versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

Reflecţii asupra proiectului de buget pentru 2008, Iurie Gotişan

Activitatea instituţiilor publice

Guvern

1.1. Hotărîri

Hotărîrea pentru aprobarea regulamentului privind consolidarea terenurilor agricole. În cîteva localităţi urmează sa înceapă procesul de comasare a terenurilor agricole, cu finanţarea Băncii Mondiale (circa 700 mii dolari). Regulamentul este provizoriu, dupa implementarea proiectelor poate fi necesară modificarea legislaţiei în domeniu. Conform unor date, în 2006 au fost consolidate 6 la suta din terenurile agricole aflate in proprietate privata şi procesul urmează a fi accelerat, graţie şi susţinerii externe (cheltuielile estimative pentru implementarea procesului de consolidare a terenurilor agricole constituie peste 340 milioane lei). Conform comunicatului Agenţiei Info-Prim Neo, premierul Vasile Tarlev ar fi declarat, în context, că majoritatea oamenilor de ştiinţă, practicienii şi politicienii s-au convins de necesitatea consolidării terenurilor şi "a fost necesar să treacă 10 ani pentru a-i convinge pe acei donatori care au finanţat parcelarea şi distrugerea să finanţeze suplimentar deja consolidarea pămîntului".

Cu privire la crearea Fondului de garantare a certificatelor de depozit pentru cereale. Fondul va avea statut de persoană juridică şi va fi condus de un administrator desemnat de Consiliul de administraţie al Fondului.

Hotărîrea cu privire la instituirea sărbătorii "Ziua bunicuţei". Sărbătoarea va fi consemnată anual pe data de 30 septembrie, ideea organizării ei fiind lansată anterior de soţia Preşedintelui RM.

Hotărîrea pentru aprobarea unor regulamente privind modul de încasare, utilizare şi evidenţă a taxelor consulare şi a mijloacelor speciale provenite de la serviciile prestate contra plată de către structurile diplomatice. Sursele acumulate vor fi utilizate pentru finanţarea activităţii instituţiilor diplomatice, iar o parte se vor face venit la bugetul de stat. De notat că anterior Curtea de Conturi a constatat multiple încălcări în gestionarea respectivelor surse, indicînd revizuirea procedurilor şi actelor normative în domeniu.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• pentru modificarea Legii cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător;
• pentru modificarea şi completarea Legii cu privire la zonele economice libere;
• pentru ratificarea Acordului de împrumut între Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi Dezvoltare (Proiectul de reabilitare a drumurilor în Moldova) şi proiectul de lege pentru ratificarea Acordului de finanţare între Republica Moldova şi Banca Europeană pentru Investiţii (Proiectul "Drumuri europene în Moldova").

Hotărîri pentru aprobarea unor programe, concepţii, strategii:

• Concepţia Sistemului de monitorizare în timp real a evenimentelor, autoturismelor şi persoanelor la posturile vamale;
• Sistemul informaţional integrat automatizat în domeniul asigurării obligatorii de răspundere civilă pentru pagube produse de autovehicule (Comisia Naţională a Pieţei Funciare va crea şi gestiona sistemul).

1.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Preocupări pentru evitarea condamnării la CEDO

În cadrul vizitei întreprinse la Curtea Constituţională, Prim-ministrul Vasile Tarlev a declarat că este necesară implementarea unui mecanism nou, la nivel naţional, care ar permite soluţionarea pe plan intern a cazurilor ce determină condamnarea Moldovei de către CEDO. Tarlev a evocat oportunitatea respectivă în condiţiile creşterii numărului de condamnări, ceea ce constituie o problemă majoră cu care se confruntă ţara la ora actuală. Premierul ar mai fi declarat că Executivul nu are restanţe la capitolul executării hotărîrilor Curţii şi că "buna conlucrare se resimte şi în activităţile curente, cînd Guvernul sesizează Curtea Constituţională privind constituţionalitatea unor decizii sau hotărîri".

Notă: Rapoartele despre jurisdicţia constituţională în perioada 2001–2007 contrazic ultimele declaraţii ale Premeirului, deoarece, Guvernul a depus la Curtea Constituţională doar o singură sesizare, în anul 2001 şi despre conlucrare în domeniul contestării nu poate fi vorba, executivul atual nu poate aborda critic sau juridic Parlamentul sau Preşedinţia.

Şedinţa Comisiei pentru situaţii exceptţionale

Primul-ministru a prezidat şedinţa Comisiei republicane pentru situaţii excepţionale, axată pe situaţia în sectorul agricol. În urma rapoartelor prezentate de grupurile de lucru pe doemnii, s-a constatat că securitatea alimentară se menţine stabilă şi este monitorizată riguros de organele abilitate. Premierul şi-a exprimat regretul că banii alocaţi de Guvern pentru subvenţionarea producătorilor agricoli, afectaţi de secetă, de o lună se află pe cont şi nu sînt valorificaţi integral, indicînd organelor responsabile să asigure repartizarea urgentă a subvenţiilor pînă la finele lunii septembrie . Prim-ministrul a dispus ministerului economiei şi comerţului să efectueze o analiză a formării preţurilor la produsele lactate şi alimentare de prima necesitate şi să înainteze propuneri eficiente de ameliorare a situaţiei în domeniul dat. Tarlev susţine că cel puţin pînă la anul nou nu există temei pentru majorarea preţurilor la pîinea socială şi pînă la această dată Guvernul, prin rezervele pe care le are, este gata să intervină pentru menţinerea preţurilor actuale.

Bugetul 2008

Proiectele bugetului de stat, al asigurărilor sociale de stat şi al asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală au fost prezentate Guvernului spre examinare. Ministrul Finanţelor a comunicat că veniturile generale ale bugetului public naţional pe anul 2008 se estimează la cca 23 mlrd 308 milioan lei, cu circa 8 la sută mai mult faţă de volumul scontat pe anul 2007. Cheltuielile planificate se estimează la 23 mlrd 592,6 milioane lei, cu peste 20% mai mult faţă de cheltuielile aprobate pe anul 2007. Printre factorii principali care au influenţat majorarea cheltuielilor sînt majorarea transferurilor la fondurile asigurărilor obligatorii de asistenţă medicală, odihna de vară a copiilor, compensaţii pentru conectarea la conducta de gaze naturale a unor categorii de populaţie din mediul rural, majorarea cheltuielilor pentru rambursarea creditelor preferenţiale unor categorii de populaţie, majorarea fondului de burse în şcolile profesionale, majorarea alocaţiilor pentru realizarea programelor în domeniul ştiinţei şi inovaţiei. Pentru investiţii capitale în construcţii vor fi direcţionate cu 51 la sută mai mult decît a fost aprobat pentru anul 2007. Pe parcursul anului 2008 se prevăd a fi rambursate împrumuturi externe în sumă de 660,5 mln lei. În scopul deservirii datoriei interne de stat în buget au fost rezervate 574 mln lei. Produsul intern brut (PIB) preconizat pentru anul 2008 este de 56,8 mlrd lei cu o creştere de 7 la sută în comparaţie cu aşteptările pe anul curent. La şedinţă Prim-ministrul s-a referit la necesitatea optimizării cheltuielilor de întreţinere şi majorării la maxim a celor investiţionale şi a solicitat evaluarea posibilităţilor de susţinere suplimentară a tinerilor speciali, impulsionarea construcţiilor de spaţii locative prin metoda ipotecară, majorarea indemnizaţiilor unice la naşterea copiilor, impulsionarea procesului de gazificare, de dotare a instituţiilor medicale cu utilaje etc. Şeful Executivului a evidenţiat şi importanţa racordării proiectului legii bugetului pe anul 2008 cu prevederile Planului Naţional de Dezvoltare, aflat la etapa finală de elaborare.

Strategie agricolă elaborată în 2 luni

Vasile Tarlev a prezidat şedinţa Comisiei de stat pentru elaborarea proiectului Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a Complexului Agroindustrial, în cadrul căreia a fost prezentat şi aprobat proiectul Concepţiei Strategiei, precum şi înaintate propuneri şi sarcini în elaborarea unui document eficient. Potrivit Conceptului elaborat, Strategia se propune a fi axată pe 5 compartimente – situaţia actuală în sectorul agro-industrial şi analiza SWOT; obiectivele de dezvoltare durabilă a sectorului agro-industrial; politicile promovate întru implementarea obiectivelor şi indicii de performanţă în dezvoltarea durabilă a complexului agro-industrial. La elaborarea Conceptului a fost consultată opinia Academiei de Ştiinţe, partenerilor sociali, ONG-urilor din domeniu, experienţa altor state. Vasile Tarlev a menţionat că Guvernul mizează pe aportul activ al savanţilor, sindicatelor şi ONG-urilor din domeniul agricol. Concomitent, documentul trebuie să reflecte politicile cointeresate a producătorilor agricoli şi de asigurare a condiţiilor de creştere a produselor non-poluante, competitive pe plan internaţional.

Urgentarea implementării Planului de Acţiuni UE-RM

La şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană, Prim-ministrul Vasile Tarlev a cerut ca prevederile Planului de Acţiuni UE-RM (PAUERM) să fie finalizate integral pînă la 17 noiembrie 2007 (termenul oficial expiră la 1 martie 2008). În context, au fost indicate unele neajunsuri existente în acest proces, evidenţiind importanţa lichidării cît mai operative a restanţelor semnalate. Tarlev a cerut factorilor de decizie responsabili adoptarea unor poziţii mai ferme, de natură să asigure o avansare considerabilă în îndeplinirea integrală şi eficientă a tuturor compartimentelor Planului de Acţiuni. De asemenea, a fost evidenţiată necesitatea impulsionării activităţii misiunilor diplomatice moldoveneşti în ţările UE. Vasile Tarlev s-a referit, în mod special, la importanţa îndeplinirii prioritare a acelor compartimente din cadrul Planului de Acţiuni, care vizează reformarea sistemului judiciar.

Videoconferinţă despre lucrările agricole de toamnă

La videoconferinţă au participat autorităţile administraţiei publice centrale şi locale, care au analizat situaţia campaniei de recoltare a culturilor agricole tîrzii, a semănatului şi aratului de toamnă. Potrivit informaţiilor prezentate, recoltarea culturilor tîrzii este în plină desfăşurare, rezultate bune fiind înregistrate la recolta de struguri (volumul global prognozat fiind de cca 560 mii tone, cu aproximativ 100 mii tone mai mult faţă de recolta 2006). Toate raioanele au primit deja subvenţiile acordate de Guvern pentru pregătirea solului. Premierul a solicitat administraţiei publice locale să urgenteze perfectarea listelor de beneficiari de subvenţii, ca susţinerea să fie mai operativă.

Interviu Postului TV "Moldova 1"

Primul-ministru a abordat mai multe aspecte:

• situaţia din sectorul agroalimentar, dificilă din cauza condiţiilor climaterice, dar care impune măsuri serioase de reformă în domeniu (asigurare, irigare, tehnologii noi);
• perspectiva revenirii vinurilor moldoveneşti în Federaţia Rusă, care rămîne sumbră, dar se păstrează speranţa recompensării prin majorarea exporturilor în alte ţări;
• majorări esenţiale de tarife la resurse energetice nu vor fi operate, Guvernul va continua acordarea unor compensaţii;
• Guvernul va continua conlucrarea şi colaborarea cu autorităţile administraţiei publice locale, dar acest lucru trebuie să şi-l dorească şi respectivele autorităţi. În caz de necesităţi şi blocaje (inclusiv în mun.Chişinău), Guvernul va interveni, conform legislaţiei;
• bugetul 2008 va rămîne de orientare socială;
• iniţiativele prezidenţiale despre amnistiere fiscală şi legalizarea capitalului se implementează prin procedurile formale necesare, pînă la moment au fost anulate restanţe faţă de bugetul de stat pentru 32065 contribuabili, iar pentru 7029 contribuabili au fost anulate restanţe faţă de fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală. Casa Naţională de Asigurări Sociale, în baza sistemului de evidenţă pe care îl administrează, a anulat suma restanţelor aferente bugetului asigurărilor sociale de stat. Majoritatea absolută a datoriilor erau istorice şi se raportau an de an doar pe hîrtie. Legalizarea capitalului decurge mai anevoios, a fost legalizat capital de circa 6 milioane lei;
• reuşitele a 16 ani de independenţă: adoptarea Constituţiei şi legislaţiei naţionale; crearea sistemului bancar; aprobarea de către Guvern a documentelor strategice (Obiectivele de Dezvoltare a Mileniului, SCERS, PAUERM, Programul Naţional "Satul Moldovenesc", Programele naţionale de renovare a sistemelor de alimentare cu căldură, apă potabilă şi canalizare, Programul naţional de gazificare). Moldova a devenit la moment un membru egal, credibil şi bine cunoscut al comunităţii internaţionale;
• nereuşitele cele mai mari: nu s-a putut evita vărsarea de sînge din 1992; privatizarea nereuşită cu bonurile patrimoniale; reforma nechibzuită în agricultură şi în domeniul pensionării.

Politici economice

Ce se întîmplă pe piaţa valutară sau unde "merge" leul?

De la începutul anului leul moldovenesc s-a apreciat faţă de dolar cu cca 10%, iar faţă de euro cu cca 4%. Aprecierea leului faţă de dolar a depăşit chiar limita maximă de acum 3 ani de zile. Bineînţeles că întărirea leului este influenţată atît de tendinţele globale sau regionale, dat fiind faptul că economia ţării este conectată cu pieţele regionale în ceea ce priveşte exportul de mărfuri şi produse, precum şi de tranzacţiile financiare, cît şi de conjunctura pieţei valutare locale. Aprecieri similare au putut fi observate şi în ţările din regiune cu care Moldova întreţine relaţii comerciale.

Pe plan intern aprecierea a fost avansată de creşterea remitenţelor valutare, situaţie care la rîndul ei a făcut ca Banca Naţională să intervină mult mai frecvent pe piaţa locală achiziţionînd sume substanţiale de valută străină. Situaţie care poate fi explicată şi justificată în mare parte prin creşterea rezervelor valutare ale băncii centrale, rezerve care au depăşit valoarea de 1 miliard USD. Mai mult ca atît, efectele aprecierii leului s-au transpus printr-o ieftinire a creditelor dinspre sistemul bancar.

Totuşi, în această conjunctură atît Guvernul, cît şi BNM ar trebui să fie mai atenţi atunci cînd s-ar susţine într-un fel sau altul aprecierea leului, chiar dacă aceasta ajută într-un fel sau altul la stoparea inflaţiei. Sau chiar dacă un leu mai tare este în avantajul statului cel care în ultimă instanţă cumpără agenţi energetici cum ar fi gazele naturale spre exemplu, deoarece un leu mai puternic îi oferă posibilitatea să cumpere gazele cu sume mai mici atunci cînd se face conversia la raportul de schimb. Spunînd asta ne gîndim mai întîi de toate la exportatori, deoarece un leu puternic este în dezavantajul acestora care şi aşa se află într-o situaţie dificilă, producţia exportată este mai ieftină respectiv, aceştia încasează mai puţini bani.

Cert este că o apreciere a leului în medie cu 10–12% pe an nu e sustenabilă în condiţiile în care deficitul comercial a ajuns la 1,2 miliarde USD pentru prima jumătate, în creştere cu peste 40% faţă de anul trecut, iar creşterea economică a Moldovei este de cca 8% (stimulată în mare parte de consum), comparativ cu alte state care indică o creştere de numai 2–3%. Aceasta ne demonstrează că ceva nu merge la mijloc, iar cifrele se contrapun. Se poate face chiar o corelaţie între deficitul comercial şi cursul de schimb valutar, în condiţiile în care au crescut foarte mult importurile. Pînă la urmă aprecierea puternică a leului este lipsită de un careva fundament economic, iar acest deficit este unul cronic, din moment ce se adînceşte de cca şase ani.

Nu excludem în viitorul apropiat o ranversare a trendului, adică o depreciere uşoară care ar putea fi generată şi de o potenţială accentuare a presiunilor inflaţioniste (mai ales că în cele opt luni ale anului inflaţia a înregistrat nivelul de 7,3%) care este actualmente principala ţintă a Băncii Naţionale. Aceste presiuni pot veni şi dinspre avansul puternic al salariilor, îndemnizaţiilor, dar şi de avalanşa remitenţelor de peste hotare. Probabil că Guvernul şi BNM în timpul apropiat va revizui, în creştere, prognoza de inflaţie pentru 2007 de 10%. Dacă Banca Naţională nu va interveni pe piaţa valutară prin achiziţionări masive de valută urmărind atingerea ţintei de inflaţie, moneda naţională s-ar putea deprecia pînă la 12,5 lei/dolar la sfîrşitul anului.

Transnistria

• Ministrul Reintegrării, Vasile Şova, a dat publicităţii o scrisoare deschisă adresată participanţilor la formatul de negocieri "5+2", prin care le solicită acestora eforturi suplimentare în vederea reluării procesului de negocieri. Ministrul Şova s-a arătat îngrijorat de tensionarea situaţiei din zona de securitate, cazurile de violare a drepturilor omului şi limitare a libertăţii de mişcare înregistrate, precum şi de consecinţele negative pe care le-ar putea avea acestea în lipsa unui dialog între cele două părţi. "Sîntem convinşi că revenirea neîntîrziată a tuturor participanţilor la masa tratativelor şi reluarea plenară a procesului de negocieri pot stabiliza situaţia, iar cooperarea constructivă a tuturor părţilor interesate va ajuta la identificarea soluţiilor pentru problemele cu care se confruntă zilnic cetăţenii Moldovei şi ai altor state", se spune în scrisoarea deschisă.

• Misiunea OSCE de la Chişinău a declarat că va convoca în viitorul apropiat o nouă rundă de consultări ale mediatorilor şi observatorilor în vederea reluării negocierilor în format "5+2". Runda de consultări va precede vizita în Republica Moldova a preşedintelui în exerciţiu al OSCE, ministrul spaniol de Externe, Miguel Angel Moratinos, programată pentru începutul lunii octombrie. Potrivit OSCE, această vizită ar putea contribui semnificativ la reluarea negocierilor în format "5+2".

• La 6 septembrie Ambasadorul SUA în Moldova, Michael Kirby, a avut la Tiraspol întrevederi cu şeful departamentului transnistrean de externe, Valeri Liţkai, şi cu preşedintele legislativului local, Evghenii Şevciuc. Discuţia cu Liţkai pare să fi făcut parte din eforturile SUA îndreptate spre relansarea dialogului politic în format "5+2", acesta fiind subiectul principal al întrevederii potrivit unui comunicat al departamentului transnistrean. Acest subiect nu a figurat însă pe agenda discuţiilor dintre ambasadorul american şi Evghenii Şevciuc. Potrivit paginii de Internet a legislativului de la Tiraspol, Ambasadorul Kirby a declarat următoarele în urma acestei întrevederi: "Am discutat despre secetă, care a cauzat pierderi importante în sectorul agricol. Am discutat despre un larg spectru de probleme economice. În regiunea transnistreană locuiesc oameni şi aceştia suferă în urma calamităţilor naturale. Examinăm o serie de posibilităţi de acordare a ajutorului, şi vom vedea ce se poate face". De remarcat că aceste două întrevederi urmează unei serii de vizite întreprinse de Ambasadorul Kirby în regiunea transnistreană în ultimele luni, în timpul cărora acesta s-a întîlnit cu jurnalişti şi ONG-uri locale, inclusiv cu Mişcarea "Prorîv". Aceste vizite au atras o serie de critici la adresa diplomatului american din partea unor comentatori de la Chişinău precum că ar legitima idei, mişcări şi lideri separatişti. Opinia publicaţiei de faţă este că deşi presupun şi anumite riscuri, aceste vizite sînt necesare şi trebuie să continue deoarece oferă posibilitatea unei cunoaşteri şi înţelegeri reciproce. Este o deschidere de care trebuie să dea dovadă şi alte misiuni diplomatice acreditate la Chişinău, organizaţii internaţionale şi organizaţii neguvernamentale. Considerentul umanitar şi cel de solidaritate cu locuitorii de rînd ai regiunii transnistrene trebuie să prevaleze asupra temerilor de subminare a integrităţii teritoriale a RM.

• Bugetul regiunii transnistrene pentru anul 2008 nu va prevede la categoria venituri asistenţa financiară din partea Federaţiei Ruse de care Transnistria a beneficiat pînă în 2006. În vederea suplinirii veniturilor la buget din surse proprii, liderul transnistrean, Igor Smirnov, a propus sporirea cu 3% a impozitului pe vînzările cu amănuntul, precum şi creşterea impozitelor pe venit pentru întreprinderi. Propunerile au trezit discuţii aprinse în rîndul deputaţilor locali, care au considerat că acestea ar putea avea efecte nefaste asupra situaţiei social-economice a cetăţenilor, ar duce la creşterea nivelului inflaţiei pînă la 12% şi la creşterea excesivă a poverii fiscale asupra întreprinderilor. La fel de multe discuţii au trezit propunerile de a introduce gestionarea financiară directă a raioanelor Camenca şi Dubăsari, îndemnizaţii pentru pîine pentru pensionari şi măsuri de protecţie a veniturilor reale ale populaţiei în cazul creşterii inflaţiei. "În Transnistria există 134 000 de pensionari, 70 000 de bugetari şi doar 120 000 de angajaţi, dintre care 46 000 lucrează în industrie. Dacă nu vom avea 200 000 de angajaţi, atunci chiar dacă vom elabora cel mai bun sistem fiscal nu vom obţine rezultate", a declarat şeful legislativului, Evghenii Şevciuc, în contextul acestor discuţii. Astfel, se pare că nişte soluţii imediate pentru depăşirea situaţiei bugetare critice în care s-a pomenit regiunea în 2007 vor fi greu de identificat, impunîndu-se o revedere din temelie a politicilor economice şi fiscale ale regiunii.

Relaţii externe

Integrare europeană

Conferinţa "Lucrăm împreună – Consolidarea Politicii Europene de Vecinătate"

Pe 3 septembrie 2007, la Bruxelles, a avut loc Conferinţa "Lucrăm împreună – Consolidarea Politicii Europene de Vecinătate". Conferinţa a fost organizată la iniţiativa Comisiei Europene şi este primul eveniment de acest fel de la lansarea PEV încoace. La eveniment au participat înalţi funcţionari din cadrul instituţiilor europene, inclusiv, José Manuel Barroso, Preşedintele Comisiei Europene, şi Benita Ferrero-Waldner, Comisar pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate (PEV), precum şi înalţi oficiali, reprezentanţi ai mediilor de afaceri şi societăţii civile din statele participante în cadrul PEV.

La nivel oficial, Moldova a fost reprezentată la conferinţă de Andrei Stratan, ministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Organizînd această conferinţă, Comisia Europeană a dorit să înţeleagă mai bine care sînt doleanţele statelor participante în cadrul PEV, pentru a le integra apoi în oferta pe care UE o face vecinilor săi prin intermediul PEV. Conferinţa s-a înscris astfel într-un efort al UE de a perfecţiona şi a multiplica mecanismele de cooperare din cadrul PEV, după ce timp de trei ani şi ceva de la lansarea PEV părţile implicate sînt în măsură să tragă concluziile de rigoare referitor la funcţionarea PEV. Evenimentul urmează după două încercări ale UE de a îmbunătăţi la nivel conceptual formele şi conţinutul cooperării în cadrul PEV. Prima a fost făcută prin intermediul Comunicării Comisiei, din 4 decembrie 2006, privind consolidarea PEV, iar a doua – de Preşedinţia germană a Consiliului UE care, pornind de la Comunicarea Comisiei, a nuanţat într-un raport un şir de oportunităţi spre a fi valorificate de PEV.

Andrei Stratan, în discursul său de la conferinţă, a prezentat poziţia Chişinăului faţă de PEV, punînd accent pe necesitatea: (a) diversificării priorităţilor de acţiune cuprinse în Planurile de Acţiuni în contextul celor patru libertăţi: a bunurilor, cetăţenilor, serviciilor şi capitalului; (b) integrării economico-comerciale; (c) accesului pe piaţa internă a UE; (d) liberalizări graduale a regimului de vize între statele partenere şi UE şi (e) dezvoltării cadrului juridic al relaţiilor UE-Moldova.

Şedinţa Comitetului pentru Afaceri Externe al PE

Principalele puncte de reper din discursul său de la Conferinţa din 3 septembrie au fost reluate de Stratan şi în cadrul şedinţei Comitetului pentru Afaceri Externe al Parlamentului European (PE), din 12 septembrie curent. Stratan a reiterat necesitatea definirii unui nou cadrul juridic de relaţii cu UE, care să urmeze după 2008, şi care, a sugerat ministrul, să aducă treptat Moldova în spaţiul celor patru libertăţi.

CNIE

La 13 septembrie a.c., a avut loc şedinţa Comisiei Naţionale pentru Integrare Europeană (CNIE). În cadrul şedinţei, Valeriu Ostalep, viceministru al Afacerilor Externe şi Integrării Europene, a prezentat un raport referitor la stadiul actual al procesului de realizare a PAUEM şi al relaţiilor Moldova-UE.

A urmat apoi o intervenţie a prim-ministrului Vasile Tarlev. Acesta a informat audienţa că, deşi perioada prevăzută pentru îndeplinirea PAUEM va expira la 1 martie 2008, a emis o dispoziţie în care cere încheierea procesului de realizare a obiectivelor PAUEM pînă la 17 noiembrie 2007. De ce s-a ales data de 17 noiembrie 2007? Premierul a explicat că atunci se vor împlini 5 ani de la semnarea decretului Preşedintelui Voronin, document care a instituit CNIE, a cerut elaborarea "Concepţiei integrării europene" şi care a "pus prima piatră la temelia vectorului proeuropean". Pentru mai multă exactitate, se impun două precizări: (a) decretul menţionat a fost semnat pe 13 noiembrie 2002, şi (b) acesta prevedea, într-adevăr, constituirea CNIE, dar menită să elaboreze şi să prezinte Parlamentului spre aprobare Strategia de integrare europeană a Republicii Moldova, precum şi să elaboreze şi aprobe planul de acţiuni pentru realizarea acestei strategii^[1].

Vasile Tarlev a mai informat că CNIE urmează să se reunească săptămînal, în fiecare joi, pentru a se examina mersul procesului de realizare a obiectivelor PAUEM. Premierul a cerut ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene ca în termen de 10 zile să se întîlneacă cu ambasadorii statelor UE care au semnalat restanţe în implementarea PAUEM şi să clarifice problemele pe care aceştia le-au sesizat şi soluţiile corespunzătoare.

De asemenea, prim-ministrul a cerut ambasadelor moldoveneşti să fie mai active, avertizînd că ambasadorii care nu vor da randament vor fi rechemaţi din funcţie. Tot MAEIE i s-a solicitat să informeze asupra conţinutului rapoartelor "de dezinformare" scrise de "pseudopatrioţi […] pentru a deranja relaţiile dintre Moldova şi UE". În ideea ca Moldova să vorbească cu o sigură voce cu UE şi în virtutea reuniunilor viitoare ale subcomitetelor Moldova-UE instituite prin APC, Tarlev a cerut pe un ton categoric ministerelor de resort să-şi coordoneze de fiecare dată poziţiile cu MAEIE.

În cea mai mare parte a intervenţiei sale Vasile Tarlev s-a oprit la o analiză succintă a activităţii mai multor instituţii publice centrale, activitate privită prin optica realizării PAUEM. Instituţiile vizate au fost: MAI, CCCEC, MJ, CSM, CCA, MEC, MAIA, Serviciul Vamal, MPSFC, MTGD şi MAPL. Premierul a accentuat, în special, restanţele acestor instituţii, avertizînd conducătorii acestora să ia de urgenţă măsurile de rigoare pentru eliminarea lor şi a lăsat să se înţeleagă că în caz contrar "următorii paşi pot fi mult mai duri". În acelaşi spirit, premierul a atenţionat asupra responsabilităţii personale a primelor persoane din instituţiile publice, în cazul în care viitorul raport al Comisiei Europene va menţiona vreo astfel de instituţie ca avînd anumite restanţe. Dacă va fi vizată vreo instituţie, răspunderea conducătorului acesteia, a asigurat Tarlev, "va fi foarte dură".

Fiind categoric în afirmaţiile sale, Vasile Tarlev a lăsat să se înţeleagă că el nu vrea să fie "ţap ispăşitor", dacă vor exista probleme în ceea ce priveşte executarea PAUEM şi, în general, în relaţiile dintre Moldova şi UE. Tonalitatea severă a accentelor puse de premier ar putea fi explicată prin hotărîrea acestuia să evite situaţia de la sfîrşitul anului 2006 cînd Preşedintele Voronin a avertizat Guvernul că ar putea primi "cartonaşul roşu" pentru starea de lucruri la capitolul integrare europeană. Cu alte cuvinte, prim-ministrul şi-a luat măsurile de precauţie ca să nu mai fie admonestat de Preşedinte. Iar dacă vor exista probleme, Tarlev va putea lesne invoca responsabilitatea personală a miniştrilor.

Asistenţă

La 3 septembrie curent, în cadrul Programului de Securitate Alimentară 2006, UE a acordat Moldovei 4 mln euro. Bugetul total al Programului de Securitate Alimentară 2006 este de 9,2 milioane euro. Prima tranşă în valoare de 1,2 mln a fost transferă în contul trezoreriei Moldovei în octombrie 2006, iar restul urmează a fi transferat pînă la sfîrşitul anului 2007.

Moldova a mai primit din partea UE 3 mln euro pentru atenuarea consecinţelor secetei din vara acestui an. Delegaţia Comisiei Europene la Chişinău a precizat că această măsură este doar una pe termen scurt, urmînd ca pe termen mediu şi lung UE să sprijine bugetul de stat al Moldovei. În contul acestuia se aşteaptă ca UE să aloce aproximativ 40 mln euro în următoarele şase luni.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relaţiile oficiale dintre Moldova şi România au rămas în perioada de referinţă la acelaşi nivel critic. MAEIE a convocat însărcinatul cu afaceri al Ambasadei României la Chişinău, Monica Sitaru, pentru a i se comunica îngrijorarea în legătură cu intenţiile unui deputat din Parlamentul României de a primi cetăţeni moldovei în audienţă la Chişinău. Deputatul care a venit totuşi în Chişinău, la invitaţia PPCD, şi-a motivat gestul spînînd că audienţele au vizat doar problemele acordării cetăţeniei române, obţinerii vizelor de intrare pe teritoriul României, relaţiile dintre Moldova şi România şi alte chestiuni conexe.

Principalul eveniment din perioada de referinţă în măsură să influenţeze pe viitor relaţiile moldo-române a fost adoptarea de către Guvernul român a Ordonanţei de urgenţă pentru modificarea Legii cetăţeniei. Aceasta este menită să faciliteze procesul de obţinere a cetăţeniei române, inclusiv de către cetăţenii R. Moldova. Ordonanţa aduce mai multe noutăţi, între care:

1. Modifică componenţa Comisiei pentru cetăţenie, care va fi formată din consilieri juridici asimilaţi magistraţilor, din Ministerul Justiţiei, şi care va funcţiona permanent. Pînă în prezent, cererile referitoare la cetăţenie sînt soluţionate de o Comisie formată din judecători de la Tribunalul Bucureşti, care nu pot efectua această activitate cu caracter permanent;
2. Acordarea cetăţeniei se va face prin ordin al ministrului Justiţiei, la propunerea Comisiei pentru cetăţenie. Pînă în prezent, acordarea cetăţeniei se face la propunerea Ministerului Justiţiei, prin hotărîre de Guvern, care presupune o procedură complexă de elaborare şi de avizare;
3. Solicitantul va putea completa dosarul prin corespondentă, fără a fi nevoie să se prezinte la Comisie, în termen de 6 luni de la primirea unei notificări în acest sens;
4. Cetăţenia română se va dobîndi la data depunerii jurămîntului de credinţă fată de România, ceremonie ce se va organiza în termen de 3 luni de la data publicării în Monitorul oficial, partea I, a ordinului ministrului Justiţiei de acordare a cetăţeniei.

Republica Moldova – Rusia

După ce autorităţile moldovene au calificat drept părtinitoare şi inutile pe viitor inspecţiile Rospotrebnadzor la întreprinderile vinicole din Moldova, în urma ultimei inspecţii a experţilor acestui serviciu din 8–13 august 2007, Rospotrebnadzor a anunţat la scurt timp că problema exportului de vinuri moldoveneşti în Rusia ar putea fi soluţionată dacă va mai fi efectuată o vizită de inspecţie la întreprinderile de profil din Moldova.

Amintim, în context, că pînă în prezent 17 întreprinderi vinicole din Moldova au primit permisiunea de a prezenta pentru expertiză mostre ale producţiei destinate comercializării, 11 companii moldoveneşti au prezentat deja astfel de mostre, iar altele 7 au primit certificate sanitaro-epidemiologice pentru 149 tipuri de produse comercializate de acestea.

Potrivit Rospotrebnadzor, pentru exportul vinurilor moldoveneşti în Rusia a fost stabilit în calitate de "ghişeu unic" punctul vamal "Borovsk" şi fiecare partidă de produse alcoolice destinată exportului va mai fi supusă unei expertize.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

La 6 septembrie 2007, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărîrea sa în cauza Ungureanu c. Moldovei. CEDO a constatat violarea drepturilor la un proces echitabil, la un recurs efectiv şi la protecţia proprietăţii. Moldova a fost obligată să-i acorde reclamantului 500 euro cu titlu de prejudiciu moral. Pînă în prezent CEDO a pronunţat hotărîri împotriva Moldovei în 69 de cauze.

Studii, analize, comentarii

Reflecţii asupra proiectului de buget pentru 2008
Iurie Gotişan, 15 septembrie 2007

Proiectul de buget pentru 2008 poate fi comentat din două puncte de vedere, sau pe două direcţii, atît cantitativ, cît şi calitativ. Avem în vedere indicatorii macroeconomici de bază şi financiari care au stat la elaborarea bugetului de stat

»»»