versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Standardele democratice: pînă sau după…, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

La 11 iulie 2008, Parlamentul şi-a încheiat activitatea în sesiunea de primăvară-vară, urmînd să revină în şedinţe plenare abia la finele lunii septembrie. Vacanţa anunţată cu 2 săptămîni înaintea uzanţelor obişnuite nu a fost motivată de epuizarea agendei Parlamentului, ci de oboseala deputaţilor, apropierea campaniei electorale din anul 2009 şi necesitatea acumulării de noi forţe în acest scop. De la şedinţa finală au lipsit Preşedintele ţării şi Guvernul, conducerea Parlamentului nu a informat deputaţii dacă au fost invitaţi oficial sau dacă lipsa a fost "coordonată". Bilanţul parlamentar a fost făcut de deputaţi, liderii fracţiunilor şi spicherul legislativului, calificările date activităţii fiind diferite:

• Liderul PLDM Vladimir Filat consideră că Parlamentul nu are nici o tangenţă cu procesele şi evenimentele majore din viaţa ţării, iar procesul legislativ este de o calitate scăzută: – din cele 144 de legi şi hotărîri adoptate pe parcursul sesiunii de primăvară-vară, 74 se referă la modificări, completări şi abrogări de acte legislative adoptate, în marea lor majoritate, între anii 2001–2007, ceea ce denotă nivelul scăzut al profesionalismului în adoptarea legilor; – Parlamentul nu se implică practic deloc în procese importante pentru ţară, cum ar fi: integrarea europeană, soluţionarea diferendului transnistrean, creşterea galopantă a preţurilor, criza din agricultură, încălcarea drepturilor omului; – Guvernul şi Preşedinţia îşi amintesc de existenţa Parlamentului în momentul în care au nevoie de voturi", iar marginalizarea Parlamentului este acceptată cu supuşenie de către majoritatea comunistă şi susţinută de cei care colaborează cu guvernarea.
• fracţiunea PPCD consideră că Parlamentul a reuşit menţinerea stabilităţii politice şi aceasta a permis realizarea mai multor reforme importante în domeniul justiţiei, audiovizualului, cultelor religioase, legislaţiei privind partidele, Comisia Electorală Centrală, Curtea de Conturi etc. Restanţele ar viza libertatea presei, autonomia locală, drepturile omului, iar problemele ce ţin de limbă, domeniul etnic, religios trebuie evitate, deoarece pot provoca tensionări de situaţie. PPCD a criticat alţi reprezentanţi ai opoziţiei, pe care îi consideră "instrumente puse în serviciul intereselor imperiale ale Kremlinului".
• fracţiunea AMN consideră că din cauza ineficienţei puterii şi a politicii ei de subminare a vectorului european, Republica Moldova a intrat într-o fază de regres evident, atît în plan intern, cît şi în cel extern". AMN a împărţit perioada anterioară în cîteva etape: în 2005, Legislativul făcea declaraţii romantice despre consensul proeuropean; în iulie 2006 se votau la grămadă pretinse legi reformatoare, care, în esenţă, ascundeau interese de clan; în 2007 încă se mai aştepta apariţia efectelor democratice ale acestor legi, iar în 2008 au dispărut şi ultimele aparenţe ale unor tendinţe democratice. AMN consideră că Republicii Moldova i se arată cu degetul la problemele grave pe care le are în domeniile: climatului de afaceri; justiţiei independente; presei libere; sistemului politic şi ale condiţiilor necesare pentru garantarea alegerilor corecte. Regrese importante mai sînt: distribuirea pe criterii politice a alocaţiilor de la bugetul de stat pentru administraţiile publice locale; atacurile asupra instituţiilor de presă neloiale puterii, hărţuirea unor tineri care au criticat comuniştii pe forumuri în internet; limitarea imunităţii judecătorilor; refuzul de a lupta la modul serios cu fenomenul corupţiei, traficul de stupefiante şi de fiinţe umane protejat de organele de forţă etc.
• fracţiunea PDM consideră că mai multe proiecte ale opoziţiei care vizau probleme de maximă importanţă pentru ţară nu au fost examinate, iar o serie de reforme anterior iniţiate (în domeniul electoral, al depolitizării funcţiilor) au fost abandonate sau reversate.
• fracţiunea PCRM apreciază că actualul corp de deputaţi în linii generale a făcut faţă sarcinii de asigurare legislativă a dezvoltării în continuare a ţării şi societăţii, în pofida unor circumstanţe social-economice destul de complicate. S-a declarat că asigurarea dezvoltării stabile a complexului economic, ridicarea calităţii vieţii populaţiei, creşterea autorităţii Republicii Moldova pe arena internaţională sînt argumente care demonstrează eficienţa activităţii Partidului Comuniştilor, aflat la guvernare, randamentul înalt al muncii majorităţii parlamentare. Parlamentul a contribuit activ la implementarea Planului de Acţiuni UE-RM, a colaborat activ cu societatea civilă. PCRM critică deputaţii de opoziţie pentru propuneri populiste şi ritorică anticomunistă.
• spicherul Parlamentului a susţinut că cele mai importante realizări ale sesiunii ar fi: acordarea votului de încredere noului Guvern şi aprobarea programului de activitate al acestuia; adoptarea unui şir de legi noi în domeniul socio-economic, judecătoresc; continuarea promovării valorilor democratice. Marian Lupu a dat o apreciere înaltă diplomaţiei parlamentare şi colaborării cu societatea civilă, care urmează a se perfecţiona graţie unui Concept de dezvoltare, examinat în cadrul legislativului.

Pe data de 14 iulie, Partidul Liberal (PL) a convocat o conferinţă de presă, în cadrul căreia a calificat activitatea Parlamentului drept iresponsabilă şi defectuoasă, situaţie generată de coaliţia comunistă condusă de PCRM. Liberalii au cerut convocarea sesiunii extraordinare a legislativului pentru: – excluderea din Codul Electoral a interdicţiei de creare a blocurilor electorale, micşorarea pragului electoral şi anularea interdicţiilor privind ocuparea unor funcţii publice de către persoanele cu dublă cetăţenie; – modificarea Codului Audiovizualului, care să prevadă expres obligarea Teleradio-Moldova de a organiza emisiuni de dezbateri de interes public; – ajustarea legislaţiei cu privire la sistemul judecătoresc, procuratură, poliţie, Serviciul de Informaţii şi Securitate la standardele europene; – adoptarea legilor despre: ajutoarele sociale, subvenţionarea agriculturii, integrarea tineretului în societate; – majorarea salariilor funcţionarilor publici, majorarea pensiilor pensionarilor la nivelul coşului minim de consum; – liberalizarea economiei pentru atragerea capitalului străin în RM.

1.1. Numiri

Grigore Petrenco, deputat PCRM, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană este numit copreşedinte al Comitetului Parlamentar de Cooperare Republica Moldova – Uniunea Europeană.

Iurie Bejenari, preşedintele judecătoriei sectorului Buiucani din mun.Chişinău, a fost numit judecător la Curtea Supremă de Justiţie.

Notă ADEPT: Discuţiile asupra candidaturii au fost aprinse, mai mulţi deputaţi de opoziţie (PDM, PLDM, AMN) declarînd că Bejenari a emis hotărîri contestate la CEDO, care a constatat încălcări ale Convenţiei europene a drepturilor omului. În favoarea candidatului s-au expus reprezentanţi ai PCRM şi PPCD. Observatorii au remarcat că, de această dată, deputaţii majoritari şi ai PPCD au făcut apel la prevederi legislative care "ar obliga" Parlamentul să aprobe candidaturile propuse de CSM, deşi anterior, deputaţii PCRM nu au votat alţi candidaţi propuşi de CSM (cazul Gheorghe Ulianovschi ş.a.) anume sub pretextul că "normele constituţionale nu obligă deputatul să voteze într-un fel anume.

1.2. Acte legislative

În perioada de referinţă, Parlamentul a examinat şi adoptat mai multe acte legislative, inclusiv cîteva legi-cadru (de bază) şi legi de ratificare a unor acte internaţionale:

• cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public;
• cu privire la migraţia de muncă; Legea securităţii şi sănătăţii în muncă;
• cu privire la parteneriatul public-privat;
• privind controlul şi profilaxia tuberculozei;
• privind amnistia în legătură cu declararea anului 2008 – An al Tineretului;
• cu privire la asigurarea construcţiei unui penitenciar;
• cu privire la Aeroportul Internaţional Liber "Mărculeşti";
• privind declararea utilităţii publice de interes naţional a lucrărilor de construcţie a Portului Internaţional Liber Giurgiuleşti;
• pentru ratificarea pentru ratificarea Acordului de Finanţare între Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare privind Finanţarea Adiţională pentru al Doilea Proiect de Investiţii şi Servicii Rurale (RISP2);
• privind ratificarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Finlanda pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit;
• privind ratificarea Acordului între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Finlanda pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit;
• pentru aprobarea Liniilor Directorii şi Regulilor de Procedură ale Iniţiativei Central Europene.

Printre actele de modificare şi completare a legislaţiei existente, prezintă interes:

• Legea pentru modificarea şi completarea Codului cu privire la ştiinţă şi inovare al Republicii Moldova, care prevede: – modificarea componenţei şi micşorarea numărului secţiilor de ştiinţe (de la 6 la 3); – conducerea secţiilor de către vicepreşedinţii Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM) şi micşorarea numărului membrilor Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică (de la 17 la 15); – limitarea numărului total de membri titulari şi membri corespondenţi ai AŞM (pînă la 105 persoane în vîrstă de pînă la 70 ani); – majorarea sporului pentru titluri academice şi ştiinţifice (300–3000 lei).
• Legea pentru completarea Legii cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar, care prevede că: personalului didactic şi de conducere al instituţiilor de învăţămînt ale Academiei de Ştiinţe a Moldovei i se stabileşte un spor în mărime de pînă la 100% din salariul de bază pentru caracterul creativ, individualizat şi specific al procesului de instruire a elevilor şi studenţilor dotaţi, conform criteriilor, normelor de evaluare a performanţelor profesionale individuale, cu încadrarea în resursele financiare alocate anual Academiei de Ştiinţe a Moldovei. De spor vor beneficia profesorii angajaţi la Liceului AŞM (21 persoane) şi la Universitatea AŞM (23 persoane).
• Legea pentru modificarea şi completarea Legii serviciului în organele vamale, modificări menite să implementeze standarde anticorupţie în legislaţia vamală (publicarea informaţiei despre posturile vacante; – evitarea angajării persoanei, care deja a activat în serviciu şi a fost concediată sau condamnată pentru anumite fapte care au o tangenţă directă cu corupţia; – sprijinirea şi protejarea personalului defăimat neadecvat ş.a.
• Legea pentru modificarea şi completarea unor acte legislative (Codul penal. Codul cu privire la contravenţiile administrative, Legea privind activitatea operativă de investigaţii, Legea privind activitatea particulară de detectiv şi de pază). Se introduce răspunderea administrativă sau, după caz, penală, pentru proiectarea, producerea, deţinerea şi utilizarea ilegală a mijloacelor tehnice speciale destinate pentru obţinerea ascunsă a informaţiei, încălcarea regulilor de import, export, proiectare, producere sau comercializare a acestor mijloace.
• Legea pentru completarea articolului 15 din Legea cu privire la Guvern. Prin modificări, Guvernul va obţine dreptul să instituie premii de stat, să aprobe condiţiile de decernare a acestora şi să prezinte Preşedintelui Republicii Moldova proiectul decretului cu privire la decernarea premiilor de stat.

  Notă ADEPT: Modificările survin mult mai tardiv anunţării concursului, formării Comisiei de concurs şi anunţării valorii premiilor de stat, motiv pentru care deputaţii de opoziţie au calificat acţiunile în domeniu ale executivului şi Preşedintelui RM drept abuzive şi fără temei legal.

• Legea privind modificarea şi completarea Legii cu privire la Guvern. Documentul oficializează juridic lichidarea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor (prin reorganizarea Ministerului Transporturilor şi Gospodăriei Drumurilor şi Administraţiei de Stat a Aviaţiei Civile), înfiinţarea Agenţiei Transporturi şi reînfiinţarea Agenţiei "Apele Moldovei".

  Notă ADEPT: Deşi se afirmă că modificările sînt fundamentate pe necesitatea implementării exigenţelor reformei administraţiei publice centrale şi ale reformei cadrului de reglementare a activităţii de întreprinzător, modul în care s-a procedat denotă mai multe carenţe: Administraţia de Stat a Aviaţiei Civile a fost implicată în multiple scandaluri şi acuzată de abuzuri; situaţi aviaţiei civile din Moldova este deplorabilă (dotări mizere; puţine aparate de zbor; puţine rute deservite; preţuri mari etc.); cu numai 3 uni în urmă, Ministerul Transporturilor a fost păstrat în structura Guvernului, iar ministrul a depus jurămînt de activitate, s-a obligat la executarea programului de Guvernare; tot cu 3 luni în urmă, în scopul implementării reformei APC, Agenţia "Apele Moldovei" a fost comasată cu Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului, iar în prezent ea din nou devine structură independentă etc.

• Legea pentru modificarea şi completarea Legii bugetului de stat pe anul 2008. Veniturile şi cheltuielile bugetului de stat sînt majorate cu 340,6 mil. lei şi respectiv 216,6 mil. lei, iar ca rezultat, deficitul bugetar se va reduce cu 124 mil.lei şi va constitui 99,7 mil.lei. Veniturile au crescut din: impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzător – cu 66,9 mil.lei, în baza declaraţiilor de venit pe anul 2007; TVA pe mărfurile importate şi impozitele asupra comerţului exterior – cu 260,2 mil.lei; unele tipuri de accize – cu 159 mil.lei
• Legea pentru completarea unor acte legislative (Legea cu privire la notariat, Legea cadastrului bunurilor imobile). Legea are ca scop prevenirea apariţiei piramidelor financiare şi însuşirea mijloacele băneşti investite de persoanele fizice. Modificările reglementează modalitatea de înregistrare şi autentificarea notarială obligatorie a contractelor privind investiţiile în domeniul construcţiei de locuinţe, a contractelor privind cesiunea drepturilor, care rezultă din acestea. De asemenea, se interzice încasarea de la partea contractantă – persoană fizică a oricăror plăţi prevăzute de contract anterior înregistrării acestuia.

Parlamentul a adoptat şi cîteva hotărîri:

• privind aprobarea devizului de cheltuieli al Curţii Supreme de Justiţie, instanţelor judecătoreşti şi Consiliului Superior al Magistraturii pentru anul 2009: – devizul de cheltuieli al CSJ va constitui 34867,3 mii lei (în 2008- 16619,7 mii lei); – devizul de cheltuieli al instanţelor judecătoreşti va constitui 144649,9 mii lei (în 2008- 92816,5 mii lei); – devizul de cheltuieli al CSM va fi de 2400,1 mii lei (în 2008 – 3381,3 mii lei).

  Notă ADEPT: Deşi se anunţa drept reformare a finanţării justiţiei, documentul nu este decît o aprobare formală a cuantumului coordonat în prealabil cu Guvernul, necesităţile justiţiei fiind cu mult superioare acestor sume. În 2008, spre exemplu, MAI au fost alocate peste 745 milioane lei, SIS 1 20 milioane lei, Procuratura – 80 milioane de lei, Aparatului Guvernului – peste 158 milioane lei, IPNA "Teleradio-Moldova" – 51 milioane de lei (pentru 2009 solicită peste 120 milioane lei) etc. Conform unor cercetări în domeniu^[1], finanţarea justiţiei în raport cu PIB-ul este foarte modestă, Moldova înregistrînd cele mai mici cheltuieli pentru justiţie din Europa pe cap de locuitor (0,8 Euro).

• pentru aprobarea structurii, efectivului-limită şi modului de finanţare a Centrului Naţional pentru Protecţia Datelor cu Caracter Personal. În cadrul Centrului vor activa 21 de funcţionari, iar Guvernul urmează să găsească şi prevadă alocarea mijloacelor financiare respective.

  Notă ADEPT: Legea cu privire la protecţia datelor cu caracter personal a fost adoptată la 15 februarie 2007 şi a intrat în vigoare la 27 iulie 2007. Mai bine de un an de zile Legea a fost inaplicabilă din cauza că dispoziţiile ei nu au inclus prevederi suficiente despre activitatea centrului şi finanţarea lui. Nici noile modificări nu sînt suficient de explicite, deoarece stabilesc că Centrul va fi finanţat din contul mijloacelor bugetului de stat, precum şi din alte surse prevăzute de legislaţie, iar Guvernul "va deschide finanţarea Centrului", fără a se specifica un cuantum concret sau o măcar o dată concretă la care va fi începută finanţarea. Legea bugetului de stat pentru anul 2008 nu prevede surse pentru finanţare, dar şi după începutul finanţării Centrul va avea măsuri de tranziţie: preluarea unor baze de date, crearea noilor baze şi a sistemelor informaţionale etc., situaţie ce va determina întîrizierea aplicării legii intrate în vigoare cu un an în urmă – pentru încă o perioadă indefinită.

• privind participarea militarilor Armatei Naţionale la operaţiunile internaţionale postconflict cu caracter umanitar din Irak. Se aprobă participarea pe un termen de 6 luni, a 20 militari ai Armatei Naţionale care îndeplinesc serviciul militar prin contract (16 genişti şi 4 ofiţeri de stat major), cu echipamentul, muniţiile, tehnica şi armamentul din dotarea individuală. Cheltuielile suplimentare pentru pregătirea şi participarea contingentului vor constitui circa patru milioane lei.

1.2. Control parlamentar. Declaraţii

Audieri. Moţiuni

Rapoarte despre executarea bugetului pe anul 2007

Raportul Ministerului Finanţelor a constatat o executare bună a bugetului, dar au fost evidenţiate şi anumite carenţe. Raportul Curţii de Conturi a fost mult mai dur, această instituţie constatînd multiple neajunsuri în gestionarea resurselor bugetare şi a patrimoniului public^[2]. Opoziţia parlamentară au calificat raportul despre executarea bugetului ca fiind unul populist şi cu scop de inducere în eroare a populaţiei. Reprezentanţii PCRM consideră că rapoartele denotă succesele Guvernului în anul 2007, reflectă rezultatele pozitive în realizarea politicilor economice şi sociale. În acelaşi timp, preşedintele Comisiei parlamentare pentru politică economică, buget şi finanţe a solicitat Guvernului să examineze atent raportul Curţii de Conturi, să corecteze şi să nu mai admită pe viitor neajunsuri.

Raportul CCA

Parlamentul a audiat şi raportul Consiliului Coordonator al Audiovizualului (CCA), pe marginea căruia a adoptat o hotărîre. Deşi parlamentarii de opoziţie au criticat dur activitatea CCA, hotărîrea adoptată de Parlament le limitează la a "lua act de raport" şi indică CCA să analizeze propunerile înaintate de organele de lucru ale Parlamentului şi de deputaţi şi să elaboreze, în termen de 2 luni, un program de măsuri "în vederea optimizării activităţii sale şi a tuturor instituţiilor audiovizualului din ţară".

Declaraţii

Alocuţiunea Preşedintelui APCE

În alocuţiunea rostită în faţa deputaţilor moldoveni, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lluis Maria de Puig, a declarat că în Republica Moldova există voinţa politică a conducerii statului şi a opoziţiei de a implementa angajamentele asumate faţă de Consiliul Europei. Preşedintele APCE a accentuat că se impune accelerarea reformelor în domeniul judiciar, al libertăţii mass-media, combaterii corupţiei. Alegerile din 2009 trebuie să fie libere şi corecte, ele vor constitui un test pentru ceea ce Moldova a însuşit ca practică democratică. Oficialul european a sugerat legislatorilor moldoveni să obţină avizul Comisiei de la Veneţia la subiectul ultimelor schimbări din legislaţia electorală, ce ţin de pragul electoral, blocurile electorale şi dubla cetăţenie.

Notă ADEPT: Preşedintele APCE şi conducerea legislativului au evitat să abordeze tema restanţelor din Planul special de acţiuni legislative pentru conformarea cu recomandările CE, deşi aceste restanţe există şi chiar generează conflicte destul de serioase^[3].

Fracţiunea AMN a prezentat o Declaraţie cu privire la situaţia din agricultură, prin care a acuzat majoritatea parlamentară de eschivare de la examinarea situaţiei în domeniu şi lipsa politicilor adecvat pentru redresarea situaţiei.

Fracţiunea PPCD a prezentat o declaraţie privind calitatea apei minerale şi potabile comercializate pe piaţa internă, în finalul căreia cere Guvernului efectuarea unei expertize juridice a documentelor, în baza cărora apa minerală este atribuită unei sau altei categorii, precum şi efectuarea unei expertize independente şi imparţiale a tuturor apelor minerale comercializate pe piaţa din Republica Moldova.

Deputatul Vladimir Filat, lider al PLDM, a difuzat declaraţii privind:

• rezolvarea problemelor foştilor deportaţi, reabilitarea şi retrocedarea averilor intrate la momentul deportării în administrarea statului;
• refuzul Preşedintelui Voronin de a participa la Summit-ul GUAM;
• activitatea noului Guvern.

³ Conform HP nr.284/11.11.2005, pînă la mijlocul anului 2006, Parlamentul trebuia să adopte legi noi sau de modificare privind: statutul municipiului Chişinău; finanţele publice locale; Codul educaţiei; revizuirea statutului şi împuternicirilor extinse ale Procuraturii; Codul electoral trebuia să înglobeze propunerile Comisiei de la Veneţia (privind pragul electoral, posibilitatea formării partidelor regionale ş.a.). Parlamentul mai trebuia să condamne principiului destituirii primarului de Comrat de către Adunarea Populară a Găgăuziei şi să investigheze motivele numeroaselor cazuri de urmărire penală a liderilor opoziţiei la nivel naţional şi local, recomandări care în general au fost neglijate.

Guvern

2.1. Numiri. Demisii

Domnul Viorel Zabolotnic este numit consilier al viceprim-ministrului.

Urmare a unei hotărîri judecătoreşti, domnul Gheorghe Radu este restabilit în funcţia de consilier principal de stat în probleme de drept, iar hotărîrea anterioară a Guvernului despre eliberarea sa din funcţie este abrogată. Concomitent, prin Hotărîre a Guvernului emisă în aceeaşi zi, domnul Gheorghe Radu este eliberat din funcţia de consilier principal de stat în probleme de drept, deja în baza art.28 alin.(1) din Legea serviciului public (în legătură cu schimbarea conducătorului autorităţii publice).

Notă ADEPT: Gheorghe Radu a exercitat funcţia de consilier pe probleme de drept întreaga perioadă a mandatului Premierului Tarlev şi concedierea sa în ajunul demisiei Guvernului a constituit o acţiune abuzivă, fapt pentru care a fost necesară intervenţia instanţei de judecată.

2.2. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la transmiterea unei instituţii. Se transmite cu titlu gratuit, din proprietatea municipiului Chişinău în proprietatea publică a statului, teatrul-studio "S uliti roz" şi cladirea nefinalizată a Liceului teatral.

Notă ADEPT: Documentul aprobat de Guvern nu conţine informaţii despre acordul Consiliului municipal asupra cedării proprietăţii şi nici informaţii despre terenul vizat, valoarea imobilelor etc. Anterior, Guvernul a mai aprobat o hotărîre în baza căreia intenţiona să retragă din proprietatea mun.Chişinău imobilele Asociaţiei municipale "Buciumul". Intervenţia Guvernului a fost calificată drept abuzivă de către autorităţile locale, dar hotărîrile Guvernului (nr.761 din 02.07.2007 şi nr.192 din 25.02.2008) au rămas în vigoare.

Hotărîrea cu privire la reconstrucţia edificiului Teatrului "Eugene Ionesco". Planul aprobat prevede că sediul Teatrului "Eugene Ionesco" va fi reconstruit, în 2 etape, în anii 2008–2010. Lucrările de reparaţie şi reconstrucţie vor demara în anul curent, în acest scop fiind alocate surse bugetare în mărime de 3 mln lei pentru reparaţia sălii de spectacole, reţelelor inginereşti, cazangeriei, acoperişului şi interiorului, în anul viitor urmînd să se desfăşoare reconstrucţia a însăşi clădirii. Conform devizului de cheltuieli, costul primei etape de reparaţie şi reconstrucţie a edificiului teatrului constituie circa 12 mln lei.

Notă ADEPT: A trecut mai bine de un an de cînd edificiul a fost răscumpărat de stat cu peste 32 milioane de lei şi transmis teatrului pentru sediu. Au urmat cîteva şedinţe la tema reconstrucţiei, însă şi în hotărîrea recent adoptată nu se estimează cheltuielile reale pentru reconstrucţie, stabilindu-se doar că Ministerul Finanţelor "va identifica resurse" şi le va aloca Ministerului Culturii şi Turismului "conform devizului de cheltuieli prezentat".

Hotărîrea de aprobare a proiectului legii pentru modificarea Legii privind preţul normativ şi modul de vînzare-cumpărare a pămîntului. Se prevede aplicarea unor coeficienţi diferenţiaţi pentru mun.Chişinău şi mun.Bălţi, faţă de cele din teritoriu, în dependenţă de amplasare (lîngă punctele vamale, în centrele raionale, în localităţile rurale).

Hotărîri privind aprobarea unor strategii, concepţii, planuri:

• Planul de măsuri pentru modernizarea şi eficientizarea protecţiei fizice a obiectivelor de importanţă vitală şi a celor ce prezintă pericol sporit contra unor eventuale atacuri teroriste pe anii 2008–2010;
• Planul de dezvoltare a infrastructurii frontierei de stat pentru anii 2009–2011.

Hotărîrea privind alocarea mijloacelor financiare. Serviciul Curieri Speciali primeşte 150 mii lei pentru organizarea unei şedinţe a Consiliului Coordonator pentru legătură interguvernamentală prin curieri speciali din ţările CSI.

2.3. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Primele 100 de zile ale noului Guvern

La conferinţa de presă convocată cu ocazia împlinirii a 100 de zile de la investitură, Premierul Zinaida Greceanîii a punctat o serie de realizări, probleme şi planuri:

• au fost operate şi unele modificări în structura Guvernului, astfel încît să fie asigurată o coerenţă între priorităţile stabilite în Program şi structură. Au fost efectuate unele comasări, reorganizări şi optimizări, în contextul Reformei APC. Accentele s-au dorit a fi puse pe debirocratizarea procesului decizional şi sporirea calităţii actului de guvernare. În 3 luni de reorganizări interne, structura nouă a reuşit pe deplin să-şi manifeste avantajele;
• integrarea europeană este prioritatea de bază a Guvernului, atenţia se concentrează la implementarea în practică a realizărilor obţinute în cadrul Planului de Acţiuni RM-UE şi eliminarea factorilor ce provoacă îngrijorare partenerilor europeni: asigurarea unui grad înalt de independenţă a justiţiei, asigurarea drepturilor omului, libertatea presei, îmbunătăţirea climatului investiţional. La moment se lucrează cu o Agendă Internă de Priorităţi pentru Integrarea Europeană;
• efortuirile de ajustare a standardelor interne la cele europene sînt susţinute de însăşi UE, prin asistenţă financiară şi tehnică;
• cea de-a patra evaluare a performanţei Republicii Moldova în cadrul programului PRGF cu FMI urmează a fi aprobată curînd, ceea ce va conduce la debursarea următoarei tranşe în valoare de cca. 17 mil. dolari SUA;
• la capitolul asistenţei externe în ultimele trei luni de zile au fost contractate sau aprobate pentru Moldova proiecte de asistenţă externă în mărime de circa 139 mil. dolari SUA, dintre care 109 mil. dol. SUA – asistenţă nerambursabilă;
• în pofida unor evoluţii macroeconomice nefaste pe plan mondial, situaţia macroeconomică în ţară este sub controlul strict al autorităţilor şi nu există nici un pericol pentru evoluţia stabilă a acestui compartiment;
• o problemă este creşterea preţurilor, dar evoluţia Indicelui Preţurilor de Consum este în vizorul permanent al autorităţilor şi inflaţia pe ultimele 12 luni – de circa 16,9% nu trebuie să descurajeze, deoarece este efectul secundar ale secetei din anul precedent şi a tendinţelor regionale. Pentru a face faţă situaţiei, BNM majorat rata de bază pînă la 18.5%, majorînd concomitent şi norma rezervării obligatorii pentru resursele atrase în lei moldoveneşti şi valută;
• salariile cresc, mediu lunar constituind deja 2537 lei (aproximativ 257 dolari SUA);
• la finele primului trimestru, stocul investiţiilor străine directe a constituit aproximativ 2 mlrd. dolari SUA (1,966) în creştere faţă de trimestrul I al anului 2007 cu 40 la sută;
• printre actele normative şi legislative promovate merită menţiune ce el vizînd: – instituirea Comisiei guvernamentale pentru supravegherea realizării achiziţiilor publice, aprobarea Regulamentului cu privire la Registrul patrimoniului public; – iniţierea modificării legislaţiei penale (combaterea traficului de persoane); – armonizarea cadrului normativ privind protecţia copilului; – aprobarea metodologiei de determinare a tarifului pentru serviciile de conectare la reţeaua internă de distribuţie a gazelor; – modificarea cadrului legal privind desfăşurarea activităţii antreprenoriale în baza patentei de antreprenor; – aprobarea Programului naţional de abilitare economică a tinerilor;
• s-au înregistrat anumite progrese în relaţiile bilaterale cu unele state: consolidarea relaţiilor economice cu Federaţia Rusă; – vizita ministrului român al afacerilor externe; consultări şi negocieri cu Ucraina etc.

Preşedinţie

3.1. Decrete

Preşedintele Republicii Moldova a semnat decretul privind constituirea Comisiei pentru elaborarea Strategiei securităţii naţionale a Republicii Moldova. În fruntea Comisie a fost desemnată Primul-ministru Zinaida Greceanîi, iar funcţia de vicepreşdedinte a revenit Ministrului Afacerilor Externe şi Integrării Europene. Din Comisie fac parte miniştri, un deputat în Parlament, directorul SIS, Procurorul general, preşedintele AŞM şi directorul Institutului European de Studii Politice din Moldova, dl Viorel Cibotaru. Comisia trebuie să elaboreze Strategia pînă la 1 octombrie 2008.

Prin două decrete semnate de Vladimir Voronin este aprobată renunţarea la cetăţenia Republicii Moldova de către 244 persoane.

Acordarea distincţiilor de stat:

• "Ordinul de Onoare" a fost conferit lui Victor Stepaniuc, viceprim-ministru, pentru muncă îndelungată, în legătură cu împlinirea vîrstei de 50 de ani;
• Ordinul "Gloria Muncii" este conferit lui Tudor Ctitor, director al Întreprinderii de Stat "Combinatul Poligrafic din Chişinău";
• "Ordinul Republicii" este acordat lui Iurie Tulei, director general al S.A. "Nistru-Olăneşti" din raionul Ştefan Vodă.

3.2. Şedinţe. Decizii. Declaraţii

Renovarea Combinatului de Vinuri "Mileştii Mici"

Preşedintele ţării a prezidat o şedinţă la tema reconstrucţiei Î.S. Combinatul de Vinuri de Calitate "Mileştii Mici", în cadrul căreia a fost prezentat conceptul final al proiectului "Centrul de Cultură a Vinului" de renovare şi modernizare a întreprinderii vinicole. Proiectul de renovare şi modernizare va fi implementat în perioada anilor 2009–2011, pînă la sfîrşitul anului curent urmînd să fie finalizate lucrările de proiectare, iar la începutul anului viitor – să demareze lucrările de executare a reconstrucţiei întreprinderii. La şedinţă, Vladimir Voronin a reiterat importanţa atribuită de conducerea ţării implementării cu succes a proiectului de reconstrucţie a obiectivului care face parte din tezaurul naţional al Republicii Moldova şi este unul din cele mai mari oraşe vinicole subterane din lume.

Reorganizarea instituţiilor ştiinţifice din sectorul agroalimentar

La şedinţa convocată în problema reorganizării instituţiilor ştiinţifice din sectorul agroalimentar a fost examinat coneptul restructurăii iniţiate ăn domeniu, conform căruia, cele 16 instituţii ştiinţifice existente urmează a fi reorganizate prin comasare în 5 structuri optimizate:: Institutul Ştiinţifico-Practic de Fitotehnie; Institutul Ştiinţifico-Practic de Horticultură şi Tehnologii Alimentare; Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie a Solului "N. Dimo"; Institutul Ştiinţifico-Practic de Biotehnologii în Zootehnie şi Medicina Veterinară; Institutul de Tehnică Agricolă "Mecagro". Şeful statutlui a reiterat imperativul obţinerii în urma procesului de reorganizare a unui randament sporit de activitate în elaborarea de noi soiuri şi hibrizi înalt productivi de culturi agricole şi de animale atît pentru necesităţile interne, cît şi pentru export.

Reorganizarea Academiei de Administrare Publică

Vladimir Voronin a convocat o şedinţă la tema activităţii Academiei de Administrare Publică de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova (AAP) şi a perspectivelor de dezvoltare a acestei instituţii. A fost evidenţiată necesitatea operării de modificări în sistemul de funcţionare a Academiei, atît instituţionale, cît şi organizatorice, menite să asigure eficientizarea activităţii instituţiei. Preşedintele ţării s-a pronunţat, în special, pentru îmbunătăţirea calităţii instruirii şi asigurarea unei selectări mai riguroase a candidaţilor la studii. S-a pus acentul şi pe necesitatea cercetării problemelor din domeniul funcţionării sistemului administraţiei publice.

Întrevedere cu Avigdor Lieberman

Preşedintele Republicii Moldova l-a primit pe Avigdor Lieberman, lider al partidului "Casa noastră Israel (Yisrael Beyteinu), preşedintele grupului parlamentar de prietenie Israel – Moldova. În cursul întrevederii au fost discutate aspecte vizînd evoluţiile social-politice de ultimă oră din Republica Moldova, inclusiv legate de procesul de reglementare transnistreană şi de apropiere de UE. Au fost abordate chestiuni privind stadiul actual al relaţiilor moldo-israeliene şi perspectiva extinderii şi aprofundării dialogului dintre Republica Moldova şi Statul Israel, Vladimir Voronin remarcînd contribuţia lui Avigdor Lieberman, originar din Chişinău, la consolidarea şi dezvoltarea raporturilor de colaborare moldo-israeliene. La finele întîlnirii; Preşedintele Moldovei ia înmînat lui Avigdor Liberman distincţia "Ordinul de Onoare".

Transnistria

Summit-ul GUAM a discutat despre conflictele îngheţate

În cadrul summit-ului GUAM din 1 iulie, de la Batumi, Preşedintele ucrainean, Victor Yuşcenco, a pledat pentru o abordare corectă "care să ajute la comunicare, şi nu şantajarea forţelor aflate în zona "conflictelor îngheţate". Acestea din urmă comportă factori de risc şi destablizare în regiunile respective. Ucraina pledează pentru prioritatea principiului integrităţii teritoriale ale statelor. Potrivit lui Iuşcenco, "în rezolvarea conflictului transnistrean s-a înregistrat un progres mare, pentru că părţile tratează cu aprobare Planul de reglementare, iniţiat de Ucraina. Noi avem un drum pe care trebuie să mergem ca să rezolvăm acest conflict îngheţat. Azi, voinţa noastră urmăreşte tocmai reluarea cît mai grabnică a formatului de negocieri "5+2" şi toate eforturile pe care Ucraina le va întreprinde în timpul apropiat au scopul să vedem prima şedinţă după o întrerupere îndelungată în activitatea acestui format". Preşedintele moldovean nu a participat la summit-ul GUAM, pentru a putea sa se convingă că această organizaţie promovează idei favorabile Republicii Moldova.

Detalii privind proiectul moldovenesc de reglementarea a conflictului

Potrivit publicaţiei electronice transnistrene "Novîi Reghion", în cadrul "Dialogurilor transnistrene", organizate de Asociaţia pentru Politică Externă din Republica Moldova, ministrul Reintegrării al Republicii Moldova, Vasile Şova, ar fi făcut publice detaliile eventualelor oferte ale Chişinăului Transnistriei în vederea reglementării conflictului:

• Transnistria va avea statut de republică în cadrul Republicii Moldova, va avea propria constituţie;
• Sovietul Suprem al Transnistriei va avea dreptul de iniţiativă legislativă pe lîngă Parlamentul Republicii Moldova;
• Transnsitria va fi reprezentată în Parlamentul Republici Moldova în proporţie de 1/5, deşi numărul alegătorilor din regiune reprezintă 1/6 din numărul alegătorilor din dreapta Nistrului (în Transnsitria sînt înregistraţi 400 mii alegători, iar în Republica Moldova 2,4 milioane);
• Transnistriei i se va recunoaşte dreptul de a deveni subiect al dreptului internaţional în eventualitatea pierderii independenţei Republicii Moldova;
• Statul integrat – Republica Moldova, va fi unul neutru; demilitarizat;
• Vor fi recunoscute titlurile de proprietate celor care au privatizat anterior obiecte în Transnistria;
• Transnistria nu va avea drept de veto, însă va exista un sistem de garanţii reciproce, confirmat de participanţii internaţionale la procesul de reglementare;
• Garanţiile se vor extinde asupra consolidării tuturor ramurilor activităţii social-economice, menite să asigure împreunarea cît mai adîncă a celor două maluri ale Nistrului;
• Măsurile de securitate vor trebui garantate în aşa fel, încît la etapa iniţială Chişinăul şi Tiraspolul să nu poată întreprinde nimic unul împotriva celuilalt.

În acelaşi context, potrivit ministrului Şova, proiectul Republicii Moldova, elementele căruia le-a făcut publice, se bazează pe "propunerile de pachet" înaintate anterior spre examinare participanţilor la procesul "5+2". Modalitatea de punere în acţiune a proiectului rămîne totuşi neclară. Ministrul Şova afirmă că autorităţile moldovene vor propune convocarea participanţilor în format "5+2" pentru a fi adoptată o hotărîre pe marginea proiectului. Evident, pentru a avea efect, o astfel de hotărîre ar trebui adoptată prin consens. Nu e clar ce ar putea să urmeze. Pe de o parte, se afirmă că "proiectul trebuie să satisfacă majoritatea cetăţenilor pe ambele maluri ale Nistrului". Lucru posibil doar prin desfăşurarea unor referendumuri, care dacă vor fi respinse, nu vor mai putea fi reanimate. Pe de altă parte, se afirmă că ar fi necesară adoptarea statutului de către organele legislative ale părţilor implicate în conflict. Doar în cazul unui vot pozitiv, Parlamentul Republicii Moldova ar vota o lege ce ar recunoaşte rezultatele privatizării pe teritoriul Transnsitriei. În acest sens, nu e clar ce ar trebui să voteze organele legislative – confirmarea rezultatelor eventualelor referendumuri sau "statutul juridic al Transnsitriei". Deci, se poate presupune că proiectul statului Transnsitriei este elaborat deja, deşi nu se ştie care sînt competenţele părţilor. Judecînd după reacţiile negative ale liderilor transnistreni, ar fi vorba despre oferirea Transnistriei a unui statut similar celui al Crimeii, procesul de realizare urmînd să aibă loc în limitele Planului din 2005 a preşedintelui ucrainean Victor Yuşcenco.

Autorităţile transnistrene subminează măsurile de încredere

În contexul discuţiilor despre necesitatea consolidării măsurilor de încrederii între cele două maluri ale Nistrului, reţinerea la 2 iulie, la postul-vamal transnistrean de la Dubăsari, a automobilului Poştei Moldovei care transporta banii pentru achitarea pensiilor cetăţenilor satelor aflate sub jurisdicţia Chişinăului, nu pare decît o provocare intenţionată, menită să submineze întreg procesul de reglementare. Automobil şi conţinutul pe care îl transporta au fost eliberate abia pe 10 iulie. Exemplul menţionat este un indicator că procesul de apropiere a poziţiilor părţilor pînă la limită să fie pregătite să accepte proiectul, elementele căruia le-a anunţat ministrul Şova, este departe de a fi unul optimist. În general, lucrurile continuă să se desfăşoare de o manieră foarte ciudată. Pe de o parte, summit-ul GUAM a discutat problema "conflictelor îngheţate", inclusiv cel transnistrean, fără participarea oficialilor moldoveni de rang corespunzător. Pe de altă parte, diplomaţia rusă şi cea transnistreană sînt preocupate de pregătirea întîlnirii liderului transnistrean cu Preşedintele rus Dmitrii Medvedev, pe fundalul unor provocări care au menirea să demonstreze că condiţiile pentru aprobarea planului moldovenesc sînt departe de a fi optime.

Relaţii externe

Integrare Europeană

Comisia Europeană va oferi Moldovei asistenţă în valoare de 40 mln euro

Pe 2 iulie, prim ministrul Zinaida Greceanîi şi Marcus Conaro, Şeful Directoratului EuropeAid din cadrul Comisiei Europene au semnat patru acorduri de finanţare, care vor oferi Moldovei o asistenţă sub forma de granturi pentru următori 3 ani în valoare totală de 40 milioane de euro. Asistenţa va fi acordată în cadrul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat (IEVP) al Comisiei Europene, care substituie fostul program TACIS. Asistenţa CE va fi direcţionată spre realizarea a patru programe: suportul bugetar în realizarea reformei sectorului social (21 milioane euro); îmbunătăţirea managementului de frontieră (11 milioane euro); asistenţa tehnică şi twinning (6 milioane euro); suportul societăţii civile din regiunea transnistreană (2 milioane euro).

Agenda de Integrare Europeană. Priorităţi pentru anul 2008

De curînd, Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene a publicat pe pagina sa web, lista priorităţilor pentru 2008, care vor sta la baza agendei de integrare europeană a Moldovei, în schimbul Planului de Acţiuni EU-RM, expirat în februarie 2008. Potrivit acestui document, pe lista priorităţilor se numără 5 domenii, în care Moldova a înregistrat un progres mai mult decât modest, potrivit ultimului raport de progres al Comisiei Europene. Aceste domenii sînt: independenţa justiţiei, asigurarea libertăţii mas-media, asigurarea respectării drepturilor omului, lupta cu corupţia şi climatul investiţional. Cu toate acestea, sînt făcute asigurări că în anul 2008, va continua şi implementarea reformelor în domeniile de cooperare de succes cu UE (cooperarea transfrontalieră, migraţia şi azilul etc.), însă în baza planurilor de activitate a instituţiilor de resort. Suplimentar, documentul include un plan de acţiuni de realizat pentru accelerarea reformelor în cele 5 domenii problematice.

Nota ADEPT: O parte din măsurile stabilite în Agenda de Integrare Europeană, au un caracter generalizat şi nu întotdeauna captează problemele existente în cadrul domeniului vizat (ex. măsura privind consolidarea independenţei editoriale a IPNA "Teleradio-Moldova" sau măsurile de realizare a obiectivului privind asigurarea respectării drepturilor omului etc.).

Prima rundă a consultărilor neformale privind noul cadru juridic moldo-comunitar

Pe 8 iulie 2008, la Chişinău a avut loc prima rundă de consultări neformale, la nivel de experţi, cu reprezentanţii Comisiei Europene. Ministerul Afacerilor Externe nu a oferit o informaţie detaliată privind rezultatele consultărilor, însă după cum a declarat şi anterior, scopul acestora era de a efectua un schimb de viziuni privind principiile generale şi obiectivele noului cadru juridic moldo-comunitar, care vor depăşi prevederile actualului Acord de Parteneriat şi Cooperare.

Preluarea Preşedinţiei Consiliului UE de către Franţa

La 1 iulie, Franţa a preluat preşedinţia Consiliului UE pentru perioada iulie-decembrie 2008. Programul preşedinţiei franceze a Consiliului UE, prezentat la 10 iulie 2008 Parlamentului european de către preşedintele francez Nicolas Sarkozy, se va axa pe soluţionarea problemelor în următoarele domenii: 1) energetica şi schimbarea climei (prin impulsionarea adoptării de propuneri legislative de reducere a emisiilor de CO2 cu 20% pînă în 2020), 2) migraţia (prin armonizarea politicilor de imigrare a celor 27 de state membre UE), 3) agricultura, 4) securitatea şi apărarea (prin consolidarea capacităţii militare a UE) . În plus, Franţa va acorda o atenţie deosebită găsirii soluţiilor viabile de depăşire a crizei instituţionale din UE, declanşată de respingerea de către Irlanda a tratatului de la Lisabona şi adîncită de declaraţiile preşedinţilor Poloniei şi Germaniei de a amîna promulgarea legii privind ratificarea acestui tratat. O prioritate neschimbată care a apărut în programele ultimelor preşedinţii ale Consiliului UE şi este anunţată şi în programul preşedinţiei franceze este consolidarea rolului UE pe plan internaţional. În acest sens, la capitolul relaţii cu vecinii UE, se evidenţiază o mai mare preocupare a Franţei de zona mediteraneană şi cea Balcanilor de Vest, şi mai puţin de dimensiunea estică.

Nota ADEPT: Republica Moldova nici nu este menţionată în capitolul dedicat planurilor preşedinţiei franceze faţă de dimensiunea estică a Politicii Europene de Vecinătate.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

În perioada vizată, relaţiile "îngheţate" dintre Moldova şi România au cunoscut un uşor "dezgheţ", marcat prin vizita oficială din 7 iulie 2008 a Ministrului Afacerilor Externe a României, Lazăr Comănescu, la Chişinău. În cadrul vizitei sale, ministrul roman de externe a purtat discuţii cu ministrul moldovean de externe, Andrei Stratan şi preşedintele ţării, Vladimir Voronin. Potrivit comunicatelor de presă difuzate de preşedinţie şi MAEIE, subiectele abordate în cadrul discuţiilor au vizat aspecte de bază ale colaborării bilaterale, cooperării pe dimensiunea europeană şi regională dintre Moldova şi România şi conflictul transnistrean. Referitor la procesul de integrare europeană a Moldovei, Lazăr Comănesu a dat asigurări că România va continua să sprijine Republica Moldova în demersurile sale de integrare europeană "exclusiv în calitate de partener egal" şi va face eforturi ca perioada de reflecţie asupra noului cadru juridic moldo-comunitar să se încheie pînă la sfîrşitul anului 2008. De asemenea, au fost abordate şi subiectele problematice dintre cele două ţări: semnarea tratatului de frontieră şi a celui de bază dintre Republica Moldova şi România, însă fără oferirea de detalii privind rezultatul acestor discuţii. Cu toate acestea, la puţin timp, după vizita lui Lazăr Comănescu la Bucureşti, MAEIE anunţă printr-un comunicat de presă că în cadrul întrevederii lui Lazăr Comănescu şi Vladimir Voronin, s-a convenit că la Iaşi şi Cahul vor fi deschide, într-un viitor apropiat consulate ale Republicii Moldova şi României. Acelaşi comunicat subliniază că deschiderea consulatelor la Bălţi şi Constanţa va fi posibilă în contextul "disponibilităţii reciproce a părţilor de a de a urgenta definitivarea procesului de negocieri şi pregătirea pentru semnarea Tratatului între Republica Moldova şi România privind frontiera de stat, ceea ce va deschide perspective reale pentru semnarea ulterioară a Convenţiei cu privire la micul trafic la frontieră". MAEIE anunţă că a expediat în adresa MAE al României Nota Verbală referitor la aceste subiecte.

Nota ADEPT. Din comunicatul de presă difuzat de MAEIE, nu este foarte clar dacă acelaşi context este necesar şi pentru deschiderea consulatelor de la Iaşi şi Cahul.

România simplifică regimul de tranzit

Începând cu 11 iulie 2008, România introduce un regim simplificat de tranzitare a teritoriului său. Această hotărîre este o consecinţă a aplicării de către România a Deciziei nr. 582/2008/CE şi Deciziei nr. 586/2008/CE a Parlamentului European şi Consiliului din 17 iunie 2008. Astfel, cetăţenii statelor terţe, supuşi obligaţiei de a deţine viză, pot tranzita România, într-o perioadă care nu depăşeşte 5 zile, fără a obţine în prealabil o viză română de tranzit, tip B, dacă:

1. Sînt titulari ai unuia dintre următoarele documente eliberate de statele membre ale Uniunii Europene care aplică integral acquis-ul Schengen (Austria, Belgia, Cehia, Estonia, Franţa, Finlanda, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Olanda, Polonia, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia, Suedia, Ungaria), precum şi de Danemarca, Islanda, Norvegia: "viză uniformă" Schengen; "viză de lungă şedere" Schengen; un "permis de şedere".
2. Posedă o viză de scurtă şedere, o viză de lungă şedere sau un permis de şedere, valabile, eliberate de Bulgaria şi Cipru.
3. Posedă un permis de şedere valabil eliberat de Elveţia sau Liechtenstein.

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Vizita Preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Lluis Maria de Puig

În perioada 6–9 iulie 2008, Preşedintele Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, Lluis Maria de Puig, a efectuat o vizita oficială în Moldova, în cadrul căreia a avut întrevederi cu preşedintele Vladimir Voronin, prim-ministrul Zinaida Greceanîi, preşedintele Parlamentului Marian Lupu, primarul capitalei Dorin Chirtoacă, reprezentanţi ai societăţii civile şi a susţinut un discurs în plenul Parlamentului. Spre deosebire de celelalte vizite întreprinse de delegaţiile APCE, vizita lui Lluis Maria de Puig s-a caracterizat printr-un discurs mai puţin diplomatic, fiind presărat cu mai multe note critice la adresa lentoarei reformelor democratice şi a practicilor existente în care împiedică buna funcţionare a sistemului judecătoresc şi a procuraturii generale, exercitarea independenţei mass mediei şi veritabilei autonomii locale şi lupta eficientă împotriva corupţiei. Printre altele, în timpul discursului său în Parlamentul Moldovei, Preşedintele APCE a subliniat că perioada de 13 ani, cît este monitorizată Republica Moldova de Consiliul Europei, este una suficient de lungă pentru implementarea unor reforme democratice consistente, şi Moldova ar trebui sa treacă deja la stadiul de post-monitorizare, care i-ar oferi şanse reale de aderare la Uniunea Europeană. PACE susţine opţiunea Moldovei de integrare europeană, aderarea la UE va depinde în mare parte de voinţa politică a Moldovei. De aceea, potrivit lui Lluis Maria de Puig autorităţile moldoveneşti trebuie să persevereze in implementarea valorilor şi standardelor europene şi să accelereze reformele democratice. În aceiaşi ordine de idei, Preşedintele APCE a subliniat că un alt test care va face dovada existenţei unui sistem democratic în Moldova vor fi viitoarele alegeri parlamentare din 2009, care trebuie sa fie echitabile, libere şi transparente, nu doar în ziua alegerilor, ci şi în perioada pre-electorală, prin asigurarea unui climat social şi politic favorabil unei alegeri libere şi conştiente a alegătorului. Un alt subiect abordat în cadrul vizitei preşedintelui APCE la Chişinău, a fost reglementarea conflictului transnistrean. PACE insistă asupra soluţionării acestei probleme doar prin respectarea integrităţii teritoriale şi suveranităţii Moldovei şi reluarea negocierilor în formatul 5+2. În acelaşi timp, APCE recomandă ca orice soluţie propusă să fie studiată minuţios şi discutată cu toate părţile implicate din Moldova, cu mediatorii şi observatorii internaţionali.

Decizii ale CtEDO

La 1 iulie 2008, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a condamnat Moldova în cauza Flux (nr. 5) c. Moldovei pentru violarea libertăţii de exprimare. Curtea a acordat ziarului Flux 185 euro cu titlu de daune materiale, 3,000 euro cu titlu de daune morale şi 1,800 euro cu titlu de costuri şi cheltuieli de judecată.

La 7 iulie 2008, CtEDO a respins cererea Guvernului Republicii Moldova de retrimitere în faţa Marii Camere a hotărîrii Curţii Europene a Drepturilor Omului din 12 februarie 2008 în cauza Oferta Plus SRL c. Moldovei. Astfel, rămîne în vigoare hotărîrea CtEDO fin 12 februarie 2008, potrivit căreia Republica Moldova trebuie să plătească companiei Oferta Plus SRL echivalentul în lei a 2,535,104 euro pînă la 7 octombrie 2008.

Republica Moldova – GUAM

Pe 1 iulie 2008, la Batumi, Georgia s-a desfăşurat cel de-al treilea summit al Organizaţiei pentru Democraţie şi Dezvoltare Economică – GUAM (ODDE – GUAM), care a reunit şefii de state din Georgia, Ucraina şi Azerbaidjan şi participanţi din 25 de state şi organizaţii internaţionale. Moldova a fost prezentată de ministrul de interne. În cadrul summitului a fost adoptată declaraţia de la Batumi "GUAM – unificând Estul Europei" semnată de preşedinţii Georgiei, Ucrainei, Azerbaidjanului, Lituaniei şi Poloniei. În declaraţie este reiterată aderarea statelor la valorile democratice, drepturile şi libertăţile omului, supremaţia legii, păstrarea moştenirii spirituale şi culturale a popoarelor şi consolidarea toleranţei.

Studii, analize, comentarii

Standardele democratice: pînă sau după…
Igor Boţan, 15 iulie 2008

Discursul Preşedintelui Adunării Parlamentare a Consiliului Europei (APCE), Lluis Maria de Puig, ţinut în faţa deputaţilor Parlamentului Republicii Moldova, a reiterat nişte lucruri pe care autorităţile moldovene le ştiu foarte bine de la alte instituţii pan-europene, oficiali ai statelor membre ale UE şi SUA

»»»