versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Evoluţia opţiunii europene în Moldova (2000–2007), Sergiu Buşcaneanu

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

În perioada 19–31 mai 2007, Parlamentul Republicii Moldova nu s-a întrunit în şedinţe plenare, majoritatea deputaţilor participînd în campania electorală pentru alegerile locale generale din 3 iunie 2007.

Acte legislative

Legea pentru modificarea Legii privind asigurarea subvenţionată a riscurilor de producţie în agricultură. Conform modificărilor, cuantumul subvenţionării primelor de asigurare constituie 80% din valoarea acestora pentru toţi producătorii agricoli. La încheierea contractului cu organizaţiile de asigurare, producătorii agricoli prezintă o adeverinţă de la primărie, prin care se confirmă faptul existenţei bunului asigurat şi achită 20% din valoarea primelor de asigurare stabilită în contract pentru culturile şi animalele pentru care se subvenţionează primele de asigurare.

Hotărîrea pentru modificarea structurii Aparatului Parlamentului şi asigurarea materială a deputaţilor în Parlament. Modificările de structură sînt efectuate, în temei, pentru a majora salarizarea unor funcţionari din structurile responsabile de asigurarea informaţională şi relaţiile parlamentare externe, precum şi pentru a permite întreprinderilor subordonate Parlamentului (transport, deservire) să devină "instituţii publice cu statut de persoana juridică subordonate Parlamentului". Schimbările care au survenit în asigurarea materială a deputaţilor acordă acestora posibilitatea primirii unor adaosuri pentru grad ştiinţific, a unor ajutoare materiale anuale şi a premiilor cu prilejul jubileelor, sărbătorilor profesionale şi al zilelor de sărbătoare nelucrătoare.

Proiectul de lege cu privire la mediere. Documentul adoptat în prima lectură propune reglementarea comună în domeniul medierii penale şi civile, inclusiv a medierii conflictelor de familie. Anterior Parlamentul adoptase în prima lectură cîte o lege separată pentru medierea penală şi civilă, iar conform Planului de acţiuni "RM-UE şi Programului legislativ pentru anii 2005–2009, respectivele legi trebuiau să fie adoptate definitiv pînă la finele anului 2006.

Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

Dorian Chiroşca a fost numit director al Agenţiei de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI). Anterior, Chiroşca a fost vicedirector la aceeaşi instituţie.

Prin hotărîre de Guvern Vladimir Botnari este numit viceministru al Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor. Anterior, Botnari a deţinut funcţia de viceministru al Afacerilor Interne, iar în ultimul timp – şef de secţie în cadrul Agenţiei pentru Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului.

Guvernul l-a reconfirmat pe Nicolae Triboi în funcţia de director al Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la crearea Departamentului de administrare judecătorească. Departamentul urmează a fi creat de la 1 ianuarie 2008, în calitate de instituţie publică subordonată Ministerului justiţiei, responsabilă pentru asigurarea organizatorică, administrativă şi financiară a judecătoriilor şi curţilor de apel. Efectivul limită va constitui 13 unităţi.

Hotărîrea cu privire la aprobarea Cadastrului funciar la data de 1 ianuarie 2007. Suprafaţa nu s-a schimbat în comparaţie cu situaţia anului 2005 şi constituie 3384,6 mii hectare, dintre care 228,3 mii hectare de terenuri irigate şi 69,2 mii hectare terenuri desecate. Din suprafaţa totală a terenurilor 23,1 la sută le constituie proprietatea publică a statului, 21,5 la sută – proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale şi 55,4 la sută – proprietatea privată. În anul 2006, comparativ cu anul precedent, suprafaţa terenurilor fondului apelor a sporit cu 1,1 mii hectare, a oraşelor şi municipiilor – cu 10,5 mii ha, a terenurilor destinate protecţiei naturii, ocrotirii sănătăţii şi activităţilor recreative – cu 0,7 mii ha, fondul silvic – cu 6,1 mii ha. În acelaşi timp, suprafeţele terenurilor din fondul de rezervă al primăriilor s-a redus cu 39,8 mii hectare şi cu 0,1 mii ha cele destinate industriei, transporturilor şi cu altă destinaţie.

Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepţii, strategii:

• Planul de acţiuni pentru implementarea guvernării electronice pe anul 2007;
• Concepţia Sistemului informaţional automatizat "Registrul dactiloscopic";
• Concepţia Sistemului informaţional automatizat "Registrul informaţiei criminalistice şi criminologice";
• Concepţia Sistemului informaţional automatizat "Registrul obiectelor păzite"
• Concepţia Sistemului informaţional automatizat "Registrul de stat al armelor"
• Concepţia Sistemului Informaţional Integral Vamal.

Hotărîri privind:

• Cadrul de cheltuieli pe termen mediu (2008–2010);
• aprobarea Regulamentului de activitate a misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova;
• aprobarea modelelor unice ale formularelor tipizate ale actelor de stare civilă.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• proiectul legii regnului vegetal;
• cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
• cu privire la probaţiune;
• cu privire la ipotecă;
• pentru modificarea unor acte legislative (85 de legi, întru implementarea reformei regulatorii "Ghilotina-2").

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Renunţare la ideea reglementării monopolurilor naturale

Guvernul a renunţat la ideea promovării proiectului de lege cu privire la monopolurile naturale şi a cerut Ministerului Economiei şi Comerţului, în comun cu Agenţia naţională pentru protecţia Concurenţei, să pregătească o informaţie privind inoportunitatea promovării respectivului document şi excluderea lui din prevederile Programului legislativ pentru anii 2005–2009.

Reformele de liberalizare – dependente de actele de implementare

Procesul de legalizare a capitalului şi implementare a amnistiei fiscale nu a demarat din cauza lipsei actelor normative de aplicare. Un grup special de lucru condus de prim-viceprim-ministrul Zinaida Greceanîi a elaborat trei proiecte de acte normative în domeniu:

• Regulamentul cu privire la modalitatea executării amnistiei fiscale;
• Instrucţiunea privind transferarea din Republica Moldova de către persoanele fizice a mijloacelor banesti legalizate şi unele particularităţi ale activităţii instituţiilor financiare aferente procesului de legalizare;
• Regulamentul provizoriu privind procedura de legalizare a capitalului pe piata valorilor mobiliare.

Pregătirile de iarnă

Guvernul a aprobat măsurile de pregătire a economiei naţionale şi sferei sociale pentru activitate în perioada de toamnă-iarnă 2007–2008, printre aceste măsuri numărîndu-se: planul de acţiuni privind eficientizarea procesului de achiziţionare a resurselor energetice; prezentarea lunară a informaţiei vizînd pregătirea şi funcţionarea instituţiilor bugetare şi a fondului locativ în fiecare localitate; aprobarea Regulamentului privind gestionarea mijloacelor contului trezorerial cu destinaţie specială etc. Primul-ministru a declarat că este necesar a încheia din timp contracte de achiziţie a cărbunelui şi carburanţilor pentru instituţiile bugetare, pentru a nu admite situaţia de deficit atestată în sezonul rece anterior. Premierul a solicitat ca la "la achiziţiile publice să nu fie admise pentru cel puţin 10 ani" firmele care au admis nereguli în acest sens, iar în privinţa persoanelor responsabile care s-au făcut vinovate de spălarea banilor publici să fie deschise dosare penale de către Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei.

Preocupări pentru combaterea economiei tenebre

În cadrul unei şedinţe de lucru privind ameliorarea situaţiei în comerţul interior s-a discutat situaţia combaterii economiei tenebre, a contrabandei şi susţinerea producătorului şi consumatorului autohton. Prim-ministrul Vasile Tarlev a declarat că respectivele obiective pot fi atinse doar în condiţiile existenţei unui sistem de comerţa en-gros civilizat. A fost pus accentul pe dezvoltarea pieţelor municipale, organizarea pieţelor de tip iarmaroc, crearea punctelor de achiziţionare a produselor agricole. Ministerul Economiei şi Comerţului este preocupat de elaborarea unui concept de modernizare a pieţelor din muncipiul Chişinău şi de creare a reţelei de supermarkete pe întreg teritoriu al ţării.

Evaluarea situaţiei în domeniul dezvoltării informaţionale

La şedinţa convocată de prim-ministru în rpoblema dezvoltării sferei informatizării a fost prezentat un raport al Ministerului Dezvoltării Informaţionale. Conform raportului, activitatea instituţiilor responsabile continuă să fie orientată spre perfecţionarea cadrului legislativ şi normativ şi realizarea proiectelor concrete de implementare a sistemelor informaţionale de importanţă statală, implementarea serviciilor electronice pentru cetăţeni şi mediul de afaceri, instruirea funcţionarilor publici în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de comunicaţii. În cadrul programului educaţional SALT" s-a creat infrastructura necesară pentru informatizarea tuturor instituţiilor de învăţămînt preuniversitar din ţară, fiind lansată implementarea soffturilor educaţionale, care actualmente se testează într-un şir de şcoli. Primul-ministrul a menţionat că procesul de informatizare trebuie impulsionat, evidenţiind în spcial necesitatea elaborării unui program complex de informatizare a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale. În scopul monitorizării mai eficiente a executării actelor legislative, normative şi a strategiilor naţionale, Ministerul Dezvoltării Informaţionale în comun cu Aparatul Guvernului va asigura crearea şi implementarea sistemului informaţional-analitic al Guvernului.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele Republicii a conferit distincţii de stat:

• Ordinul "Gloria Muncii" i-a fost conferit consilierului prezidenţial Oleg Reidman şi preşedintelui raionului Ungheni Nicolae Gaviuc;
• Medalia "Meritul civic" a fost conferită lui Edward Brown, director al oficiului Băncii Mondiale în Moldova, Victoriei Novic, director al S.A. "Speranţa-Unic", ex-deputat în Parlament şi lui Ştefan Agachi, judecător asistent la Curtea Constituţională;
• "Ordinul de Onoare" a fost conferit lui Ruslan Auşev, preşedintele Comitetului pentru problemele ostaşilor internaţionalişti.

Prin decret prezidenţial, Daniela Cujbă a fost numită Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar, Sef al Misiunii Diplomatice a Republicii Moldova pe lîngă Comunitatea Europeană. Pînă la numire, Cujbă a exercitat funcţia de şef al Direcţiei dialog politic cu UE din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Discuţii asupra Concepţiei Securităţii Naţionale

Preşedintele Republicii Moldova a prezidat şedinţa Comisiei pentru elaborarea Concepţiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, în cursul căreia a fost efectuat un schimb de opinii privind conţinutul proiectului Concepţiei securităţii naţionale. S-a constatat că proiectul corespunde rigorilor internaţionale, respectă principiul constituţional al neutralităţii Republicii Moldova şi stipulează explicit integrarea europeană drept obiectiv strategic al ţării. Şeful statului a apreciat calitatea documentului prezentat, exprimînd mulţumiri membrilor comisiei pentru munca depusă şi responsabilitatea de care au dat dovadă, propunînd în final consultarea proiectului documentului vizat cu societatea civilă şi cu experţi ai Comisiei Europene, înainte de a fi prezentat spre adoptare Parlamentului. Conform Decretului nr.374/22.12.2005, comisia specială urma să elaboreze Concepţia securităţii naţionale a Republicii Moldova pînă la 1 martie 2006.

Şedinţă în problema editării Eniclopediei Moldoveneşti

În cadrul şedinţei la tema editării Enciclopediei Moldoveneşti au fost discutate aspecte vizînd executarea Decretului prezidenţial cu privire la constituirea Comisiei ce va pregăti editarea. Vladimir Voronin a subliniat importanţa selectării riguroase a specialiştilor care vor fi antrenaţi, la editarea Enciclopediei urmînd să se ţină cont de tradiţiile naţionale şi de realizările de ultima oră în sfera editării enciclopediilor. Şeful statului a pledat pentru formarea grupurilor de specialişti în diverse domenii, care urmează să expertizeze materialele ştiinţifice ce vor fi incluse în enciclopedie.

Program special de eliminare a birocratismului

La şedinţa Consiliului Suprem de Securitate, condus de Preşedintele RM, a fost examinată problema respectării legalităţii şi eliminării birocratismului la examinarea petiţiilor, a cauzelor penale, civile şi administrative. Au prezentat rapoarte Primul-ministrul şi Procurorul General, acţiunile întreprinse fiind apreciate pozitiv. În acelaşi timp, şeful statului a pledat pentru elaborarea unui program special în domeniul vizat, menită să intensifice acţiunile de perfecţionare a cadrului legislativ, cu scopul descifrării noţiunii "termen rezonabil" şi stabilirii unor termene "raţionale, dar concrete" pentru examinarea cauzelor penale, civile şi administrative. În aceeşi ordine de idei, Vladimir Voronin a indicat asupra importanţei modificării legislaţiei naţionale în sensul stabilirii unei responsabilităţi penale dure pentru neexecutarea deciziilor judecătoreşti. A mai fost examinată şi situaţia implementării reformei cadrului normativ de reglementare a activităţii de antreprenoriat (Ghilotina 1 şi 2), demararea procesului de expertizare anticorupţie a actelor legislative şi normative, măsurile de prevenire şi anihilare a birocratismului întreprinse în contextul reformei administraţiei publice centrale.

Politici economice

1. Sectorul real

Industria îşi continuă recesiuna…

În ianuarie-aprilie a.c., întreprinderile industriale din Moldova au fabricat producţie în valoare de peste 7,1 miliarde lei sau cu 6,4% mai puţin comparativ perioada similară a anului trecut. Industria îşi continuă recesiunea începută acum un an. Diminuarea volumului producţiei industriale în perioada respectivă a fost determinată de scăderea producţiei vinicole – de 3,2 ori, a băuturilor alcoolice distilate – de 2,5 ori, a produselor de tutun – cu cca 24%, a maşinilor şi echipamentelor – cu 9,6% etc. Cota producţiei vinicole în totalul industriei a înregistrat o scădere de peste 3 ori. Producţia fabricată la întreprinderile din industria alimentară şi a băuturilor în ansamblu s-a diminuat, pe parcursul lunilor ianuarie-aprilie anul curent, cu 24,1%.

În acelaşi timp, producţia agricolă, conform estimărilor preliminare, a înregistrat o creştere de 3,1%. "Ascensiunea" din acest sector a fost determinată de creşterea producţiei în sectorul zootehnic cu 3,1%. Pe de altă parte, consecinţele temperaturilor destul de înalte din luna mai, mai ales ca perioada caniculară urmează încă să vină, ar putea aduce agricultura la cea mai mică contribuţie din PIB din ultimii ani. Asta au confirmat-o chiar recent şi reprezentanţii MAIA. Din cauza secetei din 2003 agricultura a suferit un declin de 14%. Clima aridă de atunci a afectat în cea mai mare parte producţia de cereale, legume şi sfeclă de zahăr.

2. Sectorul extern

Exporturile de producţie vinicolă sînt printre cele mai scăzute din ultimii ani…

Totodată, în T1’2007 valoarea exporturilor de producţie agricolă a fost ceva mai mult de 14 milioane USD, sau de peste 5 ori mai puţin faţă de perioada similară a anului 2006. Bineînţeles că reducerea este explicată prin stoparea exportului de vinuri în Rusia şi blocarea temporară a livrărilor de vinuri în vrac de la începutul anului curent. În T1’07 au fost exportate cca 585 mii decalitri de vinuri îmbuteliate în valoare de 9 milioane USD, iar exporturile în vrac au fost de 183 mii decalitri sau în valoarea de 1,4 milioane USD. Volumul exportului de vinuri îmbuteliate a scăzut, în primul trimestru, de cca 9 ori în comparaţie cu perioada similară a anului 2006, iar livrările în vrac sau redus de cca 8 ori.

Agenţia Moldova-Vin a estimat că în acest an vinificatorii planifică producerea a 13 milioane decalitri de producţie vinicolă şi exporturi în valoare de 150 milioane USD. Moldova dispune de un potenţial viticol de peste 150 mii hectare şi produce anual, în medie, peste 600 mii tone de struguri, dintre care cca 400 mii tone de struguri sînt procesaţi în vinuri şi alte buturi alcoolice. Ponderea viticulturii în economia ţării este de cca 30%. din Mai mult ca atît, Republica Moldova este unica ţară în lume care exportă peste 90% din producţia vinicolă fabricată, fiind în acelaşi timp şi cea mai vulnerabilă la eventuale şocuri externe.

3. Sistemul bancar

BNM arată că capitalizarea băncilor e în continuă creştere…

Potrivita datelor BNM soldul depozitelor bancare s-a majorat de cca 38 ori, iar portofoliul de credite a crescut de cca 23 ori în perioada 1995–2007. În acest interval de timp depozitele în lei moldoveneşti au crescut de 24,3 ori, iar creditele acordate în monedă naţională – de 14,2 ori. Tendinţa de creştere a depozitelor bancare s-a accentuat în special în perioada anilor 2000–2007, cînd soldul total al depozitelor a sporit de la 2,04 miliarde lei pînă la 15,4 miliarde lei (1,24 miliarde USD) în aprilie 2007, înregistrând o creştere de 7,6 ori. Totodată, creditele în economie s-au majorat de 6,7 ori, de la 2,3 miliarde lei pînă la 15,27 miliarde lei.

Ponderea creditelor acordate pe termen mediu a crescut…

Potrivit estimărilor BNM, majorarea treptată a termenilor la depozite atrase în sectorul bancar a permis băncilor să acorde credite cu scadenţe mai mari comparativ cu anii precedenţi. Astfel în anul 2006 ponderea creditelor în lei moldoveneşti acordate pe termene de la şase pînă la 12 luni a constituit 25,5% din total, iar a celor pe termen de peste un an s-a majorat pînă la 56,6%, faţă de 40,8% şi 21,3%, respectiv în anul 2000. În aprilie 2007 volumul creditelor acordate în economie în lei şi valută străină s-a diminuat comparativ cu luna precedentă în pofida reducerii de către bănci a ratelor dobînzii, în timp ce soldul depozitelor a continuat să crească pe fondalul creşterii dobânzilor la depozite. Unele bănci comerciale chiar şi-au anunţat rate ale dobînzii la depozite între 16–18%.

4. Piaţa muncii

Cca 500 de companii au restanţe la salarii ce depăşesc 87 milioane lei…

Cel puţin 488 de unităţi economice aveau în aprilie a.c. restanţe salariale în sumă de 87,5 milioane lei (peste 7 milioane USD). Cele mai mari datorii la salarii se atestă în agricultură şi industria prelucrătoare. Astfel, cooperativa agricolă Tvardiţa are restanţe salariale de 4,14 milioane lei, Santek din Taraclia are datorii la plata muncii de aproape 1,3 milioane lei, Ciumai-Agro – 1,67 milioane lei, Moldsemporumb – 1,8 milioane lei, uzina Tracom – 690 mii lei. Pe parcursul anului trecut Inspecţia muncii a emis peste 2 000 de petiţii, dintre care cca 40% la sută s-au referit la diverse ilegalităţi la remunerarea muncii, inclusiv evaziuni fiscale.

Salarii doar prin carduri bancare…

În acest sens, guvernul cere ca toate structurile de stat să plătească salariile pe carduri bancare.

Aplicarea în masă a utilizării cardurilor bancare ar anihila evaziunile salariale, deci nu se va mai putea face o contabilitate dublă. Potrivit unor date neoficiale, între 40–70% din salarii sînt plătite în cu eschivări de la plata impozitelor. Cardurile sînt tot mai des utilizate de moldoveni, însă, în mare parte pentru a retrage numerarul şi într-o cotă foarte mică pentru a efectua plăţi fără numerar. Astfel, dacă valoarea operaţiunilor cu carduri emise în Moldova şi efectuate pe teritoriul ţării s-a ridicat la 1,6 miliarde lei în T1’07, doar 1,7% din total a reveni plăţilor fără numerar.

Potrivit statisticii BNM în ţară se află în circulaţie peste 615 mii carduri bancare (de debit, credit etc.), deci ar veni că peste 15% din populaţia ţării este în posesia unui card. Însă nu ştim pe cît de reprezentativă este această cifră, deoarece o singură persoană ar putea fi în posesia mai multor carduri. În plus, piaţa cardurilor bancare este localizată în proporţie de 80% în Chişinău. Pentru comparaţie, în România sînt în circulaţie peste 7 milioane de carduri bancare, deci cca 40% din populaţia ţării ar fi în posesia unui card. Dacă mergem mai departe, apoi în Ţările Baltice, în medie peste 70% din populaţie deţin carduri bancare.

Transnistria

Negocierile în format "5+2" în problema transnistreană

La 25 mai la Madrid a avut loc o nouă întrevedere a mediatorilor din partea OSCE, Rusiei, Ucrainei şi a observatorilor din partea UE şi SUA, la iniţiativa Preşedintelui în Exerciţiu al OSCE, ministrului spaniol de Externe, Miguel Angel Moratinos. Potrivit unui comunicat OSCE, participanţii au făcut schimb de opinii cu privire la situaţia actuală şi perspectivele de viitor şi au lansat un nou părţilor să revină la masa tratativelor.

"Sper ca formatul "5+2", la care participă părţile alături de mediatori şi observatori, să-şi reia lucrările în viitorul cel mai apropiat", a declarat Ministrul Moratinos după încheierea rundei de negocieri.

Reprezentantul Special al UE pentru Moldova, Kalman Mizsei şi-a exprimat speranţa că negocierile vor fi reluate pînă la sfărşitul lunii iunie aşa încît cele două părţi să poată discuta orice controverse la masa negocierilor, potrivit Radio Europa Liberă. Rugat să aprecieze presupusele tratative care ar avea loc între Rusia şi Moldova pe marginea unui nou plan de reglementare, Ambasadorul Mizsei a declarat că a primit asigurări din partea Moscovei că nu va fi semnat nici un acord bilateral cu Moldova şi că orice iniţiativă în problema transnistreană va fi aprobată în cadrul mecanismului "5+2". În schimb, la Chişinău diplomatul european a purtat discuţii ample cu autorităţile pe marginea unor iniţiative moldoveneşti în această problemă. Mizsei nu a dat prea multe detalii despre aceste iniţiative ci doar a spus că "au rădăcini sănătoase".

Anterior, Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere la Chişinău cu secretarul adjunct al Consiliului Suprem de Securitate al Federatiei Ruse, Iuri Zubakov. Potrivit unui comunicat al preşedinţiei, "în cadrul realizării înţelegerilor convenite între preşedinţii Republicii Moldova, Vladimir Voronin, şi al Federaţiei Ruse, Vladimir Putin", au fost examinate chestiuni ce ţin de relaţiile bilaterale dintre cele două state şi au fost "examinate pe larg aspecte care vizează reglementarea transnistreană şi perspectiva reluării procesului de negocieri pentru soluţionarea conflictului".

Vizita lui Zubakov la Chişinău, cea de-a doua în 2007, a fost comentată pe larg în presa internaţională în contextul discuţiilor din ultimile săptămîni cu privire la existenţa unui nou plan de reglementare transnistreană, negociat în secret de Chişinău şi Mosova. Potrivit ziarului moscovit Kommersant.ru, Zubakov a venit la Chişinău pentru a-l convinge pe Voronin să semneze o declaraţie comună cu liderul transnistrean, Igor Smirnov, cu privire la intenţia de formulare a principalelor principii de reglementare a conflictului transnistrean. La baza acesteia ar sta concepţia unui stat comun cu alocarea unui statut special Transnistriei, concepţie care va fi elaborată sub supravegherea Moscovei, mai scrie publicaţia rusă.

Portalul electronic EUObserver.com afirmă, cu referinţă la surse din grupul "5+2" că Vladimir Putin ar fi aprobat planul de reglementare moldo-rus. Preşedintele Putin şi omologul său moldovean se vor întîlni la 10 iunie, zi în care planul ar putea fi semnat şi prezentat UE ca fait accompli.

Aceste presupuneri par a fi confirmate de unele din tezele avansate de Preşedintele Voronin în cadrul interviului său cu agenţia rusă de ştiri Ria Novosti. Voronin a declarat că doar cu voinţa politică a Kremlinului poate fi soluţionată problema transnistreană. "În toţi aceşti ani din partea Kremlinului, şi în special, din partea înaltei conduceri a Rusiei…a existat o percepţie pozitivă a măsurilor şi propunerilor [mele]." În acelaşi timp, Voronin a declarat că orice posibilitate de identificare a unei soluţii este contracarată de tot felul de provocaţii, inclusiv din partea occidentului.

Angajaţilor Ambasadei SUA li se interzice accesul în Transnistria

La 23 mai autorităţile transnistrene au interzis accesul în regiunea transnistreană unui grup de diplomaţi americani, angajaţi ai Ambasadei SUA la Chişinău, sub pretextul că nu şi-au coordonat vizita cu "ministerul afacerilor externe" al Transnistriei. Contactat de reprezentanţi ai Ambasadei SUA, departamentul transnistrean de externe a declarat că interdicţia de călătorie a venit din partea "unui alt departament".

"Sînt convins că dacă în locul nostru ar fi fost reprezentanţi ai Rusiei sau Ucrainei nu ar fi apărut nici o problemă şi nu ar fi fost nevoie de nici o coordonare", a declarat Martin McDowell, Şeful Şecţiei Politice a Ambasadei SUA.

Este pentru a cincia oara cand diplomatilor americani li se interzice accesul in regiunea transnistreana pentru a-si exercita activitatea in regim normal. Ambasada SUA de la Chisinau a calificat retinerea diplomatilor drept "obstructionare continua a activitatii diplomatice".

Relaţii externe

Integrare europeană

Şedinţa CNIE

În perioada vizată de acest număr al jurnalului, a avut loc şedinţa Comisiei Naţionale de Integrare Europeană (CNIE). În cadrul acesteia Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a dat o apreciere amplă procesului de implementare a Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM). Stratan a informat că MAEIE, luînd în consideraţie numărul mare de măsuri din caietele de sarcini cu termene de realizare în primul trimestru, a propus ca audierile autorităţilor publice să înceapă din luna iunie. Stratan a menţionat şi despre întîlnirea funcţionarilor din cadrul MAEIE cu reprezentanţi ai societăţii civile, care realizează "Euromonitor". În context, s-a arătat că în pofida faptului că ministerele raportează despre desfăşurarea fără probleme a cooperării cu societatea civilă, semnalele pe care le primeşte MAEIE de la ONG-uri sînt diferite. Drept exemplu al deschiderii limitate şi lipsei de transparenţă în activitatea ministerelor a fost adus cazul Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor, care a difuzat cu întîrziere o informaţie cu privire la un program de asistenţă în care ar fi putut participa ONG-urile locale specializate.

Stratan a atras, de asemenea, atenţia asupra raportării cazurilor de tratamente inumane aplicate de reprezentanţi ai organelor de drept, fapt care, în opinia ministrului, pune în discuţie eficienţa instruirii acestora în domeniul drepturilor omului. Stratan s-a referit şi la tergiversarea nejustificată a procedurilor de înregistrare a ONG-urilor.

Şeful diplomaţiei moldoveneşti s-a oprit şi la măsurile a căror realizare nu s-a încadrat în termenele prevăzute de caietele de sarcini. În mod special, a fost subliniată adoptarea cu întîrziere a pachetului de legi privind combaterea corupţiei, spălării banilor şi a convenţiilor internaţionale relevante. De asemenea, s-a menţionat că, deşi Moldova trebuia să instituie pînă la 30 martie un mecanism naţional independent pentru monitorizarea actelor de tortură, proiectele de legi corespunzătoare au fost trimise pentru expertizare în mai curent. În plus, s-a atras atenţia asupra posibilei tergiversări în ajustarea Legii privind întrunirile la standardele europene, asupra faptului că încă nu funcţionează Centrul de armonizare a legislaţiei, nu a fost elaborat programul de descentralizare sectorială a organelor centrale de specialitate ale administraţiei publice, asupra opiniilor contradictorii ale Procuraturii Generale (PG) şi ale experţilor europeni şi societăţii civile în ceea ce priveşte reformarea acestei instituţii, asupra progresului lent în relansarea activităţii Agenţiei naţionale de conservare a energiei, precum şi că nu a fost iniţiate procedurile pentru desemnarea unui punct de contact naţional responsabil de facilitarea procedurilor de stabilire a societăţilor.

Stratan a mai arătat că la 20 aprilie în sediul Delegaţiei Comisiei Europene la Chişinău, la iniţiativa MAEIE, a avut loc o video-conferinţă comună RM-UE pe marginea implementării prevederilor PAUEM ce ţin de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului, democraţia şi supremaţia legii. În cadrul discuţiei, experţii europeni au relevat următoarele deficienţe în implementarea PAUEM în domeniul justiţiei şi drepturilor omului: nu este asigurată independenţa mass-media şi pluralismul media în contextul cazurilor Antena C şi Euro TV; separarea neclară a funcţiilor de investigaţie între PG, MAI, CCCEC; nivelul scăzut al reformelor în domeniul justiţiei; deficienţe în procedura de înregistrare a partidelor şi ONG-urilor; independenţa editorială limitată a TRM; probleme în comportamentul organelor de menţinere a ordinii publice; tergiversarea creării pe lîngă MJ a Departamentului de administrare judecătorească; aplicarea deficientă a prevederilor Codului audiovizualului; întîrzierea ratificării Convenţiei ONU cu privire la combaterea corupţiei; durata exagerată a procedurilor judiciare; selectarea şi desemnarea cu probleme a judecătorilor; etc.

Potrivit lui Stratan, această stare de lucruri nu poate fi tolerată. În încheiere, ministrul a subliniat că este important de demonstrat pînă pe 19 iunie, data la care la Luxemburg va avea loc şedinţa Consiliului de Cooperare RM-UE, că Moldova a obţinut progrese, ca "să nu ne pomenim în situaţia în care va fi prelungit termenul de implementare a PAUEM încă pe o perioadă de timp".

Noul ambasador al RM pe lîngă Comunităţile Europene

La 16 mai a.c., Guvernul a numit-o pe Daniela Cujbă în funcţia de ambasador al Moldovei pe lîngă Comunităţile Europene. Înainte de numirea în această funcţie, Daniela Cujbă a activat la MAEIE în calitate de şefă a Direcţiei generale relaţii politice cu UE.

Semnarea Memorandumului de cooperare dintre MAEIE şi ONG-uri

La 30 mai, a avut loc semnarea Memorandumului privind cooperarea în procesul integrării europene între MAEIE al RM şi organizaţiile societăţii civile. Documentul a fost semnat de Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, şi de reprezentanţi ai 23 de organizaţii neguvernamentale, alianţe, reţele şi foruri. Memorandumul este deschis spre semnare pentru toate organizaţiile obşteşti interesate să sprijine şi să asiste autorităţile în procesul de realizare a obiectivului de integrare europeană.

Centrul Comun de Vize (CCV)

Începînd cu 21 mai curent, cetăţenii moldoveni vor putea depune la CCV solicitări de vize pentru Danemarca şi Islanda. Potrivit lui Mihaly Bayer, ambasador al Ungariei la Chişinău, Estonia ar fi următorul stat care ar putea să se alăture CCV din luna august, în timp ce Suedia, Luxemburg şi Cipru examinează oportunitatea participării la activităţile acestui centru. În prezent CCV primeşte solicitări de vize pentru Ungaria – ţară a cărei misiune diplomatică găzduieşte CCV -, Austria, Letonia şi Slovenia. Potrivit aceleiaşi surse, în prima lună de activitate a CCV, zilnic au fost depuse circa 25 cereri de viză, numărul acestora fiind în creştere. În total CCV a primit aproximativ 500 cereri de viză: 38% – pentru Ungaria, 33% – pentru Austria, 28% – pentru Letonia şi 1% – pentru Slovenia.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

În cadrul summit-ului statelor din centrul Europei, desfăşurat la Brno, în Cehia, Preşedintele României, Traian Băsescu, a reiterat interesul Bucureştiului de a vedea Moldova "în atenţia UE pentru o viitoare etapă a procesului de extindere".

Totodată, mai mulţi oficiali români, printre care prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu şi ministrul de Externe Adrian Cioroianu, au reluat în discuţii necesitatea semnării tratatului politic dintre România şi Moldova, pentru a se readuce "la normalitate" relaţiile dintre cele două state. Într-o altă ordine de idei, Cioroianu a subliniat importanţa asigurării negocierilor în formatul "5+2", în contextul în care prin mai multe medii circulă zvonuri în legătură cu un posibil acord secret între Chişinău şi Moscova în problema transnistreană.

Dintr-un alt registru de probleme face parte declaraţia ministrului moldovean al Educaţiei şi Tineretului, Victor Ţvircun, potrivit căreia Moldova nu va semna cu România nici în 2007 un protocol de colaborare privind schimbul de burse. În opinia lui Ţvircun, "oferta Bucureştiului este neatractivă. Moldova dispune de suficiente universităţi care au o ofertă similară cu cea din România şi studiile sînt de calitate".

Este de amintit, că începînd cu 2002 protocolul de colaborare privind schimbul de burse între Moldova şi România nu a mai fost semnat, din nedorinţa primei. În pofida acestui lucru, România a continuat în fiecare an să acorde burse cetăţenilor moldoveni. Potrivit ministerului de resort din Bucureşti, România va oferi şi în 2007 burse pentru tinerii din Moldova. Din 2000 astfel de burse, 850 vor fi pentru studii liceale şi 1150 pentru studii universitare şi postuniversitare.

Republica Moldova – Ucraina

La 29 mai, la Chişinău au avut loc consultări bilaterale între ministere de Externe ale Moldovei şi Ucrainei. Părţile au avut un schimb de opinii pe marginea evoluţiilor relaţiilor dintre acestea şi UE, impactului PEV asupra proceselor de reforme din cele două state şi a procesului de implementare a Planurilor de Acţiuni semnate cu UE.

Potrivit Moldpres, părţile au mai examinat aspecte legate de reglementarea conflictului transnistrean şi de cooperarea dintre Moldova şi Ucraina în acest domeniu.

Cooperare regională

Republica Moldova – ICE

La 18 mai, la Sofia a avut loc reuniunea miniştrilor Afacerilor Externe ai statelor membre ale Iniţiativei Central Europene (ICE). Din partea Moldovei la reuniune a participat Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Potrivit unui comunicat al MAEIE, în cadrul forului au fost discutate concepţia de reorganizare a ICE, Raportul progresiv privind repoziţionarea ICE, bugetul Fondului de Cooperare a ICE pentru anul 2008 etc. Participanţii la reuniune au adoptat decizia privind preluarea de către Moldova a Preşedinţiei ICE din noiembrie 2007.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova – CSI

La 25 mai curent, la Ialta, în Ucraina, şi-a ţinut lucrările summit-ul şefilor de guvern din cadrul CSI. Moldova a fost reprezentată la reuniune de prim-ministrul Vasile Tarlev. La reuniune, a fost exprimată necesitatea valorificării mai susţinute a potenţialului de colaborare care există în CSI, aceasta fiind una din doleanţele formulate în mod tradiţional, deja de mai mulţi ani, la reuniunile din cadrul CSI.

Participanţii la summit au examinat mai multe documente, între care: proiectul Acordului cu privire la crearea pieţei electroenergetice comune pentru ţările membre ale CSI şi proiectul Acordului privind colaborarea în lupta cu circulaţia preparatelor medicamentoase contrafăcute.

La 30 mai, la Sankt-Peterburg, în Rusia, a avut loc cea de-a 28-a şedinţă plenară a Adunării Interparlamentare a Comunităţii Statelor Independente (AIP a CSI). Şedinţa a fost consacrată aniversării a 15-a de la fondarea AIP a CSI. Din partea Moldovei, la reuniune au participat Preşedintele Vladimir Voronin şi un grup de deputaţi moldoveni, condus de preşedintele Parlamentului, Marian Lupu.

În discursul său, Preşedintele Voronin a subliniat importanţa CSI pentru Moldova, care deşi se orientează spre integrarea în UE, nu are de gînd "să părăsească CSI-ul". În acest fel, Voronin a lăsat să se înţeleagă că Moldova ar fi interesată în compatibilizarea intereselor sale pe care le are faţă de cele două modele integraţioniste.

Studii, analize, comentarii

Evoluţia opţiunii europene în Moldova (2000–2007)
Sergiu Buşcaneanu, 31 mai 2007

Demersul de faţă vizează evoluţia opţiunii europene în Moldova în perioada august 2000 – mai 2007, stabileşte profilul categoriei persoanelor "europtimiste" şi ierarhia criteriilor care partajează opinia publică cu privire la integrarea europeană

»»»