versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Consens parlamentar în activitate legislativă curentă, Sergiu Grosu
Criza vinurilor continuă..., Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Remanieri

Curtea Constituţională a validat mandatele de deputat ale candidaţilor supleanţi Ghenadie Morcov (pe lista PCRM) şi Efim Agachi (pe lista PDM).

Prin Hotărîrea Guvernului din 3 aprilie 2006, Valentina Cuşnir, deputat al fracţiunii parlamentare a Partidului Popular Creştin Democrat, este numită în funcţia de vicedirector general al Agenţiei Agroindustriale "Moldova-Vin". În termen de o lună ea va trebui să opteze pentru una din funcţiile publice în care î-şi va continua activitatea.

1.2. Acte legislative

• Legea pentru ratificarea Convenţiei Consiliului Europei cu privire la combaterea traficului de fiinţe umane. Documentul respectiv are drept scop combaterea traficului de fiinţe umane, crearea unui cadru de protecţie şi asistenţă a victimelor şi martorilor, promovarea cooperării internaţionale.

• Hotărîrea cu privire la constituirea Comisiei speciale pentru elaborarea proiectelor de acte legislative privind consolidarea autonomiei locale. Documentul este aprobat în scopul executării Programului calendaristic al acţiunilor legislative pentru realizarea recomandărilor din Rezoluţia şi Recomandările Consiliului Europei, în componenţa Comisiei fiind desemnaţi deputaţi din toate fracţiunile parlamentare, ai grupurilor parlamentare neafiliate.

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Guvern (crearea Ministerului administraţiei publice locale). Majoritatea parlamentară şi-a menţinut decizia anterioară de creare a noului minister, dar a acceptat propunerea şefului statului de a exclude comasarea în cadrul noii instituţii a actualei Agenţii pentru Dezvoltare Regională, aceasta rămînînd organ central de specialitate responsabil de implementarea programelor naţionale în domeniul construcţiilor, aprovizionării cu apă şi îmbunătăţii infrastructurii. Denumirea structurii respective se va modifica în Agenţia construcţii şi dezvoltare a teritoriului.

• Legea pentru modificarea unor acte legislative din domeniul vamal. Deputaţii au votat în lectura a doua proiectul care prevede că Serviciul Vamal va gestiona sistemul de certificare a originii mărfurilor şi va elibera contra plată certificate de origine la exportul mărfurilor în ţările UE.

• Legea apiculturii. Documentul adoptat în lectura a doua a fost definitivat cu participarea reprezentanţilor organizaţiilor care practică activităţi în domeniu şi determină principiile acestor activităţi. În lege a fost inclus un capitol special despre stimularea activităţii apicultorilor, scutirea de plată pentru anumite testări şi posibilitatea unor subvenţii anuale, reieşind din aportul pentru agricultură a activităţii respective.

• Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative în domeniul executării deciziilor judiciare. Documentul prevede modificarea Codului cu privire la contravenţiile administrative, a Legii cu privire la poliţie, Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, prin introducerea unor reglementări noi, rezultînd din punerea în aplicare a noului Cod de executare a Republicii Moldova.

• Legea privind scutirea de TVA a lucrărilor de expertiză tehnică, prospecţiuni, proiectare, construcţie şi restaurare efectuate la mănăstirea Curchi. Documentul completează o listă a obiectelor reconstruite cu atragerea mijloacelor băneşti donate de persoane fizice şi juridice, lucrările asupra cărora sînt scutite de plata TVA.

• Legea pentru modificarea articolului 69 din Codul electoral. Prin modificarea efectuată, din art.69 a fost exclus alineatul (2), care stipula că pentru încălcarea Codului electoral, Comisia Electorală Centrală "poate aplica concurenţilor electorali sancţiunea avertismentului sau amenzii". Excluderea a fost motivată prin faptul că norma respectivă intră în conflict cu altă prevedere legislativă, din Codul cu privire la contravenţiile administrative, conform căreia, sancţiunile pentru încălcarea legislaţiei electorale sînt aplicate de instanţele judecătoreşti. De asemenea, a fost invocat şi motivul că legislaţia contravenţională actuală nu prevede sancţionarea persoanelor juridice, iar majoritatea potenţialilor sancţionaţi sînt anume persoane juridice (partide, organizaţii mass-media, agenţi economici). În cadrul dezbaterilor nu a fost menţionat faptul dacă proiectul a fost susţinut de CEC şi dacă acesta ia în consideraţie recomandările la temă ale Consiliului Europei şi OSCE/BIDO¹.

• Proiectul legii pentru completarea unor acte legislative vizînd activitatea operativă de investigaţii. Proiectul adoptat în prima lectură prevede obligarea întreprinderilor care prestează servicii de poştă şi telecomunicaţii să acorde organelor competente posibilitatea de a accesa conţinutul informaţiei transmise, altă asistenţă şi informaţii necesare în cadrul măsurilor operative de investigaţii.

• Proiectul Codului audiovizualului. Documentul adoptat în prima lectură are menirea de a reglementa relaţiile în domeniul conceperii, difuzării şi/sau retransmisiei prin intermediul mijloacelor de televiziune şi radiodifuziune a serviciilor de programe ale radiodifuzorilor, precum şi exercitarea controlului asupra activităţii instituţiilor audiovizualului.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Comisia parlamentară pentru administraţia publică, ecologie şi dezvoltarea teritoriului a examinat rezultatele controlului implementării programelor de alimentare cu apă şi de canalizare (în raioanele Soroca, Ştefan Vodă şi municipiul Bălţi). Conform informaţiilor prezentate de grupurile de lucru ale Comisiei, programele aprobate pentru perioada 2002-2006 nu au fost realizate pe deplin din lipsa mijloacelor financiare, iar programele pentru perioada de pînă la 2015 nu au fost elaborate şi aprobate de consiliile locale de toate nivelurile. Comisia parlamentară a constatat faptul că în raioanele Soroca, Ştefan-Vodă şi municipiul Bălţi, apa din fîntînile arteziene, la unii indici calitativi, nu corespunde standardului de apă potabilă. (05.04.2006)

Comisia pentru protecţie socială, sănătate şi familie a organizat audieri în problema instituţiilor de protecţie socială a copilului şi familiei. La audierile care s-au desfăşurat în lipsa reprezentanţilor Guvernului, deputaţii şi-au exprimat nemulţumirea în legătură cu situaţia în domeniu şi au propus abilitarea unei singure instituţii cu funcţii de monitorizare şi control a executării cadrului legislativ respectiv. (29.03.2006)

Ministrul Economiei şi Comerţului a prezentat în plenul Parlamentului un raport despre rezultatele negocierilor cu S.A. "Gazprom" în problema livrării gazelor naturale. Valeriu Lazăr a reconfirmat încheierea acordului temporar pentru un termen de 3 luni, la preţul de 110 dolari pentru o mie de metri cubi. În opinia ministrului, există premise pentru a păstra o perioadă mai îndelungată preţul actual la gazele naturale, deşi nu există încă nici o decizie în acest sens. Lazăr a confirmat că autorităţile Moldovei au făcut anumite propuneri părţii ruse, inclusiv de participare în proiecte investiţionale, legislaţia Moldovei oferind facilităţi importante investitorilor din diverse domenii, inclusiv şi cel energetic. (06.04.2006)

Întrebări şi interpelări

• Deputatul PPCD Angela Aramă a solicitat Consiliului Coordonator al Audiovizualului să examineze situaţia respectării de către instituţiile audiovizualului din mun.Chişinău a deciziilor privind schimbarea denumirii străzilor şi a legislaţiei despre funcţionarea limbilor.
• Deputatul Igor Clipii a solicitat Procuraturii Generale şi Ministerului justiţiei să verifice legalitatea declaraţiilor făcute de liderul Mişcării social-politice Republicane "Ravnopravie" Valeri Klimenko în cadrul unei conferinţe de presă din 22 martie 2006. În opinia autorului sesizării, declaraţiile lui Klimenco atentează la caracterul suveran şi independent al statului Republica Moldova, fapte care atrag după sine responsabilitate penală şi administrativă. Într-o altă interpelare, Clipii a cerut informaţii despre baza legală a atragerii militarilor la lucrările de reconstrucţie a Memorialului Gloriei Militare din mun.Chişinău.
• Vlad Cubreacov, Preşedintele fracţiunii parlamentare a PPCD, solicită Procurorului general şi Ministrului Justiţiei prezentarea informaţiei despre cauzele neexecutării deciziei definitive a instanţei de judecată prin care autorităţile locale din raionul Floreşti erau obligate să emită avizul necesar pentru înregistrarea în subordinea Mitropoliei Basarabiei a bisericii "Acoperămîntul Maicii Domnului" din or.Floreşti. Problemele vizînd lăcaşul respectiv au generat un conflict de proporţii între enoriaşi, autorităţi bisericeşti şi organele administrative din teritoriu.
• Deputatul PDM Valentina Buliga a solicitat Guvernului să prezinte informaţii despre executarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, adoptată de Parlament la 23 decembrie 2005 şi care urma să fie pusă în aplicare începînd cu 1 decembrie 2005. Situaţia în cadrul tuturor instituţiilor bugetare atestă neexecutarea prevederilor Legii nominalizate, neplata majorărilor stabilite de ea, Guvernul tergiversînd punerea în aplicare din motive tehnice neargumentate.

Declaraţii

Speakerul Parlamentului a convocat o conferinţă de presă dedicată primului an de activitate a legislativului actual. Principalul succes din perioada enunţată este, în opinia lui Marian Lupu, stabilirea consensului politic, depăşirea intereselor de partid în vederea promovării intereselor naţionale. Printre măsurile concrete ale activităţii legislative, speakerul a menţionat adoptarea Programului legislativ pentru anii 2005-2009, a unor modificări în legislaţie derivînd din condiţiile parteneriatului politic (Legea privind Consiliul Superior al Magistraturii, Legea cu privire la Serviciul de Informaţii şi Securitate, cu privire la Curtea de Conturi, Codul electoral), care "nu numai că au fost adoptate, dar şi îndeplinite pînă la finele anului 2005". Lupu a mai anunţat că pînă la finele sesiunii curente Parlamentul va adopta Legea despre cultele religioase, Legea cu privire la audiovizual, va perfecţiona legislaţia în domeniul autonomiei locale, justiţiei şi procuraturii, după expertizarea acestora de Consiliul Europei. Cu referire la situaţia exportului de vinuri în Federaţia Rusă, Preşedintele Parlamentului a declarat că măsurile întreprinse de autorităţile ruse au caracter politic pronunţat şi nu sînt argumentate din punct de vedere tehnic sau economic. În privinţa reglementării transnistrene, poziţia Parlamentului a rămas cea din Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităţilor din stînga Nistrului, "autorităţile de la Chişinău fiind gata să acorde localităţilor din stînga Nistrului cea mai largă autonomie" (29.03.2006).

La 30 martie, deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a dat citire unei declaraţii prin care şi-a expus dezacordul cu aplicarea în practica parlamentară a noţiunii "deputat independent" sau aparţinînd unei formaţiuni care nu a depăşit independent pragul electoral, practică pe care o consideră contrară dispoziţiilor constituţionale, ale Codului electoral şi actelor legislative în vigoare. În opinia lui Susarenco, deputaţi independenţi pot fi calificaţi doar candidaţii independenţi, iar deputaţii care au acces în Parlament pe listele unei formaţiuni pe care ulterior au părăsit-o, pot fi numiţi doar "deputaţi" sau "deputaţi care au părăsit fracţiunea", utilizarea alături de numele lor a denumirii unei formaţiuni politice ce nu a participat în alegeri fiind incorectă.

Fracţiunea AMN a lansat o declaraţie cu privire la încălcarea drepturilor Opoziţiei, manifestată prin îngrădirea dreptului la libertatea întrunirilor. Se menţionează că AMN a intenţionat să picheteze la 4 aprilie 2006 sediul Parlamentului, depunînd în acest scop o declaraţie prealabilă la Primăria municipiului Chişinău, care a refuzat autorizarea, invocînd pretextul vizitei oficiale a unei delegaţii din străinătate. (30.03.2006)

Deputatul fracţiunii PDM Dumitru Ivanov, a lansat o declaraţie în care cere revizuirea deciziei Ministerului Educaţiei, Tineretului şi Sporturilor privind susţinerea examenelor de finalizare a studiilor preuniversitare doar în anumite centre de examinare. Deputatul invocă nemulţumirile părinţilor, profesorilor şi elevilor, posibilităţile reduse ale autorităţilor locale de a asigura transportarea tuturor elevilor. (06.04.2006)

Deputatul AMN Alexandru Lipcan a citit o Declaraţie-interpelare, în cuprinsul căreia invocă profanarea simbolicii naţionale şi a limbii române, de către funcţionari angajaţi în cadrul unor structuri ale statului - Întreprinderea de Stat "Calea Ferată a Moldovei". Lipcan menţionează că în vagonul trenului "Moscova - Chişinău" este "aranjat pe jos, un tricolor de lungimea vagonului, de care toţi îşi şterg picioarele", în vagoane lipsesc inscripţii în limba de stat sub pretextul că "este o înţelegere interstatală, prin care s-a convenit ca documentele căilor ferate să fie în limba rusă". Deputatul solicită: conducerii ÎS "CFM", - să retragă imediat din uz materialul tricolor aflat în toate trenurile moldoveneşti; Procuraturii Generale, - să cerceteze faptul profanării în trenurile moldoveneşti a tricolorului şi să tragă la răspundere persoanele vinovate, iar Guvernului, - să examineze respectarea Legii cu privire la funcţionarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova în cadrul ÎS "CFM", cu sancţionarea celor vinovaţi de încălcarea acesteia. (06.04.2006)

Guvern

2.1. Remanieri

Guvernul a propus rechemarea din funcţie a Ambasadorului Moldovei în Uzbekistan, Efim Chilari, care exercită prin cumul funcţiile de ambasador în Tadjikistan, Kîrgîzstan şi India. (05.04.2006)

2.2. Hotărîri

• Hotărîrea privind aprobarea mărimii indemnizaţiei unice acordate la naşterea copilului. Documentul prevede că de la 1 ianuarie 2006, indemnizaţia pentru fiecare copil născut va constitui 800 lei, cu o creştere de 300 lei faţă de mărimea anterioară. (03.04.2006)

• Hotărîrea cu privire la alocarea mijloacelor financiare. Ministerul de Finanţe a fost obligat să aloce din Fondul de rezervă al Guvernului 500 mii lei pentru executarea lucrărilor de proiectare la reconstrucţia taberei de odihnă din satul Romăneşti, raionul Străşeni, în vederea amplasării ulterioare a Centrului Naţional de Pregătire Olimpică. (03.04.2006)

• Hotărîrea cu privire la realizarea Programului de ajutor umanitar în produse alimentare. Documentul este adoptat în scopul realizării Programului prezentat de către Parteneriatul Internaţional pentru Dezvoltare Umană (IPHD) din SUA, Parteneriatul Internaţional pentru Dezvoltare (PID) şi Fundaţia Medicală din Moldova, care prevede donarea de produse alimentare pentru suplimentarea raţiei zilnice în cantinele instituţiilor preşcolare şi şcolare în perioada anului 2006. Sînt stabilite măsurile organizatorice pentru executarea programului la nivel local, iar loturile de produse alimentare şi mijloacele financiare alocate sînt calificate drept ajutor umanitar, ceea ce le scuteşte de careva prestaţii. (03.04.2006)

• Hotărîrea pentru aprobarea nomenclatoarelor serviciilor prestate gratuit şi contra plată de către Serviciul Hidrometeorologic de Stat. Împreună cu Nomenclatoarele respective este aprobat şi Regulamentul cu privire la modul de utilizare a mijloacelor speciale ale Serviciului Hidrometeorologic, care conţine însă o formulă evazivă - "mijloacele obţinute se utilizează, în condiţiile prevăzute de actele normative în vigoare, pentru desfăşurarea activităţilor statutare ale Serviciului, inclusiv pentru acoperirea cheltuielilor legate de prestarea serviciilor respective. (03.04.2006)

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Implementarea asigurărilor medicale obligatorii

În cadrul şedinţei convocate de Prim-ministru a fost audiată informaţia Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină, conform căreia, în anul 2006, de compensarea costului poliţei din contul statului vor benefica 1,5 milioane de persoane, în acest scop fiind planificate circa 1 miliard de lei. Apreciind pozitiv activitatea în domeniu, Primul-ministru a cerut organizarea unor acţiuni suplimentare de instruire a personalului medical în scopul eliminării problemelor de ordin etic, care apar în relaţiile dintre medici şi pacienţi, pentru propagarea avantajelor sistemului de asigurări obligatorii în medicină. Vasile Tarlev a solicitat examinarea posibilităţii includerii în lista beneficiarilor de asigurare din contul statului a părinţilor care îngrijesc copii invalizi de gradul I, a mamelor cu mulţi copii. (04.04.2006)

Preocupări vizînd cooperaţia de consum

Participînd la reuniunea republicană a Uniunii Cooperaţiei de Consum "Moldcoop", Vasile Tarlev a calificat sectorul respectiv ca important pentru economia naţională, dar a criticat ritmul lent de modernizare a acestuia. Guvernul solicită de la "Moldcoop" să contribuie la revitalizarea reţelei de desfăşurare a comerţului organizat în localităţile rurale, la achiziţionarea directă a produselor agricole, dezvoltarea sectorului de producere şi elaborarea unei strategii de promovare a exporturilor prin intermediul întreprinderilor cooperatiste. Pentru a spori eficienţa gestionării patrimoniului cooperatist, Primul-ministru a solicitat efectuarea în regim de urgenţă a inventarierii tuturor imobilelor cooperaţiei de consum. (31.03.2006)

Discurs în cadrul reuniunii CEFTA

Vasile Tarlev a participat la reuniunea şefilor de guverne ale statelor-membre la Acordul Central European de Comerţ Liber (CEFTA), unde a rostit un discurs prin care a exprimat viziunile autorităţilor Moldovei în cadrul cooperării economice europene, prin valorificarea posibilităţilor ce derivă din participarea Moldovei la iniţiativele regionale din Europa de Sud Est, precum şi din viitorul acord CEFTA modificat, în privinţa căruia Moldova î-şi declară sprijinul a priori. (06.04.2006)

Consiliul de cooperare RM - UE

Primul-ministru Vasile Tarlev a condus delegaţia Moldovei la Reuniunea Consiliului de cooperare Republica Moldova - Uniunea Europeană, care şi-a ţinut lucrările la Luxemburg, în perioada 10-11 aprilie 2006. În cadrul şedinţei Consiliului de cooperare a fost facută o evaluare a gradului de implementare a Planului bilateral de acţiuni şi s-a constatat că Republica Moldova a progresat în procesul de implementare a reformelor politice, economice şi structurale. Ursula Plassnik, presedintele în exercitiu al Consiliului, a declarat după reuniune ca anume aceste progrese au permis Republicii Moldova să beneficieze de regimul special de preferinţe (GSP+) şi au sporit esenţial şansele ei pentru obţinerea regimului de preferinţe autonome în comerţul asimetric cu UE. În acelaşi timp, demnitarul european a remarcat că ţara noastră trebuie sa acorde o atenţie mai mare procesului de reformare a justiţiei şi protecţiei drepturilor omului. Vasile Tarlev a declarat că printre priorităţile Planului pentru anul 2006 figurează continuarea reformării justisţiei, ajustarea legislaţiei naţionale la standardele internaţionale, completarea cadrului normativ naţional în domeniul protecţiei drepturilor omului si sporirea atractivităţii climatului investiţional. (11.04.2006)

În cadrul întrevederii cu Benita Ferrero-Waldner, Vasile Tarlev a solicitat acordarea pentru Moldova a sistemului de preferinţe autonome în relaţiile comerciale cu UE. Comisarul UE a exprimat disponibilitatea comunităţii europene de a contribui la integrarea Moldovei în structurile şi organizaţiile regionale, menţionînd, în context, Acordul Central European de Liber Schimb CEFTA. (10.04.2006)

La întrevederea cu Prim-ministrul Moldovei, Javier Solana, Secretar general al Consiliului Uniunii Europene şi Înalt Reprezentant al UE pentru politică externă şi securitate comună, a confirmat disponibilitatea de a acorda asistenţă în continuarea implementării proceselor democratice, în acţiunile de securizare a segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene şi depăşirea situaţiei în relaţiile comerciale cu Federaţia Rusă. Moldovei i s-a certut să identifice anumite domenii concrete în care UE ar putea să ajute suplimentar ţara noastră. Părţile au discutat despre facilitarea regimului de vize pentru Republica Moldova, dar careva proiecte de decizii în acest sens nu sînt încă elaborate şi susţinute. (10.04.2006)

Preşedinţie

3.1. Decrete

Pentru activitate îndelungată şi prodigioasă, Vladimir Voronin a conferit medalia "Meritul civic" unor funcţionari din cadrul autorităţilor publice: Valerian Bînzaru, şef de direcţie la Ministerul Finanţelor; Maria Trişchina, contabil-şef în Secretariatul Curţii Constituţionale; Nicolae Reveţchi, consultant în aparatul preşedintelui raionului Edineţ.

3.2. Şedinţe. Întrevederi. Declaraţii

Problema exportului producţiei vinicole

La 4 aprilie Vladimir Voronin a convocat o şedinţă specială consacrată situaţiei în domeniul exportului de vinuri şi altă producţie alcoolică în Federaţia Rusă, stopat ca urmare a unor decizii luate de autorităţile ruseşti. La întrunire au participat reprezentanţi ai Parlamentului, Guvernului, ambasadorii Moldovei în Federaţia Rusă şi Ucraina. Şeful statului a fost informat că nu există documente oficiale care ar fundamenta decizia de suspendare a comercializării vinurilor moldoveneşti pe piaţa rusă, departamentul respectiv de protecţie a consumatorilor invocînd prezenţa în vinurile moldoveneşti a pesticidelor şi metalelor grele, afirmaţii care nu sînt confirmate prin expertize independente. Preşedintele RM a propus iniţierea unui dialog civilizat şi argumentat la nivelul structurilor guvernamentale competente ale Moldovei şi Federaţiei Ruse, organizarea expertizării internaţionale independente a tuturor mostrelor de producţie alcoolică exportată în Federaţia Rusă. Suplimentar, Voronin a propus intensificarea măsurilor pentru diversificarea pieţelor de desfacere a producţiei alcoolice moldoveneşti, în primul rînd în Ucraina şi elaborarea unor măsuri de susţinere a vinificatorilor, inclusiv a investitorilor ruşi prezenţi masiv în ramura vinicolă moldovenească.

Problema stopării exporturilor de vinuri a fost discutată şi în cadrul unei convorbiri telefonice a Preşedintelui Moldovei cu omologul său georgian Mihail Saakaşvili, cu care au fost evaluate viitoarele acţiuni coordonate ale celor două ţări, orientate spre normalizarea stării de lucruri. Mihail Saakaşvili l-a invitat pe Vladimir Voronin să efectueze o vizită oficială în Georgia, invitaţia fiind acceptată. Presa rusă informează că pe 10 aprilie Saakaşvili a plecat în China, unde deja se afla în vizită privată Vladimir Voronin. Se presupune că preşedinţii Moldovei şi Georgiei discută cu autorităţile şi oamenii de afaceri chinezi despre livrarea vinurilor moldoveneşti şi georgiene, exportul şi comercializarea cărora în Rusia a fost recent stopat.

O nouă reorganizare a Aparatului Guvernului

Preşedintele Republicii Moldova a prezidat o şedinţă consacrată modalităţii de eficientizare a activităţii Aparatului Guvernului Republicii Moldova. În opinia şefului statului, experienţa a 5 ani de guvernare a demonstrat ca institutul consilierului este forma optimă de organizare a activităţii Aparatului şefului statului, apreciind drept oportună reorganizarea Aparatului Guvernului după acelaşi model. Restructurările efectuate în cadrul Aparatului Guvernului trebuie să contribuie la perfecţionarea actului de dirijare a administraţiei, trecerea la noi principii şi metode de guvernare, asigurarea unei interacţiuni mai strînse între consilierii prezidenţiali şi ai Prim-ministrului. Voronin a cerut asigurarea disciplinei stricte şi a calităţii documentelor şi dispoziţiilor pregătite, menţinerea controlului şi evidentei permanente a executării deciziilor guvernamentale. (05.04.2006)

Notăm în acest sens că reorganizarea Aparatului Guvernului nu este prevăzută expres în Strategia de reformă a administraţiei publice centrale (APC), documentul în cauză punînd însă în sarcina Aparatului Guvernului realizarea marii majorităţi a măsurilor incluse în Planul de implementare a Strategiei reformei APC. Aparatul Guvernului a fost supus mai multor modificări şi reorganizări, urmate de reduceri de personal, cele mai importante fiind:

• trecerea de la funcţia "Ministru de stat" la "Director al Cancelariei de Stat" (1999);
• reorganizarea "Cancelariei de Stat" în "Aparatul Guvernului" (2004);
• fuzionarea unor subdiviziuni ale Aparatului Guvernului (2005).

Experţi în domeniul administraţiei publice consideră că organizarea Aparatului Guvernului după modelul aparatului prezidenţial nu constituie o măsură eficientă, din cauza că în cadrul Preşedinţiei nu se elaborează documente normative, nu se pregătesc materialele pentru şedinţele Guvernului, nu se efectuează analize şi alte lucrări pe care le îndeplinesc structuri specializate din cadrul Aparatului Guvernului, iar competenţele consilierilor Prim-ministrului nu pot fi extinse la coordonarea activităţii unor ministere şi autorităţi centrale, în timp ce consilierii prezidenţiali se impun în aceste raporturi graţie autorităţii şi relaţiilor permanente cu şeful statului. Bazarea activităţii Aparatului Guvernului pe consilieri ai Primului-ministru, afară că produce confuzii (aparatul este al Guvernului, nu al Primului-ministru, pe cînd consilierii prezidenţiali sînt ai Preşedintelui) ar conduce la politizarea excesivă a acestei structuri, la lipsa de stabilitate în funcţii (Conform Legii serviciului public, intrarea în funcţie a unor noi conducători de prim rang are ca efect încetarea activităţii în funcţiile respective prin demisionare a consilierilor).

Vizită la Academia de Ştiinţe

După cum informează Serviciul de presă al Preşedinţiei, Vladimir Voronin a vizitat Academia de Ştiinţe a Moldovei cu scopul de a se documenta "asupra stadiului de realizare a iniţiativelor sale privind renovarea şi modernizarea forului ştiinţific suprem din Republica Moldova". Au fost vizitate sediile unde se efectuează reparaţii şi reconstrucţii capitale, în scopul amplasării noii biblioteci ştiinţifice a AŞM. Şeful statului a solicitat renovarea şi consolidarea Institutului de Protecţie a Plantelor şi Agricultură Ecologică, căruia îi revine un rol hotărîtor în dezvoltarea producţiei agricole ecologice. (29.03.2006)

Întrevedere cu reprezentantul UE

La întrevederea cu Cesare De Montis, Şeful Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, Vladimir Voronin a calificat drept decisiv sprijinul UE în asigurarea integrităţii teritoriale a Moldovei şi a suveranităţii naţionale. În opinia şefului statului, astfel de măsuri ca participarea UE în calitate de observator la procesul de negocieri, crearea Misiunii de Asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, susţinerea fermă a acţiunilor de instituire a unui regim vamal legal la exportul mărfurilor din regiunea transnistreană ş.a., constituie elemente esenţiale pentru reintegrarea Republicii Moldova. Interlocutorii au analizat stadiul de implementare a Planului de Acţiuni UE-RM, Ambasadorul UE exprimîndu-şi speranţa că rezultatele pozitive vor fi apreciate în cadrul şedinţei ordinare a Consiliului de cooperare RM-UE. (29.03.2006)

Vizita Preşedintelui Letoniei

În cadrul conferinţei de presă susţinută după discuţiile dintre preşedinţii Letoniei şi Moldovei, Vladimir Voronin a mulţumit pentru spijinul acordat de autorităţile letone în procesul de ajustare a legislaţiei Moldovei la standardele UE, menţionînd că integrarea în UE este o opţiune şi o strategie naţională care nu poate fi modificată, aceasta fiind singura cale spre dezvoltarea Moldovei şi transformarea ei într-un stat democratic asemeni altor ţări europene. Vaira Vike Freiberga a declarat că apreciază pozitiv alegerea europeană pe care a făcut-o Moldova, a avertizat că calea aleasă nu va fi uşoară, dar rezultatele propuse merită eforturile. (03.04.2006).

Întîlnire cu Preşedintele Partidului Comuniştilor din Kîrgîzstan

Preşedintele Moldovei l-a primit pe Ishak Masoliev, preşedinte al Partidului Comuniştilor din Kîrgîzstan, deputat al Parlamentului kîrgîz. Serviciul de presă al Preşedinţiei comunică că Ishak Masoliev s-a arătat interesat de reformele democratice, promovate de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova, în special în ceea ce priveşte drepturile partidelor de opoziţie, precum şi faţă de experienţa cooperării autorităţilor moldoveneşti cu Consiliul Europei. Vladimir Voronin s-a interesat despre particularităţile dezvoltării Kîrgîzstanului, în special după evenimentele politice majore, produse în această ţară la începutul anului trecut. (29.03.2006)

Întîlnire cu liderul Partidului "Casa noastră Israel"

La numai cîteva zile după alegerile parlamentare din Israel, la Chişinău s-a aflat Avigdor Liberman, originar din Moldova, preşedinte al partidului care a ocupat locul patru la alegerile în Knesset-ul israelian. În cadrul întrevederii au fost discutate problemele cooperării economice, politice şi culturale între ambele ţări şi contribuţia pe care ar putea s-o acorde în aceste domenii oamenii de afaceri, reprezentanţii diasporei moldoveneşti în Israel şi ai comunităţii evreieşti în Moldova. Conform înţelegerii convenite, în timpul apropiat urmează a fi activizate proiectele investiţionale în agricultură şi industria transporturilor din RM. (03.04.2006)

Interviu pentru "Nezavisimaia Gazeta"

Ziarul rusesc "Nezavisimaia Gazeta" publică la 7 aprilie 2006 un interviu al Preşedintelui Moldovei, în cuprinsul căruia sînt date o serie de aprecieri relaţiilor moldo-ruse, problemelor de politică internă şi externă a Moldovei:

• autorităţile Moldovei sînt preocupate de restabilirea monumentelor culturii ruse (Casa-Muzeu "A.Puşkin", Memorialul de la Şerpeni, memorialul Victoriei din Chişinău etc.);
• limba rusă în Moldova este protejată legislativ, constituie limbă de comunicare interetnică, toate documentele oficiale sînt traduse în limba rusă, Parlamentul a oficializat statutul de "stat polietnic" al Moldovei;
• vectorul politicii externe spre integrare europeană nu aduce prejudicii Rusiei, care este o parte importantă a Europei, iar Preşedintele Putin este un preşedinte european, care întoarce pentru Rusia misiunea europeană a acestei ţări;
• guvernarea actuală nu are fobii faţă de NATO, însă Moldova nu intenţionează să adere la această structură;
• autorităţile Moldovei sînt de acord cu Memorandumul din 1997 despre reglementarea transnistreană;
• garanţiile asupra proprietăţii deţinute în regiunea transnistreană pot fi confirmate în plan bilateral, moldo-rus şi moldo-ucrainean;
• interdicţiile la exportul vinurilor moldoveneşti în Rusia constituie forme de "educaţie politică", dar determină măsuri adecvate pentru diversificarea exportului. Vinurile Moldovei vor reveni pe piaţa rusă, dar într-un segment mai ridicat al preţurilor, avînd calitate europeană garantată;
• vizita oficială a Preşedintelui Moldovei în Federaţia Rusă se pregăteşte, dar această vizită trebuie să se soldeze cu adoptarea unor decizii importante şi irevocabile.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

În T1'2006 rata inflaţiei a constituit 4,8%...

În luna martie nivelul inflaţiei a crescut cu 1,5%, iar cumulativ în T1'2006 s-a înregsitrat o rată a inflaţiei de 4,8%. În luna martie, indicele preţului de consum (IPC) la produsele alimentare a crescut cu 1%, la produsele nealimentare - cu 0,8%, iar tarifele la serviciile prestate populaţiei s-au majorat cu 3,2%.Creşteri semnificative ale preţurilor au fost înregistrate la serviciile prestate populaţiei, în special s-au majorat tarifele pentru prestarea serviciului de alimentare cu gaze din reţea. Dacă ritmurile de creştere a inflaţiei se vor păstra şi pentru perioada imediat următoare, proganoza guvernamentală pentru inflaţie de 10% ar putea fi depăşită.

În acelaşi timp Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat, într-un raport, că preţurile ridicate ale produselor energetice intensifică dezechilibrele şi riscurile unei crize mondiale. "Dezechilibrele economice mondiale vor rămîne probabil ridicate atîta timp cît petrolul va rămîne scump, crescînd riscurile unei ajustări bruşte şi dezordonate", arată raportul FMI.

2. Comerţ extern

În ianuarie-februarie 2006 exporturile moldoveneşti au crescut cu doar 2,3%...

În perioada ianuarie-februarie 2006, volumul mărfurilor moldoveneşti destinate exportului a crescut cu doar 2,3%. În valoare bănească acesta a constituit 158,1 milioane USD. Ponderea la export - cca 90%, au deţinut-o produsele alimentare, băuturile şi tutunul, urmate de materialele textile, produsele vegetale, maşini şi aparate, echipamente electrice, încălţăminte, mijloace şi materiale de transport, piei brute şi tăbăcite, blănuri, etc.

Cît de aproape este pericolul unei crize?

Totodată, pentru aceiaşi peroadă importurile au crescut cu peste 30%, faţă de ianuarie-februarie 2005. Balanţa comercială în primele două luni a.c. este cu un deficit de 171 milioane USD şi a fost de 1,7 ori mai mare faţă de cel înregistrat în perioada similară a anului 2005. Deficitul mare a fost generat în special de majorarea tarifelor la importul gazelor naturale din Rusia. Consecinţele relaţiilor comerciale (exporturile produselor moldoveneşti pe piaţa din FR) de pe segmentul rusesc al Moldovei ar putea să distorsioneze şi mai mult economia ţării

Cît de aproape este pericolul unei crize ? Pe termen lung, adîncirea fără control a deficitului comercial (cît şi a celui de cont curent), a dezechilibrului dintre capacitatea de a exporta si nevoia de bunuri şi servicii importate induce un risc. Risc pe care şi reprezentanţii FMI l-au arătat cu degetul în repetate rînduri autorităţilor de la Chişinău. Teama FMI vizează mai degrabă un termen mediu şi lung, deoarece economia Moldovei este una deschisă şi dependentă de exterior şi tot ce se întîmplă în economia regională şi mondială ne influenţează şi pe noi.

CEFTA - o punte de accedere în UE...

Aderarea Republicii Moldova la CEFTA ar putea îmbunătăţi situaţia pentru exportul produselor moldoveneşti şi diversificarea partenerilor comerciali. Pe 6 aprilie la Bucuresti a avut loc o întîlnire a premierilor din statele membre CEFTA şi a celor aspirante, printre care şi Republica Moldova. De fapt, Romania deţine în acest an preşedinţia acordului, la care mai participă în prezent Croaţia, Bulgaria şi Macedonia, dar la care doresc să adere Albania, Serbia-Muntenegru, Republica Moldova şi Bosnia-Hertegovina. CEFTA (Central European Foreign Trade Agreement) a fost format în 1992 de Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, iar Slovenia, Romania, Bulgaria şi Croaţia au intrat în anii următori. Acordul se voia un înlocuitor al CAER şi un exerciţiu, o formă de pregătire a statelor din centrul şi estul Europei pentru aderarea la UE.

3. Sectorul financiar-bancar

În 2005 transferurile valutare doar prin băncile comerciale au fost peste 680 milioane USD...

Potrivit datelor BNM în 2005 volumul remitenţelor băneşti efectuate prin intermediul băncilor comerciale de către cetăţenii Republicii Moldova aflaţi în străinătate a crescut cu 260,8 milioane USD faţă de 2004 şi a constituit 683,24 milioane USD. Din valoarea totală, cca 498 milioane USD sau 72% din acestea reprezintă transferurile prin sistemele rapide de plăţi. În plus, trebuie să ţinem cont de faptul că o parte din bani intră în Moldova prin alte mijloace decît cele utilizate de bănci cum ar fi "transferurile prin autobus", astfel că suma totală a remitenţelor este estimată de către unii analişti la peste 1 miliard de USD. Experţii independenţi, cît şi cei de la FMI şi BM, estimează că volumul remitenţelor ar putea să scadă în următorii ani datorită reunificării familiilor celor plecaţi peste hotare.

În 2005 cele mai consistente transferuri de valută prin sistemul bancar le-au efectuat moldovenii care muncesc în Rusia şi Italia, 277,4 milioane USD şi, respectiv, 135,3 milioane USD. Cu o pondere de cca 41% din totalul mijloacelor băneşti transferate prin sistemul bancar de către persoanele fizice în anul 2005, Rusia este destinaţia care aduce cele mai mari remitenţe. Remitenţele băneşti din străinătate prin intermediul sistemului bancar au crescut continuu în ultimii ani. Astfel, în anul 1999 volumul acestora a constituit 89,62 milioane USD, în 2000 - 152,94 milioane USD, 2001 - 211,99 milioane USD, 2002 - 254,12 milioane USD, 2003 - 317,29 milioane USD, 2004 - 422,41 milioane USD şi 2005 - 683,24 milioane USD. Acest fapt ne vorbeşte în mare parte despre creşterea numărului de emigranţi în ultimii ani.



Sursa: BNM şi calculele noastre

4. Finanţe publice

În T1'2006, veniturile acumulate la bugetul de stat s-au majorat cu peste 15%

În T1'2006 veniturile acumulate la bugetul de stat au constituit 2089 milioane lei (160,5 milioane USD). Acestea au crescut cu 15,3% faţă de T1'2005. Veniturile de bază se estimează la cca 1,87 miliarde lei şi au crescut faţă de perioada respectivă a anului 2005 cu 17%. În perioada de referinţă, din contul bugetului de stat au fost efectuate cheltuieli estimate la peste 1,88 miliarde lei sau cu cca 18% mai mult decît în ianuarie-martie 2005.

Cheltuielile de bază au constituit cca 1,65 miliarde lei şi s-au majorat cu 21,2%. Acestea au fost direcţionate în mare parte achitării salariilor angajaţilor instituţiilor finanţate de la bugetul de stat, a pensiilor, indemnizaţiilor viagere şi alocaţiilor lunare de stat pentru invalizii de război şi participanţii la cel de-al doilea război mondial, pentru plata burselor, finanţarea investiţiilor capitale etc.

5. Mediul de afaceri

Prognozele EIU pentru Moldova nu sunt prea optimiste...

Analiştii al EIU (Economist Intelligence Unit) pentru Europa Centrala şi de Est, arată ca principalele probleme de "ajungere din urmă" ar putea întârzia nedorit de mult Moldova ca nivel de trai faţă de restul Europei. Puncte slabe: reformele economice inconsecvente şi fragile, climatul investiţional sărăcia, legislaţia încă nearmonizată cu UE, etc.

Potrivit EIU, creşterea Moldovei nu poate fi mai rapidă faţă de estimările de mai jos deoarece dezvoltarea instituţionala e modestă, deşi se tot încearcă îmbunătăţirea, sistemul legislativ are deficienţe (deşi încearcă să fie armonizat), iar sporul demografic este total nefavorabil (ratele prevăzute de îmbătrînire a populaţiei sînt negative, iar exodul tinerilor fiind foarte pronunţat) şi există o relaţie nefericită între ritmul de creştere a populaţiei şi îmbătrînire. Aşadar, cum se văd şansele Moldovei de la Londra?

Potrivit calculelor EIU, în perioada 2006-2007 economia Moldovei va avea un ritm de creştere mai lent decît cel înregistrat în 2004-2005, iar PIB-ul ar putea creste cu 5,5% anul acesta si cu 5% în 2007. In fine, cererea interna ar putea creste şi în 2006, în timp ce exporturile vor rămîne la acelaşi nivel ca în 2005, sau chiar diminua puţin. Datorita creşterii consumului local, exporturile vor influenţa în mai mică măsura evoluţia PIB, per ansamblu.

...totodată agenţia Fitch Ratings a reconfirmat calificativul acordat Moldovei

În acelaşi timp, agenţia internaţională de evaluare financiară Fitch Ratings a reconfirmat recent calificativul acordat Republicii Moldova pentru angajamentele externe pe termen lung în valută străină şi monedă naţională la nivel de "B-" şi, respectiv, "B" şi a apreciat perspectiva pentru ratingurile acordate drept "stabilă". Fitch IBCA a mai reconfirmat rating-ul pentru angajamentele în valută străină pe termen scurt la nivel de "B". Rating-ul riscului de ţară a fost menţinut la nivel de "B-". Este a doua oară cînd Agenţia Fitch reconfirmă calificativul acordat Moldovei pentru angajamentele externe şi interne, iar prognoza este apreciată drept "stabilă".

6. Piaţa muncii

În anul 2005 numărul şomerilor s-a redus cu 11% faţă de 2004...

Anul trecut pe piaţa forţei de muncă s-au obeservat nişte tendinţe pozitive cum ar fi spre exemplu reducerea numărului oficial de şomeri, iar rata şomajului a înregistrat 7,3% faţă de 8,1%, în anul 2004. Potrivit datelor Biroului Internaţional al Muncii numărul şomerilor în Republica Moldova în 2005 a constituit cca 104 mii de persoane şi a scăzut cu 11% faţă de anul 2004. În perioada de referinţă, şomajul a afectat într-o proporţie mai mare bărbaţii - cca 58% din numărul celor fără un loc de muncă înregistraţi şi persoanele cu domiciliu în mediul urban - 70% din total.

...însă datele oficiale nu oferă o imagine completamente corectă a situaţiei

În acelaşi timp, din rîndul şomerilor, 85% erau persoane cu experienţă de muncă. În plus, trebuie să lăm în calcul că în mediul rural rata şomajului ar putea-o depăşi pe cea oficială. În acelaşi timp, nu toate persoanele care nu au un loc de muncă (sau un loc permanent) sînt înregistraţi ca şomeri, situaţie ce favorizează o rată a şomajului mai mică. Mulţi sînt de părerea că dacă o bună parte din cei ce se află la munci peste hotare nu ar fi emigrat, rata actuală a şomajului ar fi fost mult mai mare. În 2005 şomerii au beneficiat de alocaţii în sumă de 489 de lei, în medie. Pentru primele două luni ale a.c., alocaţia pentru şomaj a fost de 482 de lei. În 2005, populaţia ocupată în cîmpul muncii a constituit 1,318 milioane persoane şi s-a menţinut la nivelul anului 2004.

Problema transnistreană

Regimul vamal la frontiera moldo-ucraineană

La 3 aprilie s-a împlinit o lună de la introducerea regimului vamal unificat moldo-ucrainean, potrivit căruia doar mărfurile însoţite de specimenele vamale moldoveneşti sînt lăsate să treacă peste frontiera moldo-ucraineană. Viceministrul Afacerilor Externe al Ucrainei, Vladimir Handogii, a declarat în cadrul unui briefing la 31 martie la Kiev că schemele netransparente de circulaţie a mărfurilor peste frontiera moldo-ucraineană nu mai funcţionează, iar contrabanda de mărfuri este prevenită de către serviciile ucrainene de grăniceri. Potrivit lui Handogii, situaţia la punctele de trecere de pe segmentul transnistrean al frontierei se normalizează, iar tensiunea scade. În acelaşi timp, în ciuda interdicţiei autorităţilor separatiste, tot mai multe întreprinderi şi companii transnistrene se înregistrează la Chişinău şi astfel obţin dreptul de a efectua operaţiuni de import-export în mod legal.

Deşi se înregistrează o scădere a numărului de cazuri de contrabandă la frontiera moldo-ucraineană, problema acumulării mărfurilor de contrabandă pe teritoriul Transnistriei destinate Ucrainei şi altor state mai există încă. Potrivit unor declaraţii făcute de către prim vicepreşedintele Serviciului Vamal de Stat al Ucrainei, Alexandr Fiodorov, doar în luna martie pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene au fost depistate 53 cazuri de contrabandă în valoare de 435.000 de grivne ucrainene (aprox. 86,000 USD). Anterior, Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenco, într-un interviu publicaţiei ruse Kommersant Vlasti, a estimat valoarea contrabandei la frontiera moldo-ucraineană la 200-250 milioane de dolari, iar daunele pricinuite de aceasta bugetului ucrainean - la 100 milioane de dolari anual. Potrivit mass-media ucraineană şi rusă, în cele mai dese cazuri contrabanda depistată constă din băuturi spirtoase, carne de pasăre şi alte produse alimentare.

La problema contrabandei pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene s-a referit şi Generalul Ferenz Bamfi, Şeful Misiunii UE de asistenţă la frontieră. În cadrul unui briefing ţinut la 6 aprilie la Kiev Generalul Bamfi a declarat că situaţia de la frontiera moldo-ucraineană se află sub controlul deplin al organelor de resort ale Ucrainei, însă problema contrabandei pe sectorul transnistrean al frontierei rămîne una actuală în principal datorită interdicţiei impuse de către autorităţile de la Tiraspol agenţilor economici din regiune de a se înregistra la Chişinău. Cu toate acestea, pînă în prezent 106 de agenţi economici transnistreni s-au înregistrat permanent sau provizoriu la Camera Înregistrării de Stat a RM, iar misiunea UE de asistenţă la frontieră monitorizează modul în care acestora le este restituită taxa pe valoare adăugată, a mai declarat Bamfi.

Pe de altă parte, autorităţile de la Tiraspol continuă să susţină că sînt supuse unei "blocade economice" din partea Ucrainei şi Republicii Moldova, iar departamentul economic al regiunii estimează pagubele suferite de regiune în urma a 35 de zile de "blocadă" la circa 89 milioane de dolari SUA. Declaraţiile autorităţilor separatiste precum că regiunea s-ar afla în pragul unei catastrofe umanitare au fost respinse în mai multe rînduri de către reprezentanţi ai autorităţilor ucrainene şi moldovene, precum şi de către reprezentanţi ai UE şi OSCE. "Nu există nici o blocadă. Există o auto-blocadă, pentru că anumite încărcături care aparţin autorităţilor transnistrene sînt lăsate să treacă. Are loc o "filtrare" a intereselor", declara ceva mai devreme Preşedintele ucrainean în interviul pentru Kommersant Vlasti.

În acelaşi timp, mass-media rusă a anunţat că Federaţia Rusă pregăteşte o partidă nouă de ajutor umanitar pentru Transnistria, precum şi asistenţă financiară pentru republica separatistă. La 3 aprilie, reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe, Mihail Kaminin, a făcut o serie de declaraţii în care a explicat motivele pentru care Rusia acordă ajutor umanitar Transnistriei. Potrivit lui Kalminin, ceea ce încearcă să obţină Chişinăul de fapt este să priveze Tiraspolul de principalele sale surse de venit, să provoace o criză socială în Transnistria pentru a schimba actual regim cu care "nu se poate înţelege" şi pentru a aduce Transnistria sub jurisdicţia RM. "Disponibilitatea ruşilor de a ajuta bătrînii, copiii, pe toţi cei nevoiaşi, trebuie să fie percepută nu doar ca un gest umanitar, ci mai întîi de toate ca un apel univoc către conducerea Moldovei şi Ucrainei de a-şi alinia acţiunile la interesele generale de a păstra stabilitatea ...pacea şi liniştea din regiune," a mai declarat Kaminin, potrivit paginii de Internet a Ministerului rus de Externe.

Negocierile în format "5+2"

Runda de negocieri programată pentru 4-5 aprilie a fost amînată pentru o perioadă indefinită, potrivit Misiunii OSCE la Chişinău. Potrivit Şefului Misiunii, William Hill, runda a fost amînată din cauza contradicţiilor care au apărut între părţi în urma introducerii regimului vamal nou la frontiera moldo-ucraineană.

Ministerul Reintegrării de la Chişinău a dat publicităţii la 4 aprilie un comunicat în care este enunţată necesitatea reluării procesului de negocieri şi continuării procesului de reglementare politică a conflictului transnistrean.

Pe de altă parte, la 4 aprilie liderul separatist transnistrean, Igor Smirnov, a declarat în cadrul "comitetului inter-departamental anti-blocadă" transnistrean că "negocierile nu vor începe pînă cînd Transnistriei nu îi va fi restituit dreptul la activitatea economică externă, prevăzut în Memorandum-ul din 1997."

Congresul "deputaţilor" de toate nivelele ai Transnistriei

Pe 31 martie la Tiraspol a avut loc cel de-al "şaselea congres al deputaţilor de toate nivelele" ai Transnistriei, convocat la iniţiativa "sovietului suprem" în legătură cu situaţia de "criză" creată în urma iniţierii "blocadei economice" a Transnistriei de către Ucraina şi Moldova. Potrivit mass-media transnistrene, la "congres" au participat 660 de reprezentanţi ai "sovietelor de deputaţi" de toate nivelele. "Congresul" a fost deschis de către aşa-zisul "preşedinte" al Transnistriei, Igor Smirnov, care, printre altele, a chemat Rusia să treacă de la declaraţii politice la acţiuni concrete pentru a evita "lichidarea statalităţii Transnistriei", care ar fi scopul urmărit de către conducerea de la Chişinău. "Congresul" a adoptat o rezoluţie, în care se propune organizarea unui referendum cu privire la relaţiile cu Republica Moldova. Potrivit presei transnistrene, acestea ar putea avea loc odată cu alegerile "prezidenţiale" prevăzute pentru sfîrşitul anului 2006 sau chiar mai devreme.

Autorităţile de la Chişinău au declarat că în cazul în care această decizie este pusă în aplicare, rezultatele aşa-zisului referendum vor avea aceiaşi soartă ca şi toate celelalte "scrutine" organizate de către autorităţile separatiste pînă în prezent - nu vor fi recunoscute nici de autorităţile de la Chişinău, nici de către comunitatea internaţională. Reprezentantul special al Ucrainei în problema transnistreană, vice-ministrul ucrainean de externe, Andrei Veselovski, a calificat drept "provocatoare" pentru Ucraina decizia "congresului" transnistrean. Veselovski a respins, printre altele, declaraţiile făcute de liderul separatist Smirnov precum că decizia Ucrainei de a aplica regimul vamal unificat se datorează unor interese de conjunctură a unor funcţionari ucraineni şi a fost luată în contextul alegerilor parlamentare din Ucraina. "Nu este vorba de o decizie de conjunctură, ci despre o decizie a Guvernului Ucrainei, îndreptată spre restabilirea unui regim vamal normal la frontierele europene", a mai declarat Vasilovski, citat de Regnum.ru.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

În cadrul reuniunii din 28-29 martie 2006, Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei a adoptat două rezoluţii interimare prin care cere autorităţilor Moldovei:

• să adopte modificările legislative şi să ia măsurile necesare pentru asigurarea compatibilităţii legislaţiei interne despre culte cu standardele internaţionale în domeniu şi recomandările experţilor CE;
• să insiste asupra aplicării deciziei CEDO despre punerea în libertate a lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa, deţinuţi ilegal de autorităţile de la Tiraspol.

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului (CEDO) a condamnat Guvernul Moldovei în cazul "Corsacov vs. Moldova", pentru aplicarea torturii şi relelor tratamente, încălcarea dreptului la recurs efectiv. CEDO a obligat Guvernul Moldovei să achite lui Mihail Corsacov, victimă a unor abuzuri poliţieneşti, compensaţii în valoare de 20 mii Euro, la care se adaugă cheltuieli de judecată în mărime de 1 mie Euro. Aplicarea torturii este constatată pentru prima dată în raport cu cererile cetăţenilor moldoveni, iar avocatul reclamantului a afirmat că în examinare se află zeci de asemenea cazuri.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Marianne Mikko, conducătorul delegaţiei Parlamentului European în Comitetul de cooperare UE-Moldova a dat publicităţii declaraţii referitoare la starea relaţiilor Moldovei cu Uniunea Europeană şi perspectiva aprofundării acestora¹:

• pentru moment, autorităţile de la Bruxelles consideră că Moldova nu poate fi integrată cu succes în UE, deoarece există problemele sărăciei, migraţiei, traficului de persoane, în domeniul respectării drepturilor omului, conflictul transnistrean etc.;
• deşi legislaţia Republicii Moldova este satisfăcătoare, implementarea legilor nu este asigurată la nivelul cuvenit, deoarece nu există suficient personal calificat, lipseşte consensul politic plenar, "opoziţia este influenţată de Rusia, dar într-un fel şi Guvernul este influenţat de Rusia";
• în Moldova există societate civilă, există ONG serioase, "dar unele din ele sînt create doar pentru a obţine finanţări";
• Preşedintele Moldovei vorbeşte în aşa mod ca să placă la toată lumea, are discursuri diferite pentru UE, Rusia şi pentru cetăţeni;
• Moldova ar trebui să dezvolte contacte bilaterale cu statele membre ale UE la nivelul legislaţiei şi contactelor parlamentare, precum şi la nivel guvernamental, cu toate ţările membre ale UE. Comunitatea europeană ar trebui să monitorizeze cîţi bani au fost cheltuiţi pe linia TACIS şi a altor programe, cum este combătută corupţia în Moldova, care este situaţia mass-mediei independente.

Ambasadorul Moldovei la UE declară că aderarea României la Uniunea Europeană va facilita eforturile Republicii Moldova în atingerea aceluiaşi scop. Eugen Carpov consideră că după aderarea României, Republicii Moldova i se vor deschide noi perspective, va fi înregistrat un nou stadiu al relaţiilor cu UE. Diplomatul a anunţat că autorităţile moldoveneşti au demarat procesul de adaptare a versiunii în limba română a legislaţiei UE, iar puterea de la Chişinău înţelege că, la moment, nu este cazul să se discute termene concrete despre data la care Republica Moldova ar putea fi acceptată ca membru a UE.

Republica Moldova - România

Conform unui sondaj realizate realizat în martie 2006 de Centrul de Analize şi Investigaţii Sociologice "CIVIS" (România), 51 la sută dintre cetăţenii români ar vota pentru unirea cu Republica Moldova, în cazul în care s-ar organiza un referendum în acest sens. Potrivit sondajului, 27 la sută dintre români s-ar pronunţa "pentru păstrarea situaţiei actuale", în timp ce 10 la sută nu ar participa la referendum.

Preşedintele Parlamentului Moldovei declară că doreşte semnarea a două tratate cu România: Tratatul bilateral de bază şi Tratatul cu privire la frontieră. În opinia lui Marian Lupu, ratificarea acestor documente "ar uşura rezolvarea conflictului transnistrean". Lupu a mai declarat că în relaţiile dintre România şi Republica Moldova trebuie eliminate pentru o anumită perioadă subiectele sensibile (problema identităţii naţionale, a limbii, viziunile asupra istoriei). Pe de altă parte, Ministrul de externe al României a declarat anterior că relaţiile dintre cele două state trebuie să se bazeze pe un "tratat de parteneriat pentru Europa", care să planifice chestiunile de viitor, nu să revină "insistent şi fără rezultat asupra trecutului" prin promovarea ideii semnării unui tratat politic.

Delegaţiile Serviciului de Informaţii şi Securitate a Moldovei şi a Serviciului Român de Informaţii s-au întrunit la Chişinău pentru a discuta problemele cooperării comune şi combaterea riscurilor pentru securitatea naţională a statelor şi regiunii în ansamblu. Au fost examinate aspecte vizînd depistarea filierelor de spălare a banilor, contracararea criminalităţii internaţionale organizate, combaterea extremismului, separatismului şi terorismului.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

Contractul cu "Gazprom"

La 30 martie a fost semnat contractul de livrare a gazelor naturale pentru Republica Moldova, S.A "Gazprom" acceptînd păstrarea preţului actual pentru încă un trimestru. Comunicatul oficial al Concernului rus anunţă că autorităţile Moldovei au prezentat anumite propuneri de extindere a colaborării, care însă necesită o examinare detaliată, situaţia ce a şi determinat prelungirea aplicării preţului curent la achiziţionarea gazelor.

Declaraţii ale MAE rus

La 4 aprilie, Ambasadorul Moldovei la Moscova a fost invitat la MAE-ul rusesc pentru a i se atrage atenţie asupra faptului că aprecierile oficiale ruseşti despre acutizarea situaţiei în Transnistria au la bază poziţia anterioară, conform căreia, încercările de a determina una din părţile conflictului să capituleze ar fi în contradicţie cu principiile OSCE. Conform oficialilor ruşi, soluţionarea problemelor ar trebui să se producă prin negocieri politice, cu luarea în consideraţie a înţelegerilor convenite anterior, după cum se menţionează şi în Declaraţia comună a Preşedinţilor Rusiei şi Ucrainei din 15 decembrie 2005.

În cadrul şedinţei Consiliului permanent al OSCE, la 6 aprilie 2006, reprezentantul Rusiei a rostit o alocuţiune dedicată situaţiei în Transnistria, în cuprinsul căreia invocă că pierderile economice rezultate din aplicarea măsurilor comune ale Moldovei şi Ucrainei se cifrează la peste 75 milioane dolari SUA. Această situaţie se răsfrînge negativ asupra sferei sociale, a păturilor slab asigurate şi anume din aceste motive Federaţia Rusă a acordat ajutor umanitar Transnistriei. În opinia oficialului rus, măsurile aplicate de Moldova şi Ucraina constituie încercări de a exercita presiune asupra unei din părţile conflictului, iar Rusia, în calitate de intermediar în procesul de reglementare, este alarmată de situaţia creată şi blocarea procesului de negocieri.

Corespondenţă parlamentară

Preşedintele Parlamentului de la Chişinău a expediat în adresa Preşedintelui Dumei de Stat şi a Preşedintelui Consiliului Federal al Adunării Federale mesaje prin care îşi exprimă îngrijorarea în legătură cu situaţia creată ca urmare a interzicerii importului de vinuri din Moldova. Marian Lupu apelează la omologii săi din Federaţia Rusă să contribuie la revizuirea de către organele executive a abordărilor şi poziţiilor tendenţioase în raport cu vinurile moldoveneşti. Adresări similare au fost expediate în adresa omologilor lor de către preşedinţii comisiilor parlamentare pentru politică externă, pentru politică economică, buget şi finanţe, al comisiei pentru agricultură şi industria alimentară.

Poziţia Moldovei faţă de primirea Rusiei în OMC

În cadrul unei conferinţe de presă susţinută la 11 aprilie 2006, şeful Direcţiei generale politici comerciale de la Ministerul Economiei şi Comerţului declară că Republica Moldova susţine aderarea Federaţiei Ruse la Organizaţia Mondială a Comerţului. Octavian Calmîc afirmă că este în interesul Moldovei ca Federaţia Rusă să devină membru al OMC şi să se confromeze regulilor internaţionale în comerţul bilateral. Conform oficialului moldovean, experţii internaţionali, delegaţiile SUA şi UE estimează că, dacă Federaţia Rusă va întreprinde acţiunile necesare, procesul de aderare a acestui stat la OMC poate să finalizeze la sfîrşitul anului 2006 - începutul anului 2007. Anterior vioceministrul Economiei Igor Dodon afirmase că moldova nu va accepta primirea Rusiei în OMC atîta timp cît nu vor fi eliminate restricţiile la importul şi comercializare vinurilor moldvenenşti în această ţară.

Modificarea condiţiilor de intrare în Federaţia Rusă şi Moldova

Începînd cu 7 aprilie 2006 este pus în aplicare un Protocol adiţional la Acordul privind călătoriile reciproce fără vize ale cetăţenilor Republicii Moldova şi cetăţenilor Federaţiei Ruse. Astfel, cetăţenii celor două ţări vor putea intra pe teritoriul străin doar în baza paşapoartelor pentru străinătate şi a unor documente speciale eliberate de autorităţile abilitate (paşaportul/legitimaţia de marinar, titlu de călătorie pentru întoarcerea în ţară eliberat de ambasade). Introducerea noilor măsuri va îmbunătăţi regimul de control la frontieră şi va favoriza combaterea migraţiei ilegale, dar poate provoca mai multe dificultăţi cetăţenilor Moldovei care se află în această ţară fără a deţine paşaport valabil (anterior era permisă intrarea şi ieşirea în bază de buletin de identitate).

Moldova în lume

Guvernul Republicii Moldova intenţionează să anuleze regimul de vize pentru cetăţenii statelor Uniunii Europene, ai SUA, Canadei, Elveţiei şi Japoniei, începînd cu 1 ianuarie 2007. Executivul speră ca măsură respectivă va contribui la impulsionarea activităţilor turistice, va spori atractivitatea investiţională a Moldovei. Despre necesitatea unei asemenea decizii se vorbeşte de mai mult timp, ea fiind recomandată şi de reprezentanţii instituţiilor comunitare, dar o decizie clară nu a fost elaborată de Guvern, chiar dacă a fost sugerată şi de şeful statului. De notat că în Parlament, la începutul lunii martie a fost depus un proiect de lege la tema dată, iniţiat de deputatul fracţiunii AMN Vitalia Pavlicenco, care propune anume măsurile pe care şi Guvernul declară că le susţine.

Studii, analize, comentarii

Consens parlamentar în activitate legislativă curentă
Sergiu Grosu, 11 aprilie 2006

Se poate concluziona privitor la starea consensului parlamentar, că acesta oscilează de la "Status Qwo" spre "progres selectiv"

»»»

Criza vinurilor continuă...
Iurie Gotişan, 11 aprilie 2006

Situaţia ne-a demonstrat încă odată că o dependenţă, practic unilaterală, de o piaţa de desfacere, în cazul dat de cea rusească, poate avea consecinţe dramatice nu numai asupra exporturilor în particular, dar şi asupra economiei ţării în general

»»»