versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

PIB-ul creşte, însă cetăţeanul nu-l prea simte!!!???, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Acte legislative

• Legea privind anularea majorărilor de întîrziere şi amenzilor. Documentul are scopul declarat de a stimula contribuabilii să efectueze plăţile la bugetul de stat, bugetele unităţilor administrativ-teritoriale şi fondurile obligatorii de asistenţă medicală. Conform textului adoptat, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, se anulează 100% din majorarea de întîrziere şi 100% din amenda contribuabilului care, la situaţia din 31 decembrie 2006, nu va avea înregistrate restanţe în sistemul de evidenţă al Serviciului Fiscal de Stat. Opoziţia parlamentară a criticat respectivul document, remarcînd ineficienţa măsurilor respective (restanţele la buget rămîn a fi mari în pofida unor reglementări similare adoptate anterior), afectarea principiului legalităţii şi stabilităţii (contribuabilii de bună credinţă au achitat anterior penalităţi şi majorări de întîrziere, cei culpabili nu simt efectul sancţiunilor pentru nerespectarea legii).

• Legea pentru modificarea Legii bugetului de stat pe anul 2006. Cheltuielile bugetului de stat pe toate componentele sînt majorate la general cu 361 milioane de lei (3,4%), deficitul va creşte cu 203 milioane lei. Modificarea este determinată de executarea scontată a veniturilor şi implicarea la finanţarea cheltuielilor bugetare a unei părţi din soldurile de mijloace băneşti la conturile bugetului de stat de la începutul anului. Cheltuieli suplimentare importante vizează:
  • mijloace pentru salarizarea deputaţilor şi funcţionarilor Parlamentului, ai Guvernului şi unor instituţii subordonate (6,4 milioane lei);
  • compensarea cheltuielilor suportate de către Î.S. "Registru" a Ministerului Dezvoltării Informaţionale pentru documentarea gratuită a cetăţenilor din Transnistria, care şi-au confirmat cetăţenia Republicii Moldova (850 mii lei);
  • reparaţii capitale şi întreţinerea curentă (alocaţiile se majorează cu 70,6 milioane lei, dintre care investiţii capitale doar 4,8 milioane lei);
  • majorarea fondului de susţinere financiară a unităţilor administrativ-teritoriale, cu 21174,8 mii lei (o mare parte pentru mun.Chişinău);
  • 250 milioane de lei sînt alocate pentru majorarea capitalului statutar al Băncii Naţionale a Moldovei (pentru ca capitalul statutar al băncii centrale să crească dinamic, proporţional cu mărimea bilanţului contabil al băncii).

  Anumite cheltuieli sînt reduse din contul realizării unor proiecte declarate anterior ca prioritare: de la realizarea Strategiei de reformă a administraţiei publice centrale şi a Strategiei naţionale de edificare a societăţii informaţionale "Moldova Electronică" se retrag 4 milioane de lei, în legătură cu trecerea procedurilor de reorganizare pe anul 2007.

• Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2007. În lectura a doua proiectul a fost completat cu o serie de amendamente ale deputaţilor şi fracţiunilor parlamentare. Suma generală a veniturilor şi cheltuielilor nu a suferit modificări.

• Legea pentru modificarea Legii cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul Republicii Moldova de către persoane fizice. Este permisă primirea, prin intermediul trimiterilor poştale internaţionale, fără achitarea drepturilor de import, a obiectelor şi bijuteriilor din metale şi pietre preţioase a căror valoare nu depăşeşte suma de 200 euro şi dacă acestea nu sînt destinate activităţii comerciale sau de producţie.

• Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (privind repararea prejudiciului cauzat prin acţiuni ilicite ale organelor de drept). Sînt perfecţionate reglementările existente în Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, precum şi dispoziţiile corespunzătoare ale Codului de procedură penală. Legea de modificare precizează cazurile, modul şi condiţiile de răspundere patrimonială a statului pentru prejudiciul cauzat.

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la Banca Naţională a Moldovei. Legea a fost completată cu reglementări noi referitoare la: - obligaţiunile monetare; - formarea capitalului BNM (capitalul statutar şi conturi de rezervă); - repartizarea profitului şi acoperirea pierderilor (la finele anului financiar profitul disponibil pentru distribuire va fi alocat în proporţie de 50% pentru majorarea capitalului statutar). Deputaţi de opoziţie au opinat că majorarea continuă a capitalului statutar al BNM nu este eficientă din punct de vedere economic.

• Legea privind completarea articolului 11 din Legea ocrotirii sănătăţii. Sînt stabilite facilităţi pentru absolvenţii studiilor postuniversitare de rezidenţiat şi ai învăţămîntului mediu medical care se angajează conform repartizării în localităţile rurale în primii 3 ani de activitate: - locuinţă gratuită sau restituirea cheltuielilor pentru închirierea locuinţei; - indemnizaţie bănească unică în mărime de 30 mii lei pentru medici şi 24 mii pentru personalul medical mediu (achitată în rate periodice); - compensarea lunară pentru energia electrică consumată, compensare anuală pentru lemne şi cărbuni. Pentru a beneficia de facilităţile prevăzute, tinerii specialişti vor încheia cu administraţia instituţiei medico-sanitare în care au fost repartizaţi un contract individual de muncă şi vor fi obligaţi să activeze 3 ani în instituţiile medico-sanitare în care au fost repartizaţi. În cazul concedierii la cerere sau pentru fapte imputabile pînă la expirarea termenului, tînărul specialist va restitui sumele achitate pînă la data concedierii.

• Legea pentru completarea unor acte legislative (mijloace tehnice de interceptare a comunicaţiilor). Sînt efectuate modificări în Legea privind activitatea operativă de investigaţii şi Legea telecomunicaţiilor, în scopul reglementării procedurilor de dotare tehnică pentru interceptarea comunicaţiilor din sfera telefoniei mobile, a comunicaţiilor electronice. Agenţii economici vor crea serviciilor speciale un şir de facilităţi pentru activitatea respectivă, iar aceste servicii urmează să-şi desfăşoare activitatea în corespundere cu garanţiile fundamentale ale drepturilor omului. În acelaşi timp, legislaţia conexă nu a fost modificată plenar, solicitîndu-se doar Guvernului să iniţieze procedura legislativă pentru abilitarea procuraturii cu atribuţii plenare de supraveghere în domeniu. Notăm că examinarea legii în prima lectură a provocat discuţii controversate, opoziţia parlamentară apreciind respectivul document ca abuziv, în stare să limiteze drepturile fundamentale ale persoanei şi să prejudicieze interesele agenţilor economici ce desfăşoară activităţi în domeniu. O recentă expertiză a Consiliului Europei asupra respectivului proiect de lege indică asupra faptului că "o analiză mai detaliată a cadrului juridic general de utilizare a măsurilor speciale de investigaţii în Moldova găseşte un şir de deficienţe generale (structurale) şi specifice rămase; deficienţe pe care amendamentele propuse nu le abordează în mod satisfăcător. Reglementarea existentă (şi cea propusă) a măsurilor speciale de investigaţii în Moldova încă nu corespund standardelor europene stabilite." (http://www.parlament.md).

• Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (legislaţia privind pensiile de asigurări sociale de stat). Iniţial se propunea şi revizuirea legilor care stabileau condiţiile de pensionare şi plată a pensiilor pentru judecători şi procurori, situaţie care diminua protecţia socială a acestor categorii de funcţionari şi astfel venea în contradicţie cu practica internaţională, unele hotărîri anterioare ale Curţii Constituţionale. Majoritatea parlamentară nu a acceptat includerea unor prevederi exprese care ar obliga la recalcularea pensiilor pentru magistraţi concomitent cu majorarea salariilor pentru categoriile respective, astfel cum se procedează actualmente în cazul deputaţilor, a membrilor Guvernului şi altor demnitari politici.

• Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (asigurarea medicală a străinilor). Legea obligă cetăţenii străini şi apatrizii să obţină asigurare medicală, pe întreaga perioadă de şedere pe teritoriul Republicii Moldova.

• Legi pentru ratificarea unor acte internaţionale. S-a decis:
  1. aderarea Republicii Moldova la Convenţia Naţiunilor Unite asupra dreptului mării şi la Acordul referitor la aplicarea părţii a XI-a a Convenţiei Naţiunilor Unite asupra dreptului mării. Din proiectul înaintat de Guvern a fost exclusă declaraţia conform căreia, se propunea ca Republica Moldova să afirme "dreptul statelor riverane de a adopta măsuri pentru protecţia intereselor de securitate, inclusiv dreptul de a adopta reglementări naţionale". Excluderea este motivată prin aceea că Republica Moldova oricum respectă dreptul internaţional;
  2. ratificarea Acordului intre Republica Moldova si Comunitatea Europeana privind unele aspecte ale serviciilor aeriene;
  3. acceptarea amendamentelor la articolele 25 şi 26 din Convenţia privind protecţia şi utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere şi a lacurilor internaţionale.

• Proiectul legii pentru modificarea Codului de procedură penală. Proiectul adoptat în prima lectură propune excluderea interdicţiilor de aplicare a măsurii asiguratorii "cauţiunea" pentru infracţiunile intenţionate pentru care legea prevede o pedeapsă care nu depăşeşte 10 ani închisoare. Promovarea proiectului a fost dictată de emiterea unei decizii a CEDO (Cazul Boicenco), care a indicat asupra necorespunderii tratamentelor aplicate de autorităţile moldoveneşti cu garanţiile fundamentale în domeniul drepturilor omului. În legătură cu proiectul respectiv, deputatul PDM Vladimir Filat a prezentat o declaraţie, prin care solicitat necesitatea abordării la general a problemei respectării drepturilor omului de către autorităţile Moldovei, în special referitor la aplicarea măsurilor preventive şi a tratamentelor inumane faţă de persoanele anchetate penal.

• Proiectul legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2007. Documentul votat în prima lectură prevede venituri şi cheltuieli în sumă de 1 miliard 937 milioane lei (faţă de 1 miliard 527 milioane lei în 2006). Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în sumă fixă în valoare absolută se propune în mărime de 1209,00 lei. Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală, calculată în procente la salariu şi la alte recompense pentru categoriile de plătitori se stabileşte în mărime de 5% (2,5% pentru angajator şi 2,5% pentru angajat), fiind astfel mai mare cu 1 la sută.

• Proiecte de legi pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (cu scopul declarat al stimulării consolidării terenurilor). Proiectele adoptate în prima lectură propun modificarea Legii taxei de stat (stabilirea plăţii taxei pentru autentificarea contractelor de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole proprietate publică şi privată în mărime de 5 lei, stabilirea unor scutiri pentru moştenirea terenurilor incluse în proiecte de consolidare) şi a Legii cu privire la metodologia calculării plăţii pentru servicii notariale (cuantumul plăţii pentru autentificarea tranzacţiilor evaluabile cu bunurile imobile în proporţie de 0,1% din valoarea tranzacţiei, însă nu mai puţin de 120 lei; stabilirea plăţii pentru autentificarea tranzacţiei de vînzare-cumpărare a terenurilor agricole din extravilanul localităţilor rurale efectuate în scopul consolidării în mărime de 60 de lei."; scutirea de plată pentru autentificarea contractelor de schimb al terenurilor agricole în scopul consolidării." etc.). Reprezentanţii opoziţiei parlamentare au criticat dur proiectul propus, invocînd informaţii despre existenţa unor interese corporative pentru promovarea acestuia, inclusiv din partea unor structuri economice afiliate guvernării.

• Proiectul legii privind statutul ofiţerului de informaţii şi securitate. Documentul propune reglementarea statutului juridic al ofiţerului din cadrul Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova şi modul de îndeplinire a serviciului special prin contract în cadrul SIS. Necesitatea reglementărilor noi în domeniu derivă şi din planul de angajamente asumate în faşa Consiliului Europei (reformarea serviciilor speciale).

• Proiectul legii cu privire la locuinţe. Se propune reglementarea raporturilor privind: - apariţia, exercitarea, schimbarea, stingerea dreptului de posesie, folosire, dispunere de locuinţe din fondul locativ; - evidenţa fondului locativ; - folosirea locuinţelor din fondul locativ privat şi alte tipuri de fonduri locative în baza contractului de locaţiune sau a altor temeiuri legale; - reconstrucţia fondului locativ; - asigurarea integrităţii, deservirii tehnice şi reparaţiei fondului locativ; - achitarea plăţii pentru folosirea locuinţei şi pentru serviciile locativ-comunale prestate; - evacuarea cetăţenilor din fondul locativ etc.

• Proiectul legii cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare. Documentul propune reglementarea disciplinei militare, a obligaţiilor militarilor pentru menţinerea şi respectarea ei, tipurile de recompense, de pedepse disciplinare, drepturile comandanţilor (şefilor) de a le aplica, modul de depunere şi de examinare a propunerilor, cererilor şi reclamaţiilor militarilor.

• Proiectul de lege privind dezvoltarea regională în Republica Moldova. Legea defineşte regiunile de dezvoltare funcţionale pe teritoriul Republicii Moldova, modul de cooperare interregională, cadrul instituţional, instrumentele specifice politicii pentru dezvoltarea regională, şi determină resursele necesare creării si funcţionarii regiunilor de dezvoltare regională în Republica Moldova. Regiunile preconizate sînt: Nord, Centru, Sud, UTA Găgăuzia, Municipiul Chişinău şi Transnistria.

1.2. Control parlamentar. Declaraţii

Întrebări. Interpelări

Deputatul Vitalia Pavlicenco a solicitat explicaţii referitor la legalitatea scrisorii circulare a procuraturii generale privind controlul de către procuraturile teritoriale a activităţii şi surselor de finanţare a organizaţiilor neguvernamentale. Prin altă întrebare adresată Consiliului Superior al Magistraturii, Pavlicenco a solicitat să se evalueze legalitatea unei decizii a Curţii Supreme de Justiţie, prin care s-a revenit asupra unei hotărîri definitive şi irevocabile emise de aceeaşi instanţă cu mai mulţi ani în urmă.

Deputatul AMN Vasile Grozav a invocat abuzuri comise în procesul de punere în aplicare a modificărilor ce vizează interzicerea desfăşurării unor activităţi pe bază de patentă de întreprinzător şi a solicitat Guvernului informaţii ample despre măsurile întreprinse în domeniu.

Deputatul PCRM Ludmila Borgula a cerut Primului-ministru informaţii despre utilizarea pe teritoriul Republicii Moldova a deşeurilor medicale şi biologice.

Deputatul PSL Igor Klipii a cerut Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene explicaţii privind scandalul diplomatic generat de lipsa temeiului convocării la MAEIE a Ambasadorului României în Republica Moldova, căruia i s-a atenţionat asupra comportamentului unor persoane ce nu reprezintă instituţii publice ale statului vecin.

Deputatul PDS Dumitru Braghiş a solicitat Preşedintelui Republicii Moldova să prezinte informaţii despre înţelegerile cu Preşedintele Federaţiei Ruse, avute în cadrul summit-ului CSI de la Minsk.

Deputatul PPCD Ion Varta a solicitat Guvernului să prezinte informaţii despre măsurile luate pentru reducerea preţului la cărbune şi pentru soluţionarea problemei aprovizionării cetăţenilor şi instituţiilor cu cărbune în sezonul rece al anului.

Deputatul PDM Valentina Buliga a solicitat ministerelor responsabile de domeniul social şi sistemul de sănătate publică, să prezinte informaţii despre colaborarea lor cu organizaţiile societăţii civile, încheierea acordurilor de colaborare între aceste structuri.

Deputatul Valentina Cuşnir a solicitat Guvernului să prezinte o informaţie despre eficienţa staţiilor tehnologice de maşini şi tractoare înfiinţate în ultimii ani. Cuşnir a invocat cazuri de falimentare şi închidere a unor asemenea întreprinderi, din cauza administrării ineficiente.

Deputatul PSL Igor Klipii a propus Parlamentului şi conducerii acestuia să ia atitudine faţă de situaţia combaterii corupţiei, invocînd unele acuzaţii aduse la adresa parlamentarilor de către Preşedintele Republicii Moldova, şi faptul că sondajele de opinie indică că respondenţii îl percep pe şeful statului ca fiind corupt. Solicitării lui Klipii nu i s-a dat curs.

Declaraţii

Liderul AMN Serafim Urechean a prezentat o declaraţie despre implementarea neadecvată a planului de acţiuni UE-RM, invocînd neajunsurile constatate în recentul raport la temă al Comisiei Europene. Fracţiunea AMN a prezentat şi o declaraţie prin care a calificat drept neconstituţional comportamentul Preşedintelui Republicii Moldova, prin atitudinea expusă la conferinţa naţională consacrată combaterii corupţiei, în cadrul căreia Vladimir Voronin a calificat ca cele mai afectate de corupţie justiţia, sectorul asociativ, cultele religioase, parlamentarii evitînd abordarea concretă a acţiunilor împotriva "marii corupţii".

Deputatul Vitalia Pavlicenco a enunţat o declaraţie consacrată Zilei mondiale a luptei împotriva corupţiei, invocînd că adoptarea de către parlament a unor modificări referitoare la scutirea de taxe pentru operaţiunile cu terenuri agricole şi imobile denotă interese lobbyste şi corupţionale ale unor reprezentanţi ai guvernării.

Deputatul PSL Oleg Serebrian a prezentat o declaraţie consacrată relaţiilor Republicii Moldova cu România, în perspectiva apropiatei integrări a statului vecin în Uniunea Europeană. Alt deputat PSL, Igor Klipii, a prezentat o declaraţie prin care critică atitudinea guvernării faţă de audiovizualul municipal, intenţiile de privatizare a postului de televiziune Euro TV şi a celui de radio Antena C. În declaraţie se constată că argumentele invocate pentru respectivele acţiuni nu sînt concludente, iar reformele sînt promovate subiectiv, în scopuri politice.

Deputatul PPCD Gheorghe Susarenco a prezentat o declaraţie referitoare la audiovizualul public, generată de intenţia majorităţii parlamentare de a anula prevederile Regulamentului Parlamentului care obligă la transmiterea în direct a şedinţelor plenare ale legislativului şi de deciziile consiliului municipal Chişinău de a privatiza posturile municipale radio şi tv. Susarenco califică respectivele acţiuni drept politice, întreprinse cu scopul de a limita informarea opiniei publice despre situaţia reală din ţară. De asemenea, deputatul a amintit că reorganizarea presei şi audiovizualului de stat au făcut parte din cele zece condiţii înaintate de PPCD la momentul alegerii lui Vladimir Voronin în funcţia de şef al statului.

Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Vladimir Grosu, profesor la facultatea de Drept a Universităţii de Stat din Moldova a fost numit Agent guvernamental, reprezentant al Moldovei la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, şef al direcţiei corespunzătoare din cadrul Ministerului Justiţiei.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la registrul de stat al actelor juridice. Este aprobată Concepţia Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al actelor juridice al Republicii Moldova" şi Regulamentul cu privire la acest Registru. Sistemul va prezenta o bancă electronică oficială de date în care se includ textele electronice ale actelor juridice, publicate după 23 iunie 1990, cu legături editate de accesare şi date complementare ale acestor acte, posesor fiind Ministerul Justiţiei (Centrul de Informaţii Juridice pe lîngă Ministerul Justiţiei). Documentul aprobat pune în sarcina Centrului de Informaţii Juridice colectarea actelor juridice de la autorităţile emitente şi completarea Registrului, activităţile de acumulare şi prelucrare a informaţiilor existente pînă în prezent urmînd să fie finalizate în termen de 3 luni.

Hotărîrea cu privire la alocarea mijloacelor financiare pentru tipărirea mărcilor comerciale de stat pentru producţia alcoolică. Din fondul de rezervă al Guvernului au fost alocaţi 1,3 milioane de lei lei pentru tipărirea mărcilor comerciale şi pentru fondarea Centrului de evidenţă a circulaţiei producţiei alcoolice (formarea capitalului social al ÎS "Centrul de evidenţă a circulaţiei alcoolului etilic şi a producţiei alcoolice"). De la 1 ianuarie 2007 pe toată producţia vinicolă exportată din Moldova va fi aplicată marca comercială de stat, de model special. Unii producători afirmă că exportul de produse alcoolice spre Federaţia Rusă nu va fi reluat în timpul apropiat şi pe motivul lipsei respectivelor mărci comerciale.

Hotărîrea pentru aprobarea Programului Naţional de implementare a Planului Individual de Acţiuni al Parteneriatului (IPAP) Republica Moldova - NATO. Programul pentru perioada 2006-2009 cuprinde toate domeniile sectorului de securitate, inclusiv cooperarea cu instituţiile europene, reforme în domeniul securităţii, participarea la operaţiuni comune. Suma estimativă necesară pentru implementarea IPAP este de circa 1 miliard de lei, urmînd a fi identificate finanţări din cadrul bugetului şi din asistenţă străină.

Hotărîrea privind realizarea prevederilor Legii cu privire la gărzile populare în anii 2005-2006. Executivul constată că aportul membrilor gărilor populare la menţinerea ordinii de drept este insuficient, există multiple obstacole pentru realizarea scopurilor stabilite în Legea nr.1101-XIII din 06.02.1997.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de acte legislative:

• proiectul legii contabilităţii, în redacţie nouă;
• proiectul legii privind activitatea de audit, în redacţie nouă;
• proiectul de lege cu privire la construcţia unui cămin pentru Universitatea de Stat de educaţie Fizică şi Sport (se prevede acordarea, prin derogare de la Legea învăţămîntului, a unor imobile şi terenului aferent, pentru investitorul care va construi un cămin studenţesc cu capacitate de 420 locuri);
• proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative (se propune publicarea tuturor hotărârilor şi deciziilor emise de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului într-o ediţie specială a Monitorului Oficial, în limba de stat, după traducerea certificată de Ministerul Justiţiei;
• hotărîrea Parlamentului "pentru aprobarea Strategiei de consolidare a sistemului judecătoresc". Strategia cuprinde o serie de obiective urmează a fi atinse pentru garantarea independenţei sistemului judecătoresc, asigurarea transparenţei justiţiei, garantarea accesului liber la justiţie. Concomitent a fost elaborat un Plan de acţiuni care stabileşte măsurile ce vor conduce la realizarea obiectivelor propuse;
• proiectul legii pentru completarea Legii privind abolirea regimului de vize pentru cetăţenii statelor membre ale Uniunii Europene, Statelor Unite ale Americii, Canadei, Confederaţiei Elveţiene şi Japoniei (se propune abolirea regimului de vize şi pentru cetăţenii Norvegiei şi Islandei).

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Construcţia drumurilor

Primul-ministru a convocat într-o şedinţă de lucru conducătorii celor mai mari companii moldoveneşti de construcţie a drumurilor, pe care i-a informat despre faptul că Ministerul Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor lucrează activ asupra elaborării unui plan-grafic de reconstrucţie a reţelei de drumuri din Moldova pe un termen de lungă durată, precum şi la realizarea proiectelor de construcţie a drumurilor, incluse în programul minimum pentru anul 2007. Vasile Tarlev a remarcat, că deşi este asigurată acoperirea financiară pentru proiectele nominalizate, este problematică selectarea unor companii care şi-ar asuma responsabilitatea pentru implementarea proiectelor. În context, s-a solicitat organizaţiilor interesate să formuleze în termene propuneri pentru realizarea sarcinilor propuse de Guvern, pentru construcţia unor drumuri de o calitate înaltă, în corespundere cu standardele europene.

Acordul privind Porgramul "Millennium Challenge Corporation"

Guvernul Moldovei şi Statele Unite au semnat acordul cu privire la Programul Preliminar al Corporaţiei "Millennium Challenge Corporation" (MCC) în valoare de 24,7 milioane dolari SUA, proiectul avînd ca obiectiv reducerea corupţiei în aparatul de stat. Fondurile oferite urmează a fi utilizate în domenii care prioritar sînt considerate afectate de corupţie: sistemul judecătoresc; sistemul ocrotirii sănătăţii; sistemul fiscal; sistemul vamal şi organele de poliţie. Programul Preliminar va susţine reformarea şi consolidarea capacităţilor Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, ale Guvernului în ansamblu.

Activitatea cooperaţiei de consum

În cadrul unei şedinţe de lucru convocate la Guvern au fost audiate rezultatele activităţii Uniunii Centrale a Cooperativelor de Consum din Moldova în ultimii doi ani. S-a constatat o îmbunătăţire a situaţiei în domeniu (creşterea volumului vînzărilor, obţinerea profitului, deschiderea şi renovarea magazinelor) dar şi existenţa unor rezerve nevalorificate (achiziţionarea produselor agricole şi funcţionarea unităţilor de prestare a serviciilor în localităţile rurale). Primul-ministru a cerut Ministerului Economiei şi Comerţului să monitorizeze includerea Uniunii Centrale "Moldcoop" în lista beneficiarilor de realizare a proiectelor de dezvoltare.

Monitorizarea angajamentelor investiţionale

Comisia guvernamentală pentru privatizare în complexul energetic a constatat că Compnia "Union Fenosa" şi-a îndeplinit integral angajamentele investiţionale asumate prin contractul de privatizare a reţelelor electrice de distribuţie RE Chişinău, RED Centru şi RED Sud. Comisia a acceptat confirmarea investiţiilor în volum de 227 milioane de lei, efectuate de Union Fenosa în 2005. În total, pe perioada de monitorizare 2001-2005, Union Fenosa a efectuat investiţii în valoarea de 58,4 mln de dolari, faţă de 56,2 mln de dolari stipulate în contractul de privatizare. Reprezentantul Companiei a comunicat că, deşi planul investiţional obligatoriu a fost deja încheiat, compania va continua să investească în dezvoltarea reţelelor electrice din ţară, sporirea calităţii serviciilor prestate consumatorilor. Prim-ministrul Vasile Tarlev a solicitat să fie atrasă o atenţie sporită compartimentului de extindere a reţelelor electrice în localităţile rurale.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Prin decrete prezidenţiale, Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit:

• deputatului Nicolae Bondarciuc, preşedinte al Comisiei pentru politică economică, buget şi finanţe a Parlamentului;
• Alei Mironic, preşedintele Consiliului Republican al Veteranilor,

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Planul planurilor

Preşedintele Republicii Moldova rostit o alocuţiune în cadrul şedinţei lărgite a membrilor Guvernului, conducătorilor de departamente şi instituţii centrale, conducerii şi a preşedinţilor comisiilor permanente ale Parlamentului. Tema discursului a vizat elaborarea unui Plan Naţional de Dezvoltare a Republicii Moldova, pentru îmbunătăţirea calităţii administraţiei publice. Acesta ar fi necesar pentru urmarea consecventă a planurilor elaborate şi adoptate, cu utilizarea eficientă a mijloacelor preconizate. Vladimir Voronin consideră că echipa guvernamentală dispune de instrumentele şi de experienţa necesare pentru planificarea complexă a dezvoltării statului, dar un element foarte important al planificării dezvoltării la nivel de ţară îl constituie participarea la acest proces a societăţii civile, transparenţa lui, informarea populaţiei. Planul Naţional va fi unul pe termen mediu (4-5 ani) şi urmează să aibă stabiliţi indicatori concreţi ai calităţii vieţii oamenilor, caracteristici calitative şi indici cantitativi ai tuturor sectoarelor economiei, să reflecte gradul de apropiere a ţării de Uniunea Europeană în ceea ce priveşte drepturile şi libertăţile democratice, cît şi în ceea ce priveşte calitatea vieţii. Elaborarea Planului Naţional de Dezvoltare trebuie să fie inclusă în Planul de activitate al Guvernului pe anul 2007, constituind o sarcină prioritară pentru toate instituţiile subordonate.

Progrese şi perspective în reprimarea corupţiei

Participînd la lucrările Conferinţei naţionale "Progrese şi perspective în reprimarea corupţiei", Preşedintele Republicii Moldova a rostit o alocuţiune, în cadrul căreia a abordat problema prevenirii şi combaterii corupţiei prin prisma unor viziuni noi. În special, Vladimir Voronin a declarat că:

• lupta contra corupţiei este un principiu primordial nu numai pentru conducerea ţării, ci şi pentru întreaga societate a Republicii Moldova;
• din anul 2001, cînd a venit la conducere Partidul Comuniştilor, în programele de activitate guvernamentale au fost propuse ca scop principal proiecte şi mecanisme concrete de contracarare a corupţiei;
• în Republica Moldova au fost înregistrate succese modeste în ceea ce priveşte eliminarea corupţiei, acest flagel încă mai este adînc înrădăcinat în sistemele administrativ, judiciar, politic, în organizaţiile obşteşti, în organizaţiile religioase^[1], în instituţii de învăţămînt şi cele medico-sanitare;
• prevenirea şi combaterea corupţiei nu a devenit o preocupare constantă a fiecăruia din conducătorii structurilor de stat, nici un ministru sau alţi conducători nu au depistat nici o crimă de corupţie în instituţia pe care o conduc;
• este necesară contracararea aşa-anumitei corupţii mari: printre înalţi demnitari de stat, conducătorii organelor centrale, în organele publice locale;
• microfoanele din Parlament sînt folosite pentru a face lobby unor interese private, iar unii deputaţii sînt plătiţi pentru acest lucru, situaţie care îngrijorează^[2];
• este necesară delimitarea strictă şi necondiţionată a businessului de aparatul de stat;
• este necesară analizarea şi generalizarea practicii punitive în ţară (aplicarea pedepselor penale, administrative, disciplinare, financiare, economice, etc.).

Noi perspective de dezvoltare a drumurilor

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă la tema perspectivelor de dezvoltare a infrastructurii de transport din ţară, în cadrul căreia a menţionat necesitatea elaborării unui program de dezvoltare a infrastructurii de drumuri, în care să fie stabilite priorităţile pe termen scurt şi mediu. Pentru anul 2007 este planificată construcţia drumurilor Chişinău-Leuşeni, Orhei-Rezina, Chişinău-Comrat, Căuşeni-Palanca, a altor trasee, inclusiv a podurilor, în acest scop fiind prevăzute aproximativ 1 miliard de lei. Vladimir Voronin s-a referit la necesitatea unei abordări noi a problemelor legate de construcţia drumurilor, criteriul principal fiind asigurarea calităţii conform standardelor europene. În perspectiva lansării unor proiecte de construcţie şi reconstrucţie a drumurilor, şeful statului a accentuat importanţa examinării posibilităţilor existente de asigurare cu materialele de construcţie necesare, estimarea rezervelor din ţară, a oportunităţilor importului materialelor de construcţie din străinătate.

Restaurarea patrimoniului cultural-istoric

Preşedintele Republicii Moldova a convocat o şedinţă la tema reconstrucţiei, restaurării sau reparaţiei unor obiective ale patrimoniului cultural-istoric naţional. Vladimir Voronin a fost informat despre pregătirile pentru reparaţia Casei-muzeu "Alexei Mateevici" din satul Zaim (raionul Căuşeni), precum şi despre renovarea Conacului familiei Lazo din satul Piatra (raionul Orhei). Cu referire la reconstrucţia Centrului Naţional de Creaţie "Satul Moldovenesc Buciumul" din mun.Chişinău, şeful statului a sugerat întocmirea unei liste a obiectivelor din cadrul complexului vizat, care vor fi renovate pe parcursul anului 2007. În cursul şedinţei a fost examinat mersul lucrărilor de restaurare a unor edificii ale Muzeului Naţional de Arte Plastice, situaţia creată la Academia de Muzică, Teatru şi Arte Plastice din Republica Moldova. În final, factorilor de decizie li s-a solicitat să manifeste atitudine responsabilă, spirit de iniţiativă în realizarea proiectelor de reconstrucţie, restaurare sau reparaţie a obiectivelor patrimoniului cultural-istoric de importanţă naţională.

Simetrie în regulile importului unor produse

La 13 decembrie Preşedintele Moldovei a prezidat o şedinţă la tema producerii, comercializării şi importului cărnii, importului produselor alcoolice. În cursul şedinţei au fost audiate şi discutate informaţiile prezentate de Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin", ministrul Economiei şi Comerţului, ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, privitor la situaţia în domeniile de referinţă. Vladimir Voronin a menţionat oportunitatea aplicării mecanismului "Ghişeului unic" şi la importul produselor alcoolice, Agenţia Agroindustrială "Moldova-Vin" urmînd a fi unica instituţie abilitată cu dreptul de eliberare a certificatelor respective. Şeful statului a mai accentuat importanţa intensificării activităţii în vederea dezvoltării sectorului de creştere a animalelor şi sporirii volumului de carne produsă în ţară, dar şi întreprinderea unor măsuri în scopul sporirii controlului de stat asupra producerii şi comercializării cărnii şi reglementării importului acesteia.

Politici economice

1. Inflaţie şi preţuri

Preţurile şi inflaţia cresc constant...

Indicele preţurilor de consum în luna noiembrie a crescut cu 1,7% faţă de octombrie a.c., iar cumulativ în cele 11 luni ale anului rata inflaţiei a înregistrat un nivel de 12,7%. În ciuda eforturilor guvernamentale preţurile au crescut uşor dar sigur, mai ales la produsele alimentare. Odată cu venirea frigurilor preţurile la majoritatea zarzavaturilor au săltat în sus. Rămîne încă curios faptul cum de dublarea preţului la gazul importat nu a fost urmată de creşterea tarifelor la energia electrică, termică, aprovizionarea cu apă. La mărfurile nealimentare a fost înregistrată o creştere a preţurilor la combustibil, inclusiv pentru furnizarea de cărbune.

Nu se exclude faptul că creşterea inflaţiei a fost determinată şi de "reducerea" şomajului. Teoria economică spune că dacă Guvernul unei ţări încearcă să reducă la maxim şomajul, acesta riscă să se confrunte cu o inflaţie în creştere deoarece banii alocaţi noilor salarizaţi vor face presiuni asupra preţurilor. S-ar putea ca pînă la acest sfîrşit de an inflaţia să atingă valoarea de 14% (prognoza noastră de 13,5-14% de la începutul anului ar putea să se confirme), valoare care va fi peste aşteptările Guvernului cu privire la rata inflaţiei revăzută în septembrie pînă la nivelul de 12%. Considerăm că nici majorarea de către BNM a ratei dobînzii de bază de la 14% la 14,5% (majorare operată să stăvilească creşterea inflaţiei) nu va ajuta Guvernul să se încadreze şi în acele limite revăzute ale inflaţiei. La începutul lunii decembrie, pentru a doua oară în acest an, banca centrală a decis să majorarea dobînzii de bază pentru a atenua presiunile exercitate de cererea internă, susţinută de avansul creditului, asupra deficitului extern şi inflaţiei.

În plus, pericolele pentru inflaţie vin şi din partea remitenţelor valutare de la cei ce muncesc în afară şi de creşterea cîştigurilor salariale (atît în sector public, cît şi privat). Ritmul de creştere a preţurilor poate determina inflaţia şi atunci cînd autorităţile ar încerca să corecteze deficitul comercial sau cînd ar exista o incertitudine privind calendarul preţurilor administrate. Tot la capitolul riscuri în ţintirea inflaţiei se înscrie şi evoluţia preţurilor mărfurilor alimentare şi nealimentare. Nu ştim cum va evolua preţul ţiţeiului, iar preţurile administrate pot apărea oricînd printr-o decizie politică. Totodată, potrivit Comitetului de Statistică al CSI, în perioada ianuarie-octombrie 2006 Republica Moldova a înregistrat cea mai înaltă inflaţie din comunitate, 12,4%.

2. Piaţa muncii

Şomajul "nu pare a fi o problemă"...

Potrivit datelor BNS populaţia economic activă a Republicii Moldova in T3'06 a înregistrat 1,48 milioane persoane, dintre care ocupate erau cca 1,4 milioane persoane. În acelaşi timp, rata şomajului a fost de 5,4%(!). Cea mai înaltă rată de ocupare în cîmpul munci (70%) s-a înregistrat la persoanele cu vîrsta cuprinsă între 50 şi 54 de ani. Potrivit structurii populaţiei pe domenii de activitate cca 40% din totalul persoanelor ocupate muncesc în agricultură. Ponderea persoanelor angajate în industrie a fost de 10,6%, în comerţ şi activităţi hoteliere - de cca 15%, iar lucrătorii din sectorul de sănătate şi învăţămînt au constituit în total 13,1%.

Este interesant faptul că rata şomajului se situează la un nivel comparabil cu al ţărilor cele mai aşezate economic. Fie că reducerea fiscalităţii a scos la suprafaţă locuri de muncă, fie că, mai ales, plecarea la munci peste hotare a ţinut această cifră în jos, cert este că şomajul nu "pare" a fi o problemă. Totuşi, realitatea ne demonstrează cu totul altă situaţie.

În primul rînd, a fi şomer nu este pur şi simplu un calificativ economic al individului, ci o stare socială, una de clasă chiar. Este o etichetă care îl marchează profund din punct de vedere psihologic pe cel care o poartă. Şomajul devine un factor de risc care îl poate determina pe om să apuce o altă cale decît cea legală, să cadă în patima beţiei sau să se comporte violent în familie. În Moldova observăm frecvent asemenea influenţe nefaste. În al doilea rînd, şomajul reprezintă o formă gravă de risipă a resurselor necesare pentru asigurarea creşterii economice şi acumularea unor venituri mai mari. La rîndul ei, creşterea trebuie să genereze noi locuri de muncă, ducînd la îmbunătăţirea standardelor de viaţă pentru mase largi de oameni şi la reducerea inegalităţilor în distribuirea veniturilor. Dacă acest lucru nu se întîmplă, atunci de veniturile create beneficiază un segment relativ îngust de oameni. În Moldova avem de a face cu o asemenea situaţie, agravată de faptul că 40% din populaţie este angajată în sau subzistă din activităţi agricole ce aduc venituri foarte mici.

Totodată, restanţele salariale s-au majorat cu peste 21 milioane lei...

În pofida unor majorări de salarii din ultima vreme (atît în sectorul public, cît şi privat), restanţele salariale pe economie la sf. lui noiembrie erau de cca 135 milioane lei, fiind în creştere cu peste 21 milioane lei faţă de 1 iulie. Cele mai mari datorii la salarii au fost înregistrate pentru angajaţii din agricultură şi industria prelucrătoare, de 60 milioane lei şi, respectiv, de 24 milioane lei. În industrie restanţele la plata muncii erau în perioada de referinţă de cca 30 milioane lei. În sectorul de construcţii neplata pentru munca prestată se cifra la 4,7 milioane lei, iar în transporturi 4,8 milioane lei. Cu toate că Guvernul a declarat de multe ori că va lichida restanţele la plata muncii, acestea continuă să se acumuleze (ba mai mult, chiar să crească). Bineînţeles că multe întreprinderi se confruntă cu mari probleme financiare, însă aşa cum organismele financiare cer socoteală Guvernului ori de cîte ori au ocazia, aşa şi acesta la rîndul trebuie să sancţioneze managerii de întreprinderi care admit ilegalităţi la plata salariilor.

3. Sectorul financiar-bancar

În pofida tendinţelor nefavorabile din economie, băncile sînt în continuă ascensiune...

În T1-T3'06 activele totale ale sistemului bancar din Republica Moldova au crescut cu cca 17% în raport cu 2005 şi echivalau la începutul lui octombrie cca 21 miliarde lei (1,6 miliarde USD). Comparativ cu perioada similară a anului trecut activele bancare au înregistrat o creştere de cca 29%. Portofoliul de credite al băncilor a crescut cu 22% pînă la 12,3 miliarde lei, iar soldul depozitelor s-a majorat cu 15,2% şi a însumat 15,9 miliarde lei. Capitalul de gradul I al băncilor comerciale a constituit 3,37 miliarde lei şi crescut cu cca 20% faţă de 2005. În nouă luni ale anului 2006 băncile comerciale au obţinut un profit net nedistribuit în valoare de cca 2 miliarde lei (150 milioane USD). Tendinţa înregistrată ne sugerează că principalul factor care a dus la creşterea activelor sînt afluxurile de depozite noi şi venituri. Aceasta este o dovadă a faptului că sistemul bancar continuă să demonstreze ca fiind unul dintre cele mai dinamice sectoare din economie.



Cele 6 mari bănci (Moldova-Agroindbank, Banca de Economii, Victoriabank, Moldindconbank, Mobiasbancă, Banca Socială) deţin active între 1 şi peste 4 miliarde lei sau 75% din piaţa bancară, iar primele 8 bănci peste 86% din totalul activelor. Lider după mărimea activelor rămîne, tradiţional, Moldova Agroindbank - cu cca 4,2 miliarde lei, urmată de Banca de Economii - cu 3,62 miliarde lei, Victoriabank - 2,24 miliarde lei, iar clasamentul băncilor cu active de peste 1 miliard lei îl încheie Fincombank. Restul băncilor oscilează între 160 şi 700 milioane lei. Cel mai mare salt de creştere a activelor în anul în T1-T3'2006 a fost înregistrat de Mobiasbancă - 74%(!) şi Eximbank 73%(!!), instituţie care a urcat pe poziţia 7 în topul băncilor. Spectaculos au crescut în această perioadă şi activele BCR Chişinău cu 46% (vezi graficul).



Surse: BNM, revistele Profit şi Ekonomicheskoe obozrenie

4. Sectorul real

Industria este în recesiune...

Pe parcursul perioadei ianuarie-octombrie a.c. volumul producţiei industriale din ţară a scăzut cu 7% în raport cu aceiaşi perioadă a anului trecut, în valoare bănească constituind cca 17,5 miliarde lei. Scăderea producţiei în industrie a fost terminată, în particular, pe seama crizei vinului, cu toate că au fost înregistrate şi reduceri în alte domenii cum ar fi tutunăritul sau fabricarea uleiurilor. Potrivit statisticii oficiale fabricarea vinului a scăzut de 2 ori (cu o pondere de cca 10% în sector, diminuarea producţiei vinicole a dus la micşorarea producţiei pe total industrie cu 9,2%), iar fabricarea băuturilor alcoolice distilate - cu 33% (cauzînd reducerea pe total industrie cu 1,4%).

Fabricarea produselor de tutungerie s-a redus cu 20%, a uleiurilor şi grăsimilor - cu 7%, fabricarea hîrtiei şi cartonului - cu 11%, a sticlei şi articolelor din sticlă - cu 7% (ultimele două fiind într-o corelaţie directă cu vinificaţia). Producţia de maşini şi echipamente a scăzut cu 6%. În cele din urmă, volumul producţiei întreprinderilor industriei alimentare şi a băuturilor în ansamblu s-a diminuat cu 19%. După stoparea livrărilor de vinuri în Rusia, care a afectat serios întreprinderile vinicole şi cele din ramurile conexe, Guvernul a redus prognoza de creştere în industrie pentru acest an de la 6,5% la 1%. Unii experţi însă pun la îndoială şi această prognoză, preconizînd că industria va termina anul cu semnul minus.

În agricultură lucrurile stau la fel de prost...

Nici în sectorul agricol lucrurile nu stai mai bine. Conform declaraţiilor ministerului de resort în 2006 se va înregistra o stagnare în agricultură, după o creştere nesemnificativă (1%) pe parcursul ultimilor doi ani. În expresie valorică, valoarea bănească a producţiei agroindustriale se aşteaptă la cca 14,5 miliarde lei (1,16 miliarde USD), valoare comparabilă cu cea din 2005. Prognozele arată că ţăranii vor obţine producţie agricolă în sumă de cca 9 miliarde lei, iar industria alimentară va fabrica marfă estimată la 5,5 miliarde lei. Stagnarea pare a fi determinată de reducerea producţiei de struguri, grîu şi fructe, dar şi de diminuarea şeptelului de bovine şi a producţiei de lapte. La începutul anului se anticipa o creştere de 3,6%. Prognozele au fost revizuite după ce în T1-T3'06 sectorul agroindustrial a înregistrat o reducere de 4%. Ponderea industriei agroalimentare în structura PIB constituie cca 28%, iar exportul acestei categorii de producţie atinge nivelul de 75% din totalul exporturilor moldoveneşti.

5. Comerţ extern

Deficitul comercial s-a majorat pe fondul expansiunii mai puternice a importurilor...

În T1-T3'2006 s-a înregistrat o creştere de 6,5% a exporturilor moldoveneşti în ţările UE, iar în valoare bănească acestea au constituit cca 240 milioane USD. Astfel, în ianuarie-septembrie 2006, volumul mărfurilor autohtone exportate în Marea Britanie s-a majorat de aproape 3 ori, în Franţa - de 1,7 ori, Slovacia - cu 35,2%, Polonia - cu 18% etc. În acelaşi timp, importurile moldoveneşti din UE au însumat cca 560 milioane USD sau cu 6% mai mult, comparativ cu perioada corespunzătoare a anului 2005.

Totuşi, în ciuda acestei creşteri în ianuarie-octombrie 2006 exporturile moldoveneşti au scăzut cu cca 7% şi au constituit aproape 816 milioane USD. Valoarea comerţului exterior al Moldovei s-a apropiat de 3 miliarde USD, în creştere cu 12,3% faţă de perioada similară a anului 2005, însă acesta este marcat de o creştere şi mai mare a deficitului comercial (cca 1,3 miliarde USD), cu aproape 38%.

Problema transnistreană

Asistenţa SUA pentru reglementarea transnistreană

În cadrul întrevederii de la Washington a ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, cu Secretarul de Stat al SUA, Condoleezza Rice, aceasta din urmă a dat asigurări că SUA vor continua să sprijine eforturile de reintegrare teritorială a Republicii Moldova. Secretarul de Stat american a declarat că SUA vor contribui în continuare la eforturile internaţionale în vederea reglementării transnistrene. "Moldova este un bun prieten al SUA. Vom contribui la depăşirea greutăţilor în calea dezvoltării statului vostru. Realizarea cu succes a reformelor va contribui la îndeplinirea obiectivului de integrare europeană", a spus Rice, potrivit unui comunicat al MAEIE. Ministrul Stratan a adresat mulţumiri SUA pentru asistenţa continuă şi consistentă pentru reintegrarea teritorială, dezvoltarea economică şi democratizarea Moldovei. Stratan a mulţumit şi pentru sprijinul acordat de către SUA Republicii Moldova la recentul summit NATO de la Riga şi Reuniunea Ministerială a OSCE de la Bruxelles în vederea îndeplinirii de către Rusia a obligaţiilor de retragere a trupelor şi muniţiilor sale din Moldova.

Consiliul Ministerial al OSCE

Cel de-al 14-lea Consiliu Ministerial al OSCE şi-a ţinut lucrările între 4-5 decembrie la Bruxelles. În cadrul summit-ului Republica Moldova a chemat Federaţia Rusă să-şi îndeplinească neîntîrziat angajamentele asumate la Istanbul cu privire la retragerea trupelor şi muniţiilor sale de pe teritoriul Moldovei şi să demonstreze astfel respectul pentru suveranitatea, independenţa şi neutralitatea constituţională a Moldovei.

"Actuala redeschidere a dialogului bilateral moldo-rus, propunerile preşedintelui Ucrainei şi documentele adoptate de către Parlamentul RM în vara 2005 creează o atmosferă nouă, prielnică de soluţionare a conflictului transnistrean. În acest sens, chemăm regimul transnistrean să ridice neîntîrziat obstacolele în calea liberei circulaţii a persoanelor şi bunurilor, să scoată regiunea din autoizolare, să asigure respectarea libertăţilor şi drepturilor fundamentale ale omului în regiune", a declarat ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Andrei Stratan, la Bruxelles.

Poziţia RM a fost susţinută de delegaţiile Uniunii Europene, SUA, României, Bulgariei, Cehiei, Slovaciei, Turciei, Letoniei etc., care au reiterat sprijinul ferm pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Moldovei.

Erkki Tuomioja, ministrul finlandez al Afacerilor Externe, vorbind din partea Preşedinţiei Uniunii Europene, a reiterat sprijinul UE pentru o Moldovă suverană şi teritorial integră şi a chemat la reluarea negocierilor în format "5+2" în vederea atingerii unui acord cuprinzător în problemele politice, economice şi de securitate, inclusiv problema transformării operaţiunii pacificatoare. În acelaşi timp, UE a regretat lipsa progresului în procesul de retragere a trupelor şi muniţiilor ruse din Republica Moldova şi a chemat Rusia să-şi îndeplinească obligaţiile în mod necondiţionat.

Secretarul de Stat adjunct al SUA pentru probleme politice, Nicholas Burns, a criticat Rusia pentru presiunile exercitate asupra Moldovei şi Georgiei şi pentru nerespectarea angajamentelor asumate de aceasta de a-şi retrage trupele şi muniţiile din cele două state. Burns a mai declarat că SUA vor insista ca Rusia să-şi îndeplinească angajamentele din 1999 de la Istanbul, a căror îndeplinire nu este decît o "chestiune de timp".

Pe de altă parte, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a învinuit Republica Moldova de faptul că Rusia a stopat procesul de retragere a trupelor şi muniţiilor sale din regiunea transnistreană. Răspunzînd la întrebările jurnaliştilor, Lavrov a declarat că evacuarea muniţiilor ruse din regiunea transnistreană va avea loc doar după depăşirea urmărilor unor acţiuni unilaterale ale RM şi ca urmare a reluării procesului de negocieri politice în problema transnistreană. În acelaşi timp, Lavrov a declarat că elaborarea unui acord între cele două părţi este posibilă doar cu participarea tuturor părţilor implicate şi şi-a exprimat speranţa că după întrevederea recentă dintre preşedintele rus şi cel moldovean va avea loc un progres în acest sens. Referindu-se la angajamentele de la Istanbul ale Rusiei, Lavrov a spus că acestea sînt deseori subiectul unor speculaţii, fiind legate de ratificarea Tratatului adaptat cu privire la Forţele Convenţionale în Europa. "Nici un fel de legătură între reglementarea conflictelor din Georgia şi Moldova şi ratificarea Tratatului adaptat cu privire la Forţele Convenţionale nu a existat la Istanbul", a declarat Lavrov.

Lucrările Consiliului Ministerial al OSCE nu au rezultat cu adoptarea unei declaraţii finale. Pentru al patrulea an consecutiv acest lucru s-a întîmplat din cauza divergenţelor dintre marea majoritate a statelor OSCE şi Federaţia Rusă. De asemenea, nu a fost adoptată nici Declaraţia regională privind Moldova. Ministrul Afacerilor Externe al Belgiei a prezentat viziunea Preşedinţiei în Exerciţiu a OSCE privind evoluţiile din cadrul OSCE. SUA, UE şi NATO au prezentat Declaraţii finale în care au dat aprecieri rezultatelor reuniunii, precum şi au reiterat apelul lor către Federaţia Rusă de a finaliza cît mai curînd procesul de retragere a trupelor şi muniţiilor sale din Georgia şi Moldova.

"Alegeri prezidenţiale" în regiunea transnistreană

La 10 decembrie a.c., în regiunea transnistreană au avut loc "alegeri prezidenţiale", la care postul de "preşedinte" al Transnistriei a fost disputat de patru candidaţi: actualul lider transnistrean, Igor Smirnov, preşedintele partidului comunist din regiune, Nadejda Bondarenco, candidatul independent Piotr Tomailî, şi redactorul ziarului "Novaia Gazeta", Andrei Safonov. Potrivit datelor "comisiei electorale centrale" a regiunii, Igor Smirnov a acumulat 82,5% din voturile celor circa 257 000 (66% din alegătorii înscrişi pe liste) de alegători care au participat la scrutin. Astfel, Smirnov va deţine "mandatul prezidenţial" pentru a patra oară consecutiv, el fiind liderul peren al regiunii de la autoproclamarea acesteia în 1990 şi pînă în prezent. Smirnov este urmat de reprezentantul comuniştilor din regiune - Nadejda Bondarenko, cu 8% din voturi. Andrei Safonov a acumulat aproape 4% din voturi, iar Piotr Tomailî - 2%. Împotriva tuturor au votat 1,6% din participanţii la vot.

În mod tradiţional, "prezidenţialele" din Transnistria au fost monitorizate de mai mulţi observatori internaţionali, inclusiv un grup de deputaţi în Duma de Stat a Federaţiei Ruse. Aceştia din urmă au declarat că în timpul campaniei electorale şi zilei alegerilor nu au observat nimic care ar pune la îndoială rezultatele alegerilor. Potrivit vicespicher-ului Dumei de Stat, Serghei Baburin, "în ciuda problemelor legate de înregistrarea candidaturii lui Andrei Safonov, opinia poporului, exprimată la alegeri, nu a fost afectată".

Pe de altă parte, candidatul "opoziţiei" transnistrene, Andrei Safonov, şi-a exprimat neîncrederea în rezultatele oficiale ale scrutinului. Acesta a declarat că datele "comisiei electorale centrale" nu corespund cu datele unor studii sociologice independente potrivit cărora Smirnov nu ar fi acumulat mai mult de 64% din sufragii. Reamintim că Safonov a fost înregistrat în calitate de concurent electoral doar cu cîteva zile înainte de ziua alegerilor, după ce prin hotărîre judecătorească a fost anulat refuzul iniţial al organului electoral de a-l înregistra, refuz motivat prin faptul că numărul semnăturilor false prezentate în sprijinul candidaturii sale ar fi depăşit limita legală.

Autorităţile Republicii Moldova au condamnat "alegerile" din regiunea transnistreană şi au chemat comunitatea internaţională să nu le recunoască. SUA, UE, OSCE şi Ucraina au declarat că nu recunosc legitimitatea "alegerilor" din Transnistria şi nici rezultatele acestora.

Relaţii externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

La 5-6 decembrie 2006, Comitetul de Miniştri (CM) al Consiliului Europei (CoE) s-a reunit în ultima sa şedinţă din cele şase reuniuni speciale prevăzute pentru anul 2006 privind verificarea executării hotărîrilor Curţii Europene pentru Drepturile Omului (CEDO). Comitetul a verificat plata de către statele pîrîte a satisfacţiei echitabile datorată reclamanţilor (855 de dosare), adoptarea altor măsuri individuale pentru restabilirea reclamanţilor în drepturi (127 de dosare sau grupuri de dosare) şi adoptarea măsurilor de ordin general în scopul prevenirii noilor încălcări similare (186 de dosare sau grupuri de dosare). Între altele, CM a examinat: "Răspunsul la cea de-a IV-a Rezoluţie interimară în cauza Ilaşcu şi alţii c. Rusiei şi Moldovei" în care CEDO a stabilit că detenţia reclamanţilor pe teritoriul "republicii moldoveneşti transnistrene" era arbitrară şi ilegală şi a ordonat eliberarea imediată a reclamanţilor aflaţi încă în detenţie; măsurile de ordin general pentru prevenirea relelor tratamente din partea poliţiei atestate în Ungaria, Rusia şi Moldova (Cauza Boicenco); ameliorarea condiţiilor de detenţie în Moldova (Cauza Ostrovar) şi Croaţia.

Cu prilejul aniversării Zilei internaţionale a drepturilor omului, din 10 decembrie, Terry Davis, Secretarul General al CoE, a declarat într-un comunicat oficial că menţinerea în detenţie a lui Andrei Ivanţoc şi Tudor Petrov-Popa "este o ruşine şi constituie o încălcare flagrantă a Convenţiei Europene pentru Drepturile Omului". Făcînd referire la decizia CEDO de acum doi ani în cauza Ilaşcu şi alţii c. Rusiei şi Moldovei, Terry Davis a mai subliniat că este inacceptabil că Rusia continuă să conteste validitatea hotărîrii în ansamblul său şi să susţină că ea nu este în măsură să elibereze reclamanţii. În condiţiile în care obligaţiile ce le revin statelor membre ale CoE de executare a hotărîrilor CEDO sînt necondiţionate şi nu se negociază, refuzul de a se supune deciziei Curţii este de neiertat şi pune în pericol mecanismul de control al Convenţiei, a mai arătat Davis.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a emis o nouă decizie de condamnare, în cauza "Nistas GMBH v.Moldova". Reclamantul, o societate germană, s-a plîns pe faptul că sentinţele definitive pronunţate de instanţele judecătoreşti în favoarea sa au fost anulate în cadrul procedurilor de revizuire, la cererea procuraturii. În perioada 1997-2001 respectiva întreprindere închiriase către Î.S. "Calea Ferată a Moldovei" un anumit număr de vagoane, pentru care trebuia să i se achite plăţi corespunzătoare. Începînd cu 2001 plăţile au încetat a fi făcute, situaţie care a determinat adresarea în judecată, judecătoria economică şi Curtea Supremă de justiţie dînd iniţial cîştig de cauză reclamantului. La adresarea procurorului general, în anul 2003 Plenul Curţii Supreme de Justiţie a anulat deciziile judecătoreşti anterioare şi a diminuat sumele acordate drept recompensare reclamantului. Examinînd cauza, CEDO a constatat că o hotărîre în favoarea reclamantului a fost anulată de o instanţă superioară prin procedură de revizuire, ceea ce a încălcat principiul de securitate juridică şi dreptul de acces la o instanţă, ceea ce contravine art. 6 § 1 din Convenţia Europeană pentru apărarea drepturilor omului. Curtea a constatat şi încălcarea articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţie. În consecinţă, Guvernul Moldvei este obligat la plata a 60597 Euro pentru pagube materiale, 2000 Euro pentru pagube morale şi 2400 Euro pentru costuri şi cheltuieli de judecată.

Conform unui comunicat de presă al reprezentantului reclamantului, la 6 decembrie 2006 Guvernului Moldovei i-a fost comunicată plîngerea depusă de "Megadat.Com" S.R.L. la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, privind încălcarea dreptului la proprietate prin lipsirea ilegală de licenţă de activitate. Guvernului i se cere să răspundă dacă a avut loc o imixtiune în dreptul companiei la proprietate privată şi dacă compania a supusă unui tratament discriminatoriu.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

La 4 decembrie 2006, Comisia Europeană în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) a dat publicităţii două documente importante: Comunicarea din partea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind consolidarea PEV şi Comunicarea din partea Comisiei către Consiliu şi Parlamentul European privind abordarea generală a participării ţărilor partenere din PEV în cadrul agenţiilor şi programelor Comunitare. Prima Comunicare este însoţită de alte documente ale Comisiei precum: Evaluarea generală (a raporturilor în cadrul PEV dintre Uniunea Europeană (UE) şi primele 7 state care au încheiat cu aceasta Planuri de acţiuni); Raportul privind progresul sectorial şi Rapoartele de ţară.

Comunicarea […] privind consolidarea PEV punctează principalele evoluţii din cadrul PEV, subliniază că PEV rămîne a fi distinctă de procesul de extindere a UE, prezintă principalele probleme şi provocări în cadrul PEV şi, pornind de la acestea, avansează propuneri menite să conducă la consolidarea PEV şi la îmbunătăţirea substanţială a impactului acestei politici. Evaluarea generală prezintă de o manieră sintetică progresele în implementarea Planurilor de acţiuni de către Ucraina, Moldova, Israel, Iordania, Autoritatea Palestiniană, Tunisia şi Marocc, dar şi acţiunile UE de sprijinire a procesului de implementare a acestor planuri. Raportul privind progresul sectorial se referă în contextul PEV la evoluţiile pe sectoare din cele 7 state menţionate.

Un interes major pentru opinia publică din Moldova îl prezintă Raportul de ţară privind Moldova în cadrul PEV. Documentul pune în lumină opinia Comisiei Europene faţă de felul în care Moldova a reuşit să-şi onoreze, în perioada februarie 2005 - noiembrie 2006, angajamentele asumate faţă de UE prin Planul de Acţiuni RM-UE. Din păcate, documentul nu face o evaluare exhaustivă a implementării Planului de Acţiuni de către Moldova şi se opreşte numai asupra principalelor progrese şi probleme ale acestui proces. Printre progresele importante şi moderate raportul menţionează: managementul frontierei moldo-ucrainene; cooperarea cu instituţiile financiare internaţionale; cooperarea cu UE în anumite probleme de politică externă; obţinerea Sistemului Generalizat de Preferinţe Plus al UE (GSP+); realizările în domeniul luptei cu crima organizată, inclusiv în cel al combaterii traficului de fiinţe umane; îmbunătăţirea climatului investiţional; aderarea Moldovei la Procesul de la Bologna; reformarea sectorului de cercetare, dezvoltare şi inovare etc. Pe de altă parte, printre principalele probleme menţionate se regăsesc: implementarea defectuoasă a strategiilor de reformă; lipsa unor priorităţi clare de acţiune; aspecte legate de funcţionarea instituţiilor democratice; îngrădirea libertăţii mass-media; răspîndirea largă a corupţiei; imixtiunea Guvernului în sfera business-ului; situaţia neclară în legătură cu imunitatea parlamentară; respectarea insuficientă a drepturilor omului; independenţa limitată a sistemului judiciar etc. Raportul de ţară privind Moldova în cadrul PEV mai informează că executivul UE a propus Consiliului sporirea asistenţei financiare pentru Moldova, asistenţă care se doreşte a fi orientată spre eficientizarea guvernării, încurajarea realizărilor democratice, promovarea reformelor regulatorii şi spre reducerea sărăciei. Dacă sugestia Comisiei va fi acceptată, Moldova ar putea deveni al doilea recipient după Autoritatea Palestiniană în funcţie de volumul asistenţei financiare primite din partea UE. Comisia a propus, cu începere din 2007, sa fie introdus un regim flexibil de asistenţă pentru Moldova şi cu o creştere graduală a alocaţiilor financiare. Pentru perioada 2007-2010, prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP) din cadrul PEV, Moldovei îi este prevăzută alocarea a 210 mln de euro. De asemenea, o sumă suplimentară de 45 mln de euro, sub formă de granturi, este prevăzută pentru acoperirea balanţei de plăţi curente.

Autorităţile moldovene au primit cu o relativă satisfacţie evaluarea Comisiei Europene. În rîndul observatorilor independenţi sînt voci însă care, deşi admit anumite progrese înregistrate de Moldova în implementarea Planului de Acţiuni RM-UE, arată că evaluarea generală a PEV de către Comisia Europeană o plasează pe Moldova sub nivelul performanţelor atinse în cadrul acestei politici de Ucraina, Iordania şi Maroc.

În sfîrşit, cea de-a doua Comunicare a Comisiei, publicată pe 4 decembrie curent, propune două abordări distincte pentru participarea statelor din cadrul PEV în: (1) agenţiile Comunitare şi (2) programele UE.

Republica Moldova - România

Relaţiile moldo-române din perioada de referinţă au fost marcate de tensiuni.

Ambasadorul României la Chişinău, Filip Teodorescu, a fost convocat pe 5 decembrie a.c. la Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) al Moldovei în legătură cu "comportamentul sfidător faţă de Republica Moldova şi autorităţile legitime ale ţării" de care a dat dovadă Ion Caramitru, preşedintele Uniunii Teatrale din România (UNITER), aflat recent la Chişinău cu ocazia celei de-a 60-a aniversări a Uniunii Teatrale din Moldova (UNITEM). Ambasadorului Teodorescu i s-a atras atenţia asupra necesităţii respectării normelor diplomatice în cadrul evenimentelor în care este implicată Ambasada României.

În opinia observatorilor, autorităţile moldovene ar fi fost deranjate de un şir de afirmaţii pe care Ion Caramitru le-a făcut în cadrul unui interviu acordat ziarului Jurnal de Chişinău. Ion Caramitru a afirmat între altele în acest interviu: "E simptomatic că în niciuna dintre ţările ex-sovietice nu a cîştigat alegerile chiar partidul comunist, acest lucru s-a întîmplat doar în Republica Moldova. Să sperăm că acesta e ultimul strigăt al ursului, care e pe cale de dispariţie".

Solicitat de MEDIAFAX, Ion Caramitru a menţionat că afirmaţiile sale nu denotă un "comportament sfidător faţă de Republica Moldova", că sesizarea ambasadorului Teodorescu de MAEIE al Moldovei este "o săritură peste normalitate" şi că Ambasadei României nu a avut nici o legătură cu prezenţa lui la Chişinău.

Drept răspuns simetric la gestul MAEIE de la Chişinău, Ministerul Afacerilor Externe (MAE) al României a convocat ambasadorul moldovean în Bucureşti, Lidia Guţu. Potrivit MEDIAFAX, în cadrul întrevederii "s-a arătat că demersul neobişnuit din punct de vedere diplomatic al MAEIE este considerat inadecvat situaţiei, avînd în vedere că preşedintele UNITER este o persoană privată, liberă a-şi exprima opiniile personale". De asemenea, partea româna a subliniat că punctele de vedere exprimate de preşedintele UNITER nu pot fi interpretate ca poziţii oficiale ale României şi că ataşamentul declarat la comunitatea europeană de valori presupune şi din partea Republicii Moldova respectarea dreptului la opinie.

În cursul întrevederii, partea română a solicitat şi "clarificări cu privire la tonul unor declaraţii recente ale reprezentanţilor autorităţilor executive de la Chisinau, critice la adresa preocupărilor României de a participa la consolidarea opţiunii europene a Republicii Moldova". Solicitarea se referă la declaraţiile Preşedintelui moldovean, Vladimir Voronin, publicate pe 1 decembrie de un portal de limbă rusă, prin care acesta acuză literalmente România de amestec în afacerile interne ale Republicii Moldova. Voronin mai arăta, de asemenea, în interviul său că "Moldova este în stare să-şi asigure şi integrarea europeană, şi dezvoltarea democratică internă a statului, şi sporirea nivelului vieţii social-economice a oamenilor muncii [...] fără prietenii şi avocaţii care ne sînt impuşi de dincolo de Prut".

În pofida fricţiunilor apărute în relaţiile bilaterale moldo-române, România şi-a reconfirmat întreaga disponibilitate de a sprijini toate demersurile Chişinăului îndreptate spre apropierea de UE. În context, Mihai Razvan Ungureanu, ministrul român al Afacerilor Externe, arătînd că prezenţa Republicii Moldova în toate formatele de cooperare subregională din Balcani şi în alte aranjamente de cooperare sud-est europeană se datorează exclusiv României, a subliniat totodată că autorităţile române vor continua să insiste, "indiferent ce zice un personaj sau altul de la Chisinau", ca Moldova să fie adusă în pachetul Balcanilor de Vest şi să i se ofere astfel o perspectivă europeană.

Republica Moldova - Federaţia Rusia

Relaţiile moldo-ruse au fost marcate în această perioadă de o anumită destindere. "Încălzirea" acestora este pusă pe seama înţelegerilor la care au ajuns preşedinţii Vladimir Voronin şi Vladimir Putin pe 8 august la Moscova şi pe 28 noiembrie 2006 la Minsk. Reluarea circulaţiei trenurilor pe ruta Chişinău-Moscova şi posibila reluare, după scheme noi, a exportului de vinuri şi de carne spre Federaţia Rusă sînt văzute laolaltă drept rezultate ale discuţiilor purtate anterior de către cei doi preşedinţi.

Pe de altă parte, relaţiile moldo-ruse rămîn pe vechile fixaţii în contextul soluţionării diferendului transnistrean. În cadrul Consiliului Ministerial al OSCE de la Bruxelles, din 4-5 decembrie 2006, Rusia şi-a reiterat poziţia privind necesitatea reglementării politice a diferendului transnistrean pentru reluarea procesului de retragere a muniţiilor şi trupelor sale de pe teritoriul Republicii Moldova. Moldova, la rîndul ei, a chemat Rusia să-şi îndeplinească neîntîrziat angajamentele cu privire la retragerea forţelor sale de pe teritoriul său şi să demonstreze prin acest gest respectul pentru suveranitatea, independenta şi neutralitatea sa constituţională.

Mai multe detalii despre raporturile moldo-ruse în contextul reglementării transnistrene şi al dezbaterilor de la reuniunea anuală a OSCE de la Bruxelles găsiţi în această ediţie a jurnalului la compartimentul "Problema transnistreană".

Republica Moldova - SUA

Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a întreprins în perioada 13-15 decembrie a.c. o vizită oficială în SUA. În cadrul acestei vizite, Stratan a avut întîlniri cu înalţi demnitari americani, printre cele mai importante fiind întrevederile cu Condoleezza Rice, Secretarul de Stat al SUA, şi cu J.D. Crouch, adjunctul Consilierului pentru Securitate Naţională.

În cadrul întrevederilor, şeful diplomaţiei moldovene a mulţumit pentru sprijinul acordat de SUA în efortul Moldovei de reintegrare teritorială, dezvoltare economică, avansare pe calea democratizării şi pentru poziţia fermă a SUA în cadrul summit-ului NATO de la Riga şi Consiliului Ministerial al OSCE de la Bruxelles privind necesitatea îndeplinirii de către Rusia a angajamentelor sale luate la Istanbul în 1999. Andrei Stratan a subliniat, de asemenea, necesitatea substituirii actualei operaţiuni de pacificare din Zona de Securitate printr-o forţă multinaţională sub egida unei organizaţii internaţionale.

Oficialii americani, la rîndul lor, au dat asigurări că SUA vor contribui la depăşirea dificultăţilor care stau în calea dezvoltării Moldovei şi vor continua eforturile sale orientate spre soluţionarea problemei transnistrene.

În altă ordine de idei, Andrei Stratan a mai menţionat importanţa programului de asistenţă oferită Moldovei de către Corporaţia "Provocările Mileniului" din SUA. În context, se cere de remarcat că vizita diplomatului moldovean la Washington a coincis cu semnarea la Chişinău, la 15 decembrie, a Programul Preliminar al Corporaţiei "Provocările Mileniului", în cadrul căruia Moldova va beneficia de asistenţă în valoare de 24,7 mln USD pentru susţinerea reformelor anticorupţie.

Moldova în lume

Grupul consultativ al donatorilor pentru Moldova

La 12 decembrie a.c., sub egida Băncii Mondiale şi a Comisiei Europene, la Bruxelles a avut loc şedinţa Grupului consultativ al donatorilor pentru Republica Moldova. Aceasta este cea de a treia reuniune a Grupului, primele două avînd loc în 1995 şi 1997. La şedinţă a participat o delegaţie de înalţi oficiali moldoveni, condusă de prim-ministrul Vasile Tarlev, şi reprezentanţi ai unor importante organisme internaţionale, precum Banca Mondială, FMI şi Comisia Europeană.

În cadrul reuniunii a fost evaluată implementarea reformelor structurale prevăzute în SCERS şi Planul de Acţiuni RM-UE şi s-a decis acordarea unui sprijin financiar comun pentru Moldova în valoare de 1,2 mlrd USD. Această sumă, care depăşeşte volumul asistenţei financiare primite de Moldova din 1991 încoace, se va acorda pe parcursul a trei ani de zile pentru susţinerea şi promovarea reformelor structurale. Se prevede că 50 la sută din sumă le vor constitui creditele nerambursabile, iar restul - creditele pe termen lung cu o rată a dobînzii de pînă la 1,5% anual. De asemenea, se prevede că 25% din întreaga sumă vor fi utilizate pentru suport bugetar şi al balanţei de plăţi.

La întoarcerea în ţară, prim-ministrul moldovean a menţionat că asistenţa financiară obţinută va fi direcţionată spre: implementarea reformelor din sistemul judiciar; realizarea reformei administraţiei publice; sfera educaţională; a sănătăţii; infrastructurii; crearea locurilor noi de muncă; dezvoltarea sectorului agricol; oferirea unor credite pe termen lung cu o rată mică a dobînzii etc.

Percepţia corupţiei în lume

Într-un raport publicat recent, organizaţia americană Gallup plasează Republica Moldova pe locul 88 din totalul celor 101 de ţări incluse în clasamentul cu privire la perceperea fenomenului corupţiei în organele statale şi structurile business-ului.

Potrivit acestui document, Moldova, apreciată cu 89 din 100 de puncte după nivelul corupţiei în anul 2006, se află la egalitate cu Letonia, fiind depăşită de Federaţia Rusă şi Ucraina, care au ocupat locul 93 cu 90 de puncte, şi de Lituania, care a ocupat ultimul loc în acest clasament, acumulînd 94 de puncte. Ţările cu cel mai scăzut nivel al corupţiei sînt Finlanda (12 puncte), Noua Zeelandă (21 de puncte), Singapore (22 de puncte) şi Arabia Saudită (25 de puncte). Printre ţările post sovietice, un nivel mai scăzut al corupţiei îl înregistrează Uzbekistanul care a ocupat locul 18 (54 de puncte), Belarus - locul 26 (63 de puncte) şi Georgia - locul 31 (68 de puncte).

Pentru comparaţie, raportul "Transparency International-Moldova", publicat pentru anul 2006, arată că Moldova ocupă locul 81 din 163 de ţări incluse în clasamentul referitor la perceperea fenomenului corupţiei în domeniul public.

Studii, analize, comentarii

PIB-ul creşte, însă cetăţeanul nu-l prea simte!!!???
Iurie Gotişan, 15 decembrie 2006

PIB-ul a crescut!!! Săptămîna trecută statistica oficială a dat publicităţii o notă informativă în care se arată că acest "personaj" PIB, care era în măsură să asigure moldovenilor multe din cele ce-şi doreau, a crescut cu 4,6% în perioada ianuarie-septembrie

»»»