ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
  Monitorizarea activității partidelor și politicienilor / promis.mdAlegerile parlamentare în Moldova din 30 noiembrie 2014Partide politice din Republica Moldova
   English Version      
    Home        Harta site-ului        E-mail           

Despre noi  

Prezentare  

Proiecte  

Activități  

Publicații  

Personal  

Alegeri  

Electorala 2007  

Electorala 2005  

Rezultate 1994-2005  

Componența blocurilor  

Comisia Electorală Centrală  

Societate civilă  

ONG  

Vocea Civică  

Partide Politice  

Puncte de vedere  

Comentarii  

e-journal  

Policy Briefs  

Caricaturi  

Informație utilă  

Legislație  

Site-uri relevante  

Guvernare și democrație în Moldova


  versiune pentru tiparversiune
pentru tipar
e-journal, an.VII, nr. 138, 2–31 mai 2009

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

Notă ADEPT: Parlamentul nu a reușit să aleagă Președintele țării, alegerile din 20 mai fiind nevalabile din cauza participării la ele doar a 60 de deputați ai PCRM, iar alegerile din 28 mai au fost transferate printr-o procedură neclară și neprevăzută de reglementările juridice, pentru data de 3 iunie 2009.

1.1. Numiri

Vladimir Voronin a fost ales Președinte al Parlamentului, cu votul a 60 de deputați din fracțiunea PCRM. Deși Legea despre statutul deputatului stabilește incompatibilitatea funcției de deputat cu cea de Președinte al țării, Vladimir Voronin a continuat să cumuleze respectivele funcții și după expirarea termenului acordat de lege pentru soluționarea incompatibilității. Această situație a determinat deputații de opoziție să sesizeze Curtea Constituțională, însă instanța de jurisdicție constituțională întîrzie să adopte o decizie în acest sens.

Doar deputații PCRM au votat și pentru alegerea vicepreședinților legislativului:

  • Vladimir Țurcan a fost ales în funcția de prim-vicepreședinte al Parlamentului. Experții remarcă, că nici Constituție, nici Regulamentul parlamentului și nici organigrama legislativului nu conțin o asemenea funcție ca ce de "prim-vicepreședinte" și statutul acestuia nu este definit legal;
  • Grigore Petrenco a fost ales vicepreședinte al Parlamentului.

1.2. Acte legislative

Hotărîrea rivind componența numerică și nominală a Biroului permanent al Parlamentului. Se stabilește componența numerică a Biroului permanent al Parlamentului în număr de 11 membri, în care intră din ofici Președintele, prim-vicepreședintele și vicepreședinții Parlamentului. Respectiv, 7 funcții vor fi deținute de către deputații PCRM, altele 4 revenind liderilor fracțiunilor parlamentare de opoziție.

Hotărîrea privind aprobarea componenței numerice și nominale a comisiilor permanente ale Parlamentului. Sînt formate 10 comisii permanente, cu una mai mult decît în Parlamentul de legislatura a XVI-ea:

  • Comisia juridică pentru numiri și imunități;
  • Comisia pentru politică economică, buget și finanțe;
  • Comisia pentru securitatea națională, apărare și ordinea publică;
  • Comisia pentru politică externă și integrare europeană;
  • Comisia pentru drepturile omului;
  • Comisia pentru administrația publică, ecologie și dezvoltarea teritoriului;
  • Comisia pentru tineret, învățămînt, știință și mijloace de informare în masă;
  • Comisia pentru cultură, turism și sport;
  • Comisia pentru agricultură și industria alimentară;
  • Comisia pentru protecție socială, sănătate și familie.

Notă ADEPT: Deputații de opoziție s-au repartizat în comisiile permanente, dar au refuzat să preia funcții de conducere, oferite de majoritatea parlamentară în cadrul acestor comisii.

cuprins articolul precedent articolul următor


Guvern

Notă ADEPT: În legătură cu demisia Guvernului, acesta este abilitat să exercite doar funcțiile de administrare a treburilor publice, pînă la depunerea jurămîntului de către membrii noului Guvern.

2.1. Hotărîri

Hotărîrea cu privire la planurile de înmatriculare în anul 2009 la studii superioare de licență (ciclul I) și de masterat (ciclul II), medii de specialitate și secundar profesionale și prognoza înmatriculării în anii 2010–2014. Conform documentului, Ministerul Economiei și Comerțului, în baza propunerilor înaintate de către ministerele de resort, în cazul lipsei candidaților și în funcție de necesitatea respectării cerințelor în vigoare privind formațiunile de studiu, va opera redistribuirea, la unele specialități, a planurilor de înmatriculare în învățămîntul superior și mediu de specialitate (cu excepția specialităților economice, limbi moderne, politologie, relații internaționale, drept), în limitele planurilor de înmatriculare.

Notă ADEPT: Limitările introduse pentru un șir de specialități sînt calificate de experți independenți drept abuzive și intervenții în autonomia universitară, precum și încălcare a dreptului la libera alegere a profesiei și muncii.

Hotărîri pentru aprobarea unor documente de politici (planuri, strategii):

  • Programul de acțiuni în domeniul tineret în anul 2009.

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

  • Regulamentul privind realizarea achizițiilor publice de servicii de proiectare a lucrărilor;
  • Conceptul tehnic al Sistemului Informațional Automatizat "Registrul de stat al achizițiilor publice".

2.2. Ședințe. Decizii

Un nou Program cu FMI

Prim-ministrul în exercițiu a avut o întrevedere cu misiunea Fondului Monetar Internațional, aflată la Chișinău în vederea negocierii unui nou Program pentru Republica Moldova. Șeful misiunii FMI a informat că Guvernul are opțiunea de a semna unul dintre două genuri de Program cu FMI: STAND BY, care oferă finanțare în condiții de piață țărilor care au încheiat programul de tip PRGF sau BLEND, un program intermediar și oferă finanțare parțială în condiții concesionale. Prim-ministrul Moldovei a declarat că situația în economia națională este complicată, agravată și de criza politică, pronunțîndu-se pentru negocierea și semnarea unui nou Program cu FMI indiferent de evoluțiile politice pe termen scurt.

cuprins articolul precedent articolul următor


Președinție

3.1. Decrete

Sergiu Stati este numit Ambasador Extraordinar si Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Turcia.

Notă ADEPT: Stati este consilier al Președintelui țării și la ultimele alegeri a fost ales deputat în Parlament, pe listele PCRM, obținînd și funcția de președinte al Comisiei pentru politică externă și integrare europeană.

Ion Ciornîi este rechemat din funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Lituania.

Notă ADEPT: Ciornîii a fost numit ambasador în Lituania relativ recent, acesta înmînînd scrisorile de acreditare la finele anului 2007.

Ordinul "Gloria Muncii" a fost conferit lui Constantin Cheleș, director al Întreprinderii de Stat "At-Prolin" din orașul Ceadîr-Lunga.

Vladimir Ianiev, vicedirector general al Societății pe Acțiuni "Elevator Kelley Grains" din orașul Căușeni a fost decorat cu "Ordinul Republicii".

Președintele țării a emis cîteva decrete privind decorarea unor grupuri de colaboratori ai Serviciului de Informații și Securitate, ai Ministerului Afacerilor Interne și ai Serviciuluid e protecție și Pază de Stat.

3.2. Ședințe. Decizii. Declarații

Eficientizarea instituțiilor de învățămînt preuniversitar

Președintele Republicii Moldova a convocat astăzi o ședință în problema restructurării și eficientizării instituțiilor de învățămînt secundar-profesional și mediu de specialitate. Participanții la ședință au reiterat necesitatea perfecționării sistemului de învățămînt profesional, luîndu-se în calcul necesitățile reale de cadre ale economiei naționale și ale teritoriilor. S-a propus repartizarea regională uniformă a instituțiilor de învățămînt secundar-profesional și mediu de specialitate, specializarea acestora în funcție de profilul socio-economic al teritoriilor și optimizarea instituțiilor cu profil identic. Președintele țării a menționat importanța demarării reformei instituțiilor de învățămînt secundar-profesional și mediu de specialitate, al cărei obiectiv este modernizarea, consolidarea capacităților sistemului de învățămînt profesional, sporirea eficienței acestuia și a calității instruirii.

Agenda solicitărilor electorale

Vladimir Voronin a convocat o ședință la tema măsurilor care urmează a fi întreprinse în vederea soluționării problemelor cetățenilor, abordate în cadrul campaniei electorale pentru alegerile parlamentare. Șeful statului a insistat asupra importanței definitivării planului de acțiuni cu privire la implementarea adresărilor și solicitărilor expuse, cerînd Ministerului Administrației Publice Locale o evidență strictă a procesului de realizare a propunerilor lansate. Vladimir Voronin a cerut și acordarea atenției sporite soluționării problemelor de ordin privat care au fost abordate în cadrul întîlnirilor cu alegătorii. La ședință a fost examinat și procesul de realizare a programelor naționale: gazificarea localităților; aprovizionarea cu apă; reabilitarea drumurilor, subliniindu-se necesitatea menținerii ritmurilor de implementare a acestor documente strategice.

Îngrijorări pentru securitatea alimentară

La ședința prezidată de șeful statului a fost audiată informația Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, conform căreia, pentru roada anului 2009 au fost semănate peste 1,1 mln hectare de teren arabil, inclusiv cu culturi de toamnă – 433 mii hectare, dintre care 310 mii – cu grîu. Culturile de toamnă au ieșit din faza de iernare într-o stare satisfăcătoare, însă temperaturile ridicate, insuficiența de precipitații și reducerea rezervelor umidității în sol, din lunile aprilie-mai, au creat condiții nefavorabile pentru dezvoltarea culturilor cerealiere. Pentru asigurarea securității alimentare, Vladimir Voronin a propus stoparea temporară a exportului de grîu alimentar și examinării oportunității de sistare a exportului grîului furajer. De asemenea, a fost reiterată importanța intensificării eforturilor în vederea extinderii suprafețelor irigate. Guvernului i s-a cerut să examineze și alte posibilități menite să amelioreze situația din sectorul agroindustrial și a producătorilor agricoli.

Întîlnire cu deputații găgăuzi

Vladimir Voronin a avut o întîlnire cu deputații Adunării Populare a UTA Găgăuzia, care s-a desfășurat într-un cadru informal, la reședința prezidențială din Condrița. În cursul întrevederii a fost efectuat un schimb de opinii pe marginea situației social-politice și economice din Republica Moldova, fiind abordat, în mod special, subiectul cu privire la dezvoltarea UTA Găgăuzia. Participanții la discuții s-au referit la inițiativa lansată recent de către șeful statului cu privire la elaborarea unui program complex de dezvoltare durabilă a Găgăuziei, la necesitatea păstrării și dezvoltării identității culturale, lingvistice și etnice a găgăuzilor.

cuprins articolul precedent articolul următor


Politici economice

1. Inflația și prețurile

    Inflația pare să nu dea mare bătaie de cap…

    În aprilie inflația în Moldova a constituit 0,3%, iar de la începutul anului 2009 a fost înregistrată o deflație de 1,7%. În special, creșterea prețurilor a fost înregistrată la produsele alimentare și nealimentare – cu cîte 0,3% și a tarifelor pentru prestarea serviciilor populației – cu 0,1%.

    Deflația arată, de fapt, intenția unor agenți economici (care au înregistrat scăderea prețurilor) de a menține sau, cel puțin, a încetini scăderea, uneori vertiginoasă într-o perioadă scurtă de timp, a vînzărilor în condiții de criză. Scăderea consumului, generată de micșorarea veniturilor populației (scăderea remitențelor, reducerea salariilor și altor venituri, inclusiv din investiții, concediile forțate sau chiar concedierea angajaților) și ale întreprinderilor, utilizarea economiilor, precum și reducerea capacității populației și a întreprinderilor de a obține împrumuturi, uneori generează, alteori stimulează deflația.

    Indiscutabil, deflația este benefică tuturor consumatorilor din Republica Moldova, în special celor cu venituri reduse. De asemenea, beneficiază și statul în calitate de consumator atunci când face achiziții publice de produse alimentare și nealimentare pentru casele de copii, grădinițe, aziluri de bătrâni, armată ș.a. Continuarea scăderii prețurilor îi va face pe consumatori și mai mulțumiți. Însă satisfacția prețurilor în scădere rămîne a fi doar pe termen scurt, pe cînd pe termen lung aceasta se poate transforma în nemulțumire, pentru că în condițiile deflației prelungite, întreprinderile își reduc/stopează producția sau chiar devin insolvabile și/sau se lichidează.

    Acest fapt, amplificat de scăderea veniturilor populației în Moldova, conduce la diminuarea veniturilor la bugetul public național (de stat, asigurărilor sociale și medicale) și veniturilor salariale ale populației. Mai mult, cca 70% din veniturile bugetului de stat pentru anii cel puțin 2007–2008 au reprezentat taxele vamale. Importurile au scăzut în T1’09 cu cca 33%, la fel și taxele vamale. În consecință, au de suferit toți: angajații din sectorul privat și cel public, pensionarii, invalizii, studenții și chiar întreprinderile, care furnizează statului bunuri/lucrări/servicii. Scad sau chiar încetează investițiile publice în drumuri, reparații curente și capitale, construcții, echipamente etc.

2. Sistemul bancar

    Depozitele în lei sunt în scădere continuă…

    La începutul lunii aprilie 2009 soldul depozitelor în sistemul bancar a însumat cca 22,5 miliarde lei, micșorîndu-se cu peste 833 milioane lei (3,6%) față de luna precedentă pe seama diminuării soldului depozitelor în monedă națională cu peste 1,56 miliarde (cca 12%), în timp ce soldul depozitelor în valută străină a crescut cu peste 728 milioane lei (7%). Soldul depozitelor la vedere a constituit 5,74 miliarde lei, micșorîndu-se cu peste 246 milioane lei față de luna februarie 2009. Ponderea acestora s-a diminuat cu 0,2 p.p., cifrîndu-se la 25,5% în soldul total al depozitelor. Concomitent, soldul depozitelor la termen a scăzut cu cca 586 milioane lei (3,5%) și a însumat cca 16,758 miliarde lei.

    Soldul depozitelor la termen în lei a constituit peste 8,19miliarde lei la sfîrșitul lunii martie 2009, diminuîndu-se cu peste 1,19 miliarde lei (cca 13%) față de luna precedentă ca rezultat al scăderii soldurilor depunerilor în lei ale persoanelor fizice și ale agenților economici cu cca 1,03 miliarde lei (peste 13%) și cu peste 163 milioane lei (cca 11%), respectiv.

    Soldul depozitelor la termen în valută străină s-a majorat cu 605 milioane lei (7,6%), constituind 8, 565 miliarde lei. Volumul depozitelor la termen în lei atrase în luna martie 2009 a constituit peste 1,257 miliarde lei, fiind cu peste 103 milioane lei inferior celui din luna februarie 2009. Această scădere a fost determinată de micșorarea volumului depozitelor atrase de la persoanele fizice cu peste 68 milioane lei (6,5%), precum și a volumului depozitelor atrase de la persoanele juridice – cu cca 35 milioane lei (11,6%). Respectiv, ponderea depunerilor atrase la termen în monedă națională ale persoanelor fizice s-a majorat de la 78% în luna februarie 2009 pînă la cca 79% din volumul total al depozitelor la termen în moneda națională atrase pe parcursul lunii martie.

    Rata medie a dobînzii la depozitele la termen în lei s-a micșorat pe parcursul lunii martie 2009 cu 0,48 p.p., constituind 19,36% anual (14,31% pentru persoane juridice și 20,71% pentru persoane fizice, în comparație cu 14,4% și 21,38%, respectiv, în luna februarie 2009).Potrivit BNM, în perioada gestionară volumul atras al depozitelor la termen în valută străină a constituit 2127,6 milioane lei (echivalentul a 196,7 milioane USD), majorîndu-se cu 585,6 mil. lei (38%) din contul creșterii depunerilor persoanelor fizice cu 388,3 milioane lei, sau cu 27,2%, precum și a depozitelor persoanelor juridice – cu 197,3 mil. lei, sau de 2,7 ori. Rata medie a dobînzii la depozitele la termen în valută străină s-a situat la nivelul de 10,18% (6,78% pentru persoanele juridice și 10,76% pentru persoanele fizice).

3. Comerțul extern

    Răsturnări de poziții…

    În primul trimestru al anului 2009, exporturile de mărfuri moldovenești în UE au constituit 154,2 milioane USD în valoare nominală, micșorîndu-se cu peste 14% față de ianuarie-martie 2008
    Potrivit BNS, exporturile în UE au constituit peste 55% în total exporturi în ianuarie-martie 2009. Totodată, importurile din UE au constituit 301,6 mil. dolari SUA, cu 34,8% mai puțin decît în ianuarie-martie 2008, deținînd o pondere de 38,6% în total importuri (44,2% în ianuarie-martie 2008). Deficitul balanței comerciale cu UE s-a majorat în 2009 cu 28,3% și a constituit 147,4 mil. USD (în ianuarie-martie 2008 – 282,9 mil. USD).

    Printre principalii parteneri ai Moldovei la export în UE sînt: România (57,3 mil. USD cu o cotă de 20,5% din total export), Italia (29,3 mil. USD sau 11,4% din total export), Germania (16,2 mil. USD sau 10,5% din total export), Marea Britanie (11,9 mil. USD cu cota de 4,3% din total export), Polonia (9 mil. USD sau 3,2% din total export). La importul din UE, principalii parteneri ai Moldovei sînt: România (54,1 mil. USD sau 6,9% din total import), Germania (50 mil. USD sau 6,4% din total import), Franța (42,4 mil. USD sau 5,4% din total import), Italia (39,8 mil. USD sau 5,1% din total import), Polonia (15,8 mil. USD sau 2% din total import), Austria (14,2 mil. USD sau 1,8% din total import).

    Totodată, avem o situație destul de interesantă, diminuarea comerțului extern s-a produs în condițiile unor răsturnări de clasament atît la exporturi, cît și la importuri. Cea mai drastică scădere a fost a exporturilor în Ucraina (-59%) cauzată de deprecierea vertiginoasă a hrivnei ucrainene. Astfel, dacă în ianuarie-martie 2008 exporturile în Ucraina au avut o pondere de 10% din total exporturi, în perioada similară din anul curent – doar 5,1%. Au fost înregistrate creșteri spectaculoase (dar mici în termeni absoluți) în țări precum Africa de Sud (de 91.1 ori), Elveția (de 5.5 ori), Ungaria (de 2,5 ori) și Irak (de 2,4 ori).

    Cît privește importurile, aici surpriza este și mai mare. Chiar dacă nu este decît o formalitate, Federația Rusă și-a pierdut statutul de partener comercial Nr.1 la importuri deplasîndu-se pe locul 6. În schimb, partenerul Nr.1 a devenit Kazahstan. Situația a fost surprinsă de unele publicații din tară și mai mulți economiști care monitorizează comerțul extern, care ne mai informează că "Gazprom are fondată o întreprindere mixtă cu compania Kaztransgaz din Kazahstan, prin intermediul căreia cumpără gazele naturale pe care ulterior le reexportă". Asta arată ponderea foarte mare a gazului în importurile din această țară (undeva peste 20%). Respectiv, chiar și teoretic, dacă s-ar importa gaz din Turkmenistan, prin Gazprom, după aceeași schemă, atunci Turkmenistanul ar fi partenerul comercial principal…

4. Remitențe

    …ca de altfel și remitențele

    Volumul transferurilor bănești în Moldova de la persoanele fizice care muncesc peste hotare prin intermediul băncilor comerciale în primul trimestru 2009 a constituit ceva mai mult de 227 milioane USD, micșorîndu-se față de aceeași perioadă a anului 2008 cu cca 93,6 milioane USD (peste 29%). În același timp, cca 181,5 milioane USD sau 80% din volumul total al transferurilor în trimestrul I al anului 2009 au fost efectuate prin intermediul sistemelor de transfer bănesc rapid. În T1’2008 acest indice a constituit cca 261,6 milioane USD (cca 82%). În 2008 volumul transferurilor bănești în Moldova de la persoanele fizice care muncesc peste hotare prin intermediul băncilor comerciale a constituit 1,66 miliarde USD, majorîndu-se față de anul 2007 cu peste 36%.

5. Macroeconomie

    Majoritatea indicatorilor sînt în declin…

    Potrivit raportului BNS pentru T1’2008 majoritatea indicatorii economici sînt în declin. Producția sectorului industrial a scăzut cu peste 24%, exporturile și importurile pentru aceeași perioadă au furnizat statisticii scăderi de peste 18 și 25%, respectiv; din care cauză s-a diminuat și volumul taxelor și impozitelor percepute din acestea în bugetul de stat, fapt care a dus la diminuarea drastica a veniturilor și punerea în pericol a mai multor proiecte de anvergură națională. În plus, practic toate tipurile de transport au înregistrat scăderi de peste 50%. Sectorul comerțului cu amănuntul și cel al serviciilor resimt diminuări ale tranzacțiilor și operațiunilor față de acum trei luni sau jumătate de an în urmă. Investițiile capitale au scăzut cu peste 40%, o situație chiar fără precedent dacă se compară cu anii trecuți.

    Excepție face doar sectorul agricol care a înregistrat creștere de 3,7% în Tr.1’2009, sector care probabil va fi singurul ce ar putea avea creștere în acest an, însă care va fi determinat nu de politica agricola, ci mai mult de clima favorabilă. Și indicatorul privind remunerarea salariaților care arată ca salariul mediu lunar din economie a crescut cu ceva mai mult de 12% față de decembrie 2008, iar cel real cu cca 9%. Pe de altă parte, numărul șomerilor în expresie procentuală a crescut cu peste 60% față de decembrie trecut sau cu peste 16 mii persoane mai mult în valoare nominală.

6. Piața muncii

    Șomajul este în plină creștere…

    Asta ne vorbește odată în plus că șomajul este în plină ascensiune. Multe întreprinderi trimit în concediu forțat personalul sau în majoritatea cazurilor îl disponibilizează. Explicația pare a fi simplă, o bună parte din întreprinderi nu au vînzări – nu-și pot realiza producția, nu au venituri, respectiv nu au cum sa satisfacă cerințele salariale negăsind o altă ieșire decît să-și concedieze o parte din angajați. De fapt chiar autoritățile atunci cînd au spus de reducerea cheltuielilor bugetare, au vorbit și de reduceri de personal acolo unde va fi cazul. Există riscul să ne pomenim într-o situație similară celeia de la sf. anilor 90 cînd rata șomajului era de peste 11%, iar restanțele la salarii și pensii erau de sute de milioane în termeni nominali și de luni de zile în timp.

    A scăzut semnificativ numărul populației ocupate în agricultură (cca 23% din total angajați, în timp ce la începutul lui 2008 aceștia constituiau cca 28%) o diminuare de peste 88 mii persoane. explicația ar avea doua motive: 1. emigrarea populației peste hotare (în particular a celei rurale); 2. căutarea unui loc de muncă la oraș. În plus, a scăzut numărul angajaților din sectorul industrial și cel al construcțiilor, în medie cu cca 5% ca pondere din total (efectele crizei). Potrivit unor recente sondaje în ultimele 6 luni peste 80% din familii au fost afectate de șomaj, deci cel puțin un membru de familie a fost concediat sau a fost trimis în concediu forțat. Respectiv, peste 25% din cei care și-au piedut locul de muncă intenționează să emigreze în afara țării.

cuprins articolul precedent articolul următor


Transnistria

Liderii transnistreni nu-și fac iluzii în privința reluării procesului de negocieri

Liderul transnistrean Igor Smirnov a oferit, la 14 mai, un interviu postului de televiziune din Rusia "TV Center" în cadrul căruia a menționat că nu-și face nici un fel de iluzii în privința reluării procesului de negocieri cu autoritățile de la Chișinău. Smirnov a profitat de ocazie pentru a se referi la impactul evenimentelor din 7 aprilie 2009 asupra relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol. Pentru Smirnov evenimentele menționate au fost previzibile întrucît Republica Moldova ar promova o politică naționalistă de separare a cetățenilor pe criterii etnice. De asemenea, Smirnov a menționat că nu are nici o încredere în autoritățile de la Chișinău care semnează documente pe care apoi le ignoră și, în general, promovează politici oscilante – ba orientate spre UE, ba spre Rusia. În aceiași ordine de idei șeful diplomației transnistrene, Vladimir Yastrebceak, a ținut un discurs cu ocazia "zilei lucrătorului diplomatic" în care a reiterat că autoritățile transnistrene sînt dispuse să reia procesul de negocieri în format "5+2" doar atunci cînd vor fi înlăturate toate barierele impuse Transnistriei. De asemenea, Yastrebceak a menționat că politica externă a Transnistriei are drept priorități relațiile cu Rusia, Ucraina, UE și cu partenerii din cadrul CSI-2.

Cu ocazia zilei profesionale a securiștilor transnistreni, la viitorul relațiilor Tiraspolului cu Chișinăul s-a referit și ministrul securității de stat al Transnistriei, general-locotenentul Vladimir Antiufeev. Potrivit relatării agenției INFOTAG, Antiufeev consideră că scopul principal al comuniștilor din Moldova în cadrul organizării dezordinilor din 7 aprilie de la Chișinău a fost să demonstreze că "nimeni în afară de PCRM nu este capabil să țină situația sub control". Antiufeev a menționat că "participarea României în evenimentele din Moldova, de asemenea, a fost previzibilă" Prin declararea politicii de integrare europeană "Moldova merge în "stomacul" României. Acesta este un proces obiectiv și nu trebuie să fie careva iluzii". Potrivit lui, în Transnistria autoritățile "au creat mecanismele de apărare împotriva tehnologiilor ale așa-numitelor revoluții colorate".

Evenimentele din Republica Moldova nu vor influența strategia Transnistriei

Autoritățile transnistrene au anunțat că strategia lor de realizare a obiectivelor ce reies din rezultatele referendumului din septembrie 2006 nu poate fi influențată de evenimentele politice post-electorale din Republica Moldova. Astfel, autoritățile de la Tiraspol intenționează să continue fortificarea independenței Transnistriei cu scopul asocierii acesteia cu Federația Rusă. În acest context reluarea negocierilor în format "5+2" poate avea loc doar dacă vor fi înlăturate toate presiunile de natură să prejudicieze interesele Transnistriei, lucru fixat în Declarația de la Barviha. Deocamdată, autoritățile transnistrene planifică să participe la seminarul de la Helsinki din luna iunie, desfășurat sub auspiciile OSCE, la care vor fi discutate problemele consolidării încrederii reciproce în domeniul militar și al securității. Transnistria a format deja un grup de experți în domeniile menționate, așteptînd ca Chișinăul să facă același lucru.

În cadrul unei conferințe organizate de Institutul țărilor CSI, condus de Constantin Zatulin, șeful diplomației transnistrene, Vladimir Yastrebceac, a menționat că declarațiile Chișinăului privind dialogul cu partea transnistreană nu au nicio pondere atîta timp cît nu e ales un nou președinte al Republicii Moldova. În al doilea rînd, în prezent nu e clar ce statut are Vladimir Voronin – de președinte al Parlamentului sau de șef al statului, lucru care generează confuzii, împedicînd reluarea dialogului. În al treilea rînd, invocarea de către Chișinău a atașamentului față de continuarea negocierilor în format "5+2" a devenit tradițională, dar nu semnifică nimic mai mult decît plecăciuni față de partenerii occidentali, pe care ar vrea să-i asigure că în Republica Moldova după alegerile parlamentare nu s-a întîmplat nimic, deși au avut loc evenimente care trebuie luate în considerație la negocieri. În la patrulea rînd, instabilitatea politică din Republica Moldova poate dura destul de mult, perioadă în care funcționarii moldoveni vor evita să-și asume riscuri, purtînd discuții serioase, iar eventualii lor succesori vor prefera să aibă drept punct de referință prevederile legii din 2005, care prevede statut de autonomie pentru Transnistria, lucru inacceptabil pentru aceasta din urmă. În al cincilea rînd, luați împreună și separat factorii menționați mai sus îndepărtează Transnistria de Republica Moldova.

Armonizarea legislației Transnistriei cu cea a Rusiei – o sursă de conflict

La 14 mai 2009, liderul transnistrean, Igor Smirnov, i-a trimis o scrisoare speaker-ului Sovietului Suprem, Evghenii Șevciuk, în legătură cu "inițiativa celor 17" privind modificarea Constituției transnistrene, votată în prima lectură la 15 aprilie 2009. În ajun, Smirnov a dispus ca ministrul transnistrean al justiției să efectueze o analiză comparativă și minuțioasă a constituțiilor Transnistriei și Federației Ruse pentru a putea combate "inițiativa celor 17", avînd drept pretext principal motivul armonizării legislației transnistrene cu cea a Rusiei. În mesajul lui Smirnov către Șevciuk se menționează că examinînd textul modificărilor constituționale a ajuns la concluzia precum că scopul declarat de armonizare a legislației Transnistriei cu cea a Rusiei nu poate fi realizat prin modificările votate în prima lectură de către Sovietul Suprem, ba dimpotrivă, amendamentele constituționale în cauză lărgesc discrepanțele dintre legislația Transnistriei și cea a Rusiei. În acest context, Smirnov menționează:

  • Sovietul Suprem a ignorat dispoziția nr.431 din 10 august 2006 a lui Smirnov privind "formarea grupului de lucru în vederea armonizării legislației Transnistriei cu cea a Federației Ruse" și a "concepției planului de armonizare". Smirnov insistă că documentele în cauză au fost emise de el în vederea realizării sarcinilor ce reies din rezultatele referendumului de independență și asociere cu Rusia din septembrie 2006;
  • armonizarea legislației transnistrene cu cea rusească nu semnifică unificarea ei, întrucît Transnistria și Rusia au forme de guvernare, divizare administrativ-teritorială, sisteme bugetare și de impozitare etc., diferite. În acest sens, armonizarea semnifică doar aducerea la un numitor comun a principiilor de bază folosite de legislația regiunii transnistrene și a Rusiei;
  • modificările constituționale nu au trecut procedurile impuse de Smirnov, nefiind testată utilitatea lor pentru legislația transnistreană;
  • analiza comparativă a modificărilor propuse cu normele constituționale ale Rusie relevă că motivul armonizării legislației este unul inadecvat. Astfel, în legislația Rusiei lipsesc normele retragerii împuternicirilor deputaților pe motiv de absență nemotivată la ședințele legislativului; lipsirea de împuterniciri a unor funcționari eligibili prin decizii ale forului legislativ; numirea de către legislativ a persoanei care suplinește vacanța funcției de președinte;
  • forma de guvernare prezidențială, adoptată în Transnistria la referendumul din 1995 este incompatibilă cu numirea de către Sovietul Suprem a persoanei care să suplinească vacanța funcției de președinte;
  • adoptarea în lectură finală a modificărilor constituționale, propuse de "inițiativa celor 17", va submina sistemul "check and balances", provocînd destabilizarea politică.

În baza argumentelor expuse mai sus, Igor Smirnov i-a solicitat speaker-ului Evghenii Șevciuk să decline proiectul modificărilor constituționale, iar propunerile să fie transmise grupului de lucru interdepartamental pentru armonizarea legislației Transnistriei cu cea a Rusiei, astfel încît să fie continuată activitatea de armonizare.

Întrucît îndemnul lui Smirnov n-a avut vreun impact, competiția politică dintre speaker-ul Șevciuk și administrația lui Igor Smirnov, legată de "inițiativa celor 17" deputați de a modifica constituția Transnsitriei, a atras noi susținători de partea lui Smirnov. 27 de deputați din prima legislatură a Sovietului suprem transnsitrean au convocat o adunare pentru a lua atitudine față de "inițiativa celor 17" în cadrul căreia au supus criticii, atît inițiativa propriu-zisă, cît și pe speaker-ul Șevciuk, acuzîndu-l de faptul că în 2003, pe cînd fusese membru al "comisiei constituționale" pentru reglementarea transnistreană, era dispus să facă cedări unilaterale Republicii Moldova, apoi manifestase intenția de a implica UE și ONU în calitate de moderatori ai procesului de negocieri, iar în prezent s-ar ocupa de coruperea deputaților și a electoratului prin intermediul unor fonduri venite din Federația Rusă. Totuși, cea mai gravă acuzație care i se aduce lui Șevciuk ține de faptul că sub acoperirea lozincii privind armonizarea legislației Transnistriei cu cea a Federației Ruse, tinde să uzurpeze puterea cu scopul de a-i slăbi pozițiile vice-președintelui transnistrean, Alexandr Koroliov, anulînd funcția respectivă prin intermediul reformei constituționale. Participanții la adunarea desfășurată cu participarea unor funcționari din aparatul lui Smirnov au adoptat o declarație, conținînd următoarele propuneri:

  • considerarea drept anti-constituțional proiectul de modificare a constituției, elaborat în baza "inițiativei celor 17";
  • dizolvarea Sovietul suprem ca organ care a atentat la uzurparea puterii;
  • elaborarea de către administrația lui Smirnov a unui proiect nou de constituție, care să fie supus unui referendum de aprobare și care să prevadă transformarea Sovietului suprem în Adunare de stat;
  • fondarea unei organizații obștești de către deputații primei legislaturi;
  • adresarea către partidele politice pentru a susține colectarea semnăturilor în favoarea dizolvării Sovietului supreme și desfășurarea referendumului.

Inițiativa privind circulația rublei rusești deopotrivă cu cea transnistreană

Concomitent cu armonizarea legislației transnistrene cu cea rusească deputații de la Tiraspol examinează și posibilitatea punerii în circulație pe teritoriul regiunii și a rublei rusești. Reprezentanții Băncii republicane din Transnistria au contestat însă inițiativa legiferării circulației rublei rusești deopotrivă cu a celei transnistrene. Potrivit experților în domeniul bancar, punerea în circulație a rublei rusești pe teritoriul Transnistriei ar avea următoarele consecințe negative: pierderea controlului asupra ofertei de bani și asupra proceselor de emisie; devalorizarea valutei locale; transferarea de către agenții economici în valută rusească a valutei locale, care va fi astfel eliminată din circuitul local; pierderea controlului asupra inflației; creșterea ratei sectorului ilegal al economiei; pierderea încrederii populației în politicile economice promovate de autorități. În definitiv, Transnistria și-ar putea pierde "suveranitatea economică" ca urmarea a eventualei puneri în circulație a rublei rusești.

Chișinăul acuzat de problemele economice ale Tiraspolului

Propaganda transnistreană încearcă să convingă cetățenii din regiunea transnistreană că o parte din vină pentru greutățile economice ale Transnsitriei îi revine Chișinăului, care în 2006 a introdus noile reguli vamale pentru exportatorii transnistreni. În consecință, în primele patru luni ale anului 2009 producția industrială a Transnsitriei a atins doar cota de 67,5% față de aceiași perioadă a anului precedent. Producția Uzinei Metalurgice de la Rîbnița a scăzut cu 70%, indicatorii industriei ușoare sînt de doar 55%, iar a materialelor de construcție de 19% față de aceeași perioadă a anului 2008.

Actualizarea datelor demografice

Potrivit filialei agenției de presă "Novyi Reghion", care citează date statistice oficiale, făcute publice de ministerul Economiei de la Tiraspol, în regiunea transnistreană declinul numărului populației ia amploare. Către 1 aprilie 2009 numărul populației era de 526,5 mii de oameni. Conform statisticilor oficiale, numai în perioada ianuarie-februarie 2009 declinul natural al populației a constituit 771 persoane. În perioada de referință au fost înregistrați 1248 de nou-născuți vs. 2019 decese. Majoritatea deceselor sînt cauzate de maladii cardio-vasculare și oncologice. Conform datelor statistice, 68% din populația regiunii transnistrene locuiește în localități urbane, iar 32% – în localități rurale. În perioada ianuarie-martie în Transnistria au fost înregistrate 618 căsătorii și 500 de divorțuri.

Urmașii familiei imperiale la Tiraspol

Accidental sau nu, între Chișinău și Tiraspol se desfășoară o luptă a simbolurilor. La 5 mai 2009 a fost convocat în prima ședință Parlamentul ales la 5 aprilie, dominat în proporție de 60% de comuniști, care conform programului lor politic se declară urmași ideologici ai lui V.I. Lenin. În aceiași zi, la invitația liderului transnistrean, Igor Smirnov, la Tiraspol a sosit într-o vizită marea principesă Maria Vladimirovna Romanov. Potrivit agenției INFOTAG, marea principesă a vizitat complexul memorial din Tighina, unde au fost înmormîntați mii de militari din armata rusă, care au luptat pe aceste meleaguri în secolul al XVIII-lea. De fapt, ea fusese invitată la ceremonia dedicată aniversării a 600 de ani ai orașului Tighina, care a fost serbată la 8 octombrie 2008. Însă atunci ea nu a putut veni, trimițîndu-l în locul ei pe secretarul șefului familiei împărătești ruse Alexandr Zakatov. Principesa consideră că una din principalele sale sarcini este misiunea pacificatoare și consolidarea prieteniei între toate popoarele care odată s-au aflat într-un singur stat.

cuprins articolul precedent articolul următor


Relații externe

Integrare Europeană

Lansarea Parteneriatului Estic

Pe 7 mai, la Praga s-a desfășurat summit-ul pentru Parteneriatul Estic, la care a fost semnată declarația comună de lansare a inițiativei Parteneriatului Estic de către reprezentanții Uniunii Europene și a celor 6 state ex-sovietice participante în Parteneriatul Estic – Armenia, Azerbaidjan, Belarusi, Georgia, Moldova și Ucraina. Republica Moldova a fost reprezentată de către Andrei Stratan, Viceprim-ministru în exercițiu, ministrul afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova.

Declarația prezintă Parteneriatul Estic drept o inițiativă a Uniunii Europene în scopul accelerării asocierii politice și de continuare a integrării economice între Uniunea Europeană și țările partenere interesate și impulsionării dezvoltării economice și sociale regionale a acestor țări. Parteneriatul se va baza principiile de drept internațional și valorile fundamentale ale democrației, a statului de drept, respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, precum și pe angajamentul față de economia de piață, dezvoltarea durabilă și buna guvernare. Totodată, aprofundarea și intensificarea relațiilor bilaterale dintre UE și țările partenere, în contextul Parteneriatului Estic, se baza pe principiile de diferențiere și condiționalitate, în timp ce aproximarea legislativă și regulatorie este crucială pentru țările partenere, care doresc o apropiere de UE. Declarația, de asemenea, specifică că noile Acorduri de Asociere vor avea drept obiectiv crearea de vaste zone de liber schimb bilaterale. În schimb, liberalizarea completă a regimului de vize dintre UE și țările partenere este văzută drept obiectiv pe termen lung și individual în funcție de partener, cu condiția ca această mobilitate este bine gestionată și sigură. Declarația propune și instituirea Adunării Parlamentare de Vecinătate a Uniunii Europene (EURO-NEST CP) și stabilirea unui Forum al societății civile a Parteneriatului Estic.

Parteneriatul Estic se va dezvolta în baza a patru platforme tematice: democrație, buna guvernare și stabilitatea; integrarea economică și convergență cu politicile sectoriale ale UE; securitatea energetică și contactele între oameni.

În timpul summit-ului Andrei Stratan, a avut o întrevedere cu Benita Ferrero-Waldner, Comisar European pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate. Discuțiile au vizat situația social-politică actuală din Republica Moldova și din UE, posibilitățile de dezvoltare a relațiilor moldo-comunitare, deteriorarea relațiilor moldo-române. Benita Ferrero-Walnder a afirmat că în viitorul apropiat Comisia Europeană va propune un set de măsuri pentru intensificarea dialogului politic și a cooperării moldo-comunitare, normalizarea relațiilor dintre Chișinău și București, facilitarea în continuare a regimului de călătorii în UE, acordarea unei asistențe financiare Republicii Moldova.

Rezoluția Parlamentului European privind situația în Moldova

La 7 aprilie, Parlamentul European (PE) a adoptat o Rezoluție privind situația în Moldova. Principalele prevederi ale rezoluției sunt următoarele:

  • Uniunea Europeană va continua să dezvolte relațiile cu Republica Moldova, dar va acorda o mare importanță introducerii unor dispoziții ferme privind statul de drept și respectarea drepturilor omului; consolidarea relațiilor moldo-comunitare, inclusiv prin încheierea unui nou acord îmbunătățit, urmează să fie condiționată de un angajament real și evident al autorităților moldovenești în favoarea democrației și a drepturilor omului;
  • PE condamnă campania de hărțuiri, gravele încălcări ale drepturilor omului și toate celelalte acțiuni ilegale ale guvernului moldovean în perioada post-electorală și îndeamnă autoritățile moldovenești să înceteze orice arestări ilegale și să onoreze angajamentele și obligațiile internaționale asumate privind democrația, statul de drept și drepturile omului;
  • PE îndeamnă la instituirea unui dialog constructiv dintre guvern și partidele de opoziție, societatea civilă și reprezentanții organizațiilor internaționale, în vederea depășirii situației actuale din Republica Moldova, prin ameliorarea procedurilor democratice și a funcționării instituțiilor democratice din Republica Moldova;
  • PE consideră necesară crearea urgentă a unei comisii independente de investigare, cu participarea UE, a Comitetului pentru prevenirea torturii a Consiliului Europei și a unor experți independenți, care să asigure un proces transparent și imparțial de investigare;
  • PE insistă asupra pedepsirii tuturor celor răspunzători de brutalitate și violențe îndreptate împotriva persoanelor reținute și asupra unei reforme veritabile a sistemului judiciar și a forțelor de poliție din Republica Moldova;
  • PE solicită autorităților moldovenești restabilirea regimului fără vize pentru cetățenii români;
  • PE îndeamnă Consiliul European și Comisia Europeană să revizuiască sistemul de vize al UE pentru Republica Moldova, în vederea relaxării condițiilor regimului de acordare a vizelor cetățenilor moldoveni, îndeosebi a condițiilor financiare;
  • PE solicită dovezi clare și substanțiale în sprijinul acuzațiilor lansate de guvernul moldovean cu privire la presupusele acțiuni criminale ale protestatarilor și implicarea unor guverne străine;
  • PE subliniază faptul că orice noi alegeri necesită un consens între opoziție și guvern privind îmbunătățiri concrete ale procesului electoral;
  • PE solicită Consiliului să ia în considerare posibilitatea trimiterii unei misiuni de sprijinire a statului de drept în Republica Moldova, pentru a acorda asistență autorităților procesul de reformare a poliției și justiției;
  • PE solicită Comisiei să prezinte un raport detaliat Parlamentului European cu privire la utilizarea tuturor fondurilor UE în Republica Moldova, cu un accent special pe fondurile alocate bunei guvernări și dezvoltării democratice.

Notă ADEPT: Președintele Comisiei de cooperare parlamentară UE-RM Grigore Petrenco a calificat Rezoluția PE drept o insultă la adresa poporului moldovean, deoarece aduce acuzații grave și nefondate autorităților constituționale din Republica Moldova. În același timp, alt membru al PCRM, prim vicepreședintele parlamentului, Vladimir Țurcan a declarat că Rezoluția Consiliului Europei și cea a Parlamentului European privind Moldova sînt documente de bază pentru negocierile autorităților cu opoziția.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Relațiile diplomatice dintre Republica Moldova și România continuă să fie blocate, iar comunicarea dintre autoritățile ambelor state este substituită prin schimbul de declarații contradictorii.

Pe de o parte, președintele României Traian Băsescu a făcut declarații privind inutilitatea semnării unui tratat de frontieră între România și Republica Moldova, deoarece ar fi consfințit Pactul Ribentrop-Molotov, îndemnînd autoritățile moldovenești să nu condiționeze semnarea Acordului privind micul trafic la frontieră cu semnarea tratatului de frontieră dintre cele două țări. În același timp, Traian Băsescu constată că relațiile moldo-române au făcut "pași înapoi" la nivel guvernamental, ca urmare a introducerii de către autoritățile de la Chișinău a regimului de vize pentru cetățenii români și acuzațiilor neconfirmate de implicare a României în organizarea protestelor violente din 7 aprilie. Autoritățile românești au afirmat că nu vor numi un nou ambasador la Chișinău (după respingerea de către MAEIE moldovean a candidaturii lui Mihnea Constantinescu), ci vor ridica un diplomat din ambasada României în R.Moldova la rang de însărcinat cu afaceri. Totodată, potrivit oficialilor români, situația existentă în relațiile moldo-române nu va afecta politica României față de populația din Republica Moldova, care vor beneficia de un proces accelerat de acordare a cetățeniei române și nici politica României de susținere activă a Republicii Moldova în procesul de integrare europeană. Totuși, ministrul de externe al României, Cristian Diaconescu, a menționat într-un interviu televizat că semnarea noului acord al UE-RM va fi condiționată de anularea regimului de vize pentru cetățenii României.

Pe de altă parte, ca răspuns la declarațiile din partea României, Guvernul Republicii Moldova a acuzat România de politică agresivă și revanșardă în adresa Republicii Moldova, și de contestarea independenței și suveranității Republicii Moldova. În aceeași declarație a guvernului, făcută publică pe 19 mai 2009, autoritățile moldovenești își exprimă nemulțumirea față de refuzul conducerii României de a semna Tratatul politic de bază și Tratatului de frontieră cu R. Moldova, "de acordarea masivă a cetățeniei române pentru cetățenii R. Moldova, de amestecul activ în procesele de politică internă". Totodată, Guvernul Moldovei îndeamnă Uniunea Europeană să se implice în calitate de intermediar în stabilizarea relațiilor moldo-romane și în "neutralizarea politicii agresive a României" capabile să genereze un nou focar de instabilitate regională, prin "readucerea ei [României] pe făgașul politicii externe unice a UE".

Republica Moldova – Rusia

În relațiile moldo-ruse continuă să se mențină o dinamică pozitivă, manifestată prin consultările diplomatice frecvente dintre ambele țări și prin susținerea de către Federația Rusă a mesajul extern al Moldovei privind culpabilitatea României în evenimentele violente post-electorale și privind politica revanșardă a României față de Republica Moldova.

Pe parcursul lunii mai, au avut loc cel puțin trei consultări moldo-ruse. Prima s-a desfășurat pe 6 mai, înainte de summit-ul de lansare a Parteneriatului Estic, cînd Andrei Stratan, Viceprim-ministru în exercițiu, ministrul al afacerilor externe și integrării europene al Republicii Moldova a efectuat o vizită fulger la Moscova, unde s-a întîlnit cu omologul său rus, Serghei Lavrov. Potrivit informației oficiale, în timpul vizitei, miniștrii au discutat subiecte legate de situația politică internă din Moldova, securitatea europeană, agenda CSI etc. Potrivit comunicatelor de presă a MAEIE, la 13 și 26 mai, Andrei Stratan s-a întîlnit cu ambasadorul rus Valeri Kuzmin, cu care a discutat relațiile bilaterale moldo-ruse actuale și de perspectivă, precum și modalitatea de interacțiune a ambelor state în cadrul instituțiilor de securitate internațională și regională.

La 15 și 18 mai, ambasadorul rus la UE, Vladimir Cijov, a acuzat autoritățile române de agravarea tensiunilor din Republica Moldova. Totodată, Cijov și-a exprimat nemulțumirea față de refuzul României de a semna tratatul de frontieră cu Republica Moldova și față de inițiativa președintelui Băsescu de a acorda cetățenie în masă moldovenilor de origine română, acuzînd Uniunea Europeană de aplicarea standarde duble la acest capitol . La 20 mai președinția rusă, prin intermediul consilierului prezidențial, Serghei Prihodiko, a ieșit cu un mesaj prin care acuză România de provocarea dezordinilor de la Chișinău din 7 aprilie 2009.

Totodată, autoritățile moldovenești, în persoana prim-ministrului în exercițiu al Moldovei, Zinaida Grecianîi care a prezidat la 22 mai 2009 ședința Consiliului șefilor de guverne CSI de la Astana, Kazahstan, au mulțumit Rusiei pentru "susținerea permanentă acordată Moldovei pe plan economic și politic".

Cooperarea multilaterală

Republica Moldova – Consiliul Europei

Decizii ale CEDO

La 12 mai 2009, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (Curtea) s-a pronunțat în cauza Masaev c. Moldovei. Curtea a constatat violarea dreptului la un proces echitabil și libertății de gîndire, conștiință și religie și a acordat reclamantului 26 de euro cu titlu de prejudiciu material, 1500 de cu titlu de prejudiciu moral și 1000 de euro cu titlu de costuri și cheltuieli. (Sursa: www.echr.coe.int, www.lhr.md)

Delegația Grupului de Raportori pentru Democrație a Comitetului de Miniștri al CoE la Chișinău

O delegație a Grupului de Raportori pentru Democrație a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei s-a aflat la Chișinău în perioada 19–20 mai. Vizita a avut drept scop investigarea evenimentelor post-electorale. Rezultatele investigațiilor vor face subiectul unui raport de concluzii și recomandări. În timpul vizitei, delegația a avut întrevederi cu viceprim-ministrul Andrei Stratan, ministru al afacerilor externe și integrării europene în exercițiu, care a prezentat viziunea autorităților moldovenești asupra evenimentelor de după alegerile parlamentare.

Delegația include șefi ai misiunilor diplomatice acreditați la Strasbourg ai Austriei, Cehiei, Poloniei, Lituaniei, Ungariei si membri ai Secretariatului Consiliului Europei. (potrivit comunicatului MAEIE)

Sesiunea a 119 a Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei (CoE)

Pe 12 mai, la Madrid s-a desfășurat cea de-a 119 sesiune a Comitetului de Miniștri a CoE, la care a participat și o delegație a Republicii Moldova condusă de Valeriu Ostalep, viceministru al afacerilor externe și integrării europene. Pe agenda sesiuni s-au aflat următoarele subiecte: implementarea Planului de Acțiuni privind contribuția CoE la stabilitatea și securitatea comună, aprobat la cel de-al treilea Summit al șefilor de stat si guverne de la Varșovia, relațiile dintre CoE și UE și implementarea Memorandumului de Înțelegere dintre acestea, conflictul din Georgia și situația democrației în Belarusi, alegerea noului Secretar General și preluarea președinției Comitetului de Miniștri a CoE de către Slovenia.

La Madrid, viceministrul Valeriu Ostalep a mai avut întrevederi bilaterale cu Secretarii de Stat al Portugaliei și Franței, cu Prim-viceministrul Cehiei și cu delegația Estoniei, în cadrul cărora a solicitat susținerea acestora în viitoarele negocieri asupra noului acord moldo-comunitar și în dialogul RM-UE privind facilitarea regimului de vize pentru cetățenii moldoveni. (potrivit www.coe.int, MAEIE)

Republica Moldova – CSI

Pe 22 mai, la Astana, Kazahstan s-a desfășurat ședința ordinară a Consiliului șefilor de guverne a CSI, prezidată de către prim-ministrul moldovean în exercițiu, Zinaida Grecianîi. În cadrul ședinței a fost aprobat Planul de Acțiuni pentru realizarea primei etape a Strategia de Dezvoltare Economică a CSI pînă în anul 2020. Prima etapă prevede acțiuni pentru perioada 2009–2011 de extindere a cooperării statelor în sectorul industrial, realizarea de programe inter-statale în domeniul energetic, agro-industrial și de transport, armonizarea legislației în domeniul de ocupare și migrație a forței de muncă etc. De asemenea, a fost semnat Planul de Acțiuni în domeniul colaborării umanitare dintre statele CSI pentru anii 2009–2010. (Sursa: www.cis.minsk.by)

Republica Moldova – NATO

Declarația Adunării Parlamentare a NATO privind Republica Moldova

La 26 mai, Adunarea Parlamentară a NATO (AP NATO) a făcut o declarație privind Republica Moldova, în care își exprimă îngrijorarea privind situația politică tensionată din Republica Moldova. AP NATO se așteaptă la un dialog real, efectiv și transparent dintre guvernare și opoziție, precum și dintre forțele politice și societatea civilă. De asemenea, AP NATO îndeamnă Guvernul Republicii Moldova să respecte drepturile și libertățile fundamentale ale, pe care s-a angajat să le respecte inclusiv prin aderarea la Parteneriatul pentru Pace.

cuprins articolul precedent


Studii, analize, comentarii

Economia Moldovei și FMI
Iurie Gotișan, 31 mai 2009

Este indiscutabil faptul că principalii creditori ai Republicii Moldova sînt FMI și BM. Incontestabil e că și asistența acordată de aceste organisme a fost foarte importantă pe parcursul anilor »»»

e-journal

Abonare electronică
la e-journal

Подписка на русскую версию e-journal

Chestionar de evaluare

Caricaturi

la începutul paginii  

Copyright © 2001–2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Tel: (373 22) 21-34-94, Tel/Fax: (373 22) 21-29-92, e-mail:

Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
 
Site elaborat de NeoNet  
Despre proiect