat la 17 februarie a.c. la şedinţa colegiului Ministerului Educaţiei. În luarea sa de cuvînt Preşedintele ţării a subliniat că şcolarizarea obligatorie a tuturor copiilor de vîrstă şcolară şi identificarea posibilităţilor de angajare în cîmpul muncii a absolvenţilor instituţiilor de învăţămînt superior trebuie să constituie obiectul unor preocupări serioase din partea ministerului de resort. În context, a fost evocată necesitatea elaborării unui plan de înmatriculare la studii care ar corespunde necesităţilor pieţei muncii.

  În altă ordine de idei, şeful statului a accentuat că noţiunea de patriotism trebuie să stea la baza sistemului educaţional din Republica Moldova. Potrivit Preşedintelui, "în toţi aceşti ani de independenţă, nu s-a educat spiritul de patriotism. După 16 ani de lupte politice şi procese legate de unionismul cu alte naţiuni am ajuns la 2% de români, potrivit datelor recensămîntului recent. Şi aceste 2% au fost înregistrate datorită studenţilor implicaţi în procesul de recenzare de către diferite partide politice şi bătrînelor care nu ştiau şi nu vedeau ce semnează şi li s-a scris că sînt românce".

• Ministerul Afacerilor Externe

  Şeful statului a participat, de asemenea, la şedinţa anuală a colegiului Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în cadrul căreia a fost făcut bilanţul activităţii diplomaţiei moldoveneşti în anul 2004, punctînd şi un şir de sarcini pentru anul 2005.

  Preşedintele a calificat drept o realizare incontestabilă finalizarea procesului de negocieri asupra Planului de Acţiuni RM-UE, a cărui semnare, în opinia sa, deschide o nouă etapă în politica externă a Moldovei. Reiterînd obiectivul strategic de integrare europeană a Republicii Moldova, Vladimir Voronin a accentuat că MAE îi revine sarcina să coordoneze şi să monitorizeze acţiunile întreprinse în acest sens şi că acest minister trebuie să devină "un fel de institut de proiectare, care să ofere celorlalte structuri guvernamentale modelul de reconstruire a ţării conform standardelor şi criteriilor comunitare". Pentru a se respecta termenul de îndeplinire a Planului de Acţiuni RM-UE, "eventual implementîndu-l înaintea termenului stabilit", şeful statului a susţinut ideea oportunităţii creării unei comisii parlamentare pentru probleme de integrare europeană.

  Vladimir Voronin a remarcat în concluzie că "reintegrarea ţării în conformitate cu normele şi principiile dreptului internaţional ce implică eliminarea regimului separatist şi criminal transnistrean, retragerea necondiţionată a forţelor ruseşti, securizarea frontierei moldo-ucrainene trebuie să rămînă, de rînd cu integrarea europeană a Moldovei, o preocupare constantă a diplomaţiei noastre".

2.2. Iniţiativă

În consonanţă cu decretarea anului 2005 drept an al autoadministraţiei locale, Preşedintele Vladimir Voronin a lansat iniţiativa creării ministerului administraţiei publice locale. În opinia Preşedintelui "un asemenea minister este necesar din punctul de vedere al integrării eforturilor organelor puterii centrale şi locale, orientate spre modernizarea generală a ţării, /…/ el este necesar din punctul de vedere al implementării proiectului de mare anvergură Satul Moldovenesc, care reclamă prezenţa unui centru unic de coordonare a transformărilor preconizate".

În aceeaşi ordine de idei, Preşedintele şi-a exprimat regretul că "la ora actuală de problemele legate de activitatea autorităţilor publice locale se ocupă şi Aparatul Guvernului, şi Ministerul Justiţiei, şi Parlamentul, şi multe alte structuri, ceea ce generează confuzii şi o lipsă totală de coordonare". În concluzie, şeful statului şi-a exprimat speranţa că instituirea acestui minister "va stimula într-o măsură considerabilă consolidarea democraţiei locale, promovarea unei politici consecvente orientate spre ridicarea standardelor de administrare în cadrul organelor puterii locale, afirmarea principiilor şi abordărilor europene în relaţiile dintre organele puterii locale şi cele ale puterii centrale".

2.3. Vizită la Kiev

Preşedintele Vladimir Voronin a efectuat, pe 1 martie curent, o vizită de lucru la Kiev, la invitaţia omologului său ucrainean, Viktor Iuşcenko. În cadrul vizitei a fost semnată o declaraţie comună cu privire la colaborarea moldo-ucraineană, document care anunţă coincidenţa scopurilor strategice ale celor două state în privinţa integrării europene şi disponibilitatea părţilor de a coopera în vederea realizării acestora, de a respecta valorile şi standardele europene şi de a promova reformele democratice şi ale economiei de piaţă.

Potrivit documentului, părţile s-au angajat să-şi dezvolte relaţiile economice pe baza armonizării legislaţiei cu principiile şi normele UE, ale liberei circulaţii a persoanelor, capitalului, mărfurilor şi serviciilor.

În altă ordine de idei, părţile şi-au anunţat intenţia fermă de a asigura cooperarea la frontiera moldo-ucraineană şi de a crea condiţii eficiente pentru contracararea contrabandei, circulaţiei ilicite a persoanelor, armamentului şi substanţelor narcotice.

Potrivit declaraţiei, Republica Moldova s-a angajat să ratifice, în primul semestru al anului 2005, Regulamentul provizoriu privind Biroul informaţional al GUUAM din 20 iulie 2002 şi Acordul cu privire la crearea zonei de comerţ liber între statele-membre ale organizaţiei GUUAM din 20 iulie 2002. În acelaşi timp, Ucraina s-a angajat să ratifice şi ea, tot în primul semestru al anului în curs, Acordul bilateral privind crearea zonei de comerţ liber.

Textul documentului mai prevede că Republica Moldova şi Ucraina vor saluta antrenarea în procesul reglementării transnistrene a reprezentanţilor UE şi SUA, în calitate de observatori.

2.4. Întrevedere cu Preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili

Pe 2 martie, în ziua imediat următoare după ce Preşedintele Voronin s-a întîlnit la Kiev cu omologul său ucrainean, oficialul moldovean l-a primit în vizită pe Preşedintele Georgiei, Mihail Saakaşvili.

Încercînd să răspundă la întrebarea: La ce bun atîta grabă în organizarea acestor întîlniri?, mai mulţi comentatori au considerat organizarea acestora în prag de alegeri ca fiind deloc întîmplătoare şi de esenţă pur electorală, în dorinţa de a se demonstra opiniei publice largi existenţa unor raporturi agreabile între Preşedintele moldovean şi lider al PCRM cu principalii promotori ai "revoluţiilor de catifea" din Ucraina şi Georgia. În acest fel, s-ar fi urmărit un spor de imagine a liderului PCRM, disocierea în conştiinţa de masă a ideii de "revoluţie oranj" de partidele de opoziţie şi deprecierea oportunităţii unor asemenea mişcări "revoluţionare" şi în Moldova.

În cadrul vizitei au fost semnate două declaraţii cu privire la supremaţia valorilor şi principiilor democratice şi contra "găurilor negre" în Europa. Primul document reafirmă ataşamentul părţilor faţă de principiile şi valorile democraţiei, inclusiv faţă de necesitatea asigurării unor alegeri libere şi echitabile. În context, se spune: "nimănui nu i se poate permite să-şi impună vreunui popor voinţa sa din exterior; nimănui nu i se poate permite să influenţeze asupra rezultatelor alegerilor sau să încerce să schimbe cursul politic în ţară prin şantaj sau prin tot felul de operaţiuni financiare ilicite", părţile chemînd comunitatea democratică să le apere contra imixtiunii ilegale din exterior.

Preşedinţii Moldovei şi Georgiei şi-au mai exprimat convingerea că "Guvernul Republicii Moldova va fi ales în urma unui scrutin liber şi echitabil, dar nu sub presiunea unor ameninţări din exterior, incluzînd sancţiuni economice şi încercări ale unor clanuri corupte să revină la putere cu ajutorul stăpînilor de ieri".

Textul declaraţiei mai evocă necesitatea dinamizării GUUAM, transformării acestei organizaţii într-un promotor al democraţiei, al stabilităţii şi al securităţii în întreaga regiune, precum şi reafirmă dorinţa părţilor de a participa la crearea unei noi Europe unite.

Cel de-al doilea document reafirmă interesul părţilor pentru eliminarea ameninţărilor la adresa păcii şi securităţii ce vin din partea elementelor iredentiste, cu scopul de a soluţiona "conflictele inspirate din exterior, cronicizate pe teritoriul Moldovei şi Georgiei". În declaraţie se mai arată că evacuarea cît mai grabnică a forţelor militare străine de pe teritoriul ambelor state corespunde intereselor generale ale acestora şi ale întregii regiuni.

Politici economice

Preţuri

Rata inflaţiei pentru luna februarie a.c. a constituit 2,1%. Cumulativ pentru primele două luni ale anului curent (ianuarie-februarie) s-a înregistrat o rată a inflaţiei de 3,2%. Potrivit datelor Departamentul de Statistică şi Sociologie în perioada de referinţă indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a crescut cu 2,8%, produsele nealimentare s-au scumpit cu 0,6%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei au crescut cu 2,4%.

Scumpirea carburanţilor. Mai mulţi experţi si oameni de afaceri împărtăşesc opinia că în următoarele două săptămîni nu este exclusă o creştere a preţurilor cu cca 5-10% la principalele produse petroliere: motorină şi benzină. Eventualele creşteri sînt motivate de aceştia ca o urmare a scumpirii petrolului pe piaţa mondială. Astfel, cotaţiile ţiţeiului la bursele internaţionale sînt evaluate în medie la cca 55 USD/baril. Analiştii străini afirmă că preţurile cresc ca urmare a condiţiilor climaterice nefavorabile din mai multe ţări europene, condiţii care au condiţionat sporirea cererii, dar şi pe fundalul unor speculaţii de bursă.

Reprezentanţi ai "Importcompetrol" din Republica Moldova susţin că majoritatea importatorilor de carburanţi îşi epuizează stocurile de benzină şi motorină ieftină şi realizează importuri deja la preţuri ridicate. În prezent, un litru de motorină este comercializat cu 6,85 lei/litru (0,54 USD), deşi preţul de cost a ajuns la 7,1 lei per litru (0,56 USD). Pierderile de la vînzarea motorinei sînt compensate cu venituri puţin mai mari de la vînzarea benzinei. Aceştia mai spun că actualmente preţul de import al motorinei este de 510-550 USD/tona, iar benzina, cu cifra octanică A 95, de exemplu, costă 475 USD.

Oficiali ai companiei Lukoil Moldova spun că majorarea preţului la carburanţi este prematură, însă în viitorul apropiat este inevitabilă. Dacă creşterea preţurilor la ţiţei va continua, respectiv vor creşte preţurile şi pe piaţa internă, însă, puţin mai tîrziu, după epuizarea stocurilor. Scumpirea carburanţilor va deveni în cele din urmă o sursă sigură care va alimenta inflaţia. Reflectat în multe dintre preţurile de consum, preţul carburanţilor reprezintă o ameninţare la fel de serioasă. Pentru bugetul de stat, un preţ mai mare al carburanţilor nu este neapărat o veste proastă, care la rîndul său va putea aduce încasări mai mari din accize.

Anul trecut scumpirea ţiţeiului a provocat o creştere a preţurilor la produsele petroliere în Republica Moldova de peste 30%. În prezent, în Moldova motorina este comercializată la staţiile PECO la un preţ de 6,75 - 6, 85 lei/litrul (0,54 USD), benzina A 98 - 7,75 lei (0,62 USD), A 95 - 7,55 lei (0,6 USD), A 92 - 7,25 lei (0,58 USD), A 76 - 6,9 lei (0,55 USD).

Piaţa muncii

Potrivit Departamentului de Statistică şi Sociologie (DSS), salariul mediu pe economie a constituit în luna ianuarie cca 1146,3 lei (91 USD) şi a crescut ca valoare nominală cu 20% faţă de perioada similară a anului 2004, însă, în condiţiile unei inflaţii înalte, creşterea reală a fost de 7%. DSS a anunţat că în instituţiile bugetare salariul a fost de 870,4 lei, iar în sfera nebugetară - 1306,7 lei. Cele mai mari salarii le au angajaţii din instituţiile cu activităţi financiare, respectiv 3140 de lei, după care urmează salariaţii din companiile din industria energetică şi termică, gaze şi apă cu un salariu mediu de 1911 lei, transporturi şi comunicaţii - de 1807 lei.

Cel mai mic salariu îl au angajaţii din agricultură, al căror venit mediu a fost în ianuarie de 487 lei, ceea ce reprezintă 42,5% din salariul mediu pe economie, salariul mediu din sfera învăţămîntului a fost în medie de 790 lei, iar din cea a sănătăţii şi asistenţei sociale - de 903 lei. Potrivit Departamentului Statistică şi Sociologie, în trimestrul IV al anului 2004, în agricultură erau ocupate peste 505 mii persoane sau 38,6% din totalul populaţiei ocupate, iar în administraţia publică, învăţămînt, sănătate şi asistenţa socială - 19,5%.

Bănci şi asigurări

Sistemul bancar din Republica Moldova a cunoscut evoluţii pozitive de dezvoltare în anul 2004. Capitalul de gradul I a înregistrat o creştere de 20,3% faţă de 19,7% în 2003 şi a atins la sfîrşitul anului 2004 nivelul de 2442 milioane lei.

Pentru consolidarea sistemului bancar la 30 iunie 2004 a intrat în vigoare o nouă cerinţă a BNM faţă de suma minimă al capitalului de gradul I. Astfel, acesta prevede un nivel de 40 milioane lei pentru băncile cu autorizaţie de categoria A, 80 milioane lei pentru cele ce deţin licenţa de tip B şi 120 milioane lei pentru instituţiile financiar-bancare cu tipul C de licenţă.

La situaţia din 31 decembrie 2004, activele totale din sectorul bancar constituiau 13 miliarde 313,2 milioane lei, în creştere cu 29,5% faţă de începutul anului 2004. Tendinţa de creştere a activelor consemnată pînă în prezent denotă dezvoltarea sistemului bancar şi atestă o creştere a acestora în continuare din contul afluxului economiilor în conturile de depozite şi obţinerea unor noi venituri.

Ascensiunea structurală a activelor a fost prezentă pe toate poziţiile: numerarul - cu 34%, pînă la 733,9 milioane lei, mijloacele datorate de bănci şi BNM - cu 45,6%, pînă la 3 206,1 milioane lei, hîrtiile de valoare - cu 34,5%, pînă la 969,2 milioane lei, portofoliul total al creditelor nete - cu 25,3%, pînă la 7241,2 milioane lei. Ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor la situaţia din 31 decembrie 2004 a constituit 6,8%, majorîndu-se cu 0,4% faţă de 31 decembrie 2003.

Oficialii băncii centrale susţin că veniturile în sistemul bancar sînt stabile, fapt ce reflectă eficienţa activităţii generale a acestuia. În anul 2004 venitul net pe sistem a constituit 430,7 milioane lei, cu 7,8% mai mult în comparaţie cu 2003. Rentabilitatea activelor şi cea a capitalului acţionar pentru anul 2004 a constituit 3,8% şi respectiv 18,1%. În comparaţie cu finele anului 2003 totuşi aceşti indicatori s-au diminuat cu 0,6% şi respectiv cu 1,6 %, în special, din cauza creşterii mai rapide a activelor şi capitalului acţionar comparativ cu sporirea venitului.

Lichiditatea se menţine la un nivel înalt, reflectînd capacitatea băncilor de a-şi onora atît obligaţiunile curente, cît şi cele pe termen lung. Evoluţia depozitelor atestă în continuare credibilitatea sistemului bancar. Pe parcursul anului 2004 depozitele persoanelor fizice au sporit cu 44,4%, pînă la 4 857,3 milioane lei, iar cele ale persoanelor juridice - cu 30,1%, pînă la 462,4 milioane lei.

Comerţ exterior

Potrivit datelor Departamentului Statistică şi Sociologie (DSS), cca 40% din exporturile Republicii Moldova în ţările Uniunii Europene în anul 2004 a constituit-o producţia în lohn (producerea cu materia primă a clientului) fabricată la întreprinderile din industria uşoară.

Moldova a exportat în ţările UE materiale textile şi articole din acestea în valoare de 115,4 milioane USD, ceea ce reprezintă 38,8% din totalul livrărilor pe această piaţă. În general, au fost exportate articole şi accesorii de îmbrăcăminte în baza unor contracte de producere în lohn încheiate de întreprinderile moldoveneşti cu parteneri din Europa Occidentală.

Producerea în lohn în ultimii ani s-a extins considerabil şi ca urmare au crescut importurile şi exporturile. Mai multe întreprinderi din industria uşoară produc mărfuri pentru companii din Italia, Germania şi alte ţări din materia primă pe care le-o oferă clienţii. Printre acestea se numără întreprinderi precum SA"Ionel", SA "Artima", SA "Zorile", "Fabrica de piele".

Exportul de piei crude, piei tăbăcite, blănuri şi produse din acestea din Moldova pe piaţa UE a atins o valoare de 63,7 milioane USD, ceea ce reprezintă 21,4% din totalul exporturilor. Republica Moldova a mai exportat în ţările UE în 2004 produse vegetale în valoare de 29,9 milioane USD, produse alimentare, băuturi alcoolice şi nealcoolice şi tutun - 25,5 milioane USD, metale comune şi articole din acestea -11,7 milioane USD.

În anul 2004 exporturile moldoveneşti pe piaţa Uniunii Europene au crescut cu 40,8%, pînă la 297,1 milioane USD, în timp ce importurile s-au majorat cu 15,3%, pînă la 582,7 milioane USD. Moldova a importat în anul trecut din ţările UE în special maşini şi aparate, echipamente electrice în valoare de 131,6 milioane USD, materiale textile şi articole din acestea - 84,7 milioane USD, produse chimice - 60 milioane USD, mijloace şi materiale de transport - 40,3 milioane USD.

Moldova şi lumea

Potrivit datelor Comitetului de Statistică al CSI, Republica Moldova se situează pe penultimul loc între statele CSI potrivit creşterii investiţiilor în capital fix (ICF). Cu o creştere a ICF de 8% în 2004, Republica Moldova devansează doar Kîrgîzstanul care a înregistrat o creştere a investiţiilor în capital fix de 3%.

Cele mai înalte ritmuri de creştere ale investiţiilor în capital fix au fost consemnate în Azerbaidjan - cu 36%, Ucraina - 37%, Georgia - 24%, Belarus - 20%, Armenia - 17%, Kazahstan şi Rusia - 11%. Comitetul de statistică al CSI mai informează că în 2004 în toate ţările CSI au fost înregistrate creşteri ale investiţiilor în capital fix, iar media acestui indicator a constituit 14%.

Investiţiile în capital fix pentru 2004 au constituit în Republica Moldova cca 1470 lei (118 USD) pe cap de locuitor, dintre care 20% reprezintă capital străin. Totodată, în anul 2004 investiţiile în capital fix au constituit 5270 milioane lei. Ministerul Economiei prognozează pentru anul 2005 o creştere a investiţiilor în capitalul fix de 11%, iar în 2006 - de 9%.

*ICF - investiţii în capital fix
Sursa: Departamentul de Statistică şi Sociologie

Problema transnistreană

Circa 8000 de cetăţeni moldoveni cu reşedinţa în regiunea transnistreană au votat la scrutinul parlamentar din 6 martie, potrivit datelor preliminare ale CEC. În conformitate cu hotărîrea CEC din 18 februarie cu privire la participarea la scrutin a alegătorilor din raioanele de est ale Republicii Moldova, aceştia au votat la nouă secţii de votare de pe malul drept al Nistrului, unde au fost incluşi în liste suplimentare şi şi-au depus buletinele de vot în urne speciale. Potrivit rezultatelor preliminare ale numărării voturilor, circa 50% din transnistreni au votat pentru Blocul "Moldova Democrată", circa 30% pentru Partidul Comuniştilor, 8% pentru PPCD şi cîte aproximativ 6% pentru PSDM şi Blocul "Patria-Rodina".

Coaliţia 2005 a semnalat o serie de probleme legate de participarea la vot a cetăţenilor cu reşedinţa în Transnistria. Astfel, aceştia nu au fost informaţi suficient de bine cu privire la locul unde pot vota; posesorii de paşapoarte de tip sovietic fără menţiunea "cetăţean al Republicii Moldova", precum şi studenţii care au domiciliul în satul Varniţa au votat la discreţia preşedintelui biroului electoral; au fost înregistrate numeroase cazuri în care alegătorilor nu li s-a aplicat ştampila "Votat" în actul de identitate. În plus, la unele secţii de votare s-au format cozi imense, o mare parte din cei veniţi de peste Nistru nefiind în stare să voteze pînă la închiderea secţiilor de votare.

Uniunea moldovenilor din Transnistria, organizaţia neguvernamentală transnistreană care a organizat transportarea alegătorilor transnistreni către secţiile de votare din dreapta Nistrului, a acuzat autorităţile moldovene de încălcarea drepturilor electorale ale cetăţenilor moldoveni din Transnistria, afirmînd că din cei 14 800 de alegători transportaţi doar o parte au fost lăsaţi să voteze.

Anterior, în urma unui demers din partea Blocului "Moldova Democratică", CEC a condiţionat deschiderea secţiilor de votare pe teritoriul transnistrean prin respectarea de către autorităţile secesioniste a unui şir de condiţii, care ar fi garantat un proces electoral deschis şi corect. În răspunsul oficial la apelul CEC al şefului departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Liţkai, acesta a calificat demersul CEC drept "o nouă provocare din partea autorităţilor moldoveneşti lansată din considerente conjuncturale electorale", deoarece respectarea condiţiilor CEC pe teritoriul transnistrean ar fi presupus efectuarea cheltuielilor electorale din bugetului unui "stat străin" şi astfel ar fi venit în contradicţie cu legislaţia electorală a Republicii Moldova. În acelaşi timp, Liţkai a chemat CEC să asigure accesul cetăţenilor moldoveni cu reşedinţa în Transnistria la secţiile de votare din zona de frontieră, inclusiv la cele din zona de securitate.

Pe de altă parte, presa oficială şi "societatea civilă" de la Tiraspol s-au implicat activ în campania electorală pentru parlamentarele din 6 martie din Republica Moldova, lansînd o masivă campanie împotriva actualului partid de guvernămînt şi, în mod special, împotriva liderului acestuia, Preşedintele Vladimir Voronin. Astfel, în regiune a fost creat aşa-zisul Comitet pentru susţinerea alegerilor democratice din Moldova, în care au intrat trei dintre "cele mai importante" asociaţii obşteşti din regiune - Uniunea moldovenilor, Uniunea obştilor ruseşti şi Uniunea ucrainenilor. Acuzîndu-l pe Preşedintele Voronin de o serie de "acţiuni inumane" faţă de "poporul transnistrean", precum izolarea politică şi diplomatică a Transnistriei, blocadă economică şi paralizarea mecanismului de negocieri, Comitetul a făcut apel către "societatea civilă transnistreană" să sprijine "forţele democratice din statul vecin", fără a preciza însă pe care anume.

Electorala 2005

La 6 martie 2005 au avut loc alegeri în Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit rezultatelor prezentate de CEC, baremul electoral a fost depăşit de PCRM, PPCD şi de BMD. Astfel, în urma procesării a 100% din numărul buletinelor de vot valabil exprimate, PCRM a întrunit 716,336 voturi (45,98%), PPCD - 141,341 voturi (9,07%), iar BMD - 444,377 voturi (28,53%).

Pentru detalii accesaţi www.alegeri2005.md.

Relaţii externe

1. Reuniunea a VII-a a Comitetului de Cooperare RM-UE şi Planul de Acţiuni RM-UE

La 22 februarie, la Bruxelles, şi-a ţinut lucrările cea de a VII-a reuniune a Comitetului de Cooperare RM-UE, organism care, pe lîngă Consiliul de Cooperare RM-UE şi Comitetul Parlamentar de Cooperare RM-UE, constituie expresia instituţionalizării relaţiilor dintre părţi în cadrul Acordului de Parteneriat şi Cooperare (APC). Organismul este format din reprezentanţi ai Consiliului şi Comisiei UE şi membri ai Guvernului RM, de obicei la nivel de înalţi funcţionari.

Principala finalitate a reuniunii o constituie semnarea de către părţi a unui document care recomandă implementarea Planului de Acţiuni RM-UE. Din partea Moldovei documentul a fost semnat de prim-ministrul Vasile Tarlev, iar din partea UE de Jean Asselborn, ministru al Afacerilor Externe şi Migraţiei al Luxemburgului şi Preşedinte în exerciţiu al Consiliului UE.

În cadrul unei conferinţe de presă de după încheierea lucrărilor reuniunii, Jean Asselborn a remarcat că Republica Moldova este prima ţara din spaţiul CSI care a finalizat negocierile asupra elaborării Planului de Acţiuni.

2. Asistenţă financiară

UE şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD) au decis să acorde suport financiar pentru securizarea frontierelor Republicii Moldova în cadrul proiectului de consolidare a managementului de control la frontieră. Obiectivul major al acestui proiect îl constituie reducerea migraţiei ilegale, traficului de droguri şi combaterea terorismului, crimei organizate. Proiectul, în valoare de 1 942 500 euro, va fi implementat timp de un an de zile.

Principalii beneficiari ai proiectului vor fi Departamentul Trupelor de Grăniceri, Departamentul Vamal, Departamentul Migraţiune, Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Afacerilor Interne ale Republicii Moldova. În cadrul proiectului se preconizează înzestrarea cu echipament specializat şi cu o infrastructură adecvată a cinci puncte de trecere a frontierei - Criva-Mămăliga, Medveja-Zeliona, Larga-Kelmenţi, Briceni-Rosoşeni şi Giurgiuleşti-Reni.

Potrivit reprezentantului permanent al PNUD în Moldova, Bruno Pouezat, măsurile prevăzute în cadrul proiectului sînt canalizate în direcţia îmbunătăţirii sistemului de securizare a frontierelor şi racordării acestuia la standardele europene, lucruri care se impun în contextul eforturilor actuale de integrare europeană a Republicii Moldova.

Studii, analize, comentarii

Constatări postelectorale
Igor Boţan, 14 martie 2005

Aprecierile referitoare la caracterul alegerilor parlamentare din 6 martie 2005 vor avea un impact major asupra asigurării stabilităţii sau, dimpotrivă, asupra unei eventuale destabilizări politice din RM

»»»

Deficite externe, inflaţie, curs de schimb...
Iurie Gotişan, 14 martie 2005

În opinia celor de la Fitch Ratings situaţia politică şi economică din RM este "foarte dificilă" pe fundalul creşterii datoriei externe, al ratei inflaţiei înalte şi al persistenţei unui leu apreciat

»»»