versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

În Transnistria a început competiţia electorală, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Acte legislative

• Legea privind Institutul Naţional al Justiţiei. Documentul a suportat anumite modificări faţă de varianta iniţială, în special referitor la componenţa Colegiului de administrare, la capitolul finanţare şi control a activităţii.

• Legea privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii unor state. Sînt anulate vizele de intrare în republica Moldova pentru cetăţenii statelor ce intră în componenţa UE, pentru cetăţenii SUA, Canadei şi Japoniei.

• Legea privind modificarea şi completarea unor acte legislative referitoare la protecţia muncii. Documentul adoptat prevede modificarea reglementărilor despre sancţionarea persoanelor oficiale pentru încălcarea actelor legislative şi altor acte normative de protecţie a muncii, precum şi sancţionarea pentru utilizarea în denumirea şi activitatea întreprinderii a unei denumiri străine înregistrate.

• Legea privind retragerea din circuitul agricol a terenurilor de calitate superioară, proprietate privată ale unei Întreprinderi cu capital străin. Parlamentul a aprobat, prin derogare de la prevederile Codului funciar, retragerea din circuitul agricol a terenurilor de calitate superioară, proprietate privată, cu suprafaţa de 41 ha, ale Întreprinderii cu capital străin "Mold Itera Energy" S.R.L., pentru construcţia centralei electrice în preajma satului Burlăceni, raionul Cahul. Terenurile au fost achiziţionate de întreprinderea respectivă în perioada cînd legislaţia Moldovei era ambiguă şi nu interzicea clar întreprinderilor străine să deţină terenuri agricole în Moldova. După intrarea în vigoare a legii respective, întreprinderea beneficiară va trebui să achite în bugetul de stat circa 28 milioane lei, compensînd astfel diminuarea terenurilor agricole.

• Hotărîrea privind aprobarea modificării bugetului Comisiei Naţionale a Valorilor Mobiliare pentru anul 2006. Au fost majorate capitolele venituri şi cheltuieli ale Comisiei, în legătură cu punerea în aplicare a unor noi condiţii de salarizare şi necesitatea unor achiziţii suplimentare pentru necesităţile CNVM. Majorările sînt acoperite deja din încasările sporite pe care le primeşte Comisia la efectuarea diverselor operaţiuni pe piaţa valorilor mobiliare.

• Legea privind ratificarea Acordului de finanţare pentru dezvoltare între Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare. Acordul prevede creditarea cu circa 15 milioane dolari SUA, pe un termen de 40 ani, cu 10 ani perioada de graţie şi cu o taxă de 0,75% anual. Mijloacele primite vor fi alocate pentru finanţarea proiectului RISP 2, obiectivul căruia este stimularea creşterii sectorului agrar, îmbunătăţirea accesului fermierilor privaţi la cunoştinţe, know-how şi finanţe.

• Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut între Republica Moldova şi Fondul Internaţional pentru Dezvoltarea Agriculturii. Documentul ratificat prevede împrumutarea a circa 13 milioane dolari SUA, pe termen de 40 ani, 10 ani perioada de graţie şi o dobîndă de 0,75%. Mijloacele vor fi utilizate pentru servicii de intermediere oferite întreprinderilor rurale, servicii financiare rurale, investiţii în infrastructură, managementul proiectului.

• Proiectul legii cu privire la asistenţa juridică garantată de stat (nr.1091). Proiectul adoptat în prima lectură propune reglementarea condiţiilor, volumului şi modului de acordare a asistenţei juridice garantate de stat, în scopul asigurării accesului liber şi egal pentru toate persoanele la asistenţă juridică calificată. Asistenţa va fi de două tipuri: primară (în afara unor procese) şi secundară (consultanţă şi reprezentare în procese).

• Proiectul legii cu privire la sistemul de executare silită. Documentul adoptat în prima lectură propune stabilirea competenţei sistemului de executare silită, statutul juridic al personalului, drepturile şi obligaţiile, garanţiile personale şi sociale ale executorului judecătoresc, precum şi responsabilitatea acestora.

• Proiectul legii privind organizarea şi funcţionarea Comisiei naţionale pentru consultări şi negocieri colective, precum şi a comisiilor pentru consultări şi negocieri colective la nivel ramural şi teritorial. Proiectul propune stabilirea statutului juridic, a modului de organizare şi funcţionare a Comisiei naţionale , constituite în scopul soluţionării problemelor domeniului muncii şi social-economice, în scopul dezvoltării parteneriatului social la nivel naţional, ramural şi teritorial.

• Proiectul legii privind modificarea şi completarea Codului cu privire la contravenţiile administrative şi a Legii cu privire la Procuratură. Proiectul propune introducerea unor modificări referitoare la: - excluderea din structura procuraturii a procuraturilor specializate; - anularea dreptului procurorului de a reţine o persoană în cazuri de contravenţii administrative; - reprezentarea prin acţiune civilă de către procuror a intereselor statului şi a societăţii; structura ierarhică în cadrul procuraturii; - stabilirea imunităţii intentării urmăririi penale contra procurorului doar de către Procurorul General; - stabilirea unor garanţii sociale suplimentare pentru procurori. Autorii proiectului îl califică drept obiectiv pentru realizarea recomandărilor Consiliului Europei şi implementarea prevederilor PAUERM referitor la statutul procuraturii, însă reprezentaţii opoziţiei consideră că modificările sînt superficiale şi insuficient pentru reformarea democratică a acestei structuri importante. Este criticată şi lipsa avizului Consiliului Europei asupra proiectului, persistenţa în document a unor principii perimate (reprezentarea statului în cauze civile), egalarea procurorilor cu judecătorii, însă fără impunerea condiţiilor similare de accedere în magistratură.

• Proiectele de legi privind expertizarea comunitară a legislaţiei. Proiectele adoptate în prima lectură propune completarea Legii privind actele legislative şi a Legii privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale cu norme referitoare la obligativitatea efectuării expertizei de corespundere a proiectului de acte legislativ sau normativ cu principiile şi reglementările comunitare, ale aquis-ului comunitar în domeniul de reglementare respectiv. Documentele nu conţin însă reglementări tranzitorii şi referitoare la mecanismul expertizării, asigurarea tehnico-materială şi financiară a procesului respectiv, care este unul foarte complex, greu de realizat în condiţiile actuale ale Moldovei (cunoştinţe insuficiente, practică nerelevantă, lipsa unor acorduri de asociere şi cooperare pe domenii concrete cu UE). Introducerea unor norme noi fără acoperire factuală şi în lipsa infrastructurii naţionale, capabile să asigure funcţionarea mecanismului de expertiză comunitară ar putea reduce din efectul noilor reglementări, acestea rămînînd inaplicabile, după cum este şi situaţia multor alte prevederi din legislaţia care reglementează procesul de elaborare şi expertizare a normelor juridice.

• Proiecte de legi pentru modificarea legislaţiei în domeniul patentei de întreprinzător. Este propusă interzicerea graduală, cu începere de la 1 ianuarie 2007, a comercializării de către titularii de patente a unor tipuri de mărfuri (supuse accizelor, de construcţie, a mobilei, articolelor de uz casnic, a produselor alimentare (de la 1 ianuarie 2008), comercializarea mărfurilor în anumite condiţii (la tarabe, tejghele şi din autovehicule) precum şi prestarea unor tipuri de servicii (transportul călătorilor cu automobile-taxi; producerea, prelucrarea şi comercializarea varului. Titularii de patente care îşi vor înceta activitatea în condiţiile expuse, vor putea să se înregistreze gratuit în calitate de întreprinzător individual.

• Proiectul legii pentru completarea unor acte legislative în sfera învăţămîntului şi activităţii ştiinţifice (977). Proiectul aprobat în prima lectură propune să se permită Academiei de Ştiinţe să iniţieze înfiinţarea şi reorganizarea unor instituţii de stat de învăţămînt liceal şi superior universitar, subordonate Academiei de Ştiinţe a Moldovei.

• Proiectul legii pentru modificarea Codului penal. Documentul adoptat în prima lectură propune excluderea din Codul penal a sancţiunii arestului, din cauza că acesta este puţin eficient în practică. În anumite cazuri, arestul va fi înlocuit cu pedeapsa "muncii neremunerate în folosul comunităţii". Documentul propus nu conţine însă clauze tranzitorii, care ar determina aplicarea lui asupra cauzelor examinate în instanţe sau asupra sancţiunilor deja aplicate şi aflate în curs de executare, situaţie care ar necesita soluţii adecvate pînă la examinarea în lectura finală.

1.2. Control parlamentar. Declaraţii

Întrebări şi interpelări

Deputatul AMN Ion Pleşca a solicitat Ministerului Justiţiei, Aparatului Guvernului şi Agenţiei de stat "Moldpres" (editor al "Monitorului Oficial") prezentarea informaţiilor despre numărul exact de dosare pierdute de Moldova la CEDO, sumele ce au fost sau urmează a fi achitate reclamanţilor, sancţiunile aplicate persoanelor vinovate de emiterea deciziilor de condamnare, temeiul publicării selective a hotărîrilor CEDO în Monitorul Oficial (în prezent unele hotărîri sunt publicate în ediţii speciale de circulaţie limitată, care nu se distribuie abonaţilor).

Deputatul PSL Valentina Golban a solicitat Guvernului, Procuraturii Generale şi Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei informaţii privind implicarea unor deputaţi în acoperirea fraudelor depistate în rezultatul controlului asupra legalităţii stabilirii gradelor de invaliditate, ilegalităţi asupra cărora responsabilii procuraturii şi CCCEC ar fi indicat în cadrul unui briefing mediatizat de mass-media.

Deputatul PD Oleg Ţulea a invocat interzicerea accesului în instituţiile de învăţămînt a unor ONG-uri care desfăşurau activităţi social-utile şi a solicitat Ministerului educaţiei să-şi revadă deciziile de limitare a respectivelor activităţi.

Deputatul PPCD Vlad Cubreacov a solicitat Procuraturii generale şi Departamentului standardizare să verifice respectarea legislaţiei cu privire la protecţia consumatorului şi a legislaţiei cu privire la funcţionarea limbilor în cadrul unor unităţi comerciale din mun.Chişinău, invocînd în acest sens prezenţa anunţurilor şi eliberarea bonurilor întocmite în limba rusă.

Alt deputat PPCD, Ion Varta, a solicitat Ministerului Educaţiei şi Tineretului informaţie privind recuperarea cheltuielilor suportate din bugetul de stat pentru editarea în anul 2004 a unui manual experimental de "istorie integrată" (tiraj de 12 mii exemplare), de către un grup de autori selectaţi netransparent. Manualul a fost vizat de responsabili ai ministerului educaţiei şi tipărit la tipografie, însă ulterior s-a constatat că acesta nu corespunde cerinţelor şi a fost nimicit, bugetul fiind prejudiciat de mijloace importante.

Deputatul Valentina Cuşnir a solicitat Guvernului să prezinte o informaţie despre controlul inofensivităţii produselor importate în Republica Moldova, în special din Federaţia Rusă.

Deputatul Dumitru Braghiş a cerut de la Guvern explicaţii ample privind cauzele reducerii, în luna aprilie, a nivelului salarizării în sectorul bugetar, precum şi despre plata unor salarii mai mici decît nivelul promis anterior de Guvern, odată cu punerea în aplicare a noii legi despre salarizarea în sectorul bugetar.

Guvern

2.1. Hotărîri

Hotărîre pentru aprobarea proiectului de lege privind statutul ofiţerului de urmărire penală. Proiectul respectiv propune determinarea drepturilor, obligaţiilor şi responsabilităţilor persoanelor care exercită urmărirea penală în conformitate cu prevederile legislaţiei procesul-penale a Republicii Moldova.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Concepţiei infrastructurii calităţii în Republica Moldova. Conform documentului, sistemul infrastructurii calităţii în Moldova (metrologie, standarde, testare şi acreditare) urmează a fi adus în concordanţă cu sistemul european. Scopul final al implementării noului sistem este sporirea calităţii şi a concurenţei mărfurilor moldoveneşti. Ministerul economiei şi Comerţului urmează să prezinte Guvernului un Plan de măsuri pentru implementarea Concepţiei.

Hotărîrea privind acordarea deplinelor puteri pentru încheierea acordului de vize. Guvernul a abilitat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene cu dreptul de a negocia şi încheia acordul privind introducerea vizelor pentru cetăţenii Moldovei care intră în România. Anterior se declarase că sistemul va fi unul simplificat, iar vizele gratuite.

Hotărîrea privind înfiinţarea ambasadei Republicii Moldova în Georgia şi a Consulatului în Italia. Guvernul a propus şefului statului deschiderea reprezentanţei diplomatice în republica caucaziană, cu scopul obţinerii de avantaje şi posibilităţi de colaborare bilaterală mai intensă. Anterior Guvernul a decis închiderea Ambasadei Moldovei în Uzbekistan. Guvernul a mai hotărît şi înfiinţarea unui consulat general al Republicii Moldova în Italia (la Bologna).

Hotărîrea privind alocarea mijloacelor financiare pentru repararea drumurilor. Guvernul a dispus Ministerului Finanţelor să aloce unor autorităţi ale administraţiei publice locale mijloace financiare în sumă de 100 milioane de lei pentru repararea drumurilor locale şi a străzilor. Sumele se alocă "din contul veniturilor încasate suplimentar la bugetul de stat în anul 2006" şi urmează a fi incluse în buget la rectificarea acestuia. Practic, prin decizia dată Guvernul a hotărît repartizarea banilor publici fără a avea aprobarea Parlamentului, cerută incontestabil pentru distribuţie financiară de asemenea mărime.

2.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Implementarea Programului "Satul Moldovenesc"

După cum sugerase anterior şeful statului, rezultatele implementării Programului Naţional "Satul Moldovenesc" au fost discutate în cadrul unui seminar la care au participat reprezentanţi ai autorităţilor locale, membrii Guvernului, Prim-ministrul şi Preşedintele ţării¹. Au fost remarcate neajunsurile în domeniul alimentării cu apă potabilă, calităţii drumurilor, evacuării deşeurilor şi economiei resurselor energetice primare. Vladimir Voronin s-a declarat satisfăcut de ritmurile gazificării localităţilor, deşi o bună parte din lucrări se efectuează din contul cetăţenilor iar unele preţuri sînt majorate, ceea ce impune un control mai strict la selectarea întreprinderilor care efectuează lucrările de gazificare.. De notat că la începutul anului 2005 Guvernul şi Preşedintele ţării au mai făcut declaraţii despre necesitatea controlului asupra preţurilor la efectuarea lucrărilor de gazificare, promiţînd, inclusiv şi în campania electorală parlamentară, că va fi elaborat şi aplicat un mecanism unic de determinare a preţurilor, întreprinderile avînd dreptul la o dobîndă foarte mică.

Implementarea programului "SALT"

Primul-ministru a convocat mai mulţi factori de decizie într-o şedinţă consacrată implementării programului Naţional Educaţional "SALT", care a fost lansat la iniţiativa Preşedintelui ţării în anul 2004 şi prevedea dotarea cu calculatoare conectate la internet a tuturor instituţiilor de învăţămînt din Moldova. Conform informaţiei prezentate la şedinţă, reţeaua de legătură prin fibre optice a fost construită în toate localităţile ţării, iar fiecare instituţie de învăţămînt preuniversitar din Moldova a fost dotată "cu cel puţin un computer, majoritatea fiind conectate la reţeaua Internet" (nu este precizată informaţia despre faptul dacă sistemele de operare instalate sînt licenţiate, dar în legătură cu apariţia reprezentanţei Microsoft pe teritoriul Moldovei se pot produce anumite procese de verificare care vor impulsiona procesul de instalare a softului verificat). Primul-ministru a cerut ca sistemul informaţional educaţional nou să înceapă a funcţiona începînd cu noul an şcolar - 1 septembrie 2006. Vasile Tarlev a mai solicitat şi elaborarea modalităţilor de finanţare a instituţiilor de învăţămînt preuniversitar pentru utilizarea eficientă a resurselor oferite de programul "SALT".

Îndeplinirea Planului de Acţiuni UE-RM

Guvernul a examinat modul de implementare a Planului de Acţiuni, ministrul Afacerilor Externe şi integrării Europene prezentînd raportul la temă. Andrei Stratan a indicat asupra necesităţii respectării termenelor de elaborare şi prezentare a documentelor prevăzute de Plan şi a sugerat ministerelor implicate să caute metode efective de realizare a lui, să nu aştepte indicaţii de la instituţia coordonatoare - ministerul de externe. În calitate de priorităţi ale implementării Planului de Acţiuni au rămas: reforma în domeniul justiţiei; reforma regulatorie; reformele în energetică. O atenţie deosebită urmează a fi acordată instruirii în domeniul integrării europene, elaborării unei strategii de informare a societăţii despre procesul integrării europene. În opinia viceprim-ministrului, la elaborarea rapoartelor de îndeplinire a Planului de Acţiuni urmează a se ţine cont de aprecierile coraportorilor din partea societăţii civile, în timpul apropiat urmînd a fi elaborat un mecanism de colaborare între autorităţile publice şi societatea civilă.

Elaborarea Cadrului de Cheltuieli pentru anii 2007-2009

În cadrul unei şedinţe convocate la Guvern a fost discutat proiectul Cadrului de cheltuieli pe termen mediu (2007-2009). Conform ministerului de finanţe, politica bugetar-fiscală în următorii ani se va baza pe o serie de principii tradiţionale, menite să încurajeze investiţiile, să stimuleze activitatea economică şi să asigure stabilitatea socială. Este preconizată creşterea veniturilor fiscale cu 14-19 la sută anual, astfel ca în 2009 bugetul să fie de peste 1,5 mai mare decît cel din anul 2005. La categoria cheltuieli se evidenţiază resursele ce urmează a fi alocate pentru implementarea Legii privind sistemul de salarizare în sectorul bugetar, cheltuielile majorate pentru sfera ştiinţei şi inovării. Documentul propune şi majorarea scutirilor fiscale personale pentru persoanele fizice, o anumită reducere a impozitului pe venit.

Preocupări pentru comerţul cu băuturi alcoolice şi produse farmaceutice

În cadrul unei şedinţe de lucru cu participarea responsabililor de la Agenţia "Moldova-Vin", Primul-ministru a declarat că Guvernul ar fi disponibil să legalizeze procesul de comercializare a vinului de casă. Vasile Tarlev consideră să legalizarea procesului va contribui la reglementarea sferei de producţie a vinului, la susţinerea cetăţenilor în comercializarea vinului şi legalizarea veniturilor obţinute pe această cale, procesul respectiv fiind corespunzător şi rigorilor europene în domeniu. În prezent, comercializarea neautorizată a vinului produs în condiţii de casă este sancţionată cu amendă contravenţională, iar Legea viei şi vinului intrată în vigoare la finele lunii mai 2006, defineşte "vinul de casă" drept vin produs de persoane fizice în condiţii rustice pentru consum familial (personal).

Într-o altă şedinţă Prim-ministrul a cerut Ministerului Economiei şi Comerţului să elaboreze un mecanism strict de eliberare a autorizaţiilor pentru comercializarea băuturilor alcoolice şi produselor de tutun, pentru a evita comercializarea acestora în raza instituţiilor de învăţămînt. Mass-media comunică că, în opinia lui Vasile Tarlev, atît comerţul ilicit, cît şi comercializarea băuturilor alcoolice şi produselor de tutun în locuri amplasate în raza instituţiilor de învăţămînt conduc la lezarea securităţii economice şi alimentare a ţării.

Guvernul conştientizează existenţa concurenţei în domeniul comercializării produselor farmaceutice dar este împotriva concurenţei neloiale practicată de unii participanţi al piaţa farmaceutică. Primul-ministru consideră că situaţia actuală în domeniu este nesatisfăcătoare şi a dispus crearea unui grup de lucru care să elaboreze un plan de acţiuni privind depăşirea crizei din sistemul farmaceutic. Reprezentanţii Agenţiei de stat a medicamentului consideră că trebuie aprobate normative de extindere a reţelei de farmacii şi filiale ale acestora, pentru a preveni extinderea necontrolată. Ei au mai informat că în municipiul Chişinău nu s-a reuşit implementarea în termenele prevăzute a sistemului informaţional automatizat de evidenţă şi control a medicamentelor autorizate "Nomenclatorul de stat al medicamentelor". Reprezentanţii farmaciştilor consideră însă că sistemul trece o perioadă de criză, implementarea noilor măsuri impuse de Guvern şi creşterea TVA la medicamente presupune creşterea cheltuielilor de gestiune şi majorarea preţurilor, situaţie care se răsfrînge negativ asupra activităţii farmaciilor mici şi din localităţile rurale.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele Moldovei a semnat mai multe decrete despre numirea în funcţii a unor judecători: preşedinţi de instanţe (raionale); pînă la atingerea plafonului de vîrstă; în funcţii de judecători sau judecători de instrucţie.

În legătură cu împlinirea a 60 de ani de la fondarea primelor institute ştiinţifice academice de cercetări în Republica Moldova, Preşedintele ţării a decorat cu diverse distincţii de stat mai mulţi savanţi din ţară şi de peste hotare (România, Rusia, Polonia, SUA). În cadrul Adunării Generale a Academiei de Ştiinţe a Moldovei unde a înmînat respectivele distincţii acordate prin decrete prezidenţiale, lui Vladimir Voronin i-a fost conferit, în premieră pentru ţara noastră, titlul "Doctor Honoris Cauza al Academiei de Ştiinţe".

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Summit-ul Forumului Mării Negre

În cadrul Summit-ului Forumului Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat, desfăşurat pe 5 iunie la Bucureşti, Vladimir Voronin a rostit un discurs, în cadrul căruia a apreciat că Forumul respectiv a devenit "o punte de legătură, un loc comun, unde îşi dau întîlnire democraţii mai vechi şi mai tinere, un cap de pod pentru lărgirea arealului democratic". Voronin a mai opinat că Forumul Mării Negre poate şi trebuie să devină "un poligon pentru elaborarea şi valorificarea unor mecanisme eficiente de colaborare transfrontalieră". Şeful statului a mai spus că pentru Republica Moldova, integrarea europeană şi reîntregirea ţării "sînt obiective de interes naţional primordial", cel de-al doilea avînd o importanţă vitală, deoarece fără atingerea lui "este de neînchipuit supravieţuirea Republicii Moldova ca stat". Preşedintele Moldovei a solicitat ca în Declaraţia Comună a Forumului, subiectul separatismului să fie abordat în mod tranşant şi fără ambiguităţi.

Calmarea spiritelor

Pe 13 iunie Vladimir Voronin a participat la şedinţa fracţiunii parlamentare a PCRM, în cadrul căreia s-a discutat intensificarea colaborării fracţiunii majoritare cu Guvernul, s-a remarcat necesitatea sporirii calităţii legilor şi a elaborării mecanismului de expertizare anticorupţie a proiectelor de legi elaborate. Preşedintele ţării a solicitat urgentarea adoptării actelor legislative legate de asigurarea realizării programelor naţionale, Planul de Acţiuni UE-RM şi pentru implementarea etapei a doua a reformei regulatorii. Mass-media comunică că şeful statului a dezminţit speculaţiile privind eventualitatea producerii unei crize monetar-bancare, declarînd că rezervele valutare ale Băncii Naţionale continuă să crească, sistemul bancar funcţionează în regim normal, că au fost întreprinse acţiuni eficiente în vederea diversificării pieţei produselor vinicole moldoveneşti, iar bugetul de stat pentru 5 luni ale anului este supraîmplinit, ceea ce-i permite Guvernului să propună cheltuieli suplimentare în bugetul de stat.

Participarea Preşedintelui la o şedinţă de lucru a fracţiunii dar în special declaraţiile lui despre faptul că situaţia economico-financiară este sub control au fost mediatizate pe larg în mass-media, buletinele de ştiri şi fostele ziare guvernamentale preluînd aceste declaraţii repetat, cîteva zile la rînd².

Preocupări în sfera ştiinţei

Preşedintele ţării a vizitat cîteva structuri ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei, unde s-a familiarizat cu procesul de repartizare a mijloacelor bugetare majore alocate în sfera ştiinţei. Şeful statului a solicitat activizarea procesului de implementare în practică a realizărilor ştiinţifice, propunînd cooperarea vinificatorilor moldoveni cu Laboratorul de analiză a apelor subterane şi minerale, a cărui certificate sînt recunoscute pe plan internaţional. Vladimir Voronin a evidenţiat şi necesitatea continuării cercetărilor privind folosirea la scară largă a uleiului de rapiţă de soiuri autohtone, în calitate de sursă energetică alternativă.

Pe 12 iunie şeful statului a participat la şedinţa solemnă a Asambleii Academiei de Ştiinţe a Moldovei, în cadrul căreia a rostit un discurs. El a criticat situaţia anterioară în sfera dotării şi finanţării ştiinţei şi a declarat că modificările de anvergură propuse în ultimii ani au fost realizate conştient, pentru a contribui la renaşterea ştiinţei naţionale, la afirmarea ei în societate, pentru a pune ştiinţa în serviciul societăţii. Vladimir Voronin a promis şi în viitor susţinere plenară reformelor şi cercetărilor ştiinţifice, asigurîndu-i pe savanţi că vor benefica de finanţare sporită din partea statului.

Politici economice

1. Sectorul real

Sectorul industrial dă semne de oboseală grea...

Potrivit datelor Comitetului de Statistică al CSI Republica Moldova, Kîrgîzstan şi Armenia sînt singurele ţări din CSI care au raportat scăderi în industrie pentru perioada ianuarie-aprilie 2006. Cea mai mare descreştere industrială a fost consemnată de Kîrgîzstan (-9,5%), urmată de Moldova cu un regres de -5,9% şi Armenia (-2,9%).

Pe de altă parte, producţia industrială a crescut cu 45,5% în Azerbaidjan, cu 12,3% în Belarus şi cu 7,2% în Tadjikistan. Ceva mai modest au crescut industriile în Rusia (+3,5%), Kazahstan (+2,7%), Ucraina (+0,4%). În medie pe CSI, volumul producţiei industriale a crescut, în ianuarie-aprilie 2006, cu 4%, mai puţin cu 1 p.p. faţă de perioada de acum un an.

Republica Moldova este deja de doi-trei ani printre restanţierii CSI la industrie. Creşterile din ultimii ani au fost influenţate negativ de deficienţele structurale din sectorul industrial în general, precum şi de ultimele scenarii din ramura vinificaţiei, în particular. Guvernul nu a modificat, deocamdată, prognoza de creştere în industrie ţintită la nivel de 6,5% pentru 2006.



Sursa: Comitetului de Statistică al CSI

...iar agricultura Moldovei pare să intre într-o criză profundă

Pe de altă parte, potrivit aceluiaşi comitet de Statistică al CSI, Republica Moldova a înregistrat în perioada ianuarie-martie 2006 cel mai slab ritm de creştere în agricultură din comunitate, respectiv de 0,8%, faţă de media de 3% pe CSI. Creşterea atît de lentă a fost cauzată în mare parte de îngheţurile din timpul iernii. Temperaturile scăzute au compromis 25% (cca 517 mii tone) din recolta de struguri, iar cea de fructe a constituit în jur de 300 mii tone.

Cea mai înaltă creştere în agricultură a fost înregistrată în Belarus (+10%), urmată de Ucraina (4%), Kazahstan (3,8%), Armenia (3,5%), Azerbaidjan (2,5%), Rusia (1,3%). Georgia nu a prezentat date statistice Comitetului. În medie pe CSI, producţia agricolă a crescut cu 3%, în primul trimestru curent, faţă de 2%, în perioada similară a anului trecut.

Volumul producţiei agricole a crescut în anii 2001-2005 cu 16%, fiind deseori apreciată drept o creştere modestă. Cu toate că în agricultură sînt angajaţi cca 40% din forţa de muncă, ponderea acesteia la formarea PIB nu depăşeşte 20%. Agricultura a rămas la fel de înapoiată şi extensivă. Fragmentarea şi parcelarea densă a terenurilor agricole nu permite aplicarea tehnologiilor performante în agricultură. Dublarea preţurilor la carburanţi asociată cu restructurarea lentă a industriei de prelucrare şi cu o piaţă funciară subdezvoltată, a împins sectorul agricol într-o criză profundă.



Sursa: Comitetului de Statistică al CSI
* Georgia, Tadjikistan şi Uzbekistan nu au prezentat date statistice

2. Politica fiscală

Încasările la bugetul de stat au sporit cu 10,8%...

În perioada ianuarie-mai 2006 la bugetul de stat s-au acumulat venituri de bază în sumă totală de cca 3,27 miliarde lei (193 mln. Euro), cu o creştere de 10,8 % faţă de cea planificată. Comparativ cu perioada similară a anului trecut, veniturile de bază la bugetul de stat au sporit cu 17,4%. Cea mai mare contribuţie la colectarea veniturilor au avut-o impozitele indirecte (TVA, taxe vamale, accize) cu o pondere de cca 65%. Inspectoratul Fiscal a iniţiat o campanie de informare a producătorilor agricoli unde aceştia din urmă se vor putea informa despre facilităţile fiscale stabilite pentru a.c. cu ajutorul unui ghid, care se va afla în birourile de consultanţă din cadrul inspectoratelor fiscale teritoriale.

...totodată Fiscul acordă subvenţii şi reduce unele impozite

Mărimea subvenţiei plătită prin intermediul serviciicor fiscale producătorilor agricoli ce au efectuat livrări de producţie agricolă constituie 4,1 mln de lei. Cu începere din 1 ianuarie 2006 în ţară este aplicată TVA în proporţie de 20% pentru agricultură, faţă de taxa stabilită pentru anul 2005. Conform legislaţiei, ulterior producătorilor agricoli li se achită subvenţii de la bugetul de stat în mărimea deplină a sumelor acestei taxe achitate în buget. Totodată, Inspectoratul Fiscal a stabilit reduceri la plata impozitului funciar şi celui pe bunuri imobiliare, astfel că cetăţenii care vor achita plata pentru impozitul funciar pînă la 30 iunie a.c. în mărimea obligaţiunilor fiscale pentru anul curent, vor beneficia de o reducere de 15%.

3. Preţurile şi inflaţia

În perioada ianuarie-mai 2006 a fost consemnată o inflaţie de 7,2%...

În luna mai 2006 indicele preţurilor de consum (IPC) a crescut, faţă de aprilie 2006, cu 1,2%. Cumulativ pentru primele cinci luni ale anului a fost înregistrată o rată a inflaţiei de 7,2%. Cele mai mari ale preţurilor în perioada de referinţă au fost înregistrate la produsele alimentare, în special la fructe şi legume, iar la cele nealimentare creşteri pronunţate au fost înregistrate la combustibil.

De asemenea, în luna mai s-au majorat tarifele pentru prestarea serviciilor ce ţin de transportul feroviar interstatal, transportul aerian. Pe parcursul lunii iunie au fost operate noi creşteri de preţuri la benzină şi motorină, creşteri care cu certitudine "vor contrihbui" la evoluţia inflaţiei. Guvernul şi Banca Naţională prognozează pentru acest an o inflaţie de 9-10%, prognoze care puţin probabil să fie realizate.

4. Sectorul extern

Exporturile moldoveneşti sînt în scădere pronunţată...

După primele patru luni ale a.c. exporturile Republicii Moldova au scăzut cu 10% şi au constituit 313 milioane USD, în premieră după anul 1998, ca urmare a interdicţiei Rusiei la exporturile moldoveneşti spre această ţară. Restricţionarea exporturilor pe principala piaţă de desfacere a produselor moldoveneşti, cum este cea din Rusia (pe piaţa rusească erau livrate peste 25% din exporturile moldoveneşti), alături de majorarea fulminantă a importurilor a provocat şi o creştere record a deficitului comercial, cu 42,7% faţă de cea înregistrată în ianuarie-aprilie 2005, pînă la 421 milioane USD.

În particular, în patru luni ale anului, exporturile spre Rusia s-au diminuat cu 32%, pînă la 86 milioane USD, Moldova înregistrînd pentru prima dată un sold negativ al balanţei comerciale cu această ţară. Totodată, au mai scăzut şi livrările spre România (cu 4%, pînă la 39 milioane USD) şi spre Italia (cu 15%, pînă la 33 milioane USD). În acelaşi timp, importurile Moldovei au crescut cu 14,2%, în patru luni, pînă la 734 milioane USD. Spre exemplu, importurile din Rusia au crescut de 1,9 ori, pînă la 143 milioane USD, din România - de 1,6 ori, pînă la 81,3 milioane USD.

5. Sectorul bancar

Rezervele valutare ale BNM au diminuat uşor...

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naţionale a Moldovei (BNM) au fost evaluate la 645,3 milioane USD, la finele lunii mai. Totuşi, la începutul lunii iunie rezevele valutare ale BNM au scăzut cu 2,8 milioane USD, pînă la 642,5 milioane USD după ce banca centrală a intervenit pe piaţă prin procurarea de lei moldoveneşti. Diminuarea rezervelor s-a produs după ce pe parcursul luni mai acestea au crescut cu 37,9 milioane USD, ca urmare a intrării pe contul BNM a primei tranşe în sumă de cca 17 milioane USD din creditul FMI în valoare de 118,2 milioane USD, dar şi a cumpărării de către Banca Naţională a valutei de pe piaţa internă. Conform Programului cu FMI pînă la finele anului 2006 rezervele valutare sînt evaluate să ajungă la 750 milioane USD, cu 152,6 milioane peste nivelul înregistrat la sfîrşitul anului 2005.

Problema transnistreană

Preşedintele în exerciţiu al OSCE în vizită în Moldova şi Ucraina

OSCE consideră că este timpul iniţierii unor discuţii serioase cu privire la transformarea actualei operaţiuni de pacificare din Moldova, a declarat Preşedintele în Exerciţiu al OSCE, ministrul belgian de Externe, Karel de Gucht, în timpul vizitei sale în Republica Moldova între 31 mai - 1 iunie.

Transformarea actualei operaţiuni de pacificare ruso-moldo-transnistreană în una cu mandat şi recunoaştere internaţională ar consolida securitatea şi stabilitatea atît pentru Chişinău, cît şi pentru Tiraspol, a declarat De Gucht.

În acelaşi timp, OSCE va insista ca trupele şi muniţiile ruse să fie evacuate din Republica Moldova şi este gata să aloce 10 milioane de euro pentru aceasta. "Suma va fi suficientă pentru încheierea procesului de evacuare timp de 3 luni. Este o sarcină absolut realizabilă," a spus De Gucht, citat de Infotag.

Reamintim că la 29 mai ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat în şedinţa Adunării Parlamentare a Consiliului Europei că Rusia şi-a îndeplinit angajamentele asumate la Istambul vizavi de Georgia şi Moldova, iar trupele care mai rămîn în aceste regiuni sînt forţe pacificatoare. Cei extra 500 - 600 de militari care se află în Transnistria sînt acolo pentru a păzi depozitele de muniţii ruse care servesc drept garanţie Transnistriei că "Moldova nu va înghiţi regiunea ca stat unitar", a mai spus Lavrov.

În timpul aflării sale în RM, Karel de Gucht a avut o serie de întrevederi cu oficiali moldoveni şi cu reprezentanţi ai societăţii civile, iar la 1 iunie s-a deplasat la Tiraspol, unde s-a întreţinut cu liderul regiunii separatiste transnistrene, Igor Smirnov. De Gucht a îndemnat partea transnistreană să adopte o atitudine constructivă şi să revină în mod necondiţionat la masa tratativelor în format "5+2". În acelaşi timp, De Gucht a reiterat poziţia OSCE cu privire la conflictul transnistrean şi care are la baza soluţionarea paşnică şi respectînd principiul suveranităţii şi integrităţii teritoriale a Republicii Moldova.

Oficialul OSCE s-a arătat mulţumit de activitatea Misiunii UE de Asistenţă la frontiera moldo-ucraineană şi a sprijinit regimul vamal moldo-ucrainean introdus la 3 martie. "Nu este cale de întoarcere la vechiul regim. Nu putem schimba regulile comerţului internaţional. Vă chem să negociaţi condiţiile de realizare a activităţii economice externe de către firmele transnistrene. Îndemn autorităţile moldovene să dea dovadă de flexibilitate în acest sens," a mai declarat De Gucht la Tiraspol, potrivit unui comunicat OSCE.

După întrevederea cu Karel de Gucht, liderul transnistrean Igor Smirnov a ţinut o conferinţă de presă în care a declarat că Transnistria va reveni la masa negocierilor doar după ce Transnistriei îi vor fi oferite garanţii internaţionale pentru realizarea activităţii economice externe în mod independent.

La 2 iunie oficialul OSCE s-a deplasat la Kiev unde a avut o întrevedere cu Preşedintele Ucrainei, Victor Iuşcenko, căruia i-a mulţumit personal pentru interesul manifestat şi rolul jucat de acesta în eforturile de reglementare transnistreană. "Trebuie să continuăm implementarea Planului Iuşcenco, adaptîndu-l la întîrzierile şi obstacolele care apar pe parcurs, şi să ne asigurăm că procesul "5+2" este reluat", a declarat De Gucht la Kiev.

Observatorii au calificat declaraţiile Preşedintelui în exerciţiu al OSCE drept o schimbare de retorică şi de discurs a acestui organism european şi drept un semnal că Occidentul începe să realizeze tot mai mult urgenţa identificării unei soluţii viabile conflictului transnistrean. În acelaşi timp, problemele ridicate de De Gucht în timpul vizitei sale nu s-au referit la aspectul cel mai important al procesului de reglementare - problema statutului regiunii transnistrene, iar realizarea practică a propunerii cu privire la transformarea operaţiunii de pacificare în una cu mandat internaţional va fi o adevărată piatră de încercare pentru o organizaţie în care toate deciziile se iau prin consens.

Adjunctul Secretarului Consiliului de Securitate rus în vizită la Chişinău

La 1 iunie la Chişinău s-a aflat în vizită pentru cîteva ore adjunctul Secretarului Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Iuri Zubakov. Potrivit unui comunicat de presă al preşedinţiei, Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu Iuri Zubakov, în cadrul căreia cei doi au discutat "perspectivele şi mecanismele unor abordări calitativ noi a relaţiilor moldo-ruse. O atenţie sporită a fost acordată problematicii transnistrene". Informaţii mai exacte despre conţinutul şi scopul vizitei oficialului rus nu au fost date publicităţii.

Potrivit unor observatori, vizita lui Zubakov cu doar cîteva ore înainte de sosirea la Chişinău a Preşedintelui în Exerciţiu al OSCE nu este o coincidenţă, scopul acesteia fiind tatonarea terenului cu privire la poziţia conducerii moldoveneşti în dosarul transnistrean.

Vizita lui Zubakov parcă ar veni să vadă în ce măsură conducerea RM se ţine pe poziţii [după introducerea noului regim vamal moldo-ucrainean la 3 martie] şi dacă nu cumva este gata să cedeze mai mult decît pînă acum, a comentat analistul Andrei Popov vizita lui Zubakov într-un interviu pentru Info Prim Neo. "Autorităţile moldovene trebuie să fie prudente şi realiste, să înţeleagă că Rusia este pe o traiectorie de radicalizare a discursului său pe plan extern şi în ajunul alegerilor prezidenţiale din 2008 este greu de aşteptat că va face unele cedări," a mai declarat Popov.

Atragem atenţia în acest context la declaraţiile făcute recent de reprezentantul oficial al Ministerului rus de Externe, Mihail Kalmînin, cu privire la conflictul din Osetia de Sud. Într-un comentariu publicat pe pagina de Internet al Ministerului rus de Externe la 1 iunie, Kalmînin a declarat că deşi Rusia respectă principiul integrităţii teritoriale, în cazul Georgiei acest principiu este "mai curînd o situaţie dezirabilă, decît o realitate de fapt politico-juridică", iar poziţia osetinilor de sud se bazează pe un principiu "la fel de larg recunoscut de către comunitatea internaţională, cel al dreptului la autodeterminare".

Titrate de mass-media ruse şi internaţionale drept o "senzaţie diplomatică", declaraţiile lui Kalmînin au fost interpretate drept o recunoaştere deschisă şi în mod oficial de către Rusia a dreptului entităţilor secesioniste din spaţiul ex-URSS la autodeterminare. Potrivit publicaţiei ruse "Kommersant", dacă pînă nu demult Rusia prefera să acorde un sprijin tacit regimurilor republicilor nerecunoscute, desprinse de Moldova şi Georgia, acum Rusia a trecut în mod oficial de partea acestora. Această schimbare în politica Rusiei a intervenit în urma cererii vestului ca Rusia să-şi retragă armatele din Moldova şi Georgia, dar şi după ce actualele guverne de la Chişinău şi Tbilisi au luat adoptat cursul integrării europene.

"Împotriva celor două state au început imediat războaiele comerciale şi cele ale gazelor. Pentru a răci elanul vecinilor neascultători, Rusia a hotărît să activeze încă o pîrghie importantă - zonele de conflict," mai opinează publicaţia rusă.

Potrivit analistului Andrei Popov, în condiţiile în care este greu de aşteptat ca Rusia să-şi schimbe poziţia în următorii 2-3 ani, conducerii RM nu-i rămîne decît să promoveze reformele necesare în interior şi să continue apropierea de Uniunea Europeană, sporind atractivitatea malului drept pentru locuitorii de pe malul stîng al Nistrului.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

În cadrul Summitului Forumului Mării Negre pentru Dialog şi Parteneriat desfăşurat la Bucureşti Preşedintele Republicii Moldova a avut o întrevedere cu Terry Davis, Secretarul General al Consiliului Europei, la care a fost abordată tema cooperării Republicii Moldova în cadrul Consiliului Europei. Secretarul General al CE a salutat activitatea autorităţilor Moldovei în domeniul realizării recomandărilor CE, referindu-se în special la crearea şi necesitatea funcţionării Institutului Naţional de Justiţie.

Între 6-7 iunie 2006, Comitetul de Miniştri al CE s-a întrunit la o nouă reuniune consacrată supravegherii executării hotărîrilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (articolul 46 din CEDO). În cadrul reuniunii au fost examinate şi chestiuni vizînd:

1. răspunsurile la cea de-a 4a Rezoluţie Interimară în hotărîrea Ilaşcu şi alţii contra Rusiei şi Moldovei, care a constatat că detenţia reclamanţilor în "Republica moldovenească Transnistreană" era arbitrară şi ilegală şi a ordonat eliberarea imediată a reclamanţilor care încă se află în închisoare;
2. reforme globale pentru rezolvarea problemelor structurale de neexecutare a deciziilor interne judiciare în Moldova, Rusia şi Ucraina, remarcate de numeroase hotărîri şi plîngeri;
3. măsuri adoptate sau în curs de adoptare pentru protecţia eficientă a drepturilor deţinuţilor în 16 ţări (Germania, Bulgaria, Estonia, Franţa, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Moldova, Olanda, Polonia, România, Rusia, Turcia, Ucraina, Regatul Unit) etc.

Curtea europeană a Drepturilor Omului a comunicat Guvernului Moldovei, la 13 iunie 2006, hotărîrea Camerei în cauza Istrate vs Moldova. Hotărârea, care nu este definitivă, constată încălcarea articolului 6 (dreptul la proces echitabil) al Convenţiei Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului. Reclamantul Andrei Istrate este pensionar în beneficiul căruia instanţa de judecată din Moldova a emis o hotărîre în anul 1998, parţial executată însă ulterior anulată de Curtea de Apel. CEDO a oferit reclamantului 258 Euro pentru daune materiale, 1500 EUR pentru prejudiciul moral şi 100 EUR pentru costuri şi cheltuieli.

În cadrul Reuniunii trilaterale Comisia Europeană - Consiliul Europei - Republica Moldova care s-a desfăşurat la Chişinău, Primul-ministru al Moldovei a solicitat Consiliului Europei să identifice posibilităţi metodice, materiale, logistice şi financiare pentru continuarea asistenţei acordate Moldovei în cîteva domenii prioritare: - armonizarea continuă a cadrului juridic naţional la standardele europene; - democratizarea regiunii Transnistrene a Moldovei; - consolidarea democraţiei etc.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Pe 7 iunie 2006 experţii moldoveni au participat la prima rundă de negocieri cu reprezentanţii Comisiei Europene cu privire la posibilităţile de facilitare a regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova. Reprezentanţii Moldovei au informat despre ultimele evoluţii în procesul de implementare a prevederilor Planului de Acţiuni RM-UE în domeniul luptei împotriva traficului de fiinţe umane şi crimei organizate, migraţiei ilegale, securităţii documentelor naţionale de călătorie şi alte aspecte care formează cadrul comun al discuţiilor privind subiectul vizelor. Partea moldovenească a informat şi despre dificultăţile întîlnite de cetăţenii moldoveni în procesul de obţinere a vizelor Schengen. Conform comunicatului de presă, delegaţia Comisiei Europene a luat notă de solicitările şi argumentele experţilor Moldovei prezentate în cadrul întrevederii şi a exprimat disponibilitatea de a examina informaţiile recepţionate şi a continua dialogul iniţiat.

La Bruxelles, în incinta Parlamentului European, a avut loc o degustare a vinurilor moldoveneşti, sub genericul "răspuns embargoului impus de Federaţia Rusă". Organizarea expoziţiei a fost sprijinită şi promovată de Delegaţia Parlamentului European a Comitetului de Cooperare Parlamentară RM-UE şi de Preşedintele acesteia Marianne Mikko. Invitaţii au fost familiarizaţi cu capacităţile industriei vinicole din Moldova şi au putut aprecia calitatea vinurilor moldoveneşti. Participanţii la eveniment au declarat solidaritate cu Republica Moldova în situaţia dificilă generată de interdicţiile impuse vinurilor moldoveneşti de către Federaţia Rusă şi au îndemnat producătorii moldoveni să-şi reorienteze exporturile pe alte pieţe.

În cadrul unui program de sporire a securităţii alimentare Uniunea Europeană va aloca Moldovei 500 mii euro, pentru finanţarea reconstrucţiei Centrului republican de Diagnostică Veterinară, ca centrelor regionale din Donduşeni şi Cahul. Cea mai mare parte a banilor urmează a fi direcţionaţi pentru reutilarea laboratoarelor de certificare a producţiei alimentare, astfel ca după punerea lor în funcţiune să fie reluate discuţiile privind extinderea posibilităţilor de export a unor tipuri de produse agroindustriale în statele UE.

Delegaţia Parlamentului European intenţionează să-l viziteze pe Valeriu Pasat în închisoare. Copreşedintele Comitetului parlamentar de cooperare RM-UE Marianne Mikko a anunţat că regretă eşecul vizitării lui Pasat la începutul lunii mai şi speră că nimic nu va împiedica această vizită la finele lunii iunie. Deputaţi din cadrul Parlamentului European au declarat că urmăresc cu atenţie sporită evoluţia situaţiei în cazul lui Valeriu Pasat şi au anumite întrebări referitoare la circumstanţele şi argumentarea cazului.

În cadrul programului de asistenţă al Comisiei Europene pentru Moldova a fost lansat un proiect denumit "Asistenţă în implementarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare şi Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi a Planului de Acţiuni RM-UE în cadrul Politicii Europene de Vecinătate". Proiectul este preconizat pentru trei ani şi pentru implementarea lui Comisia Europeană va aloca circa 4 milioane de Euro. În cadrul proiectului, cîţiva experţi internaţionali asistaţi de experţi locali urmează să elaboreze strategii de racordare a legislaţiei Moldovei la normele comunitare, să contribui la consolidarea sistemul de monitorizare a rapoartelor de implementare a Planului RM-UE.

Misiunea UE de asistenţă a totalizat o etapă a activităţii sale la frontiera moldo-ucraineană. Conform unui comunicat al Misiunii, în timpul unei singure operaţiuni comune efectuate timp de 10 zile, grănicerii moldoveni şi ucraineni au confiscat mai multe mărfuri decît în ultimele 3 luni. În urma operaţiunii efectuate de grăniceri, 322 persoane au fost reţinute în timpul tentativei de trecere ilegală a frontierei, au fost confiscate mai mult de 52 tone de produse din carne (în special păsări), 63 tone de legume, 11,3 kg de stupefiante, peste 5500 cutii de chibrituri şi mai mult de 2500 litri de alcool. În opinia generalului Ferenc Banfi, şeful Misiunii Uniunii Europene de asistenţă la frontiera moldo-ucraineană, acest lucru demonstrează cît este de pozitiv poate fi rezultatul colaborării strînse între departamentele, care participă la procesul de monitorizare a frontierei din ambele ţări.

Republica Moldova - România

Exporturile României către Republica Moldova s-au majorat cu circa 30 la sută în primele patru luni ale anului, în timp ce importurile au crescut cu 2% (Moldova exportă în România animale, carne de vită şi de porc, conserve de carne, lactate, fructe, haine şi încălţăminte, vin; şi importă din România produse energetice, mobilă, cosmetice, îngrăşăminte, maşini agricole etc.). Balanţa comercială bilaterală este în favoarea României, exporturile româneşti către Moldova cifrîndu-se la 326 milioane de dolari, iar importurile - la peste 85 milioane de dolari. În timpul apropiat urmează a fi încheiat un nou acord de cooperare economică, în locul Acordului de liber schimb care va fi denunţat odată cu aderarea României la UE.

Între 12-17 iunie la Bucureşti se desfăşoară "Săptămîna Economiei Republicii Moldova în România", constituită din cîteva compartimente principale: expoziţia naţională "Moldova Prezintă", un forum de afaceri şi un program cultural. Sînt prezentate ofertele a 100 de firme din Republica Moldova, din diverse domenii: ambalare, textile, industrie alimentară şi vinificaţie. Conform datelor statistice, României îi revine locul 7 după volumul de investiţii efectuate în economia Moldovei (4% din totalul investiţiilor).

Un grup membri ai unor ONG-uri din Republica Moldova şi România au protestat pe 14 iunie în faţa Palatului Parlamentului din Bucureşti, solicitînd autorităţilor României acordarea cetăţeniei pentru toţi moldovenii. Manifestaţia a fost organizată de Oleg Brega, preşedintele organizaţiei neguvernamentale Hyde Park. Protestatarii au înaintat Parlamentului, Ministerului Justiţiei şi Preşedintelui României o petiţie în care se cere "recunoaşterea cetăţenilor de dincolo de Prut ca fiind cetăţeni ai României, în baza faptului că cetăţenia română le-a fost luată prin violenţă". Petiţia a fost semnată de circa o mie de persoane şi organizatorii aşteaptă ca autorităţile vizate să dea un răspuns în decurs de 30 de zile.

La 11 iunie, peste 300 de cetăţeni români şi studenţi moldoveni au protestat în faţa Ambasadei Republicii Moldova din Bucureşti, împotriva anchetei penale declanşată de autorităţile Moldovei împotriva a patru elevi care au rupt frontispiciul cu titulatura "moldo-francez" a liceului "Gh. Asachi" din Chişinău.

Ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene Andrei Stratan a cerut Ambasadei Republicii Moldova la Bucureşti să solicite informaţii referitoare la prezentarea de către Preşedintele României Traian Băsescu a unui plan propriu pentru reglementarea diferendului transnistrean. Chişinăul doreşte o confirmare oficială, pentru a se putea pronunţa asupra chestiunii respective. În opinia lui Stratan, "o propunere legata de reglementarea transnistreana trebuie sa fie discutată nu doar cu Chişinăul şi Moscova, dar şi cu UE, SUA. Ucraina". Solicitat de mass-media de la Chişinău să se pronunţe asupra cazului, ministrul Afacerilor Externe al României Mihai Răzvan Ungureanu, a precizat că deocamdată se mai discută dacă preşedintele României va veni la Chişinău cu propunerile sale pentru soluţionarea diferendului Transnistrean.

Republica Moldova - Federaţia Rusă

Vicepremierul rus, ministrul Apărării Federaţiei Ruse a declarat că pacificatorii şi trupele ruse vor rămâne în regiune pînă la reglementarea diferendului transnistrean. Serghei Ivanov a comunicat presei că despre o eventuală evacuare a trupelor şi muniţiilor nu se poate vorbi "pînă la găsirea unei soluţii politice între Moldova şi Transnistria", iar cei 1500 de pacificatori ruşi "nu permit declanşarea unui război în regiune". Declaraţiile au fost făcute de Ivanov la Baku, în cadrul Consiliului miniştrilor apărării din statele membre CSI.

După un an de la introducerea interdicţiilor, autorităţile Federaţiei Ruse nu au acceptat reluarea exportului de produse agricole din Republica Moldova. Negocierile purtate au eşuat, partea moldovenească fiind convinsă că Moscova nu este interesată în reluarea importurilor de producţie vegetală din Moldova, deşi experţii Serviciului rus pentru control veterinar şi fitosanitar nu mai au rezerve esenţiale faţă de calitatea producţiei agricole moldoveneşti. Conform unor estimări, embargoul rus la producţia agricolă a provocat exportatorilor moldoveni în anul 2005 pierderi de circa 12 milioane dolari SUA.

Negocierile referitoare la contractarea gazelor naturale livrate de Concernul rus "Gazprom", iniţiate la începutul lunii iunie, au fost amînate pentru 19 iunie. Partea rusă nu a acceptat propunerile Moldovei, dar o decizie finală nu a fost încă determinată.

Ambasadorul rus pentru misiuni speciale Valeri Nesteruşkin a comentat situaţia din Transnistria, spunînd că o anumită poziţie faţă de perspectiva unui referendum în regiune nu este determinată, deoarece nu este determinată însăşi situaţia referendumului. În opinia lui Nesteruşkin, situaţia de "criză" din regiune nu este depăşită totalmente, deşi mai mulţi agenţi economici acceptă noile condiţii şi se înregistrează la autorităţile competente de la Chişinău.

Ministerul rus de externe a comentat rezultatele Conferinţei privind realizarea Tratatului privind Forţele Armate Convenţionale în Europa, desfăşurată între 30 mai - 2 iunie la Viena (Austria). Rusia nu este de acord cu poziţia ţărilor-membre ale NATO şi GUAM despre condiţionarea ratificării Tratatului cu reducerea prezenţei militare ruse în Georgia şi Moldova. Federaţia Rusă consideră că Tratatul este "în mare parte învechit şi nu corespunde realităţilor militar-politice actuale".

Moldova în lume

Serviciul de grăniceri al Moldovei comunică despre creşterea numărului de cetăţeni care încearcă să intre în Spaţiul Schengen cu documente false. Inspectorii de frontieră au depistat în anul curent un număr mare de cetăţeni moldoveni sau străini, care se legitimează cu acte false, ori prezintă documentele altor persoane, pentru a traversa frontiera de stat. Anul curent au fost depistate peste 3 mii de încălcări de genul celor menţionate, în 210 cazuri au fost intentate dosare penale şi administrative.

Studii, analize, comentarii

În Transnistria a început competiţia electorală
Igor Boţan, 14 iunie 2006

Recent, în Transnistria, două mişcări social-politice au fost transformate în partide. Este vorba despre aşa-zisa corporaţie internaţională "Prorîv", constituită acum un an cu implicarea şi suportul direct al unui înalt funcţionar de la Kremlin şi transformată în Partidul Popular-Democrat, şi despre mişcarea "Obnovlenie" (Reînoirea) constituită în preajma alegerilor în Sovietul Suprem din decembrie 2005

»»»