versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Percepţia relaţiilor externe (Partea II), Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

Dumitru Pulber şi Elena Safaleru au fost numiţi judecători ai Curţii Constituţionale, pentru un nou termen de 6 ani. Cei doi judecători au depus jurămîntul constituţional împreună cu Victor Puşcaş (pentru un nou mandat, desemnat de CSM) şi Valeria Ştirbeţ (desemnată de CSM). Doi judecători au rămas în funcţii, fiind desemnaţi în anul 2002 şi 2004, de către Preşedintele Republicii Moldova. Din componenţa anterioară a Curţii, şi-a pierdut mandatul doar Mircea Iuga. Ulterior, judecătorii Curţii Constituţionale şi-au ales Preşedintele, funcţia respectivă fiind ocupată de Dumitru Pulber. În legătură cu alegerea în funcţia de judecător la Curtea Constituţională, Valeria Ştirbeţ a fost eliberată din funcţia de Preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, aceasta devenind vacantă.

Svetlana Caitaz a fost numită judecător la Curtea Supremă de Justiţie. Celelalte două candidaturi propuse de Consiliul Superior al Magistraturii (N.Budăi şi E.Zinenco) nu au fost susţinute de fracţiunea majoritară, motiv pentru care reprezentanţii opoziţiei au reiterat afirmaţiile conform cărora majoritatea parlamentară apreciază candidaţii şi sub aspect politic, iar statutul şi competenţa CSM sînt afectate. Deşi anterior declaraseră că aceste tentative şi atitudini ale majorităţii afectează consensul politic parlamentar, la dezbaterea din 22 februarie fracţiunea PPCD nu a mai formulat obiecţii.

Parlamentul a votat cîteva hotărîri referitoare la numirile în cadrul Procuraturii generale:

• în prima hotărîre deputaţii au declarat expirarea mandatului şi eliberarea din funcţie a adjuncţilor Procurorului General (Alexandr Stoianoglo şi Nicolae Oprea), deşi acest lucru a fost făcut cu o întîrziere de aproape un an (cei doi adjuncţi au fost numiţi pentru un mandat de 5 ani în luna mai 2001). Motivul eliberării din funcţie nu a fost enunţat public, dar observatorii constată că noul Procuror General îşi consolidează propria echipă în cadrul conduceri procuraturii;
• prin altă hotătîre, deputaţii au confirmat în funcţia de prim adjunct al procurorului general pe Vasile Pascari, iar în funcţiile de adjuncţi ai Procurorului general pe Valeriu Botnari şi Igor Serbinov;
• prin hotărîre a Parlamentului a fost confirmată componenţa Colegiului Procuraturii, în care intră din oficiu Procurorul general şi adjuncţii săi, procurorul UTA Găgăuzia, precum şi alţi funcţionari din sistem, desemnaţi la propunerea Procurorului general.

1.2. Acte legislative

Legea cu privire la prevenirea şi combaterea violenţei în familie. Documentul derivă din planurile naţionale privind respectarea drepturilor omului şi angajamentele asumate de Republica Moldova în raport cu instituţiile comunitare. Legea are scopul ocrotirii şi consolidării familiei, respectarea principiilor de bază ale legislaţiei referitoare la familie, precum şi consolidarea mecanismului de asigurare a unor şanse egale pentru femei şi bărbaţi în realizarea drepturilor lor umane. Sînt stabilite bazele juridice şi organizaţionale ale activităţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie, determinate autorităţile abilitate cu funcţii de prevenire şi combatere a violenţei în familie, stabilită procedura de sesizare şi soluţionare a cazurilor.

Legea cu privire la aprobarea Regulamentului disciplinei militare. Acţiunea Regulamentului se va extinde asupra militarilor din cadrul Armatei Naţionale, Trupelor de Grăniceri şi Trupelor de Carabinieri.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la producţia agroalimentară ecologică. Articol unic. – Art.8 alin.(2) şi art.12 alin.(2), subalineatul 5 din Legea nr.115-XVI din 9 iunie 2005 cu privire la producţia agroalimentară ecologică (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2005, nr.95–97, art.446) se exclud.

Legea pentru modificarea şi completarea Codului de executare. Se introduc reglementări referitoare la executarea pedepsei arestului şi arestului contravenţional. Legea nu prevede însă transmiterea izolatoarelor de detenţie preventivă aflate în gestiunea MAI către Ministerul Justiţiei, conform reglementărilor şi recomandărilor internaţionale.

Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (asigurarea socială a magistraţilor). Documentul anterior aprobat de Parlament nu a fost promulgat de Preşedintele ţării şi a fost remis pentru reexaminare. Obiecţiile şefului statului au vizat modificarea sursei de finanţare a pensiilor judecătorilor şi procurorilor (să fie păstrată, pînă în anul 2010, plata din mijloacele bugetului de stat, nu din contul contribuţiilor bugetului asigurărilor sociale de stat), precum şi păstrarea mecanismului actual de calculare a pensiei în cazul cînd nu s-au păstrat documentele ce confirmă mărimea salariului. Parlamentarii au acceptat obiecţiile şi au adoptat legea, cu amendamentele şefului statului.

Legea pentru abrogarea Legii cu privire la proprietate. Legea adoptată în 1991 este depăşită de timp, nu mai corespunde reglementărilor actuale şi nu se aplică de la momentul intrării în vigoare a noului Cod civil, în cuprinsul căruia sunt reglementate detaliat aspectele referitoare la proprietate.

Legea pentru modificarea anexei la Legea pentru aprobarea Listei unităţilor ale căror terenuri destinate agriculturii rămîn în proprietatea statului. Legea prevede acordarea din proprietatea statului către primăria or.Sîngera a 7,7 ha, care urmează a fi repartizate la 17 proprietari care au refuzat compensaţiile băneşti pentru terenurile expropriate în scopul construcţiei tronsonului de cale ferată Revaca-Căinari^[1].

Legi pentru ratificarea unor acte internaţionale:

• Protocolul facultativ la Convenţia cu privire la drepturile copilului referitor la vînzarea de copii, prostituţia şi pornografia infantilă. Procuratura Generală, Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, Ministerul Educaţiei şi Tineretului şi Ministerul Sănătăţii vor prezenta semestrial Ministerului Afacerilor Interne rapoartele detaliate privind realizarea prevederilor Protocolului, iar MAI va elabora raportul generalizat privind realizarea prevederilor Protocolului, care ulterior va fi remis Comitetului pentru Drepturile Copilului;
• Convenţia între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Franceze pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi a Protocolului la aceasta;
• Convenţia între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statului Israel pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit şi pe capital şi a Protocolului la aceasta;
• Acordul de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (Proiectul privind primul credit destinat susţinerii reducerii sărăciei (SCRS 1) în Republica Moldova). Creditul acordat constituie 10 milioane dolari SUA.

Hotărîrea privind aprobarea Listei serviciilor publice de gospodărie comunală din comuna Pelinia, r-nul Drochia, propuse pentru concesionare şi clauzele obligatorii ale contractului de concesiune. Documentul este aprobat în conformitate cu Legea cu privire la concesiuni, printre serviciile concesionate numărîndu-se serviciile de alimentare cu apă, energie termică, servicii de canalizare şi epurare a apelor uzate şi pluviale serviciile de salubrizare, de creare a spaţiilor verzi în localităţi şi serviciile de asigurare cu transport public local. Documentul este enunţat ca o primă experienţă de realizare a parteneriatului public-privat în domeniul corespunzător, pentru realizarea respectivului proiect urmînd a fi realizat un concurs special, iar rezultatele experimentului vor fi luate în consideraţie la elaborarea şi implementarea noului cadru regulatoriu în domeniu.

Proiectul legii privind achiziţiile publice. Legea se propune a fi aplicată contractelor de achiziţii publice a căror valoare estimativă, fără TVA, este egală sau mai mare decît următoarele praguri: 20 000 lei (pentru contractele de achiziţii publice de bunuri); 25 000 lei (pentru contractele de achiziţii publice de lucrări sau servicii); contractelor de achiziţii publice subvenţionate direct cu peste 50 % de către autorităţile contractante. Se propune şi reglementarea particularităţilor aplicării contractelor de achiziţii publice a căror valoare estimativă, fără TVA, este egală sau mai mare decît: pentru contractele de achiziţii publice de bunuri şi servicii – 2 500 000 lei; pentru contractele de achiziţii publice de lucrări – 99 000 000 lei.

Proiectul legii cu privire la organele pentru situaţii excepţionale. Documentul era inclus în Programul Legislativ pentru perioada 2005–2009 şi propune stabilirea cadrului juridic, principiile de activitate, atribuţiile, competenţa şi responsabilitatea persoanelor care îndeplinesc serviciul în organele pentru situaţii excepţionale, statutul, locul şi rolul lor în stat şi societate. Obiecţiile esenţiale prezentate de comisiile parlamentare şi deputaţii de opoziţie au vizat subordonarea departamentului specializat (direct Guvernului, nu în cadrul Ministerului Afacerilor Interne), însă comisia de specialitate a respins propunerile, pe motiv că activitatea respectivului departament şi a MAI "au tangenţă".

Proiecte de legi cu privire la resurse regenerabile de energie. În prima lectură au fost adoptate:

• proiectul legii cu privire la utilizarea resurselor regenerabile de energie (iniţiativa legislativă a Guvernului);
• proiectul de lege privind promovarea producerii de energie electrică din surse regenerabile de energie (iniţiativă legislativă a deputaţilor fracţiunii AMN Valeriu Cosarciuc şi Alexandru Oleinic);
• Proiectul legii cu privire la biocombustibili pentru transport şi bio-uleiuri (iniţiativă legislativă a deputaţilor fracţiunii AMN Valeriu Cosarciuc şi Alexndru Oleinic).

Proiectul legii privind convertirea în acţiuni a datoriilor Societăţii pe Acţiuni "Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău". Proiectul adoptat în prima lectură prevede convertirea în acţiuni ale statului a soldului datoriilor istorice ale întreprinderii, conform situaţiei din 1 aprilie 2006, în mărime de 6976149 lei faţă de bugetul de stat şi 54684600 lei faţă de Ministerul Finanţelor pentru creditele acordate din surse externe, cu suspendarea calculării plăţilor curente (dobînzi şi penalităţi) începînd cu 1 aprilie 2006 pînă la data intrării în vigoare a legii. Datoriile creditoare istorice convertite urmează a fi convertite în acţiuni ale emisiunii suplimentare şi vor servi la majorarea capitalului social al Societăţii pe Acţiuni "Combinatul de Produse Cerealiere din Chişinău", care va fi administrat de Întreprinderea de Stat "Moldresurse".

Proiectul legii pentru modificarea şi completarea articolului 2 al Legii cu privire la protecţia socială suplimentară a invalizilor de război, a participanţilor la cel de-al doilea război mondial şi a familiilor lor. Se propune acordarea unor alocaţii lunare (între 100–400 lei) persoanelor, inapte de muncă, care au venit în anul 1986 din zona de înstrăinare (Cernobîl) şi au primit cetăţenia Republicii Moldova", precum şi soţilor supravieţuitori, inapţi de muncă, ai participanţilor la cel de-al doilea război mondial sau la acţiuni de luptă în timp de pace din rîndurile militarilor, căzuţi la datorie, sau ai participanţilor la lichidarea consecinţelor avariei de la C.A.E. Cernobîl, decedaţi, sau ai invalizilor de război decedaţi.

Proiectul legii pentru completarea Legii cu privire la zonele economice libere. Se propune completarea cu un alineat nou, conform căruia, la încetarea activităţii zonei (subzonei) libere, precum şi în cazul revocării statutului de rezident pînă la încetarea activităţii zonei (subzonei) libere, fostul rezident va plasa mărfurile introduse anterior sub regimul vamal de zonă liberă sub alt regim vamal în conformitate cu legislaţia în vigoare.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Ministerul Economiei şi Comerţului a prezentat informaţii despre implementarea modificărilor legislaţiei privind patenta de întreprinzător. Executivul afirmă că scopul respectivelor reforme este instituirea unui sistem de comerţ modernizat şi certificat, asigurarea protecţiei consumatorilor şi a concurenţei, sporirea veniturilor bugetare şi reducerea posibilităţilor de eludare a legislaţiei fiscale.

Reprezentantul Agenţiei de construcţii şi dezvoltare a teritoriului a informat deputaţii despre situaţia în domeniul structurii preţurilor de conectare la conductele de gaz, declarînd că în structura actuală a acestui preţ, 45% revine pentru materiale şi 55 % pentru manoperă (agenţia insistă să fie egalitate). Prin intermediul Inspecţiei de stat în construcţii au fost efectuate controale şi s-a constatat că preţurile de conectare la reţele de gaze şi apă sînt majorate. Guvernul a elaborat o metodologie specială şi conform acesteia, racordarea unei case la reţeaua de gaze ar costa nu mai mult de 3000 lei. Reprezentantul executivului a evitat să răspundă despre posibilitatea returnării sumelor plătite de către persoanele care deja au achitat preţuri majorate.

Inspectoratul pentru Supravegherea Producţiei Alcoolice a informat deputaţii despre situaţia reluării exportului producţiei viti-vinicole în Federaţia Rusă. Conform informaţiei prezentate, au fost luate mai multe măsuri, au avut loc 9 întîlniri cu experţii din Federaţia Rusă, părţii ruse a fost prezentat un plan de măsuri pentru asigurarea calităţii şi inofensivităţii producţiei exportate. De către experţii ruşi au fost prezentate anumite cerinţe suplimentare, care nu se deosebesc esenţial de cerinţele tehnice şi calitative existente şi aplicabile anterior în Moldova. Problemele legate de exportul prin "ghişeul unic" nu sînt clarificate pe deplin, Federaţia Rusă nu are o politică şi cerinţe clare în domeniul respectiv, motiv pentru care a fost pînă în martie vizita experţilor ruşi ce trebuiau să determine întreprinderile ce pot relua exportul. Deputaţii de opoziţie au sugerat executivului să sesizeze arbitrajul internaţional, în scopul de a impune Federaţia Rusă să recupereze pierderile suferite de către antreprenorii moldoveni.

Guvernul a informat legislativul despre situaţia executării legislaţiei privind compensaţiile pentru victimele represiunilor politice. Din informaţia prezentată s-a putut constata că principalele probleme ţin de activitatea comisiilor locale, de lipsa resurselor materiale şi financiare necesare pentru executarea plenară a dispoziţiilor legislaţiei în domeniu, lipsa de experienţă şi competenţa redusă a autorităţilor administraţiei publice locale.

Majoritatea parlamentară nu a susţinut propunerea deputatului Valentina Cuşnir de a forma o comisie de anchetă pentru elucidarea situaţiei din sectorul vitivinicol şi nici propunerea deputaţilor PSL de a crea o comisie de anchetă privind administrarea resurselor parlamentului şi politizarea aparatului legislativului.

Întrebări şi Interpelări

Deputatul Vitalia Pavlicenco a adresat Primului-ministru o interpelare privind situaţia utilizării soft-urilor licenţiate în Republica Moldova, numărul de calculatoare deţinute de autorităţile statului şi măsurile ce sînt întreprinse în legătură cu consecinţele care pot surveni în legătură cu expirarea moratoriului acordat de marii producători de softuri licenţiate pentru redresarea situaţiei în sfera protecţiei drepturilor de autor.

Deputatul PDM Valentina Buliga a cerut informaţii referitoare la organizarea şi desfăşurarea examenelor de bacalaureat în anul 2007, sub aspectul asigurării resurselor financiare şi materiale necesare (cazarea elevilor, transportarea în secret a actelor, selectarea supraveghetorilor etc.).

Deputatul Vladimir Braga a cerut explicaţii referitoare la restricţiile dure aplicate de Guvern la exportul vinului în vrac, situaţie care provoacă dificultăţi grave agenţilor economici ce desfăşoară asemenea activităţi.

Deputatul PDM Vladimir Filat a solicitat Ministerului de Finanţe măsuri pentru asigurarea deducerii pierderilor suportate în legătură cu blocarea exportului de producţie vinicolă în Federaţia Rusă şi soluţionarea problemei neaplicării sancţiunilor pentru nerepatrierea valutei de către exportatorii care au livrat producţia vinicolă în Rusia şi nu au primit plata corespunzătoare din cauza acţiunilor autorităţilor din această ţară.

Declaraţii

Deputatul Vitalia Pavlicenco a prezentat declaraţii referitoare la problema vizelor pentru cetăţenii Republicii Moldova spre ţările europene şi despre posibilitatea de a munci in România. În declaraţie este criticată poziţia autorităţilor guvernamentale moldoveneşti, care resping implicarea autorităţilor române în facilitarea administrării centrului comun de vize al UE şi semnarea unui acord privind schimbul forţei de muncă între Republica Moldova şi România. Într-o altă declaraţie citită de Pavlicenco în plenul Parlamentului sînt criticate acţiunile autorităţilor guvernamentale şi ale reprezentanţilor majorităţii parlamentare în raport cu autorităţile şi cetăţenii României.

Fracţiunea PSL a prezentat o declaraţie prin care a cerut crearea unei comisii naţionale de anchetă a evenimentelor din perioada conflictului armat de pe Nistru.

Deputatul PDS Dumitru Braghiş a dat citire unei declaraţii în care condamnă atacurile unor mass-media declarate deetatizate împotriva presei libere, calomniile şi insultele care ar fi difuzate la adresa unor personalităţi marcante ale culturii din Republica Moldova.

Fracţiunea AMN a difuzat declaraţii privind:

• mobilizarea eforturilor de aderare la Uniunea Europeană;
• încălcarea Regulamentului Parlamentului de către vice-spicherul Parlamentului;
• cu privire la comemorarea a 15 ani de la începerea conflictului armat de pe Nistru.

Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Guvernul a propus rechemarea lui Eugen Carpov din funcţia de reprezentant al Moldovei pe lîngă Comisia Europeană (UE).

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la implementarea Strategiei naţionale de prevenire şi combatere a corupţiei şi activitatea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei (CCCEC) în anul 2006. Documentul constată că CCCEC a întreprins mai multe acţiuni organizatorico-practice orientate spre îndeplinirea Strategiei în domeniu şi diminuarea nivelului corupţiei, combaterea şi prevenirea acestuia fenomen. Este remarcată pozitiv şi apreciată la nivel înalt cooperarea cu organizaţiile neguvernamentale specializate în domeniu La capitolul neajunsuri şi sarcini de viitor sînt enunţate:

• problemele legate de relevarea schemelor de corupţie în rîndul funcţionarilor de rang înalt;
• rezervele în activitatea de efectuare a urmăririi penale, în asigurarea operativităţii şi eficienţei cauzelor penale de corupţie;
• în activitatea autorităţilor centrale se înregistrează deficienţe la implementarea Strategiei, în asigurarea controlului administrativ intern, asigurarea transparenţei activităţii, colaborării cu mass-media şi societatea civilă.

• modificarea legislaţiei, în scopul implementării unui sistem simplificat de raportare fiscală (proiectul de lege urmează a fi examinat de Parlament);
• scutirea foştilor deţinători de patente, care au înregistrat întreprinderi individuale, de procurarea şi aplicarea maşinilor de casă şi control, pe o perioadă de 6 luni din momentul înregistrării. Întreprinderile individuale vor trebuie să elibereze consumatorilor bonuri de plata completate manual;
• alocarea mijloacelor financiare pentru compensarea costurilor suportate de către foştii deţinători de patente la înregistrarea întreprinderilor individuale.

Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind restituirea valorii bunurilor prin achitarea de compensaţii persoanelor supuse represiunilor politice, precum şi achitarea compensaţiei în cazul decesului ca urmare a represiunilor politice. Conform Legii nr. 186 din 29.06.2006 pentru modificarea şi completarea Legii privind reabilitarea victimelor represiunilor politice (publicată la 8 august 2006), Guvernul urma ca în termen de trei luni să prezinte propuneri privind aducerea legislaţiei în vigoare în concordanţă cu respectiva lege şi să-şi aducă actele sale normative în concordanţă cu respectivele modificări. Legea a intrat în vigoare la 1ainaurie 2007 şi pentru a asigura realizarea prevederilor ei din acest moment, executivul putea şi trebuia să adopte anterior actele necesare, însă acest lucru a fost tărăgănat. Recent, deputatul PPCD Ştefan Secăreanu a interpelat Guvernul, invocînd neexecutarea prevederilor legii nominalizate de către autorităţile competente. Conform noului regulament, valoarea bunurilor confiscate, naţionalizate sau scoase din posesie în legătură cu represiunile politice vor fi restituite prin achitarea de compensaţii, în baza cererii depuse de persoanele reabilitate sau moştenitorii acestora la comisiile special create de consiliile raionale. Cererea poate fi depusă pe durata a trei ani de la data înştiinţării persoanei reprimate sau a urmaşilor acesteia despre reabilitare şi va fi examinată în termen de şase luni de la data depunerii. Dacă valoarea bunurilor nu depăşeşte 200 mii lei, plata compensaţiei va fi eşalonată pe o perioadă de pînă la trei ani, în rate anuale proporţionale. Dacă valoarea bunurilor depăşeşte 200 mii lei, plata va fi eşalonată pe o perioadă de cinci ani.

Hotărîrea privind implementarea expertizei anticorupţie. Documentul prevede modificarea unei decizii anterioare, extinderea expertizei anticorupţie şi asupra actelor normative ale Guvernului, crearea în cadrul CCCEC a unei subdiviziuni specializate în efectuarea expertizei anticorupţie a proiectelor de acte legislative şi normative.

Hotărîrea privind rezultatele executării actelor legislative şi însărcinărilor Preşedintelui RM în anul 2006 de către ministere şi alte autorităţi administrative centrale. Documentul stabileşte că:

• măsurile întreprinse au condus la creşterea semnificativă a disciplinei de stat a executorilor şi a răspunderii lor personale pentru realizarea obiectivelor statuate în actele legislative şi normative, însărcinările Preşedintelui ţării şi deciziilor conducerii Guvernului (ca rezultat, în anul 2006 numărul documentelor neîndeplinite s-ar fi redus, în raport cu anul 2001, de 24 de ori);
• activitatea unor ministere şi autorităţi administrative centrale continuă să fie dominată de anumite tendinţe negative, conducătorii acestora nu întotdeauna se implică operativ în procesul de executare a documentelor şi nu-şi disciplinează subalternii, fapt pentru care respectivii conducători sînt avertizaţi (Ministerul Economiei şi Comerţului, Ministerul Culturii şi Turismului, Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare);
• ministerele şi alte autorităţi administrative centrale trebuie să elaboreze în termen de 20 de zile planuri de acţiuni asupra executării sarcinilor trasate în actele corespunzătoare şi să informeze lunar Guvernul despre mersul executării lor;
• responsabilii din cadrul Aparatului Guvernului urmează să exercite controlul general al procesului de executare şi asupra îndeplinirii sarcinilor stabilite în respectiva hotărîre.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• cu privire la grădinile zoologice;
• cu privire la organizarea serviciului civil (de alternativă);
• cu privire la monopolurile naturale;
• privind declararea averii de către persoanele fizice.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Resurse energetice de alternativă

Valorificarea resurselor energetice regenerabile a constituit subiectul unei şedinţe de lucru cu factori de decizie, prezidate de prim-ministrul Vasile Tarlev. În cadrul şedinţei s-a menţionat că, în conformitate cu indicaţiile Guvernului, a fost elaborat Programul Naţional de utilizare a resurselor regenerabile pînă în anul 2010. Au fost prezentate spre examinare trei proiecte investiţionale privind construcţia centralelor eoliene cu o putere totală de 200 MW, producerea bioetanolului pe cale industrială din sorg zaharat şi implementarea minihidrocentralelor. În opinia premierului, procesul de implementare a proiectelor se derulează lent şi de aceea, el a solicitat Consiliului coordonator specializat să elaboreze un plan de acţiuni cu stabilirea persoanelor responsabile şi termenelor concrete de realizare. Prim-ministrul a mai cerut şi elaborarea caietelor de sarcini pentru proiectele de construcţie a centralelor eoliene şi producere a bioetanolului, anunţarea în termene optime a licitaţiei pentru atragerea investitorilor în domeniile respective.

Obiectivele politicii bugetar-fiscale pentru 2008–2010

În cadrul şedinţei prezidate de Primul-ministru au fost examinate măsurile necesare pentru coordonarea principalelor direcţii ale politicii fiscale cu programul de activitate a Guvernului, pentru crearea unui sistem fiscal mai atractiv pentru contribuabili. Şeful executivului a evidenţiat necesitatea promovării unei politici fiscale mai progresiste pentru asigurarea unor ritmuri mai rapide de dezvoltare a economiei naţionale, precum şi în vederea sporirii atractivităţii investiţionale a Moldovei. Politica fiscală pe anii 2008–2010 trebuie să se axeze pe asigurarea echităţii, stabilităţii şi transparenţei fiscale, încurajarea efectuării investiţiilor, crearea noilor locuri de muncă, sprijinirea dezvoltării sectorului real al economiei. Documentul ar trebui să promoveze "ridicarea nivelului de deservire a contribuabililor şi extinderea spectrului de servicii acordate", inclusiv prin dezvoltarea sistemului informaţional de prezentare a dărilor de seamă fiscale în mod electronic. A mai fost evidenţiată şi necesitatea consolidării funcţionale şi structurale a Serviciului Fiscal de Stat, perfecţionarea procedurilor fiscale prin aplicarea mai pe larg în domeniu a tehnologiilor informaţionale.

Prioritatea unor ramuri de producere

Situaţia în sectorul de producere a laptelui, produselor lactate şi a cărnii de vită a fost examinată în cadrul unei şedinţe de lucru, prezidate de Primul-ministru Vasile Tarlev cu factori de decizie din cadrul Guvernului şi producătorii din sfera respectivă. S-a constat o ameliorare a situaţiei în ramură, începînd cu anul 2002, cînd au început să fie deschise oficii de însămînţare artificială a animalelor, de acordare a serviciilor veterinare şi de achiziţionare a laptelui, alocarea subvenţiilor pentru dezvoltarea ramurii. Problemele de bază în sector rămîn a fi lipsa mijloacelor financiare şi accesul redus al fermierilor la credite preferenţiale, necesare pentru construcţia şi renovarea fermelor pe bază de tehnologii moderne, lipsa cadrelor calificate. Vasile Tarlev a menţionat că rolul acestui segment în circuitul agricol este foarte important şi Guvernul va acorda susţinerea necesară în vederea înregistrării unui salt calitativ şi eficient în domeniul dat. În context, Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare i s-a cerut să efectueze o analiză suplimentară a situaţiei şi să propună un sistem mai lărgit de susţinere financiară a activităţilor din domeniul dat. Ministerul Economiei şi Comerţului în comun cu Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare vor analiza sistemul formării preţurilor la produsele lactate şi trebuie să elaboreze un mecanism mai eficient în domeniul dat. Primul-ministru a lansat iniţiativa creării unei Asociaţii a producătorilor de lapte, care ar asigura apărarea drepturilor acestei categorii de agricultori.

Primul-ministrul Vasile Tarlev a prezidat o şedinţă privind situaţia din ramura tutunului, în cadrul căreia au fost examinate problemele cu care se confruntă producătorii şi prelucrătorii de tutun, precum şi perspectivele dezvoltării ramurii. S-a evidenţiat că ramura tutunului este una prioritară pentru sectorul agricol din Moldova, însă potenţialul ei nu este valorificat pe deplin. Un rol important în domeniu trebuie să revină Combinatului "Tutun CTC", care urmează să majoreze volumul de investiţii pentru creditarea producătorilor, precum şi de achiziţionare a tutunului pentru exportarea acestuia. Şeful Executivului a cerut factorilor de decizie să implementeze, în termene restrînse, un mecanism eficient de susţinere a dezvoltării ramurii tutunului, care să contribuie la sporirea esenţială a suprafeţelor de tutun, majorarea volumelor de prelucrare a tutunului, precum şi la impulsionarea exporturilor. Premierul a susţinut propunerea privind crearea unui consiliu pe produs în ramura tutunului, care va evalua metodologia de creare a preţurilor la tutun şi va înainta propuneri argumentate privind măsurile ce se impun întru stabilirea unor criterii transparente de activitate în sectorul dat. Potrivit estimărilor Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, în anul 2007 suprafeţele cu tutun se vor majora faţă de anul 2006 şi vor atinge cca 5,6 mii hectare, iar către anul 2010 este prognozată extinderea plantaţiilor pînă la minim 10 mii de hectare.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele Republicii Moldova a decretat conferirea ordinului "Gloria Muncii" pentru:

• Victor Kosteţki, rectorul Universităţii Slavone;
• Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei;
• Tudor Beşleaga, preşedintele Consiliului de directori al SA"Orhei-Vit";
• Alina Ianucenco, judecător la Curtea Constituţională.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Deschiderea primului centru de informare europeană

În discursul său rostit la conferinţa regională prilejuită de inaugurarea la Cahul a Centrului de Informare Europeană, Vladimir Voronin a reiterat angajamentul ferm şi ireversibil al autorităţilor ţării de a întreprinde toate acţiunile necesare pentru atingerea obiectivului integrării europene. El a remarcat în acest sens colaborarea dintre administraţia publică şi societatea civilă, scopul comun putînd fi atins doar prin eforturile comune şi conjugate ale tuturor segmentelor societăţii. Voronin a mai menţionat că în 2007 este necesar să se acorde o atenţie mai mare îmbunătăţirii calităţii implementării reformelor şi a legilor adoptate atît la nivel central, cît şi la nivel local, în conformitate cu rigorile europene.

Întîlnire cu avocaţii parlamentari

Şeful statului a vizitat Centrul pentru Drepturile Omului din Moldova, fiind informat despre cele mai frecvente şi mai grave încălcări ale drepturilor omului depistate în cadrul activităţii desfăşurate de avocaţii parlamentari şi personalul instituţiei:

• ignorarea frecventă a legislaţiei privind petiţionarea;
• problemele în procesul de înfăptuire a justiţiei şi executarea deciziilor judecătoreşti;
• situaţia alarmantă la capitolul aplicarea torturii şi tratamentului inuman în activitatea Ministerului Afacerilor Interne şi altor organe de drept;
• problemele din sistemul penitenciar;
• dificultăţile în conlucrarea Centrului pentru Drepturile Omului cu anumite instituţii (ministerele Afacerilor Interne, Educaţiei şi Tineretului, Justiţiei, cu Procuratura Generală, Consiliul Superior al Magistraturii) etc.

Admiterea şi înmatricularea în instituţiile de învăţămînt

Şedinţa convocată a avut drept subiect discutarea rezultatelor admiterii în instituţiile de învăţămînt în anul 2006 şi planul de înmatriculare pentru anul de studii 2007–2008. În opinia responsabililor, aplicarea noilor condiţii de admitere confirmă unele tendinţe pozitive: sporirea numărului de studenţi la facultăţile cu profil pedagogic şi tehnic; la specialităţi de care are nevoie în mod prioritar economia naţională; reducerea discrepanţei dintre ofertele şi solicitările reale de pe piaţa muncii. S-a subliniat necesitatea reducerii în continuare în anul 2007 a înmatriculării la specialităţile la care se atestă un surplus esenţial de specialişti pe piaţa forţei de muncă (preponderent din contul micşorării înmatriculării pe bază de contract). Preşedintele Republicii a subliniat importanţa asigurării de către ministerele de resort a înmatriculării în strictă corespundere cu planul şi cotele de înmatriculare, elaborării, concomitent cu planul de înmatriculare pentru anul 2008, a prognozei înmatriculării în instituţiile respective de învăţămînt pe anii 2009 – 2010. Şeful statului s-a mai referit şi la necesitatea intensificării procesului de specializare a instituţiilor de învăţămînt şi a evaluării postacreditare, a monitorizării respectării stricte a condiţiilor stipulate în legislaţia în vigoare privind licenţierea activităţii în domeniu. El a mai propus stabilirea unei medii de concurs minime pentru admiterea la studii universitare, iar avînd în vedere calitatea nesatisfăcătoare a instruirii cu frecvenţă redusă, a pledat pentru reducerea numărului de studenţi admişi la această formă de studii.

Dificultăţi şi Priorităţi în domeniul agriculturii

Participînd la şedinţa Colegiului Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, Preşedintele Republicii Moldova a apreciat, în linii mari, drept satisfăcătoare activitatea întreprinsă pe parcursul anului 2006 de minister şi instituţiile subordonate. Totodată, au fost semnalate probleme nesoluţionate:

• procesul de consolidare a terenurilor agricole se desfăşoară într-un ritm anevoios, inclusiv din cauza că factorii de decizie în domeniu nu au conştientizat în deplina măsură importanţa consolidării terenurilor;
• crearea cooperativelor agricole;
• accelerarea procesului de creare a Staţiunilor tehnologice de maşini;
• utilizarea ineficientă a terenurilor cu productivitate redusă şi erodate, cota cărora constituie circa 18 la sută în totalitatea terenurilor agricole;
• elaborarea conceptelor de dezvoltare a agriculturii reieşind din divizarea suprafeţelor agricole în trei zone climaterice – nord, centru şi sud;
• dificultăţile creării întreprinderilor mici de prelucrare a producţiei agricole în spaţiul rural etc.

Politici economice

1. Comerţ extern

O treime din exporturile moldoveneşti revin pieţei UE…

Uniunea Europeană devine una din destinaţiile principale ale mărfurilor din Republica Moldova. În 2006 ponderea acestei pieţe în totalul exporturilor moldoveneşti a crescut pînă la 35%, faţă de 29,7% cît deţinea la sfîrşitul anului 2005. Pentru comparaţie, în 1998 cota UE în exporturile moldoveneşti constituia doar 13%. Potrivit statisticii oficiale anul trecut Moldova a exportat în ţările Uniunii produse în valoare de cca 370 milioane USD, fiind în creştere cu aproape 14% faţă de anul precedent.

Relaţiile comerciale cu ţările UE au fost în creştere chiar dacă aplicarea sistemului GSP Plus în comerţul cu Moldova nu a avut efectul scontat. Totuşi, în anul 2007 veniturile de la aplicarea GSP Plus ar putea fi mai mari, doar în condiţiile în care companiile vor ridica calitatea produselor. Livrările de mărfuri moldoveneşti în ţările Uniunii Europene vor creşte şi ca urmare a aderării României şi Bulgariei la UE, deşi, la o primă etapă, schimburile comerciale cu aceste ţări vor fi afectate de încetarea regimului de liber schimb.

2. Sistemul bancar

Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor a atins cca 64%…

Cota investiţiilor străine în capitalul băncilor moldovene este estimată la 63,85% din totalul acestora. Comparativ cu finele lunii februarie 2006, investiţiile de capital străin în sistemul bancar au crescut cu cca 14%. Majorarea de la începutul anului 2007 s-a produs ca urmare a achiziţionării de grupul francez Societe Generale a 70,6% din acţiunile Mobiasbancă. În 2006, pe lîngă intrarea pe piaţă bancară autohtonă a unor noi actori, pachete importante de acţiuni ale Moldova-Agroindbank au fost procurate de către investitori din Olanda şi Slovenia.

…cu toate acestea piaţa bancară este insuficient de matură

Bineînţeles că penetrarea pieţei de noi jucători va avea un impact pozitiv, în special pe termen mediu şi lung. Aceştia vor contribui la plasarea de mijloace financiare mai ieftine şi de o durată mai lungă, iar instrumentele noi de operare şi competitivitatea mai sporită vor avea un efect benefic asupra dezvoltării sectorului bancar din ţară. Pe de altă parte, piaţa locală rămîne, încă, insuficient de matură în ceea ce priveşte relaţia clienţilor cu banca. O altă lacună în activitatea băncilor este că acestea sînt puţin transparente la prezentarea costurilor creditării, întrucît comisioanele percepute sînt încă ridicate, deşi dobînzile afişate sînt mici. Din pacate băncile din Moldova se focalizează, în particular, pe atragerea de noi clienţi şi creşterea cotei de piaţă, nu şi pe dezvoltare sau vînzare de noi produse cum o fac cele occidentale.

3. Sectorul real

Industria îşi continuă trendul negativ…

În ianuarie 2007 volumul producţiei industriale fabricate de întreprinderile autohtone a scăzut cu 10,2%. Declinul din industrie a fost determinat de reducerea volumului producţiei de vinuri – de 5 ori, de băuturi alcoolice distilate – de 3 ori, de ţigări – cu 23% etc. În acelaşi timp, s-a diminuat cu peste 28% volumul producţiei întreprinderilor industriei alimentare şi al băuturilor ca urmare a intemperiilor economice şi şocurilor externe. Cu certitudine putem spune că în ianuarie 2007 sectorul industrial a înregistrat cel mai mare declin din ultimii şapte ani.

…iar în 2006 agricultura a scăzut cu aproape 5%

Nici în sectorul agricol lucrurile nu stau mai bine. În 2006 producţia agricolă s-a redus cu 4,6%, pe fondul unui declin pronunţat a producţiei de cereale, tutun şi fructe. Conform estimărilor preliminare, producţia agricolă a constituit în preţuri curente cca 13,7 miliarde lei (1,1 miliarde USD). Temperaturile scăzute din iarna trecută au compromis o bună parte a culturilor agricole ca urmare producţia de cereale şi leguminoase boabe a scăzut cu 21% faţă de 2005. Un impact sensibil l-a avut şi diminuarea cu 13,6% a producţiei de fructe şi 10,5% a celei de struguri. Pe ansamblu producţia vegetală s-a redus cu 8,5%, astfel că sporul de 4,4% a producţiei animaliere nu a fost în măsură să reducă din handicap.

4. Monedă, curs de schimb, datorie externă

Leul s-a apreciat vizibil de la începutul anului…

Aprecierea leului de la începutul anului faţă de principalele monede de referinţă este o cauză primară a unor noi intrări de capital, a remitenţelor valutare a cetăţenilor care muncesc peste hotare şi a evoluţiei perechii euro/dolar. Spre exemplu, în 206 transferurile valutare oficiale ale moldovenilor au fost de peste 850 milioane USD, în creştere cu 25% faţă de 2005. Iar potrivit estimărilor FMI valoarea totală a remitenţelor şi compensaţiilor pentru muncă ale cetăţenilor Republicii Moldova, angajaţi peste hotare sau care lucrează la negru, s-a cifrat la 1,16 miliarde USD în anul 2006.

În plus, dacă ne uităm la numărul de tranzacţii, am putea vedea ca 50% sînt comerciale, iar 50% financiare, ceea ce înseamnă că aprecierea sau deprecierea se produce şi pe fondul încrederii investitorilor financiari, nu doar al performanţelor economiei. Însă pe lîngă aceşti factori, nu trebuie omis alţii, ce au, de asemenea, un anumit impact asupra evoluţiei valutare a monedei naţionale, precum deficitul de cont curent (care a crescut în 2006 cu peste 90% faţă de 2005), investiţiile straine directe (în 2005 au constituit cca 204,5 milioane USD), consumul, inflaţia, deficitul bugetar etc.

Peste impactul acestor indicatori va trebui suprapus un alt element cu influenţă şi mai mare asupra evoluţiei monedei naţionale, şi anume politica monetară adoptată de BNM. Totodată, globalizarea îşi spune cuvîntul şi asupra monedei naţionale. Evoluţiile economiilor din zonă şi, mai ales, ale valutelor locale contra euro vor avea o influenţă din ce în ce mai mare asupra leului. Chiar dacă în prezent corelaţia nu este extrem de strînsă, estimăm o intensificare a acesteia în perioada ce urmează.

Datoria externă este în ascensiune…

În 2006 datoria externă brută a Moldovei a însumat cca 2,49 miliarde USD sau peste 80% din PIB. Stocul datoriei publice şi public garantate s-a majorat cu 13,2% pînă la 876,7 milioane USD, în timp ce datoria privată negarantată a sporit 23,4% şi a atins cca 1,62 miliarde USD. Potrivit datelor BNM, creşterea datoriei private s-a produs, în particular, ca urmare a contractării unor noi împrumuturi de la companiile afiliate precum şi a acumulărilor de noi arierate la acestea. Sectorul privat a beneficiat de noi credite în valoare de aproape 344 milioane USD, din care peste 20 milioane USD au fost contractate de sectorul bancar. În plus, s-au majorat angajamentele guvernului faţă de FMI cu 47,8%. În aceste condiţii datoria guvernamentală directă a înregistrat o creştere de 10,2%.

Problema transnistreană

Desemnarea unui nou Reprezentant Special al UE pentru Moldova

La 15 februarie 2007, Consiliul European l-a desemnat pe Kalman Mizsei în calitate de Reprezentant Special al UE pentru Republica Moldova. Kalman Mizsei îl va înlocui în acest post pe Adriaan Jakobovits de Szeged, care şi-a încheiat mandatul în luna februarie 2007.

Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru Politica Externă şi de Securitate Comună a UE, a salutat decizia Consiliului de a-l desemna pe Kalman Mizsei, exprimîndu-şi speranţa că Dl Mizsei va contribui la o mai mare angajare a Uniunii Europene faţă de Republica Moldova, în mod special în procesul de reglementare transnistreană. "Moldova este acum un vecin direct al Uniunii Europene şi este timpul să găsim o soluţie viabilă şi durabilă pentru acest conflict", a declarat Javier Solana.

Kalman Mizsei s-a născut în 1955 în Ungaria, iar ultimul post deţinut de dînsul a fost cel de Director al Biroului Regional pentru Europa şi CSI al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Mandatul noului Reprezentant Special al UE pentru Moldova se referă în mod special la contribuţia UE la soluţionarea paşnică a conflictului transnistrean, însă include şi cîteva domenii noi, cum ar fi contribuţia la consolidarea instituţiilor democratice, supremaţia legii şi respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale în Republica Moldova, promovarea unor bune relaţii dintre UE şi Moldova în baza valorilor şi intereselor comune, acordarea asistenţei în combaterea traficului în fiinţe umane, armament şi alte bunuri din şi prin Moldova etc.

De menţionat că în aceiaşi perioadă Consiliul European a adoptat o decizie de extindere a interdicţiei de călătorie pentru 17 lideri transnistreni, decizie la care s-au alineat ulterior statele candidate pentru aderare, statele Procesului de Stabilizare şi Asociere, EFTA şi EEA.

Chişinăul pune la îndoială imparţialitatea şi constructivismul Federaţiei Ruse

Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene de la Chişinău a dat publicităţii un comunicat de presă în care şi-a exprimat indignarea faţă de un comentariu al Ministerului rus de Externe în care liderul transnistrean Igor Smirnov este numit "preşedintele Transnistriei". Comentariul se referă la întrevederea dintre ministrul rus de Externe Serghei Lavrov şi "preşedintele" Smirnov din 20 februarie de la Moscova, la care cei doi ar fi discutat despre necesitatea soluţionării problemelor vamale şi de transport apărute în martie 2006. Potrivit comentariului, identificarea unor "compromisuri" cu partea moldovenească în aceste probleme ar duce la apariţia condiţiilor necesare pentru reluarea procesului de reglementare transnistreană.

Chişinăul a regretat practica deja înrădăcinată în rîndurile structurilor de stat ale Federaţiei Ruse de a califica reprezentanţii entităţii secesioniste neconstituţionale drept "preşedinte" sau "ministru de externe", practică care nu ar fi altceva decît o încercare de a acredita legitimitatea autorităţilor nerecunoscute. În acest context, MAEIE declară că "utilizarea unor atare procedee propagandistice trezeşte nedumeriri şi suspiciuni fireşti vizavi de imparţialitatea şi constructivismul acestei ţări în calitatea de mediator în procesul de reglementare a conflictului transnistrean, de aceea ar fi mai judicios de a renunţa la ele".

De menţionat că potrivit unui comunicat de presă al preşedinţiei, Preşedintele Vladimir Voronin a avut la 3 martie 2007 o întrevedere cu Secretarul adjunct al Consiliului de Securitate al Federaţiei Ruse, Iuri Zubakov, cu care a discutat perspectivele procesului de reglementare transnistreană. Comunicatul nu oferă alte detalii despre conţinutul discuţiilor.

Relaţii externe

Republica Moldova – Consiliul Europei

Potrivit Organizaţiei "Juriştii pentru Drepturile Omului", la 27 februarie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a mai pronunţat două hotărîri împotriva Moldovei. Autorităţile de la Chişinău sînt condamnate pentru încălcarea dreptului la un proces echitabil, libertatea de gîndire, conştiinţă şi religie, dreptul la protecţia proprietăţii şi la interzicerea discriminării:

• în prima cauză Moldovahidromaş c. Moldovei, reclamantul a pretins că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil şi dreptul la respectarea bunurilor prin anularea unei hotărîri definitive adoptate în octombrie 1992. Chestiunile privind dauna morală şi materială, şi costuri şi cheltuieli vor fi stabilite de CEDO printr-o hotărîre separată;
• în cea de-a doua cauză Biserica Adevărat Ortodoxă din Moldova şi alţii c. Moldovei, mai mulţi cetăţeni moldoveni s-au plîns pe refuzul autorităţilor de a înregistra biserica reclamantă. În cazul de faţă, Guvernul a fost obligat să achite enoriaşilor 10 mii euro despăgubiri morale şi materiale, şi 2000 euro pentru cheltuieli de judecată.

Republica Moldova – Uniunea Europeană

2 ani de la semnarea PAUEM

Cu prilejul împlinirii, la 22 februarie 2007, a doi ani de la semnarea Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM), ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova, Andrei Stratan, a ţinut o conferinţă de presă în cadrul căruia a făcut bilanţul procesului de implementare a Planului. Potrivit lui, Moldova s-ar afla "pe ultima sută de metri" în implementarea documentului în cauză, cea mai mare parte a acestuia fiind deja îndeplinită.

Printre cele mai semnificative realizări, ministrul Stratan a menţionat: obţinerea de către Moldova a calităţii de membru cu drepturi depline al Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE); aderarea la CEFTA; abolirea pedepsei cu moartea; reforma Codului electoral; adoptarea noului Cod al audiovizualului; cooperarea cu societatea civilă etc. Pe de altă parte, s-au subliniat şi principalele carenţe în realizarea Planului. Acestea ţin în general de transpunerea în viaţă a reformelor şi legilor adoptate. Ministrul Stratan a menţionat în context că deficienţele existente vor constitui obiectul unor preocupări serioase ale Guvernului pe parcursul anului 2007, care a aprobat la 3 februarie un plan de acţiuni în acest sens. Potrivit lui, pentru fiecare minister a fost elaborat un caiet de sarcini care se referă la cele mai importante acţiuni care trebuie realizate în 2007.

Generalizînd acţiunile prioritare pentru anul 2007, şeful diplomaţiei moldoveneşti a relevat că printre acestea se regăsesc: diversificarea continuă a dialogului politic cu statele membre şi instituţiile UE; obţinerea preferinţelor comerciale autonome; lansarea implementării Strategiei de comunicare şi informare pentru integrarea europeană; extinderea mandatului misiunii UE la frontiera moldo-ucraineană (EUBAM) etc. În urma implementării PAUEM, a arătat Stratan, Moldova va dori să semneze cu UE un document similar celor care ghidează actualmente cursul relaţiilor dintre UE şi statele din Balcanii de Vest. În cazul de faţă, va conta mai puţin denumirea documentului, important fiind ca acesta să ofere aceleaşi perspective acordate ţărilor candidate la integrarea în UE.

În ceea ce priveşte deschiderea Centrului european comun pentru acordarea vizelor de intrare pe teritoriul UE, ministrul Stratan a reiterat că acesta va fi deschis în aprilie 2007 în cadrul misiunii diplomatice a Ungariei, iniţial şi cu participarea Austriei şi Sloveniei. Danemarca, Estonia, Italia şi Letonia şi-au arătat şi ele disponibilitatea de a participa la activitatea centrului. Ministrul Stratan a precizat că la început centrul va acorda vize doar pentru Ungaria, Austria şi Slovenia, în termene mai restrînse şi operînd formalităţi mai simple. Referindu-se la iniţiativa României de a înfiinţa şi coordona un centru similar, şeful diplomaţiei moldoveneşti a spus că nu este cazul lansării unor competiţii politice în deschiderea unor asemenea centre şi că "orice dorinţă de a crea ceva în Republica Moldova ar trebui consultată cu autorităţile de la Chişinău, înainte de aborda subiectele corespunzătoare la Bruxelles sau alte capitale europene". Potrivit unui comunicat al Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, iniţiativa României "ar trebui coordonat[ă] îndeaproape cu iniţiativa Ungariei".

Aceeaşi sursă arată că Centrul comun de solicitare a vizelor va procesa cel puţin 10 mii de solicitări de viză pe an. Solicitările de vize de tranzit, tranzit de aeroport, precum şi cele de şedere de scurtă durată vor fi colectate şi trimise spre procesare consulatelor cel puţin o dată pe săptămînă. Potrivit reprezentanţei diplomatice a UE, solicitanţii de viză vor prezenta copia solicitării şi a documentelor necesare şi un card reutilizabil cu informaţia de bază despre solicitant şi cerere. Cardul va conţine şi fotografia solicitantului, iar ulterior şi amprentele digitate ale acestuia.

Reuniunea Troikăi UE-Moldova la Berlin

La 27 februarie 2007, la Berlin, a avut loc reuniunea Troikăi UE-Moldova. Din partea UE, la reuniune au participat Michael Schäfer, director politic al MAE al Germaniei; Helga Schmid, şefă a Direcţiei politice a Secretariatului Consiliului; Lars-Erik Lundin, director politic adjunct al Comisiei UE; şi Vasco Bramao Ramos, director politic al MAE al Portugaliei. Moldova a fost reprezentată la întîlnire de: Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene; Ion Stavilă, viceministru al Reintegrării; şi Igor Corman, ambasador al Moldovei în Germania.

Potrivit serviciului de presă al MAEIE, discuţiile s-au axat pe cinci direcţii de bază: reformele interne în Moldova; conflictul transnistrean; EUBAM; conflictele îngheţate şi cooperarea la Marea Neagră. De un grad sporit de atenţie s-a bucurat problema viitoarelor relaţii dintre UE şi Moldova după expirarea termenului de implementare a PAUEM. În context, oficialii UE au subliniat importanţa pe care o are implementarea eficientă a prevederilor PAUEM ca bază pentru continuarea discuţiilor despre relaţiile viitoare dintre cele două Părţi, au exprimat disponibilitatea UE de a prelungi pentru un termen de doi ani mandatul EUBAM, precum şi interesul pe care îl are UE pentru sprijinirea unor proiecte în cadrul cooperării la Marea Neagră.

Inaugurarea Centrului "Pro Europa" la Cahul

La 20 februarie curent, cu sprijinul Reprezentanţei din Moldova a Fundaţiei Eurasia şi MAEIE, în incinta Universităţii de Stat "B.P. Haşdeu" din Cahul, a fost inaugurat primul Centru interactiv "Pro Europa". Centrul îşi propune drept scop să furnizeze informaţii despre UE, Politica Europeană de Vecinătate (PEV), implementarea PAUEM şi despre procesul de integrare europeană a Moldovei. Preşedintele Vladimir Voronin, prezent la inaugurarea centrului, a reiterat că procesul de integrare a Republicii Moldova este ireversibil şi a subliniat că prin deschiderea acestui centru, procesul menţionat se va răsfrînge pe întreg teritoriul ţării. Deschiderea unui centru similar este preconizată şi în mun. Bălţi.

Republica Moldova – România

În perioada de referinţă, relaţiile bilaterale moldo-române au fost marcate de tensiuni apărute pe marginea unei decizii luate, la 20 februarie 2007, de Curtea de Apel Bucureşti şi a vizitei în Moldova a reprezentanţilor Comunităţii Moldovenilor din România (CMR)^[1].

În urma unei cereri formulate de Sorin Alexianu, fiul fostului guvernator al Transnistriei, Curtea de Apel Bucureşti a conchis că Ion Antonescu nu este vinovat de toate acuzaţiile care au dus la condamnarea sa la moarte şi că războiul de eliberare a Basarabiei şi Bucovinei a fost legitim pînă la înlăturarea iminenţei pericolului militar sovietic. În legătură cu această decizie, MAEIE şi-a exprimat printr-un comunicat oficial îngrijorarea pentru reabilitarea acţiunilor mareşalului Antonescu din perioada celui de-al doilea război mondial şi pentru recunoaşterea drept legitimă a "ocupării de către România a teritoriului RSSM şi a Bucovinei de Nord". MAEIE declară, de asemenea, în comunicat că "această decizie a fost receptată cu indignare de întreaga societate moldovenească" şi că provoacă uimire "capacitatea justiţiei române de a crea temeiuri juridice pentru reabilitare în cazuri ce sînt considerate în mod univoc de către întreaga comunitate internaţională drept invazie, agresiune şi ocupaţie" a teritoriului actualei Republici Moldova din 22 iunie 1941 pînă în 24 august 1944. În disonanţă însă cu diagnosticul MAEIE, care face trimitere la atitudinea "întregii comunităţi internaţionale", se plasează comunitatea academică care interpretează în mod neunivoc evenimentele din perioada menţionată în declaraţia MAEIE.

Discuţii controversate pe ambele maluri ale Prutului a lăsat în urma ei şi vizita la Chişinău, din 22–23 februarie 2007, a reprezentanţilor CMR. După vizita la Parlament, aceştia au avut o întîlnire cu Preşedintele Vladimir Voronin, iar mai tîrziu s-au produs într-o emisiune televizată transmisă de TV Moldova 1. Potrivit şefului statului, care a oferit MOLDPRES un interviu amplu pe marginea întîlnirii sale cu reprezentanţii CMR, în cadrul acesteia s-a discutat despre Moldova – "Patri[a] comună […] moştenit[ă] de la […] Dragoş şi de la Ştefan cel Mare", despre cultura moldovenească şi despre tradiţia "statalităţii moldovenilor pe care o continuă actuala Republică Moldova". În opinia lui Voronin, faptul că legislaţia românească nu trece moldovenii printre minorităţile naţionale din România este "principalul obstacol pentru legalizarea moldovenilor şi a culturii lor în România", aceştia constituind "o populaţie de circa 10 milioane de persoane, care locuiesc în Moldova românească". Voronin a mai menţionat pentru MOLDPRES că autorităţile de la Chişinău sînt dispuse să contribuie la deschiderea în România a unei "Case a culturii moldoveneşti" şi să examineze propunerea reprezentanţilor CMR de a se acorda, în regim facilitar, cetăţenia Republicii Moldova moldovenilor din România. Cetăţenia moldovenească s-ar putea constitui, în opinia lui Voronin, într-un sprijin juridic serios pentru "moldovenii români în apărarea identităţii lor". Mai mulţi observatori sînt de părerea că afirmaţiile şefului statului ar putea fi o reacţie la existenţa numărului mare de cetăţeni moldoveni care solicită şi cetăţenia română.

În urma dezbaterilor în contradictoriu de pe ambele maluri ale Prutului provocate de vizita reprezentanţilor CMR la Chişinău, această organizaţie şi-a anunţat, printr-un comunicat oficial, intenţia de a se autodizolva, pentru ca "anumite grupuri de interese" să nu folosească CMR drept instrument politic în măsură să afecteze relaţiile dintre cele două state.

Republica Moldova – Federaţia Rusă

Relaţiile Moldovei cu Federaţia Rusă continuă să cantoneze într-un cadru marcat de suspiciuni şi obiecţii reciproce. După ce în prima jumătate a lunii februarie 2007 un oficial important al Ministerului rus de Externe îşi exprima îngrijorarea în legătură cu neacreditarea unor diplomaţi ruşi la Chişinău, spre sfîrşitul acestei luni a venit rîndul Chişinăului să-şi exprime printr-un comunicat oficial nedumerirea şi suspiciunea vizavi de imparţialitatea şi constructivismul Rusiei în calitatea sa de mediator în procesul de reglementare a conflictului transnistrean. Avînd această calitate, consideră Chişinăul, instituţiile de stat ale Federaţiei Ruse ar trebui să aibă reţinere faţă de utilizarea calificativelor de "preşedinte" sau "ministru al afacerilor externe" pentru reprezentanţii Transnistriei. Asemenea calificative au fost folosite într-un comunicat de presă al MAE al Federaţiei Ruse, care informează despre întîlnirea pe care a avut-o recent ministrul rus de Externe, S. Lavrov, cu liderul regimului separatist de la Tiraspol, I. Smirnov.

Potrivit lui Mihai Pop, ministru al Finanţelor, citat de BASA-press, bugetul de stat al Republicii Moldova ratează lunar venituri în mărime de 40–50 mln de lei din cauza stopării exporturilor de vinuri în Federaţia Rusă. Pentru întreg anul 2006 pierderile la buget din această cauză s-ar ridica la 400 mln lei.

Republica Moldova – Suedia

Mats Aberg, ambasador al Suediei în Moldova, cu sediul la Bucureşti, a anunţat în cadrul întrevederii sale cu Marian Lupu, preşedinte al Parlamentului moldovean, că ţara sa va adopta în curînd o nouă strategie de cooperare cu Moldova, în vederea intensificării relaţiilor bilaterale şi susţinerii aspiraţiilor de integrare europeană ale Chişinăului. Potrivit Serviciului de presă al Parlamentului, diplomatul suedez a relevat că noua strategie va viza susţinerea reformelor, îmbunătăţirea practicilor de bună guvernare şi asistenţă pentru dezvoltarea regiunilor ţării şi pentru asigurarea securităţii energetice a Moldovei. Se prevede că pentru realizarea strategiei menţionate Suedia va acorda Moldovei în decursul următorilor 3 ani asistenţă în valoare de circa 11 mln euro anual.

Republica Moldova – Azerbaidjan

În perioada de referinţă, în capitala Azerbaidjanului, Baku, a avut loc cea de-a doua şedinţă plenară a Comisiei interguvernamentale moldo-azere pentru colaborare economică. În cadrul acesteia, Părţile au semnat şase acorduri bilaterale. Acordurile interguvernamentale vizează domeniile protecţiei mediului, migraţiei, precum şi al geodeziei, cartografiei şi cadastrului, iar cele interdepartamentale au fost semnate în domeniile sănătăţii şi ştiinţelor medicale, al finanţelor publice şi cel al statisticii.

În cadrul reuniunii, oficialii moldoveni au relevat interesul Chişinăului de a participa la proiectul Nabucco şi au cerut suportul Azerbaidjanului în acest sens. Proiectul Nabucco prevede construcţia unei conducte de gaze naturale prin care vor fi transportate gazele din Asia Mijlocie şi regiunea caspică spre Europa. Darea în exploatare a conductei este preconizată pentru 2011. Partea moldoveană a invitat, de asemenea, Azerbaidjanul să participe la un tender internaţional privind lucrările de prospecţiune a rezervelor de petrol şi gaze din Moldova care urmează să fie anunţat în timpul apropiat.

Studii, analize, comentarii

Percepţia relaţiilor externe (Partea II)
Igor Boţan, 4 martie 2007

În virtutea anumitor factori, stabilitatea politică internă din Republica Moldova este puternic influenţată de relaţiile ei externe. Autorităţile nu par însă a fi ferme în asigurarea pentru noile tendinţe a unui suport legislativ pe potrivă, deşi după alegerile parlamentare din martie 2005 au survenit schimbări esenţiale în perceperea de către cetăţeni a relaţiilor externe

»»»