versiune pentru tipar

Activitatea instituţiilor publice

Parlament
Guvern
Preşedinţie

Decizia Curţii Constituţionale: şanse – da, soluţii – ba, Igor Boţan

Activitatea instituţiilor publice

Parlament

Evenimente de importanţă sporită

Vizită inopinată la Moscova

În ziua de 7 februarie, Marian Lupu, Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, a efectuat o vizită de lucru la Moscova, unde a avut o scurtă întrevedere cu Boris Grîzlov, Preşedintele Dumei de Stat a Federaţiei Ruse. Informaţii oficiale despre discuţiile purtate şi rezultatele acestora nu au fost difuzate, iar la revenire în Moldova, speackerul Parlamentului a declarat că discuţiile au fost constructive şi au vizat mai multe aspecte, inclusiv dinamizarea dialogului interparlamentar.

Sesiunea parlamentară a demarat cu proteste ale opoziţiei

În prima zi a sesiunii Parlamentului, pe 10 februarie 2011, un grup de susţinători ai Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) a protestat în faţa Palatului Republicii, unde se desfăşurau lucrările legislativului. La proteste au participat şi deputaţi ai fracţiunii PCRM din Parlament. Principala problemă abordată de protestatari a fost intenţia de interzicere a simbolurilor comuniste, care s-ar fi materializat într-un proiect de hotărîre avizat pozitiv de comisiile parlamentare. În cadrul discursurilor, intenţiile respective au fost calificate ca discriminatorii şi dictatoriale.

Numiri. Demisii

Parlamentul a luat act de demisia a 12 deputaţi, printre care figurează preponderent membrii Guvernului investit la 14 ianuarie 2011.

Prin hotărîrea Parlamentului a fost confirmată noua componenţă a Comisiei Electorale Centrale (CEC), în care au intrat reprezentanţi ai Preşedintelui interimar şi ai partidelor parlamentare, după cum urmează:

• Andrei Volentir (desemnat de Preşedintele interimar);
• Iurie Ciocan (desemnat de PLDM);
• Vasile Gafton (PLDM);
• Ştefan Creangă (PLDM);
• Ştefan Urîtu (PL);
• Svetlana Guţu (PDM);
• Vadim Moţarschi (PCRM);
• Igor Vremea (PCRM);
• Alexandru Simionov (PCRM).

Persoanele desemnate în componenţa CEC trebuie să îşi suspende apartenenţa politică.

Acte legislative

Hotărîrea pentru modificarea Hotărîrii Parlamentului cu privire la zilele de sărbătoare şi la zilele de odihnă. Se introduce o nouă zi de comemorare – "Ziua comemorării ostaşilor căzuţi în războiul din Afganistan (15 februarie)". Hotărîrea a fost motivată prin adresarea Uniunii veteranilor războiului din Afganistan şi este argumentată prin faptul că la 15 februarie 1989 s-a finalizat retragerea trupelor sovietice din Afganistan.

Legea pentru modificarea Legii privind actele de identitate din sistemul naţional de paşapoarte. Conform modificărilor, pînă la 31 decembrie 2011 cetăţenilor aflaţi peste hotare li se vor elibera paşapoarte care nu conţin date biometrice, în baza cererilor depuse la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale Republicii Moldova.

Legea pentru ratificarea Acordului de finanţare între Republica Moldova şi Banca Europeană de Investiţii. Finanţarea este contractată pentru Programul de Dezvoltare a Serviciilor de Aprovizionare cu Apă Potabilă, care prevede construcţia apeductelor rurale în şase raioane: Floreşti, Soroca, Hînceşti, Ciadîr-Lunga, Orhei şi Leova. Suma contractată constituie 30 milioane de euro din care 20 mln sînt oferite în calitate de grant. Termenul de rambursare este de 25 de ani, cu o perioada de graţie de cinci ani şi o rată a dobînzii de 0,1 la sută anual.

Legea pentru modificarea unor acte legislative (privind funcţionarea şi structura Parlamentului). Documentul adoptat prevede modificări în Regulamentul Parlamentului, în legislaţia privind serviciul public şi funcţia publică, cu scopul de a reglementa activitatea Secretariatului Parlamentului şi competenţele în domeniu. Acelaşi document prevede introducerea funcţiei de "asistent al deputatului". Proiectul a fost votat doar de către majoritatea parlamentară, opoziţia apreciind novaţiile introduse ca fiind împovărătoare pentru buget.

Notă ADEPT: Şi experţii au remarcat, că prevederile referitoare la asistenţii deputaţilor nu au fost suficient de bine argumentate şi pregătite, nu au fost aprobate concomitent şi criteriile referitoare la potenţialii deţinători ai funcţiilor respective: • statutul în cadrul serviciului public (funcţia publică sau asimilată funcţii din cabinetul demnitarului); • drepturile şi atribuţiile asistenţilor; • criterii de selecţie (examen, concurs); • respectarea unor cerinţe (cazier judiciar, studii superioare, lipsa interdicţiilor); • responsabilitatea (juridică, disciplinară); • evitarea conflictelor de interese (angajarea rudelor) etc.

Declaraţii

Fracţiunea PCRM a dat citire unor declaraţii privind:

• decizia Curţii Constituţionale pe marginea sesizării de interpretare a prevederilor art.90 din Constituţia Republicii Moldova, Prin declaraţie se condamnă respectiva hotărîre şi eschivarea de la răspunsul privind termenul pentru alegerea şefului statului. Curtea Constituţională este acuzată de "angajament politic, venalitate şi corupţie politică" şi se solicită demisia in corpore a acesteia;
• intenţia de condamnare şi interzicere a simbolurilor comuniste "secera şi ciocanul", de acţiuni în acest sens fiind acuzat Partidul Democrat din Moldova.

Guvern

Evenimente de importanţă sporită

Vizita la Bruxelles

În perioada 9–10 februarie, o delegaţie guvernamentală, în frunte cu Primul-ministru Vladimir Filat, s-a aflat în vizită de lucru la Bruxelles, Belgia. În cadrul vizitei au avut loc întrevederi cu:

• Jose Manuel BARROSO, Preşedintele Comisiei Europene;
• Gunther OETTINGER, Comisar European pentru Energetică;
• Štefan FÜLE, Comisar pentru Extindere şi Politică Europeană de Vecinătate;
• Jerzy BUZEK, Preşedintele Parlamentului European;
• Graham WATSON, raportor pentru Acordul de Asociere RM-UE din partea Parlamentului European;
• Joseph DAUL, Preşedintele Grupului PPE din Parlamentul European;
• Adrian SEVERIN, vicepreşedinte al Grupului S&D din Parlamentul European;
• reprezentanţii diasporei moldoveneşti care locuiesc şi lucrează în Belgia.

Declaraţie pe marginea cazului de condamnare ilegală a lui Ilie CAZAC

Guvernul Republicii Moldova apreciază decizia de condamnare a lui Ilie Cazac drept una ilegală şi nefondată, o califică drept o sfidare la adresa drepturilor fundamentale ale omului şi în contradicţie cu spiritul şi măsurile de consolidare a încrederii între cele două maluri ale Nistrului. Este condamnat comportamentul administraţiei de la Tiraspol, care a instrumentat cazul cu încălcarea drepturilor de acces la asistenţă juridică de calitate şi la un tribunal independent legitim. Se face apel la o intervenţie convingătoare din partea mediatorilor şi a observatorilor, precum şi din partea forurilor internaţionale, iar Guvernul va depune în continuare toate eforturile posibile pentru eliberarea lui Ilie Cazac şi a lui Ernest Vardanean, de asemenea, condamnat anterior ilegal la Tiraspol.

Numiri. Demisii

Viorel Soltan este numit viceministru al Sănătăţii, în locul lui Octavian Grama, care a exercitat anterior funcţia respectivă.

Hotărîri

Hotărîrea privind adoptarea Planului de activitate al Guvernului pentru I trimestru al anului 2011. Documentul conţine cîteva compartimente:

• elaborarea şi adoptarea documentelor de politici;
• elaborarea actelor legislative şi adoptarea actelor normative;
• audieri şi verificări a implementării unor decizii anterioare.

Hotărîrea cu privire la sistarea temporară a exportului de cereale. Decizia este adoptată în scopul asigurării securităţii alimentare a ţării, deoarece, în ultimul timp, ritmul exportului de grîu alimentar s-a triplat, fiind pusă în pericol asigurarea populaţiei cu pîine.

Hotărîri pentru aprobarea unor reglementări:

• modificări în Regulamentul privind achiziţionarea de medicamente şi alte produse de uz medical pentru necesităţile sistemului de sănătate;
• modificări în Regulamentul privind formarea preţurilor la medicamente şi alte produse farmaceutice şi parafarmaceutice.

Hotărîri pentru aprobarea unor proiecte de legi:

• privind ratificarea Protocolului adiţional la Convenţia pentru protecţia persoanelor referitor la prelucrarea automatizată a datelor cu caracter personal, cu privire la autorităţile de supraveghere şi fluxul transfrontalier al datelor;
• privind modificarea legii învăţămîntului (susţinerea participării reprezentanţilor studenţilor în componenţa structurilor de conducere ale instituţiilor de învăţămînt superior).

Hotărîrea privind stabilirea cotei de imigrare în scop de muncă. În conformitate cu prevederile Legii cu privire la migraţia de muncă Guvernul a hotărît să aprobe cota de imigrare în scop de muncă în Republica Moldova pentru anul 2011 în număr de 1300 de persoane.

Dispoziţie despre crearea unui grup de lucru privind reorganizarea CCCEC. Conform documentului emis personal de Prim-ministru, în scopul realizării prevederilor Programului de activitate al Guvernului "Integrarea Europeană: Libertate, Democraţie, Bunăstare" privind reorganizarea Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice şi Corupţiei, se creează un Grup de lucru, condus de Ministrul Justiţiei. Din grupul de lucru mai fac parte secretarul general al guvernului, directorul CCCEC, viceministrul economiei, reprezentanţi ai CSM, procuraturii, MAI. Pînă la 24 februarie, Grupul de lucru trebuie să prezinte Guvernului propuneri privind transferul atribuţiilor CCCEC care nu ţin de domeniul combaterii corupţiei către alte structuri specializate şi despre conceptul noului cadru funcţional şi instituţional al CCCEC, ţinînd cont de menţinerea în competenţa acestuia a atribuţiilor de combatere a corupţiei.

Notă ADEPT: Este interesant de remarcat, că deşi va activa doar 2 săptămîni şi este compus din persoane recent numit (reconfirmate) în funcţii, în textul dispoziţiei se utilizează o formulă standard, conform căreia: "în caz de eliberare a membrilor Grupului de lucru din funcţiile deţinute, atribuţiile lor în cadrul Grupului vor fi exercitate de persoanele nou-desemnate în funcţiile respective, fără emiterea altei dispoziţii de Guvern".

Şedinţe. Decizii

Grijă continuă pentru sinistraţi

În cadrul şedinţei Comisiei naţionale pentru lichidarea consecinţelor inundaţiilor a fost examinată problema finalizării lucrărilor de construcţie a caselor de locuit şi asigurării condiţiilor adecvate de trai pentru sinistraţii din satele Cotul Morii, Nemţeni şi Obileni din raionul Hînceşti. De asemenea, au fost abordate chestiuni privind construcţia infrastructurii inginereşti şi a obiectelor de menire social-culturală, asigurarea procesului de reexaminare şi reconfirmare a listei de repartizare a caselor de locuit în satul Cotul Morii, consolidarea şi schimbarea destinaţiei terenurilor pe care sînt construite casele şi drumurile. Conform informaţiilor prezentate, din totalul de 706 case, ce urmează a fi construite de către diferiţi investitori, au fost date în exploatare 241 de case, iar în 63 de case locuiesc deja beneficiarii. În luna martie este preconizată darea în exploatare a 61 de case, iar în luna aprilie – a 365 de case. Toate drumurile de pe şantierele de construcţie au fost pietruite în proporţie de 100%. În localităţile în care au fost construite case noi, este prevăzută construcţia infrastructurii inginereşti şi a obiectelor de menire social-culturală, iar pentru finalizarea acestor construcţii urmează să fie alocate 273,6 milioane lei. Premierul a solicitat înlăturarea în regim de urgenţă a tuturor impedimentelor în ceea ce priveşte perfectarea actelor de schimbare a destinaţiei terenurilor pe care sînt construite casele de locuit şi repartizarea corectă a locuinţelor către beneficiari.

Şedinţă de bilanţ la MAI

Primul ministru a participat la şedinţa de bilanţ anual a Ministerului Afacerilor Interne, în cadrul căreia a fost analizată activitatea efectivului de poliţie, nivelul de combatere a criminalităţii şi respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Conform raportului ministrului Afacerilor Interne, starea de lucruri în cadrul instituţiei este una nesatisfăcătoare: ministerul rămîne a fi o instituţie a poliţiei şi mai puţin a administrării afacerilor interne; birocraţia şi mentalitatea învechită a unor colaboratori persistă; unele structuri ale MAI îşi dublează activitatea; imaginea poliţistului în societate lasă de dorit. În perioada imediat următoare va fi reformat completamente aparatul de conducere al ministerului şi elaborată o nouă structură a MAI. În cadrul alocuţiunii sale, Prim-ministrul a criticat activitatea poliţiei rutiere, a solicitat explicaţii privind neexecutarea sarcinilor trasate şi persoanele care ce se fac vinovate de acest fapt. Vlad Filat a menţionat aparte faptul, că de calitatea reformelor iniţiate în MAI depinde în mare parte parcursul pe calea integrării europene, obţinerea regimului liberalizat de vize cu Uniunea Europeană. Filat a chemat conducerea MAI să întreprindă masuri drastice în ceea ce priveşte combaterea corupţiei în rîndul poliţiştilor.

Şedinţa Comisiei Naţionale pentru e-Transformare

Peste 80 la sută din cetăţenii Republicii Moldova utilizează telefonia mobilă, iar peste 30 de procente din populaţie are acces la Internet. Pentru anul 2020 se propune ca majoritatea serviciilor publice pentru cetăţeni să fie digitalizate, iar utilizarea serviciilor publice de către cetăţeni să fie mai înaltă de 50 la sută, iar 90 de procente din datele guvernamentale cu caracter public să fie disponibile on-line. Prim-ministrul Vlad Filat a accentuat necesitatea coordonării şi desfăşurării unor acţiuni comune a tuturor structurilor guvernamentale în procesul de e-Transformare.

Reacţii la demersul PCRM

Purtătorul de cuvînt al Prim-ministrului, Igor Volniţchi, a susţinut un briefing pentru presă, ca urmare a unor recente declaraţii publice ale reprezentanţilor Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM), în cadrul cărora au fost aduse acuzaţii şi îndemnuri în adresa Guvernului. Volniţchi apreciază "constructivismul" şi pretinsa dorinţă de a contribui la soluţionarea problemelor sociale, afişate de comunişti drept un gest fariseic, o sfidare a bunului simţ şi o bătaie de joc faţă de cetăţeni, deoarece, starea actuală în care se află Republica Moldova este o urmare directă a acţiunilor comuniştilor. În context, au fost invocate mai multe argumente, inclusiv compararea indicatorilor din ultima perioadă de guvernare comunistă şi prima perioadă de guvernare democratică. Creşterea preţurilor este o urmare directă a acţiunilor PCRM, care a semnat cu Concernul rus "Gazprom" un protocol care prevede creşterea tarifelor la gaze naturale, inclusiv în anul 2011. Un document elaborat de PCRM în anul 2009 presupunea: concedierea a cinci mii de profesori; obligarea aceloraşi profesori să lucreze gratis cu două ore mai mult; stoparea acordării creditelor preferenţiale; stoparea indexării depunerilor populaţiei la "Banca de Economii" etc.

Preşedinţie

Decrete

Preşedintele interimar a conferit primele distincţii de stat:

• cu "Ordinul de Onoare" a fost decorat Kalman MIZSEI, Reprezentant Special al Uniunii Europene în Republica Moldova, în legătură cu încheierea mandatului său;
• titlul onorific "Artist al Poporului" a fost conferit domnului Petru GOZUN, preşedinte al Federaţiei Dansului Sportiv din Moldova şi al Clubului Sportiv de Dans "Codreanca", ex-deputat PCRM.

În conformitate cu prevederile Codului Electoral, prin decret al preşedintelui interimar, domnul Andrei Volentir a fost desemnat membru al Comisiei Electorale Centrale. Anterior, Andrei Volentir a fost reprezentant al Partidului Democrat din Moldova în Comisia Electorală Centrală.

Politici economice

Preţurile şi inflaţia

Valul de scumpiri se tot înteţeşte…

Datele statistice arată că indicele preţurilor de consum (IPC) în ianuarie 2011 faţă de decembrie 2010 a constituit 101,1%, iar faţă de ianuarie 2010 – 106,7%. Astfel că pentru luna ianuarie am avut o rată a inflaţiei de 1,1%. Creşterea preţurilor medii de consum în ianuarie 2011 faţă de decembrie 2010 a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 2,5% (care de fapt au crescut cel mai mult), nealimentare cu 0,4% şi a tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,3%. Creşterea preţurilor a produselor alimentare a fost mai semnificativă la: cartofi – cu cca 15%, tendinţă care de altfel se conturează şi pentru luna februarie. Preţurile au crescut şi pentru un şir de produse ca legume proaspete – cu cca 9% (inclusiv: sfeclă roşie – cu 21%, morcov – cu 14,4%, ceapă – cu 12,5%, varză – cu 8,8%), zahăr – cu peste 5% şi fructe proaspete – cu cca 5% (inclusiv: mere – cu 11%). În perioada de raport s-au majorat preţurile la: combustibili – cu peste 3%, dar şi tarifele pentru prestarea serviciilor către populaţie cu cca 2%.

Piaţa muncii

Aparent, salariile au crescut…

Potrivit statisticii oficiale, în 2010 angajaţii din sectorul financiar-bancar au ridicat cele mai mari salarii medii lunare – 6365 de lei, iar în decembrie 2009 au avut un salariu mediu chiar de 8760 de lei. La polul opus, angajaţii din piscicultură au avut un salariu mediu de 1621 de lei; agricultorii şi silvicultorii – 1645 de lei. Datele BNS arată că angajaţii din sectorul electro-termic, asigurarea cu gaze şi apă au ridicat anul trecut un salariu mediu de 4841 lei, iar cei din comerţul cu ridicata şi amănuntul – 2718 lei. Funcţionarii din administraţiile publice au ridicat salarii medii de cca 3277 lei, iar angajaţii din învăţământ – 2358 lei. În domeniul sănătăţii şi asistenţei sociale – 2883 lei. Angajaţii din cultură, sport şi activităţi recreative au avut un salariu mediu de 2113 lei.

Alte genuri de activitate şi retribuţiile medii lunare:

• Industrie: 3438 lei;
• Industria extractivă: 3321 lei;
• Industria prelucrătoare: 3096 lei;
• Construcţii: 3227 lei;
• Industria hotelieră şi restaurante: 2391 lei;
• Transporturi şi comunicaţii: 3914 lei;
• Tranzacţii imobiliare: 3625 lei.

Salariul mediu lunar nominal al unui lucrător din economia naţională a constituit 2972 lei (cca 247 USD) şi s-a mărit faţă de perioada similară a anului 2009 cu ceva mai mult de 8%. În sfera bugetară, salariul mediu a constituit cca 2550 lei şi a crescut faţă de aceiaşi perioada a anului precedent cu 6%, în sectorul real al economiei – 3213 lei şi s-a majorat cu 9% faţa de perioada similară a anului 2009.

Figura 1. Salariile medii pe unele sectoare de activitate, in % din media pe ţară (2010)

Sursa: BNS, www.statistica.md

Comerţ extern

Exporturi şi importuri în creştere…

În anul 2010 valoarea exporturilor moldoveneşti au totalizat ceva mai mult de 1,582 miliarde USD, volum superior celui realizat în anul 2009 cu cca 23%. Exporturile de mărfuri destinate ţărilor Uniunii Europene (UE-27) au însumat cca 747 milioane USD (cu cca 12% mai mult faţă de anul 2009), deţinînd o cotă de peste 47% în total exporturi (cca 52% în anul 2009). Ţările CSI au fost prezente în exporturile Moldovei cu o pondere de peste 39% (în anul 2009 – 38%), ce corespunde unei valori de peste 624 milioane USD. Exporturile de mărfuri către aceste ţări s-au majorat cu peste 27%, comparativ cu anul 2009. Exporturile de produse alimentare au constituit peste 26% din total exporturi, urmate de exportul maşinilor şi echipamentelor pentru transport precum şi articole manufacturate diverse cu o pondere de 40% din total exporturi. Exporturile de băuturi şi tutun s-au situat pe locul trei, deţinînd o cotă de 13% în total exporturi. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri preponderente rămîn a fi exporturile de băuturi alcoolice şi nealcoolice (cca 87% din total secţiune şi peste 11% din total exporturi). Totodată, în anul 2010 importurile au totalizat peste 3,855 miliarde USD, volum superior celui realizat în anul 2009 cu peste 17%. Importurile din ţările Uniunii Europene (UE-27) s-au cifrat la 1,704 miliarde USD (cu cca 20% mai mult decît în anul 2009), deţinînd o pondere de peste 44% în total importuri (peste 43% în anul 2009). Importurile de mărfuri provenite din ţările CSI au avut o valoare de cca 1,257 miliarde USD (cu peste 10% mai mare decît în anul 2009), care echivalează cu o cotă de peste 32% în total importuri (cca 35% în anul 2009). Importurile de maşini şi echipamente pentru transport au avut o cotă de cca 21% în total importuri. Importurile de combustibili minerali, lubrifianţi şi materiale derivate au deţinut peste 20% din total importuri. În cadrul acestei secţiuni de mărfuri petrolul şi produsele petroliere reprezintă 54% din total secţiune şi 11%, din total importuri, iar gazul şi produsele industriale obţinute din gaz respectiv 43% şi cca 9%. Importurile de mărfuri manufacturate, clasificate mai ales după materia primă au deţinut o pondere de peste 19% în total importuri, cele de produse chimice şi produse derivate au reprezentat 13,5% din total importuri. Importurile de produse alimentare şi animale vii au înregistrat o pondere de peste 10% în total importuri. Decalajul considerabil în evoluţia exporturilor şi importurilor a determinat acumularea în anul 2010 a unui deficit al balanţei comerciale în valoare de peste 2,273 miliarde USD, cu 282 milioane USD (cu peste 14%) mai mare faţă de cel înregistrat în anul 2009. Cu ţările Uniunii Europene (UE-27) balanţa comercială s-a încheiat cu un deficit de cca 958 milioane USD (în anul 2009 – cca 753 milioane USD), iar cu ţările CSI – de cca 633 milioane USD (în anul 2009 – peste 651 milioane USD).

Transnistria

Eforturile Preşedintelui OSCE în vederea reluării negocierilor în format "5+2"

În perioada 9–11 februarie 2011, ministrul de Externe al Lituaniei, preşedintele în exerciţiu al OSCE, Audronius Azubalis, a vizitat Republica Moldova. În cadrul vizitei el s-a întreţinut cu reprezentanţii autorităţilor de la Tiraspol şi Chişinău, scopul fiind pregătirea consultărilor în format "5+2" de la Viena, preconizate pentru perioada 14–15 februarie, după care să urmeze reluarea negocierilor oficiale în formatul respectiv. Vizita în Republica Moldova a fost precedată de vizite la Moscova şi Kiev, unde Preşedintele OSCE s-a convins că "situaţia nu este tocmai roză", dar nici atît de proastă, încît să se renunţe la eforturile privind reluarea oficială a negocierilor în format "5+2". Deocamdată, nu există o agendă clară a eventualelor negocieri. În acest context, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene ale Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat că poziţia Moldovei în negocieri rămîne aceeaşi – elaborarea unui statut special pentru regiunea transnistreană, în cadrul Republicii Moldova, astfel încît să fie respectate suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării, şi retragerea armamentului rusesc din zonă.

Autorităţile transnistrene consideră că este prematură reluarea negocierilor

După întrevederea din 9 februarie a Preşedintelui în exerciţiu al OSCE, Audronius Azubalis, cu reprezentanţii autorităţilor de la Tiraspol, şeful diplomaţiei transnistrene, Vladimir Yastrebceak, a declarat că reluarea negocierilor oficiale în format "5+2" este prematură. Yastrebceak a subliniat că nu poate fi vorba despre reluarea negocierilor atît timp cît nu este asigurată soluţionarea problemelor cu care se confruntă întreprinderile transnistrene, iar mediatorii şi observatorii internaţionali se prefac că au uitat de aceste probleme, ignorînd poziţia Transnistriei. Potrivit lui Yastrebceak, este anormal ca economia Transnistriei să fie supusă restricţiilor şi măsurilor de blocaj, agenţii economici transnistreni fiind nevoiţi să perfecteze actele vamale pentru export în conformitatea cu normele legale ale Republicii Moldova. Aceasta fiindcă, nu mai poate vorba despre edificarea "unui stat comun" cu Republica Moldova, aşa cum prevedea Memorandumul Kozak, elaborat în anul 2003: "Situaţia s-a schimbat radical. Lucrurile au evoluat şi ceea ce a fost posibil atunci nu coincide cu sarcinile noastre actuale".

Consultările de la Viena în format "5+2"

In perioada 14–15 februarie 2011, la Viena, a avut loc runda de consultări in format "5+2" privind reglementarea conflictului transnistrean. Delegaţia moldoveneasca a fost condusă de Eugen Carpov, viceprim-ministru. În cadrul reuniunii au fost abordate preponderent probleme legate de consolidarea încrederii între părţile implicate în conflict, dar şi probleme privind asigurarea libertăţii circulaţiei, garanţiilor in procesul de reglementare. O problemă aparte a fost cea referitoare la reluarea negocierilor oficiale în format "5+2". Delegaţia moldovenească a atras atenţia reprezentanţilor mediatorilor şi observatorilor asupra problemelor ce ţin de: libera circulaţie a persoanelor şi bunurilor între cele doua maluri ale Nistrului; dificultăţile cu care se confruntă elevii din şcolile moldoveneşti cu predare în baza grafiei latine din Transnistria; situaţia din Zona de Securitate, etc. În acest context, delegaţia moldovenească a pledat pentru reluarea necondiţionată a negocierilor în format "5+2". Reprezentantul Transnistriei a remarcat că doar soluţionarea problemelor de ordin practic cu care se confruntă regiunea poate deschide calea spre reluarea negocierilor, şi nicidecum declaraţiile politice. Din acest punct de vederea, au fost examinate modalităţile de intensificare a activităţii grupurilor de lucru pentru consolidarea încrederii reciproce. În special, s-a pus accentul pe lansarea activităţii grupului de lucru în domeniul educaţiei, precum şi pe intensificarea acţiunilor în vederea facilitării activităţii economice a întreprinderilor din Transnistria. O discuţie aparte a fost dedicată cazurilor de condamnare de către structurile transnistrene la termene lungi de privare de libertate a cetăţenilor moldoveni. În această ordine de idei, delegaţia moldovenească a solicitat eliberarea lui Ernest Vardanean, condamnat la 15 ani de privaţiune de libertate, şi Ilie Cazac, condamnat la 14 ani, ambii pentru "spionaj în favoarea Moldovei". La finele reuniunii, participanţii au convenit asupra programului de activităţi preconizate pentru anul curent. În pofida faptului că mediatorii şi observatorii au remarcat existenţa premiselor necesare pentru reluarea negocierilor oficiale în format "5+2", subiectul dat urmează a fi abordat la viitoarea reuniune.

OSCE şi Delegaţia UE despre condamnările cetăţenilor moldoveni în Transnistria

Preşedintele în exerciţiu al OSCE, Audronius Azubalis, a declarat în cadrul vizitei sale în Republica Moldova că Preşedinţia OSCE va continua să caute soluţii pentru cazul Ilie Cazac, condamnat pe 9 februarie 2011 de autorităţile din Transnistria în baza unor acuzaţii de trădare. În acest sens, OSCE va desfăşura prin intermediul canalelor diplomatice acţiuni şi în vederea cazului Ernest Vardanean, care de asemenea a fost condamnat acum cîteva luni pentru spionaj în favoarea Moldovei. În aceeaşi ordine de idei, Delegaţia UE în Moldova a evocat necesitatea respectării drepturilor omului, în special, al respectării dreptului la un proces echitabil, precum şi al drepturilor deţinuţilor. Delegaţia UE şi-a declarat îngrijorarea în legătură cu circumstanţele investigării cazului lui Ilie Cazac, în special lipsa de transparenţă a procesului şi refuzul de a-i oferi asistenţă juridică la propria alegere, precum şi contactul cu membrii familiei.

Senator Richard Lugar: Washingtonul trebuie să preseze Moscova…

Senatorul republican, Richard Lugar, membru al Comisiei pentru Politică Externă a Senatului, a publicat la 8 februarie 2011 un raport intitulat "Will Russia end Eastern Europe’s last frozen conflict"EN, în care îi recomandă administraţiei de la Washington să sprijine Republica Moldova în vederea soluţionării problemei transnistrene. Potrivit recomandărilor raportului, recentele evoluţii din Republica Moldova şi atenţia cu care tratează situaţia din Transnistria liderii europeni oferă o oportunitate pentru SUA de a face acelaşi lucru în vederea reluării negocierilor privind Transnistria şi susţinerea aspiraţiilor pro-Vest ale Moldovei. În mod special, SUA trebuie să:

• acorde atenţie la cel mai înalt nivel diplomatic reluării negocierilor privind soluţionarea problemei transnistrene în baza eforturilor lansate de guvernele Germaniei şi Franţei. Experienţa sugerează că poziţiile SUA de lider în problemele securităţii europene rămîn indispensabile. O soluţionare durabilă ar consolida stabilitatea politică şi creşterea economică în întreaga Moldovă, ar încuraja apropierea de instituţiile din Vest, ar submina traficul ilegal de bunuri şi persoane, ar asigura drepturile individuale şi libertăţile în Transnistria;
• susţină înlocuirea misiunii de pacificare a Rusiei cu o misiune civilă internaţională;
• convingă Rusia că asistenţa acesteia în soluţionarea problemei transnistrene şi a altor conflicte îngheţate ar servi drept o dovadă că dezvoltarea relaţiilor NATO-Rusia poate asigura securitatea în Europa de Est şi că relaţiile din zona post-sovietică nu sînt un joc cu "suma zero";
• susţină retragerea prezenţei militare şi a armamentului din Moldova;
• continue discuţiile privind controlul armelor convenţionale în Europa;
• anuleze restricţiile Jackson-Vannik şi să îmbunătăţească relaţiile comerciale bilaterale;
• elaboreze o Cartă a parteneriatului SUA – Republica Moldova;
• ofere asistenţă tehnică guvernului Moldovei în domeniul reformei instituţionale şi a creşterii economice;
• organizeze briefing-uri regulate pentru Comisia pentru Relaţii Externe a Senatului privind starea negocierilor în procesul transnistrean şi a altor conflicte.

Relaţii externe

Integrarea Europeană

Uniunea Europeană va continua să susţină Republica Moldova

În perioada 9–10 februarie prim-ministrul, Vlad Filat, a efectuat o vizită la Bruxelles, în cadrul căreia a aut întrevederi cu mai mulţi oficiali europeni. Agenda discuţiilor a inclus următoarele subiecte: conflictul transnistrean, exportul produselor vinicole pe piaţa europeană, conectarea la piaţa energetică europeană, evoluţiile politice interne vizînd alegerea şefului statului şi desfăşurarea negocierilor privind Acordul de Asociere RM-UE. Potrivit serviciului de presă a Guvernului, Graham Watson, raportor pentru Acordul de Asociere RM-UE din partea Parlamentului European, a declarat în cadrul întrevederii cu premierul moldovean că Parlamentul European s-a bucurat de reconstituirea Alianţei pentru Integrare Europeană şi a dat asigurări privind susţinerea în continuare a Republicii Moldova. În acelaşi timp, oficialii europeni au îndemnat liderii politici din Republica Moldova să ajungă la un compromis în vederea alegerii şefului statului şi astfel, depăşirii crizei politice.

Pe de altă parte, prim-ministrul Vlad Filat a solicitat oficialilor europeni susţinerea majorării cotei de export a vinului moldovenesc pe piaţa europeană, ce urmează să fie discutată de către Parlamentul European în viitorul apropiat. De asemenea, prim-ministrul a solicitat susţinerea UE în implementarea proiectelor de diversificare a surselor energetice ale Republicii Moldova.

Cooperare bilaterală

Republica Moldova – România

Oficialităţile româneşti continuă să susţine cauza integrării europene a Republicii Moldova. În particular, pe 4 februarie, în cadrul reuniunii Consiliului European care a avut pe agendă sectorul energetic şi inovarea, preşedintele României Traian Băsescu a declarat că în procesul creării pieţei energetice europene, România susţine conectarea la infrastructura energetică europeană şi altor ţări, care nu sunt în mod necesar în Uniunea Europeană, cum ar fi Serbia şi Republica Moldova.

Cu toate acestea, discuţiile privind semnarea unui Tratat de bază între Republica Moldova şi România nu avansează. De asemenea, nu a fost încă ratificat de ambele state tratatul privind regimul frontierei de stat dintre România şi Republica Moldova. Potrivit afirmaţiilor Preşedintelui Comisiei pentru politică externă, senatorul român Titus Corlăţean, aflat pe 14–16 februarie într-o vizită la Chişinău în cadrul unei delegaţii oficiale a Senatului României, semnarea unui Tratat de bază între Republica Moldova şi România este sarcina guvernelor şi trebuie să ţină cont de poziţiile şi aspiraţiile ambelor părţi. În cadrul vizitei, Titus Corlăţean a făcut publică disponibilitatea legislativului român să ofere Parlamentului moldovean toată baza legislativă ajustată la legislaţia comunitară. De asemenea, Titus Corlăţean şi Igor Corman, preşedintele Comisiei pentru politică externă şi integrare europeană a Parlamentului Republicii Moldova au decis asupra creării unei Comisii de integrare europeană comune dintre Parlamentele celor două ţări, precum şi asupra implementării unui proiect de Twinning între Parlamentele Republicii Moldova şi a României şi a unui membru UE, cu finanţare europeană.

Studii, analize, comentarii

Decizia Curţii Constituţionale: şanse – da, soluţii – ba
Igor Boţan

În linii mari, decizia CC din 8 februarie 2011 oferă AIE şanse să dispună în mod legitim de timp suficient pentru identificarea unei soluţii certe de alegere a şefului statului şi pentru depăşirea crizei instituţionale

»»»