versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Inflaţia: gânduri redate prin cuvinte, Galina Şelari
Analiza social-economică a regiunii transnistrene, Maxim Kuzovlev
Comunicarea Comisiei "O Politică Europeană de Vecinătate Viguroasă". Concluzii preliminare pentru Moldova, Sergiu Buşcaneanu

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

• Denis Vition este eliberat din funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie;
• Parlamentul a desemnat trei membri ai Comisiei de Certificare: – deputatul PCRM Gheorghe Popa; preşedintele Asociaţiei Veteranilor Ala Mironic (membru a PCRM) şi Galina Bostan, director al Centrului de Analiză şi Prevenire a Corupţiei.

1.2. Acte legislative

Legea cu privire la tutun şi la articolele din tutun. Se stabilesc bazele juridice, economice şi sociale de organizare a activităţii de cultivare, prelucrare postrecoltare şi industrială a tutunului, de import, fabricare, păstrare şi comercializare a articolelor din tutun şi sînt reglementate raporturile ce apar ca urmare a acestor activităţi. Dezbaterea legii a generat multiple propuneri şi amendamente din partea deputaţilor, atît de opoziţie, cît şi majoritari. Principalele prevederi care au generat discuţii aprinse e referă la interzicerea fumatului în locurile publice, interzicerea publicităţii articolelor din tutun în mass-media şi săli de cinema, mesajele de avertisment obligatorii. Cu toate o parte din prevederi au fost perfecţionate, reprezentanţii Coaliţiei ONG de promovare a politicilor de control asupra tutunului susţin că noua lege nu va schimba esenţial situaţia actuală existentă. Obiecţiile pe care le înaintează reprezentanţii ONG-urilor se referă la lipsa de sancţiuni clare şi adecvate pentru încălcarea noilor dispoziţii, lipsa unui organ abilitat să verifice respectarea legii şi a mecanismului de comunicare a încălcărilor, implicarea superficială a Ministerului Sănătăţii în perfecţionarea proiectului şi ulterioara aplicare a acesteia etc.

Legi pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (revizuirea legislaţiei în cadrul mecanismului Ghilotina II). Prin documentele aprobate, principiile Legii nr. 235-XVI din 20.07.2006 privind principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător au fost transpuse în legile ce ţin de reglementarea afacerilor. Novaţii importante vizează:

• modificări semnificative au fost aduse legislaţiei care reglementează licenţierea unor genuri de activitate (stabilirea unor principii noi ale licenţierii, stabilirea unor criterii clare şi univoce de determinare a genurilor de activitate licenţiate, definirea mai clară a noţiunilor existente şi propunerea unor definiţii noi; stabilirea unor temeiuri şi proceduri unice şi echilibrate de eliberare, suspendare şi retragere a licenţelor, de control asupra respectării condiţiilor de licenţiere; stabilirea asigurării accesului liber şi gratuit al publicului (prin reţeaua Internet) la registrele de licenţiere).
• stabilirea sancţiunilor aplicabile persoanei cu funcţii de răspundere a unei autorităţi publice, care s-a făcut vinovată de neîndeplinirea obligaţiilor sale de serviciu în ceea ce priveşte soluţionarea cererii de autorizare (licenţe, permise, certificate, avize, aprobări, coordonări, alte operaţiuni administrative similare) prin care se permite solicitantului să iniţieze şi/sau să desfăşoare o afacere.
• transpunerea în Legea privind actele normative ale Guvernului şi ale altor autorităţi ale administraţiei publice centrale şi locale a principiilor previzibilităţii reglementării activităţii de întreprinzător, principiului transparenţei decizionale şi a reglementării activităţii de întreprinzător, principiului analizei impactului de reglementare.

Legea pentru modificarea unor acte legislative (procedura de validare a mandatului de deputat). Legea stabileşte, că după anunţarea de către Parlament a vacanţei mandatului de deputat, Comisia Electorală Centrală, în termen de 10 zile, va examina candidatura supleantului imediat următoare de pe lista partidului, organizaţiei social – politice sau blocului electoral al cărui mandat devine vacant şi o va înainta spre validare Curţii Constituţionale. În prezent CEC examinează chestiunile respective doar la sesizarea respectivului concurent electoral, legea nu obligă să se sesizeze din oficiu, situaţie care a generat deja un conflict (reprezentantul unei formaţiuni ce a făcut parte, dar ulterior s-a retras din Blocul electoral "Moldova Democrată" nu era validat pe motiv că CEC nu era sesizată oficial de conducerea Partidului Alianţa "Moldova Noastră").

Legea cu privire la prelungirea mandatului consiliului local şi al primarului satului Corjova, raionul Dubăsari. Legea este adoptată prin derogare de la prevederile Codului electoral şi ale Legii privind administraţia publică locală, stabilind că se prelungeşte, cu titlu de excepţie, mandatul consiliului local şi al primarului satului Corjova, raionul Dubăsari, pînă la crearea condiţiilor necesare desfăşurării unor alegeri democratice, libere şi corecte, în conformitate cu legislaţia în vigoare a Republicii Moldova şi cea internaţională, dar nu mai tîrziu de data alegerilor locale generale din anul 2011. Legea specială de derogare a fost necesară pe motiv că actualmente legislaţia permite prelungirea mandatului consilierului local şi a primarului prin lege organică, numai în caz de război sau catastrofă, iar situaţia din satul Corjova, unde alegerile sînt împiedicate de autorităţile separatiste, nu se încadrează în normele legale numite şi nu-şi găseşte astfel soluţie generală.

Legi pentru ratificarea unor acte internaţionale:

• Protocolul opţional la Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice(New-York, 1966). Prin acest document se recunoaşte competenţa Comitetului pentru Drepturile Omului al ONU de a primi şi de a examina comunicări parvenite de la persoane fizice ce ţin de jurisdicţia RM , care pretind a fi victime ale unor violări a vreunuia dintre drepturile enunţate în Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice;
• Protocolul adiţional la Convenţia privind drepturile omului şi biomedicină vizînd transplantul de organe şi ţesuturi de origine umană (Strasbourg, 2002);

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2008. Veniturile vor constitui peste 6.25 miliarde lei, iar cheltuielile peste 6,27 miliarde lei, cu un fond de rezervă de 135 milioane de lei. Contribuţia individuală de asigurări sociale de stat obligatorii datorată de salariaţii asiguraţi angajaţi prin contract individual de muncă sau prin alte contracte în vederea îndeplinirii de lucrări sau prestării de servicii se stabileşte în proporţie de 5% din salariul lunar şi din celelalte recompense, dar baza de calcul anuală nu va depăşi suma de 3 salarii medii lunare prognozate pe economie înmulţite la 12.

Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul 2008. Veniturile şi cheltuielile se vor cifra la 2,6 miliarde de lei, cu 708 milioane (36,6%) mai mult comparativ cu anul 2007. Prima de asigurare obligatorie calculată în sumă fixă în valoare absolută pentru categoriile de plătitori care nu au salariu permanent va constitui 1893 lei, iar plătitorii care achită prima de asigurare în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a legii beneficiază de o reducere în mărime de 50%. Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală calculată în procente la salariu şi la alte recompense se stabileşte în mărime de 6% (3% pentru angajator şi 3% pentru angajat).

Legea pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2007. Modificările aduse vizează majorarea veniturilor cu 919,9 mil. lei, iar a cheltuielilor cu 1126,9 mil. lei. Cele mai mari majorări la venituri se prevăd de la impozitele pe venit (128,3 mil.lei), la TVA (361,2 mil.lei), accize (37,7 mil.lei), impozitele asupra comerţului exterior (73,1 mil.lei), taxe rutiere (10,6 mil.lei), granturi (84,7 mil.lei). La partea de cheltuieli, principale alocări suplimentare sînt pentru: acoperirea insuficienţei la plata salariilor şi pensiilor militarilor – 247,7 mil.lei; acoperirea insuficienţei în legătură cu majorarea salariilor din anul curent – 189,7 mil.lei; – reabilitarea drumurilor – 132,3 mil.lei; – deservirea datoriei de stat interne în legătură cu creşterea ratei dobînzilor la împrumuturile interne – 69,5 mil.lei; – completarea fondului statutar al Î.S. "Calea ferată din Moldova" – 92 mil.lei; – alocarea pentru sectorul agricol a 64,7 mil.lei pentru procurarea seminţelor, motorinei şi asigurarea cu furaje, din contul ajutorului umanitar, acordat de guverne şi agenţi externi pentru depăşire urmărilor secetei din vara anului curent; – crearea staţiilor de maşini şi tractoare – 16,3 mil.lei; – pentru realizarea planului privind consolidarea sistemului vamal – 78,5 mil.lei; – pentru programul complex de valorificare a terenurilor noi şi de sporire a fertilităţii solurilor – 38 mil.lei; – pentru rambursarea împrumuturilor preferenţiale acordate unor categorii ale populaţiei şi plata dobînzilor aferente acestor împrumuturi – 33,5 mil.lei; – procurarea sediului Ambasadei Republicii Moldova la Praga – 39 mil.lei; – Companiei "Teleradio-Moldova" pentru achitarea arendei circuitelor şi emiţătoarelor şi altor cheltuieli – 9,7 mil.lei. – procurarea reamobilelor şi altui utilaj performant pentru instituţiile medicale ale Asociaţiei Curativ – Sanatoriale şi Ministerului Afacerilor Interne – 8,1 mil.lei; – reconstrucţia spitalului de boli tuberculoase Vorniceni şi Centrului de recuperare pentru copii cu handicap sever al aparatului locomotor – 41,0 mil.lei; – extinderea fondului forestier – 20 mil.lei; – reţele de gaze naturale – 32,3 mil.lei.

Hotărîrea privind aprobarea devizului de cheltuieli al Parlamentului pentru anul 2008. În 2007 cheltuielile bugetare pentru întreţinerea Parlamentului au constituit circa 64 milioane de lei, iar în anul 2006 aproape 53 milioane de lei. Proiectul publicat pe pagina web a Parlamentului nu a fost însoţit de nota de argumentare, lipsesc informaţii detaliate despre sursele ce vor fi alocate pentru asigurarea activităţii spicherului şi adjuncţilor acestuia, a fracţiunilor parlamentare şi a comisiilor permanente. De notat că prin Legea nr.430-XVI din 27.12.2006, din Regulamentul Parlamentului a fost exclusă prevederea care obliga la verificarea şi aprobarea în plen a dării de seamă despre executarea bugetului Parlamentului, după verificarea acestea de către Comisia parlamentară de specialitate. Experţii remarcă că această situaţie a redus considerabil transparenţa gestionării mijloacelor bugetare, chiar dacă anterior Curtea de Conturi a indicat asupra unor nereguli în gestiunea financiară şi materială a mijloacelor alocate legislativului, iar instanţele de judecată au obligat la publicarea informaţiilor despre cheltuielile acestei instituţii.

Hotărîrea cu privire la aprobarea bugetului Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare pe anul 2008. CNPF va avea în 2008 venituri în sumă de 13080,8 mii lei şi cheltuieli în sumă de 12626,3 mii lei. Sînt aprobate mărimea taxelor şi plăţilor percepute de Comisie, condiţiile de salarizare a membrilor Consiliului de administraţie şi angajaţilor Comisiei. În anul 2006 veniturile au constituit 10 milioane de lei, iar în 2007, peste 12,5 milioane de lei.

1.3. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri

Procurorul General a informat deputaţii că se depun toate eforturile pentru elucidarea circumstanţelor dispariţiei în anul 2002 a deputatului Vlad Cubreacov. Sînt întreprinse acţiuni de urmărire penală, dar la etapa actuală nu există suficiente probe care ar permite o concluzie clară şi promptă, în vederea confirmării sau infirmării versiunii bazată pe declaraţiile lui Cubreacov sau ale celor doi ex-membri ai partidului, Ion Neagu şi Sergiu Burcă. Procuratura şi Ministerul Afacerilor Interne necesită încă o perioadă de timp pentru a elucida circumstanţele.

Întrebări. Interpelări

Fracţiunea AMN a cerut Curţii de Conturi, sa efectueze un control al activităţii Companiei "Teleradio-Moldova", iar Procuraturii Generale i s-a cerut să verifice legalitatea organizării concursului de selectare a companiei de audit, angajata pentru efectuarea controlului gestiunii financiar-economice. De la Camera de Licenţiere s-a cerut verificarea raportului prezentat de către firma angajată de conducerea Companiei "Teleradio- Moldova", a standardelor de audit şi a corespunderii activităţii Firmei "Industrial Consult" condiţiilor de licenţiere.

Deputatul PSL Valentina Stratan a cerut Agenţiei Construcţii şi Dezvoltare a Teritoriului să prezinte temeiurile legale ale aprobării Ordinului nr.149 din 16.11 2007, prin care a fost interzisă recepţia finală a lucrărilor şi obiectivelor nefinalizate în aţa-numita "variantă albă". Se solicită lămurirea termenului "varianta alba", informaţii privind costurile economice ale acestuia şi dacă a fost consultată opinia antreprenorilor, a asociaţiilor de protecţie a drepturilor consumatorilor.

Deputatul PPCD Ion Varta a cerut Guvernului prezentarea informaţiilor concludente şi a unor obiective privind importurile şi exporturile realizate în anului 2007, cu indicaţia cantităţilor acestora şi a ţărilor e unde se importă şi unde se exportă producţia din RM. Informaţia este solicitată pentru a stabili dacă s-au produs schimbări calitative în raportul dintre export şi import, dacă politicile pe care le aplică în acest domeniu executivul sînt eficiente.

Deputatul PDM Valentina Buliga a cerut Guvernului informaţie privind starea de lucruri la SA "Farmaco", despre valorificarea a 16 milioane de lei alocate din bugetul de stat pentru susţinerea întreprinderii, impactul asupra nomenclaturii de medicamente şi asupra preţurilor acestora. Se mai solicită informaţie despre intenţiile Guvernului de a privatiza întreprinderea. Se mai solicită informaţii despre impactul cost-eficienţă a Hotărîrii Guvernului nr.1123 din 15.10.2007 privind aprovizionarea instituţiilor medico-sanitare publice cu antibiotice doar de la aceasta întreprindere.

Declaraţii

La întrevederea cu Jean-Louis Laurens, Director general pentru Afaceri Politice al CE, spicherul Marian Lupu a declarat că Parlamentul a îndeplinit practic integral angajamentele faţă de CE, cu excepţia a două documente: proiectul de lege privind partidele politice şi proiectul Codului educaţiei. Potrivit spicherului, proiectul de lege cu privire la partidele politice va fi examinat în lectură finală pînă la finele sesiunii curente, iar la începutul sesiunii de primăvară 2008 Parlamentul va examina proiectul Codului educaţiei şi proiectul de lege privind finanţele publice locale, care, după aprobare în prima lectură, vor fi trimise spre expertizare Consiliului Europei. Experţi independenţi remarcă însă că autorităţile Moldovei nu şi-au realizat şi alte obligaţii asumate faţă de CE:

• garantarea prin legislaţie a exercitării depline a mandatului de parlamentar fără frica de a-şi pierde mandatul sau imunitatea pe motive politice;
• conformarea cu Carta Europeană pentru autoguvernarea locală a legislaţiei şi practicilor privind statutul municipiului Chişinău;
• conformarea cu Carta Europeană pentru autoguvernarea locală a legislaţiei şi practicilor privind finanţele publice locale;
• condamnarea principiului destituirii primarului de Comrat de către Adunarea Populară a Găgăuziei şi investigarea motivelor numeroaselor cazuri de urmărire penală a liderilor opoziţiei la nivel naţional şi local;
• reformarea sistemului judecătoresc prin revizuirea împuternicirilor extinse ale Procuraturii Generale;
• dezvoltarea abordării multiculturale şi pluraliste pentru educaţie, în special din punctul de vedere al predării limbilor, istoriei şi geografiei;
• transformarea Companiei Teleradio-Moldova într-un autentic serviciu public al audiovizualului;
• asigurarea libertăţii întrunirilor (adoptarea noii legi în domeniu) ş.a.

Liderul Partidului Naţional Liberal Vitalia Pavlicenco a difuzat o declaraţie întitulată "Despre comportamentul inadmisibil al comunistului Voronin", în cuprinsul căreia acuză şeful statului de atacuri neîntemeiate la adresa României şi ameninţare de a părăsi Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, propunînd să se revină la problema revocării din funcţie a şefului statului.

Guvern

2.1. Numiri. Remanieri

• Evgheni Pisov este eliberat din funcţia de viceministru al Culturii şi Turismului. Pisov a fost numit în respectiva funcţie recent, după ce PCRM a pierdut alegerile în consiliul raional Orhei.
• Rodica Scutelnic a fost numită consilier principal de stat pentru probleme sociale.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la executarea în anul 2007 a Planului de acţiuni privind realizarea Strategiei de atragere a investiţiilor şi promovare a exportului pentru anii 2006–2015. Activitatea în domeniu s-a axat pe:

• elaborarea şi punerea în aplicare a legislaţiei în domeniu;
• organizarea cursurilor de instruire privind oportunităţile creării centrelor de marketing;
• revizuirea şi optimizarea cadrului normativ de reglementare a activităţii de întreprinzător şi revizuirea masivă a legilor;
• aplicarea principiului "ghişeului unic";
• semnarea acordurilor interguvernamentale bilaterale privind promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor şi evitarea dublei impuneri (7 acorduri);
• promovarea imaginii Moldovei pe pieţele internaţionale şi consolidarea cooperării cu ţările Europei de Sud-Est în domeniul promovării investiţiilor şi îmbunătăţirii climatului investiţional (au fost stabilite relaţii cu 6 organizaţii internaţionale, au avut loc 15 expoziţii internaţionale în cadrul Centrului Internaţional de Expoziţii "Moldexpo" S.A., a fost asigurată participarea Moldovei la expoziţii şi forumuri internaţionale, au fost repartizate broşuri, precum: "Ghidul investiţional", "Moldova – în cifre şi fapte", un set de informaţii pentru potenţialii investitori străini, informaţia se actualizează pe site-ul oficial www.miepo.md);
• s-a majorat fluxul investiţiilor în economia naţională (volumul total de investiţii în capitalul fix în primele 9 luni, au depăşit cu 28,7% indicatorul perioadei corespunzătoare din anul precedent);
• în primul semestru al anului 2007 fluxul investiţiilor străine directe în economia RM a însumat 200,5 mil.dolari SUA, înregistrînd o creştere de 1,9 ori, sau cu 94,7 mil.dolari SUA mai mult în comparaţie cu perioada analogică din anul 2006. Volumul total de investiţii străine directe efectuate în economie, conform situaţiei la 1 iulie 2007, a constituit 1505,4 mil.dolari SUA;
• în lunile ianuarie – septembrie ale anului 2007 activitatea economică externă s-a caracterizat printr-o creştere considerabilă a exportului şi importului (volumul exportului a crescut cu 28,4% în comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, iar importul – cu 37,3%).

Hotărîrea privind aprobarea reducerii personalului organelor de control. Deşi Guvernul hotărîse anterior că se reduce cu 10 la sută numărul de personal antrenat în exercitarea funcţiilor de control (HG nr.1163/25.10.2007), prin recenta decizie s-a decis că personalul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat se va reduce cu 52 de unităţi, numărul de angajaţi ai Direcţiei de investigare a fraudelor din cadrul MAI se va micşora cu 20 de unităţi, ai Inspectoratului Principal de Stat în Standardizare, Metrologie şi Protecţia Consumatorului se va reduce cu 14 unităţi, ai Inspectoratului Ecologic de Stat – cu 27 de unităţi şi ai Agenţiei Construcţii şi Dezvoltarea Teritoriului – cu 7 unităţi. Anterior era stabilită şi reducerea numărului angajaţilor CCCEC, însă decizia curentă omite acest domeniu.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• privind Planul Naţional de Dezvoltare pe anii 2008–2011;
• privind regimul armelor, muniţiilor, materiilor şi substanţelor explozive;
• privind libertatea întrunirilor (este una din restanţele RM faţă de Consiliul Europei);

Hotărîri privind alocarea mijloacelor financiare:

• din fondul de rezervă al Guvernului se alocă Aparatului Preşedintelui RM 105 mii lei, pentru a achita "costurile lucrărilor de elaborare şi confecţionare a modelelor distincţiilor de stat şi a atribuţiilor aferente".

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Investiţiile din zona Giurgiuleşti

Prim-ministrul Vasile Tarlev a convocat responsabilii din cadrul Guvernului pe problema realizării portofoliului de proiecte investiţionale din zona Giurgiuleşti. Ministrul Economiei şi Comerţului a informat că terminalul petrolier din Giurgiuleşti deja este funcţional, iar la finele săptămînii trecute a început comercializarea pe piaţa moldovenească a produselor petroliere importate pe cale maritimă. Concomitent au început activităţile de proiectare a portului de marfă şi pasageri din zona de sud a Moldovei. În vederea asigurării accesului spre port se realizează construcţia segmentului de cale ferată Cahul-Giurgiuleşti. Primul ministru a atenţionat că funcţionarea terminalului şi portului urmează să contribuie la crearea a circa 3 mii noi locuri de muncă.

Întrevedere cu Asociaţia investitorilor străini

Discuţiile Primului-ministru cu reprezentanţii investitorilor s-au axat pe teme ce vizează îmbunătăţirea climatului investiţional din Moldova, măsurile ce se impun pentru atragerea unui flux sporit de investiţii în economia naţională. Investitorii au menţionat că dialogul între administraţia publică centrală şi comunitatea de afaceri a avansat foarte mult pe parcursul ultimilor ani, graţie cărui fapt s-a reuşit soluţionarea mai multor probleme cu care se confruntau anterior oamenii de afaceri. În special, a fost evidenţiată receptivitatea Guvernului la diverse probleme expuse, inclusiv la cele enunţate în "Cartea Albă". Totodată, investitorii au opinat că acţiunile de perfecţionare a cadrului legislativ-normativ, precum şi a celui fiscal trebuie să continue întru crearea unor condiţii stimulatorii noi de atragere a capitalului străin în Moldova. În acest context, ei s-au pronunţat pentru urgentarea promovării legii salarizării în sectorul real al economiei. Primul-ministru a subliniat că Guvernul şi în continuare va crea condiţii necesare pentru afluxul investiţiilor în sectoarele prioritare pentru economia naţională, va optimiza cadrul legal pentru promovarea şi susţinerea investiţiilor.

Ultima şedinţă a Comisiei pentru Integrare Europeană

Prim-ministrul a prezidat şedinţa Comisiei pentru Integrare Europeană, în cadrul căreia a fost făcut bilanţul implementării Planului de Acţiuni RM-UE pe parcursul anului 2007. Ministrul afacerilor externe şi integrării europene a menţionat că măsurile întreprinse de autorităţile moldoveneşti în vederea realizării prevederilor Planului de Acţiuni au fost apreciate înalt de către oficialităţile europene atît în cadrul vizitei Preşedintelui RM la Bruxelles, cît şi în cadrul reuniunii a VII-a a Comitetului de Cooperare RM-UE. Vasile Tarlev a salutat eforturile Comisiei pentru Integrare Europeană în vederea implementării eficiente a Planului de Acţiuni, printre succese fiind remarcată preluarea în premieră de către Moldova a patru preşedinţii în cele mai importante organizaţii regionale: Procesul de Cooperare în Europa de Sud Est (SEECP), Iniţiativa Central Europeană (ICE), CEFTA şi RACVIAC. De asemenea, a fost apreciată semnarea Acordului privind facilitarea regimului de vize şi readmisie, care va intra în vigoare începînd cu unu ianuarie 2008, precum şi obţinerea deciziei ţărilor-membre ale UE de a oferi Moldovei regimul de comerţ asimetric cu Uniunea Europeană. Potrivit Premierului, cu eforturi comune – a societăţii şi conducerii ţării – va fi posibilă dobîndirea celor patru libertăţi ale UE: circulaţia liberă a mărfurilor, capitalurilor, cetăţenilor şi serviciilor. Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene în comun cu alte ministere responsabile a fost însărcinat să prezinte o listă a recomandărilor privind acţiunile care necesită a fi întreprinse pentru finalizarea planului de Acţiuni RM-UE, formulate de experţi europeni. De notat că, după luarea de atitudine a unor oficiali străini şi după ce şeful statului a recunoscut că există mai multe restanţe şi neajunsuri în implementarea Planului de acţiuni, se atestă anumite schimbări şi în retorica şefului executivului, care nu mai insistă la "finalizarea tuturor acţiunilor pînă pe 17 noiembrie 2007" şi nici asupra lipsei de obiectivitate din partea observatorilor şi experţilor independenţi.

Preocupări privind vacanţa de Revelion şi Crăciun

Conform unei hotărîri adoptate de Guvern, se consideră zilele de 31 decembrie 2007 şi 2–4 ianuarie 2008, zile de odihnă, iar zilele de sîmbătă, 29 decembrie 2007, 26 ianuarie 2008, 16 februarie 2008 şi 15 martie 2008 – zile lucrătoare. Ministerele, alte autorităţi administrative centrale, conducătorii întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor vor asigura în zilele de recuperare activitatea eficientă a unităţilor subordonate. Este pentru prima dată cînd Guvernul şi-a asumat răspunderea să fixeze o vacanţă atît de îndelungată, motiv care a generat ulterior intervenţii suplimentare:

• a fost emisă Dispoziţia privind distribuirea prestaţiilor de asigurări sociale, care a dispus Casei Naţionale de Asigurări Sociale, în comun cu Trezoreria Centrală a Ministerului Finanţelor, să asigure transferarea către Banca de Economii S.A. şi centrele de poştă care se deservesc în filialele teritoriale ale Băncii de Economii S.A. a mijloacelor financiare necesare pentru achitarea pensiilor şi alocaţiilor sociale de stat. Ministerul Finanţelor va asigura transferarea mijloacelor băneşti necesare pentru achitarea plăţilor nominalizate, iar Băncii Naţionale a Moldovei i se recomandă "să îndestuleze cu numerarul necesar Banca de Economii S.A. pentru efectuarea plăţilor menţionate". Întreprinderea de Stat "Poşta Moldovei" şi Banca de Economii S.A. sînt obligate să organizeze activitatea subdiviziunilor teritoriale subordonate pentru a asigura achitarea în termenul stabilit a pensiilor şi alocaţiilor sociale de stat;
• potrivit altei dispoziţii, organele publice centrale şi locale urmează să elaboreze grafice de serviciu pentru persoanele cu funcţii de răspundere pentru perioada sărbătorilor de iarnă. De asemenea, urmează a fi create grupuri operative, care vor monitoriza în permanenţă situaţia şi vor putea să intervină în caz de necesitate;
• conform încă unei indicaţii, Ministerul Dezvoltării Informaţionale va organiza în zilele de sărbători activitatea serviciilor subordonate care vor perfecta în termene optime actele de identitate tuturor solicitanţilor.

Preşedinţie

3.1. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Vizită în Bulgaria

În cadrul vizitei de lucru a Preşedintelui Republicii Moldova în Republica Bulgaria, şeful statului moldovean a avut o întrevedere bilaterală cu Preşedintele Republicii Bulgaria, Gheorghi Pîrvanov. Pîrvanov a salutat prezenţa şefului statului în Bulgaria, accentuînd semnificaţia deosebită a participării Preşedintelui Republicii Moldova la festivităţile prilejuite de aniversarea a 130-a de la eliberarea oraşului Plevna. În cursul întrevederii a fost remarcat dialogul politic consistent şi relaţiile excelente moldo-bulgare, exprimîndu-se interesul reciproc pentru intensificarea cooperării bilaterale în diverse domenii. Vladimir Voronin a menţionat susţinerea constantă de către Bulgaria a aspiraţiilor de integrare europeană a Republicii Moldova, iar Gheorghi Pîrvanov a dat asigurări că autorităţile bulgare vor sprijini şi pe viitor Republica Moldova în procesul de integrare în UE şi de identificare a unei soluţii durabile pentru conflictul transnistrean. A fost remarcat şi faptul intensificării colaborării comercial-economice moldo-bulgare, părţile pledînd pentru valorificarea plenară a potenţialului existent în relaţiile economice dintre cele două ţări.

La invitaţia şefului statului bulgar, Preşedintele RM a participat la festivităţile prilejuite de aniversarea a 130-a a eliberării oraşului Plevna. În cadrul solemnităţii Vladimir Voronin a rostit un discurs în care s-a referit la semnificaţia evenimentului marcat la Plevna, menţionînd că anume de la Chişinău, a început marşul eliberator al armatei ruse în Bulgaria. Şeful statului a felicitat asistenţa cu prilejul remarcabilului jubileu, cu ocazia aniversării eliberării Bulgariei, adresînd urări de pace şi prosperitate întregului popor bulgar.

Eficientizarea MAPL

Preşedintele Republicii Moldova a convocat astăzi factori de decizie din cadrul Guvernului într-o şedinţă în problema eficientizării activităţii direcţiilor teritoriale control administrativ ale Ministerului Administraţiei Publice Locale (MAPL). În cursul şedinţei au fost discutate aspecte vizînd eficientizarea activităţii şi optimizarea structurii Ministerului şi a direcţiilor control administrativ ale acestuia. Şeful statului a subliniat necesitatea eficientizării controlului asupra legalităţii actelor adoptate de organele administraţiei publice locale, dar şi a stabilirii unor relaţii de colaborare mai fructuoase între direcţiile control administrativ şi organele administraţiei publice locale.

Valorificarea calităţii de membru al ECOSOC

Vladimir Voronin a prezidat astăzi o şedinţă la tema activităţii Republicii Moldova în cadrul Consiliului Economic şi Social al ONU (ECOSOC) şi organele sale subsidiare, la care ţara noastră este parte. Preşedintele ţării a menţionat importanţa alegerii Republicii Moldova, pentru prima dată în istoria sa, în calitate de membru al Consiliului Economic şi Social pentru perioada 2008–2010. În această calitate, pe parcursul a trei ani, Republica Moldova urmează să contribuie la examinarea şi soluţionarea problemelor de ordin economic, social, cultural, umanitar şi privind drepturile omului care se află pe agenda ONU, să avanseze iniţiativele sale în acest sens pe agenda Organizaţiei Naţiunilor Unite. Şeful statului a afirmat că în vederea realizării acestui deziderat se impune crearea unui Grup interministerial de lucru, sub conducerea ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene, care va coordona şi va monitoriza activitatea delegaţiilor Republicii Moldova în cadrul ECOSOC şi organelor sale subsidiare, la care statul este parte. De asemenea, Preşedintele s-a menţionat necesitatea elaborării, aprobării şi realizării unui plan de acţiuni, cu implicarea directă a ministerelor de resort, care ar include obiectivele activităţii Republicii Moldova în cadrul ECOSOC în perioada 2008–2010.

Pregătiri pentru aniversarea întemeierii Statului Moldovenesc

La şedinţa Comisiei de Stat pentru desfăşurarea acţiunilor consacrate sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc au fost lansate mai multe propuneri care urmează să fie incluse în proiectul Planului de acţiuni consacrate sărbătoririi. Şeful statului, care este şi preşedinte al Comisiei respective, a subliniat importanţa elaborării unui plan exhaustiv, compus din multiple măsuri de amploare şi care urmează să se desfăşoare pe parcursul anilor 2008–2009: conferinţe; festivaluri; lansarea de albume şi cărţi; montarea filmelor artistice şi documentare; realizarea emisiunilor radio şi televizate; crearea paginii Web dedicate exclusiv acestui eveniment, etc. Vladimir Voronin a accentuat importanţa derulării cu succes a tuturor măsurilor din Planul de acţiuni consacrate sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc, pornind de la necesitatea cultivării spiritului patriotic şi consolidării statalităţii Republicii Moldova.

Politici economice

1. Preţurile şi inflaţia

Pentru 2007 inflaţia ar putea înregistra un nivel de 13,5–14%…

Indicele preţurilor de consum (IPC) sau rata inflaţiei lunare a constituit în noiembrie curent 1,3%. Cumulativ pentru cele 11 luni ale anului inflaţia a înregistrat un nivel 12,1%. Preţurile la produsele alimentare au crescut cel mai mult în noiembrie – cu 1,5%, produsele nealimentare au urcat la preţ cu 1,4%, iar tarifele pentru serviciile prestate populaţiei au fost mai scumpe cu 0,8%. Din toate produsele alimentare cel mai mult au crescut preţurile la ouă, cu peste 15%, la unt cu cca 5%, fructele proaspete s-au scumpit cu 4–5%, iar strugurii cu tocmai 38%. La produsele nealimentare recordul l-a "bătut" creşterea preţurilor la carburanţi cu aproape 5%. De asemenea, în noiembrie au crescut cu cca 6,5% tarifele la încălzirea centralizată, aprovizionarea cu apă potabilă s-a scumpit cu peste 6%.

Preturile mai ridicate pentru anumite bunuri, în special pentru carburanţi, produse alimentare şi utilităţile menajere livrate populaţiei, s-au dovedit a fi factori esenţiali pentru creşterea inflaţiei din ultimele luni. Dacă tendinţele de creştere a preţurilor vor fi similare şi pentru luna decembrie, pe întreg anul 2007 rata inflaţiei s-ar putea situa în limitele de 13,5–14%. În plus, o eventuală creştere a preţurilor la utilităţi va face ca inflaţia chiar să depăşească cifra de 14%. Pe lîngă toate acestea, explozia preţului petrolului de pe piaţa mondială, creşterea preţurilor la energie şi efectele secetei vor durabiliza tensiunile ce ţin de inflaţie. Nu credem că va fi o dramă, însă depinde cum vor evolua preţurile şi pe piaţa locală în 2008.

Inflaţia mai reflectă şi structura coşului de consum…

O definiţie a sărăciei spune că o familie este săracă dacă cheltuieşte mai mult de o treime din venituri pe alimente. Pentru populaţia din Moldova nivelul cheltuielilor pentru produse alimentare este foarte ridicat atunci cînd se calculează coşul de consum. Moldovenii cheltuiesc pe alimente c-am 38% din totalul veniturilor, în timp ce pe servicii dau numai 17% din banii ce le intră în buzunare timp de o lună. Structura acestor cheltuieli este cea indicată de coşul de consum stabilit după ancheta făcută în rîndul gospodăriilor casnice în 2006 şi după care este calculată şi rata inflaţiei. Deci, în mare parte structura coşului de consum arată că sîntem un popor sărac.

Inflaţia e prezentă şi în context regional…

Analiştii de la Erste Bank (Austria) sînt de părere ca după cîţiva ani în care în regiunea Europei Centrale şi de Est s-a derulat cu succes procesul de dezinflaţie, inflaţia se înscrie brusc pe un trend ascendent. Aceasta nu este doar o problemă regională – inflaţia creste la nivel mondial. Preţurile mai ridicate la produse alimentare şi petrol sînt considerate responsabile pentru inflaţia mai ridicată, iar contribuţia lor la inflaţia din Europa Centrală şi de Est este mult mai mare decît în vestul Europei. Toate acestea se arată într-un studiu elaborat de Erste Bank (Austria) privind accentuarea inflaţiei din Europa Centrala si de Est.

2. Sectorul bancar

Dobînzi mai bune la depozite…

Odată cu inflaţia, au crescut şi randamentele nete pentru banii depuşi la bănci. Depozitele în lei pe termene de pînă la 6 şi 12 luni constituite în octombrie şi noiembrie au avut randamente mai mari. În medie dobînzile la depozitele în lei au avansat cu peste 0,5% dacă am face o comparaţie cu luna august a.c. Creşterea dobînzilor a avut loc în contextul în care rata inflaţiei a avansat peste aşteptări. În perioada august-noiembrie preţurile de consum au crescut cumulativ cu 6,7%. La finele celor 11 luni rata inflaţiei se situa la 12,1%. De fapt plasamentele în lei ar putea aduce deponenţilor randamente ridicate, datorită diferenţei dintre dobînda de pe piaţa locală şi cea din zona euro, precum şi din aprecierea monedei naţionale.

Pe termen lung, se recomandă economiile în lei…

Marea majoritate a analiştilor sînt de părere că, pe termen lung, leul moldovenesc este în continuare cea mai indicată monedă pentru economii, pe de o parte, datorită tendinţei de apreciere care ar putea să continue, pe de altă parte, ratelor mai mari de dobîndă primită la depozitele în lei. Aşadar, pe termen lung specialiştii văd un leu în creştere. Totuşi, cei care deţin economii în valută sau au de returnat împrumuturi în monedă străină, să păstreze o mică parte din economii în respectiva monedă, pentru a fi feriţi de riscurile sau variaţiile pe termen scurt şi mediu ale pieţei valutare.

Totodată au avansat costurile aferente creditelor…

Dobînzile practicate de bănci nu au crescut însă numai la depozite, ci şi la credite. În octombrie-noiembrie mai multe bănci locale au majorat pentru prima dată în acest an costurile efective percepute la împrumuturile noi acordate în monedă naţională. Ca volum cele mai mari împrumuturi de la bănci sînt pe seama creditelor de consum care constituie peste 50% din totalul creditelor contractate. Totuşi, creditele de consum se estimează că ar fi riscante pentru populaţie deoarece moldovenii se îndatorează tot mai mult pentru achiziţionarea de bunuri de consum şi pe termen lung.

Tendinţa populaţiei de a se împrumuta de la bănci pentru a achiziţiona bunuri de consum pe termen lung ar putea dăuna averii populaţiei deoarece activele astfel achiziţionate (de exemplu electrocasnice sau automobile) se depreciază mult mai rapid faţă de ritmul în care debitorii returnează datoria. În plus, îndatorarea bancară a populaţiei a crescut într-un ritm mult mai accentuat comparativ cu economisirea bancară.

Structura creditelor contractate de populaţie este una destul de slab calitativă în raport cu ţările UE. Am putea remarca şi faptul ca sensibilitatea populaţiei la factorii de risc este una destul de redusă, iar dobînzile încă mari la credite ridică riscul de insolvabilitate a populaţiei în cazul rambursării împrumuturilor (costurile totale ale creditării printre sînt cele mai mari din Europa). Dobînzile mari sînt, într-o anumită măsură, şi rezultatul politicii restrictive duse de Banca Naţională. Moldova are nu doar cea mai mare dobîndă de politică monetară din Europa, dar şi cele mai mari rezerve minime impuse băncilor, situaţie care contribuie semnificativ la menţinerea unui nivel ridicat al costurilor de creditare.

Clasamentul eficienţei bancare…

Moldova-Agroindbank (MAIB) continuă să domine, cu 1.989 puncte, în clasamentul eficienţei bancare pentru nouă luni ale anului curent (Figura 1). Victoriabank e poziţionată locul doi cu 1.707 puncte şi a devansat Banca de Economicii care a trecut pe locul trei acumulînd 1.680 puncte. Clasamentul este elaborat de Agenţia de rating şi estimare Estimator-VM în baza a cinci indicatori de eficienţă (venitul total, venitul net, indicatorii ROE şi ROS şi rotaţia activelor). Potrivit Estimator-VM, Moldova-Agroindbank a înregistart cele mai bune rezulate în sistemul bancar la capitolul venitul total şi venitul net care au însumat 648,7 milioane lei şi, respectiv, 183,89 mln lei. Totodată, Victoriabank s-a plasat pe primul loc la indicatorul ROE (rentabilitatea financiară) care a atins cca 30%, în timp ce BCR Chişinău a ocupat prima poziţie la indicatorul ROS (rentabilitatea încasărilor) – 46,5%.

Figura 1. Clasamentul eficienţei bancare



Sursa: Agenţia de rating şi estimare Estimator-VM

3. Piaţa financiară

În pofida unui număr mare de companii, piaţa locală de asigurări e slab dezvoltată…

Paisprezece companii de asigurări din cele 33, care deţin licenţe pentru prestarea serviciilor de asigurare, deja s-au conformat prevederilor noii legi cu privire la asigurări şi dispun de un capital social egal sau mai mare de 4 milioane de lei. Celelalte, 19 societăţi de asigurare au un capital social sub 4 milioane lei, inclusiv o companie a declarat un capital statutar în mărime de 350 mii lei. În conformitate cu noua Lege cu privire la asigurări care a intrat în vigoare în aprilie a.c., societăţile de asigurări sînt obligate să-şi majoreze treptat capitalul social. Activele totale ale companiilor de asigurări se estimează la cca 700 milioane, ceea ce constituie c-am 2,5% din activele totale ale sectorului bancar (cca 31 miliarde lei). De fapt, activele acestora sînt şi mai mici decît activele totale a instituţiilor de micro-finanţare.

Totodată, ponderea serviciilor de asigurări din Moldova în PIB a atins în anul 2006 nivelul de 1,43% şi a înregistrat o creştere uşoară faţă de anul 2005, iar pentru 2007 acest indicator se estimează la cca 2%. Totuşi, valoarea acestuia este sub nivelul înregistrat de statele în curs de dezvoltare, nemaivorbind de ţările cu economie avansată. În particular, în statele în tranziţie ponderea asigurărilor în PIB este în jur de 3% din PIB, iar în majoritatea ţărilor dezvoltate această cotă constituie cca 6% în PIB. Intrarea în vigoare a legii cu privire la asigurări în noua redacţie, cît şi a celei privind piaţa financiară, va duce la consolidarea pieţei de asigurări. Potrivit unor estimări, inclusiv oficiale, pe piaţă ar putea să rămînă cca 22–25 de companii de asigurări, din 33 cîte activează în prezent.

4. Finanţe publice

Veniturile bugetare sînt în continuă creştere, nu şi bunăstarea populaţiei…

În cele 11 luni ale anului curent veniturile totale ale bugetului de stat au însumat cca 12, 31 miliarde lei. Acumulările au depăşit cu 2,2% indicii prevăzuţi pentru această perioadă şi cu 25,5% veniturile încasate pentru această perioadă. Veniturile de bază ale bugetului de stat au însumat 10,85 miliarde lei şi au înregistrat o creştere de 28,4% faţă de perioada respectivă a anului precedent. În fondurile speciale au fost acumulate venituri în sumă totală de 163,7 milioane lei, iar de către instituţiile publice finanţate de la bugetul de stat au fost adunate mijloace speciale în sumă totală de cca 1,04 miliarde lei.

În perioada ianuarie-noiembrie 2007 din contul bugetului de stat au fost efectuate cheltuieli în valoare de 11,98 miliarde lei, ceea ce reprezintă cca 93% din plan. Comparativ cu perioada respectivă a anului precedent a fost înregistrată o creştere cu de 35,2%. Cheltuielile de bază ale bugetului de stat au constituit 10,24 miliarde lei, fiind valorificate în proporţie de doar 97%. În vederea onorarii obligaţiilor pe împrumuturi externe contractate de Republica Moldova, în conformitate cu graficul stabilit au fost efectuate plăţi externe în sumă de 53 milioane USD (642,4 milioane lei). Pentru serviciul datoriei de stat interne au fost utilizate cca 380 milioane lei.

5. Comerţul extern

Exportul vinului în ţările UE a scăzut de cca 2 ori…

În perioada ianuarie-octombrie a.c. exportul producţiei vinicole moldoveneşti în ţările UE a scăzut aproape de două ori, valoarea acestuia fiind de cca 14 milioane USD, faţă de peste 27 milioane USD în aceeaşi perioadă a anului 2006. În perioada în cauză Moldova a exportat produse vinicole în 19 ţări din spaţiul UE. Cel mai mare importator a producţiei vinicole moldoveneşti a fost Polonia, cu un volum de peste 4 milioane USD, sau cu 52% mai mult decît în aceeaşi perioadă a anului precedent. Poziţia doi şi trei la importul băuturilor alcoolice este ocupată de România şi Cehia, cu o cifră de 3,05 milioane USD şi, respectiv, 1,66 milioane USD (Figura 2).

Totuşi, în pofida acestui fapt, exportul producţiei vinicole în România s-a redus de 5,5 ori, iar în Cehia a crescut cu 58%. Alte loturi importante de producţie vinicolă au fost exportate în Letonia (1,32 milioane USD), Germania (1,28 milioane USD), Marea Britanie (0,8 milioane USD), Estonia (0,6 milioane USD). Valoarea totală a exporturilor producţiei alcoolice a însumat, în zece luni ale anului curent ceva mai mult de 99 milioane USD ceea ce reprezintă o reducere de peste 33% faţă de perioada similară a anului trecut cînd aceasta a fost de 148,7 milioane USD.

Figura 2. Clasamentul statelor UE după importul de vinuri moldoveneşti



Sursa: Agenţia de Stat Moldova-Vin

Transnistria

Sub egida Comunităţii pentru Democraţie şi Dreptul Popoarelor din care fac partea Abhazia, Osetia de Sud şi Transnistria a fost publicat un material intitulat: "Planul Zubakov" – un document destul de real, cunoscut diplomaţilor de la Chişinău şi Tiraspol. Materialul în cauză varsă lumină asupra conflictului dintre ministrul afacerilor externe al Transnistriei, Valery Liţcai şi vice-preşedintele Consiliului Suprem de Securitate al Rusiei, Yuri Zubakov. Esenţa conflictului iscat încă în octombrie rezidă în nemulţumirea lui Liţcai faţă de presupusele cedări prea mari în favoarea Republicii Moldova conţinute în aşa-zisul "Planul Zubakov". Materialul conţine un şir de afirmaţii ce suscită interes, deşi nu există vreo certitudine că ar fi adevărate:

• negocierile "secrete" ale lui Zubakov cu Preşedintele Voronin sînt prezentate drept continuare a "călcatului pe greblă" din partea Federaţiei Ruse, care mai are încredere în Voronin după istoria cu "Memorandumul Kozak";
• "Planul Zubakov" există şi a fost oferit de o manieră neoficială, atît Chişinăului, cît şi Tiraspolului pentru a lua cunoştinţă de conţinutul acestuia. Chişinăul este coautor al planului, care nu este altceva decît un "Memoradum Kozak – 2", cu anumite cedări în favoarea Republicii Moldova;
• Oficializarea "Planului Zubakov" urma să aibă loc la întrunirea în format "5+2", preconizată să aibă loc la Madrid la mijlocul lunii octombrie, servind drept subiect de discuţii pentru reglementarea conflictului;
• Chişinăul ar fi acceptat să participe la întîlnirea de la Madrid, presupunînd că Tiraspolul va refuza, pe motiv de invocare a necesităţii revenirii la status quo antes 3 martie 2006. Manevra Chişinăului a fost ghicită de Tiraspol, care a acceptat participarea, punînd "în cofă" şi silind autorităţile de la Chişinău să refuze o participare anunţată în avans. Prin aceasta, Chişinăul şi-ar fi developat duplicitatea şi intenţia de a trage pe sfoară Rusia în favoarea "stăpînilor săi de la Washington".

În afară de "reglarea conturilor" cu Zubakov, prin "demascarea" intenţiilor ascunse ale Chişinăului, materialul în cauză are şi un scop pragmatic, care se rezumă la cîteva sugestii, oarecum complementare, şi care se reduc la susţinerea financiară a Transnistriei:

• Rusia, pentru a-şi menţine influenţa în regiune, trebuie să renunţe la Republica Moldova, concentrîndu-se asupra consolidării poziţiilor sale în Transnsitria (evident, susţinînd-o economic);
• Dacă doreşte să menţină şi Republica Moldova în sfera sa de influenţă, atunci ar trebuie să investească resurse financiare şi în forţe politice moldoveneşti loiale Rusiei.

Materialul în cauză prezintă interes prin prisma afirmărilor oficialilor moldoveni, care au anunţat pe parcursul anului curent că mediatorii şi participanţii la procesul "5+2" ar fi găsit o soluţie pentru soluţionarea conflictului, probabil, avîndu-se în vedere "Planul Zubakov". De asemenea, materialul poate fi privit drept o replică simetrică şi plină de ironie la "strategia" fostului consilier al Preşedintelui Voronin – Sergiu Mocanu. Un singur lucru nu poate fi pus la îndoială – regimul transnistrean într-adevăr supravieţuieşte datorită suportului financiar al Rusiei.

La 28 noiembrie 2007, Sovietul Suprem din Transnistria a adoptat în prima lectură bugetul regiunii pentru 2008, iar la 5 decembrie au fost adoptat tot în prima lectură bugetele Fondului de pensii, Fondului asigurărilor sociale obligatorii şi Fondului de susţinere a ocupaţiei forţei de muncă. Bugetul consolidat al Transnistriei va însuma aproximativ 2,80 miliarde ruble transnistrene ($1 ~ 8,5 ruble) la capitolul venituri şi 3,27 miliarde ruble la capitolul cheltuieli. Deficitul este de aproximativ 15%. Se preconizează ca 75% din cheltuieli să fie îndreptate spre asigurarea necesităţilor cu caracter social. Pentru comparaţie, în 2007 bugetul consolidat al regiunii la capitolul venituri a planificată acumularea a 1,23 miliarde ruble (cu 44% mai puţin ca veniturile preconizate în 2008), iar la cheltuieli – 2,03 miliarde, deficitul constituind 38%. Nu reprezintă o enigmă supravieţuirea Transnistriei în astfel de condiţii, ea este ajutată de către Federaţia Rusă. Totuşi, în 2007 au apărut probleme legate de utilizarea improprie a banilor oferiţi. Şi în 2008 menţinerea Transnistriei pe linia de plutire se bazează pe injectări din Rusia. Fostul consilier al Preşedintelui Putin, Modest Kolerov, propune ca banii veniţi din Rusia să fie administraţi sub un control strict al Sovietului Suprem. Această soluţie a lui Kolerov confirmă, oarecum, existenţa unei competiţii între liderul transnistrean, Igor Smirnov, şi preşedintele Sovietului Suprem, Evgheny Şevciuk, pentru bunăvoinţa autorităţilor ruse. Deci, nu vor exista probleme cu finanţarea deficitului bugetar. În 2007 Fondul de pensii urmează să acumuleze 850,8 milioane ruble transnistrene (~$100 milioane), în creştere cu 8,7% faţă de 2007. Totuşi, pentru achitarea completă a pensiilor în 2008 va fi nevoie de încă 58 milioane ruble. Acest deficit urma să fi acoperit parţial prin introducerea unui mecanism special de impozitare suplimentară cu 0,9% a companiilor cu cea mai mare contribuţie la bugetul Transistriei – compania "Sheriff" şi uzina metalurgică din Rîbniţa. Introducerea acestui impozit urma să reducă deficitul cu aproximativ 35%. Însă după consultaţiile purtate cu cabinetul de miniştri s-a renunţat la impozitul suplimentar de 0,9% pentru acoperirea deficitului. Cea mai mare parte a Fundului de pensii – 495 milioane ruble, urmează să fie acumulată prin intermediul impozitului social unic. Merită menţionat faptul că începînd cu 1 ianuarie 2008 pensia minimală în Transnistria va constitui 259 ruble transnistrene ($30,5), în creştere cu 31 ruble faţă de anul 2007 (pe parcursul căruia pensia minimală a crescut cu 22 ruble), iar îndemnizaţia unică pentru naşterea primului copil va constitui 2242 ruble (~$264).

La 14 decembrie 2007, co-preşedintele din partea Rusiei al Comisiei Unificate de Control (CUC), Victor Şanin, a confirmat că "pacificatorii ruşi îşi vor îndeplini misiunea lor din Transnistria pînă la soluţionarea politică definitivă a conflictului moldo-transnistrean". Diplomatul rus a afirmat că există un şir de probleme care contribuie la menţinerea situaţiei tensionate în zona de securitate şi care fac imposibilă realizarea unor măsuri propuse de către autorităţile moldave:

• propunerea de înlocuire a celor 15 posturi staţionare de pacificatori cu grupuri mobile ar putea aduce la eludarea temeliilor operaţiunii de pacificare şi la reizbucnirea ostilităţilor armate;
• Occidentul are doar interesul de a lichida prezenţa militară rusă din regiunea, de aceea, propunerea SUA din cadrul recentului summit OSCE de la Madrid referitoare la instituirea unei misiuni de observatori internaţionali ai procesului de pacificare din Transnistria tocmai serveşte acest scop. Dacă aceasta s-ar întîmpla, atunci relaţiile Chişinăului cu Tiraspolul n-ar mai interesa pe nimeni;
• Eventuala recunoaştere internaţională a Kosovo va crea un precedent universal;
• Reluarea negocierilor în formatul "5+2" întîmpină dificultăţi fiindcă delegaţia moldovenească le-a părăsit fără explicaţii în martie 2006, iar în prezent se face că nu-şi aminteşte despre acest lucru;
• recentele iniţiative ale Preşedintelui Voronin sînt premature, dat fiind faptul că mai întîi ar trebui să existe înţelegeri privind regulile de joc şi doar apoi să se discute despre unificarea sistemelor de securitate;
• problema Moldovei este că nu doreşte să privească Transnistria de pe poziţii de egalitate, dar vrea să impună ceea ce a decis în mod unilateral.

Ministerul Reintegrării al Republicii Moldova a transmis la 13 decembrie 2007 lista tematica a propunerilor pentru discuţii pe marginea implementării iniţiativelor din octombrie a Preşedintelui Voronin. Tematica discuţiilor a fost elaborată de grupurile de experţi şi a fost împărtăşită şi cu participanţii la procesul de negocieri in formatul "5+2". Propunerile se referă la: cooperarea economică şi comercială; dezvoltarea infrastructurii; ocrotirea sănătăţii; soluţionarea problemelor sociale; distribuirea ajutoarelor umanitare; soluţionarea problemelor în agricultură; cooperarea în domeniul educaţiei; demilitarizarea si consolidarea securităţii. Cu această ocazie, Ministerul Reintegrării "şi-a exprimat speranţa că acest pas pentru realizarea practică a masurilor de consolidare a încrederii şi securităţii va fi apreciat pozitiv de către administraţia de la Tiraspol şi în perspectivă va avea o contribuţie reală la procesul de reglementare definitivă a conflictului transnistrean".

Relaţii externe

Integrare europeană

Vizita Preşedintelui Voronin la Bruxelles

În perioada 5–6 decembrie curent, Preşedintele Vladimir Voronin a întreprins o vizită oficială la Bruxelles. În oraşul-reşedinţă a mai multor instituţii europene şi internaţionale, Voronin s-a întîlnit cu Benita Ferrero-Waldner, comisar european pentru Relaţii Externe şi Politica Europeană de Vecinătate; cu Peter Mandelson, comisar european pentru Comerţ; cu Marian Fischer Boel, comisar european pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală; cu Andris Piebalgs, comisar european pentru Energie; Javier Solana, Înalt Reprezentant pentru PESC şi Secretar General al Consiliului UE; cu Hans-Gert Pöettering, Preşedinte al Parlamentului European (PE) ş.a.

Potrivit Moldpres, scopul vizitei Preşedintelui la Bruxelles a fost de a totaliza realizările cooperării din ultimii ani cu UE şi de a concretiza posibilităţile de conlucrare viitoare cu instituţiile UE. Voronin deşi a accentuat că nu a venit la Bruxelles pentru a purta negocieri privind perspectiva aderării Moldovei la UE, mai mulţi observatori înclină să creadă că vizita Preşedintelui moldovean la instituţiile UE a urmărit să asigure că Moldova rămîne dedicată cursului său european şi să convingă oficialii europeni să ofere Chişinăului şansa trecerii la un nivel calitativ nou în relaţiile sale cu UE.

În cadrul întrevederii cu Benita Ferrero-Waldner, şeful statului a trecut în revistă progresele Moldovei în procesul de implementare a Planului de Acţiuni UE-Moldova (PAUEM) şi a recunoscut, totodată, că "mai rămîn anumite lucruri de făcut" într-un şir de domenii. Acestea ar fi: drepturile omului, libertatea mass-media, reforma judiciară, combaterea corupţiei, atragerea investiţiilor. Pe lîngă acestea, Voronin a mai informat ulterior în cadrul unui briefing că Moldova are de adoptat 11 legi în contextul realizării PAUEM.

La întîlnirea cu Hans-Gert Pöettering, a fost reiterată necesitatea promovării cursului de reforme în domeniile sus-menţionate. Doar în acest caz, a menţionat Preşedintele PE, se va deschide calea spre lansarea discuţiilor privind noul cadru de relaţii dintre UE şi Moldova.

Preşedintele moldovean a pledat la reuniunea cu Andris Piebalgs pentru elaborarea unui Memorandum de cooperare în domeniul energetic, pentru participarea Moldovei la proiectul Nabucco şi la Tratatul Comunităţii Energetice din Europa de Sud-Est (TCEESE). Andris Piebalgs a menţionat în context că vor fi evaluate capacităţile Moldovei de preluare a prevederilor TCEESE şi că coordonatorul proiectului Nabucco, recent desemnat de Comisia Europeană, ar putea efectua o vizită în Moldova pentru a discuta posibilităţile de participare a Moldovei la acest proiect.

În cadrul întrevederii cu Marian Fischer Boel, partea moldoveană a informat că în prezent se elaborează proiectul Strategiei Naţionale de Dezvoltare Durabilă a Complexului Agroindustrial pînă în anul 2020 şi a solicitat asistenţă în vederea realizării viitoare a acestui document, racordării sectorului zootehnic din Moldova la normele comunitare ale inofensivităţii şi siguranţei produselor alimentare de origine animalieră.

Peter Mandelson a dat o apreciere pozitivă reformelor Moldovei în domeniile eliberării certificatelor de origine a mărfurilor şi controlului asupra provenienţei mărfurilor moldoveneşti. Totodată, el a accentuat necesitatea promovării reformelor în domeniul standardizării şi sporirii competitivităţii produselor.

CCV

O dată cu extinderea zonei Schengen, începînd cu 21 decembrie, vizele eliberate de statele participante la activitatea Centului Comun de Vize (CCV) vor fi valabile pentru zona Schengen. Amintim că statele care participă la activitatea CCV sînt: Ungaria, Austria, Slovenia, Letonia, Danemarca şi Islanda. Din data menţionată, zona Schengen va cuprinde statele UE – cu excepţia Marii Britanii, Irlandei, Ciprului, României şi Bulgariei -, plus Norvegia şi Islanda. Se prevede că Elveţia şi Liechtenstein vor adera la zona Schengen în 2008, Ciprul în 2009, iar Bulgaria şi România în 2011. Marea Britanie şi Irlanda au ales să nu semneze Acordul Schengen.

Comunicarea Comisiei "O Politică Europeană de Vecinătate Viguroasă"

Pentru detalii a se vedea în această ediţie compartimentul "Studii, analize, comentarii".

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relaţiile dintre Moldova şi România au atins un punct critic în această perioadă. După ce Preşedintele Moldovean a criticat dur România în cadrul vizitei sale la Bruxelles, autorităţile moldovene au declarat persona non-grata doi diplomaţi români. Laurenţiu Pinte, secretar I, şi Vasile Nanea, consilier cultural la Ambasada României, au fost obligaţi să părăsească Moldova într-un termen de 24 de ore. Nota Verbală a Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene (MAEIE) al Moldovei prin care aceşti doi diplomaţi au fost declaraţi persona non-grata justifică gestul Chişinăului, făcînd trimitere la art. 9 al Convenţiei de la Viena (1961), prin incompatibilitatea activităţii acestora cu statutul lor diplomatic. Potrivit unor surse, MAEIE a recurs la această măsură întrucît diplomaţii români ar fi subminat statalitatea Republicii Moldova.

Filip Teodorescu, ambasadorul României în Moldova, în semn de protest faţă de gestul Chişinăului a refuzat să primească Nota Verbală a MAEIE.

Ultima dată cînd autorităţile de la Chişinău au recurs la o măsură similară a fost în martie 2002, în perioada protestelor stradale, şi a fost aplicată tot faţă de un diplomat român – ataşatul militar Ion Ungureanu. Atunci autorităţile române, în replică la gestul Chişinăului, a recurs la o măsură simetrică declarîndu-l persona non-grata pe Iacob Popovici, ministru-consilier la Ambasada Republicii Moldova din Bucureşti.

Gestul Chişinăului a contrariat opinia publică de pe ambele maluri ale Prutului. Dacă opinia publică din Moldova este împărţită în ceea ce priveşte calificarea măsurii luate de MAEIE, presa apropiată partidului de guvernămînt justificînd gestul, atunci opinia publică din România a calificat măsura luată de Chişinăul oficial drept o eroare diplomatică. Preşedintele român, prim-ministrul României şi MAE de la Bucureşti au apreciat univoc, de o manieră oarecum rezervată, gestul MAEIE drept un act "inamical", nejustificat şi în disonanţă cu uzanţele diplomatice europene. Totodată, Preşedintele Băsescu şi MAE român au dat asigurări că în pofida problemelor existente în relaţiile bilaterale, România va continua să promoveze destinul european al cetăţenilor moldoveni. De asemenea, autorităţile române au decis să nu răspundă de o manieră simetrică la decizia MAEIE.

Republica Moldova – Rusia

La 6 decembrie a.c., MAEIE a dat publicităţii un comentariu pe marginea unor afirmaţii pe care le-a făcut ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, publicaţiei germane Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Acesta spunea printre altele că Rusia şi-a îndeplinit angajamentele sale luate în 1999, la Istanbul, în contextul Tratatului cu privire la Forţele Armate Convenţionale în Europa (FACE). În acest context, MAEIE a precizat că pînă la sfîrşitul anului 2001 Federaţia Rusă şi-a retras doar parţial forţele armate convenţionale de pe teritoriul Moldovei. Circa 20 mii tone de muniţii şi peste 1000 de militari continuă să fie prezente pe teritoriul Republicii Moldova. MAEIE a adăugat că există şi problema Echipamentelor Limitate de Tratat Necontabilizate, transmise de către Federaţia Rusă în mod ilegal regimului anticonstituţional de la Tiraspol. Acestea includ tancuri, vehicule blindate de luptă, piese de artilerie, precum şi helicoptere.

O altă precizare făcută de MAEIE vizează sintagma "pacificatori ruşi" utilizată de Lavrov. În legătură cu aceasta, MAEIE a arătat că sintagma nu reflectă adecvat conţinutul şi sensul Acordului de încetare a focului din 1992, potrivit căruia părţile au introdus în zona de conflict "contingente militare". În final, MAEIE conchide că este regretabil faptul că Rusia încearcă să-şi justifice neîndeplinirea obligaţiilor internaţionale prin "speculaţii terminologice".

Republica Moldova – NATO

Aflat în vizită la Bruxelles, Preşedintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere şi cu Jaap de Hoop Scheffer, Secretar General al NATO. În cadrul întîlnirii oficialii au discutat pe marginea procesului de reglementare transnistreană, despre activitatea EUBAM, precum şi despre iniţiativele recente ale Preşedintelui moldovean orientate spre consolidarea încrederii dintre Chişinău şi Tiraspol.

În legătură cu aceste subiecte, a fost atinsă şi problema Concepţiei securităţii naţionale a Republicii Moldova, care urma să fie elaborată în 2006. Voronin a explicat în context că adoptarea documentului întîrzie inclusiv pentru că se doreşte ca acesta să reflecte şi ultimele iniţiative lansate în procesul de soluţionare a diferendului transnistrean.

Cooperare multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizie a CEDO

În perioada vizată, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a pronunţat hotărîrea sa în cauza Cogut c. Moldovei. CEDO a constatat violarea drepturilor la un proces echitabil şi la protecţia proprietăţii. Moldova a fost obligată să acorde reclamantului despăgubiri în sumă de 2500 euro cu titlu de daune materiale şi 800 euro cu titlu de daune morale.

Pînă în prezent, CEDO a condamnat Moldova în 104 de cauze^[1]. 59 de decizii (56,7%) de condamnare a Moldovei au fost pronunţate doar în 2007.

Republica Moldova – ONU

În perioada vizată de această ediţie a jurnalului, Republica Moldova şi-a restabilit dreptul de vot în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare Industrială (ONUDI). Decizia a fost luată la lucrările Conferinţei Generale ONUDI, convocată între 3–7 decembrie 2007, la Viena. Potrivit MAEIE, restabilirea dreptului de vot îi va permite Moldovei o participare mai activă în cadrul ONUDI.

Studii, analize, comentarii

Inflaţia: gânduri redate prin cuvinte
Galina Şelari, 16 decembrie 2007

Astăzi, din considerente bine de înţeles, creşterea preţurilor la produsele alimentare de bază – lapte, unt, pâine – îngrijorează atât autorităţile, cât şi populaţia. Potrivit datelor statistice oficiale, în mare parte, anume aceste mărfuri au generat creşterea preţurilor în toată economia ţării

»»»

Analiza social-economică a regiunii transnistrene
Maxim Kuzovlev, 16 decembrie 2007

În prezent, faţă de Transnistria se manifestă o atenţie deosebit de intensă. Aceasta se explică, în primul rând, prin înaintarea frontierei Uniunii Europene nemijlocit spre Republica Moldova

»»»

Comunicarea Comisiei "O Politică Europeană de Vecinătate Viguroasă". Concluzii preliminare pentru Moldova
Sergiu Buşcaneanu, 16 decembrie 2007

La 5 decembrie 2007, Comisia Europeană a dat publicităţii o nouă Comunicare intitulată "O Politică Europeană de Vecinătate Viguroasă". Documentul a trecut în mare parte neobservat de mediile de informare în masă din Moldova

»»»