Alegerile parlamentare din 2019 în Republica Moldova - alegeri.md
 AlegeriPrezidenţiale

Alegerile Preşedintelui Republicii Moldova din 1, 4 şi 21 decembrie 2000

După modificarea, la 5 iulie 2000, a formei de guvernămînt din republică semiprezidenţială în republică parlamentară, s-a instituit alegerea Preşedintelui R. Moldova de către Parlament, prin vot secret, cu 3/5 (61) din voturile deputaţilor aleşi.

Нужны биографии Барбалата (+фото) и Воронина

1 decembrie

Nr. de deputaţi — 101
Au participat la votare — 100
Voturi nule — 15

Pavel Barbalat 37
Vladimir Voronin 48

Alegerile au fost declarate nevalabile.

4 decembrie

Nr. de deputaţi — 101
Au participat la votare — 98
Voturi nule — 13

Pavel Barbalat 35
Vladimir Voronin 50

Pentru că nici unul din candidaţi nu a acumulat 61 de voturi, au fost anunţate alegeri repetate.

21 decembrie

Alegerile de la 21 decembrie nu au fost deliberative, din motivul neparticipării la vot a numărului necesar de deputaţi (61). În sala de şedinţe a Parlamentului au fost prezenţi 40 de deputaţi comunişti, 7 deputaţi independenţi şi preşedintele organului legislativ, Dumitru Diacov.

La 31 decembrie Preşedintele Lucinschi a emis un Decret cu privire la dizolvarea Parlamentului şi fixarea alegerilor parlamentare anticipate pentru 25 februarie 2001. Parlamentul a fost dizolvat pe motivul incapacităţii alegerii şefului statului potrivit procedurii şi termenelor constituţionale.


Текст Игоря:

După modificarea li completarea Constituţiei Republicii Moldova din 5 iulie 2000, Parlamentatul a adoptat la 22 septembrie Legea cu privire la procedura de alegere a Rreşedintelui Republicii Moldova în conformitate cu noile prevederi constituţionale. În cadrul şedinţei plenare din 2 noiembrie, Parlamentul a fixat data alegerilor prezidenţiale pentru 1 decembrie 2000, adică cu 45 de zile înainte de expirarea mandatului Preşedintelui în exerciţiu, Petru Lucinschi. În aceiaşi zi, cu 82 de votori pro- şi 2 voturi contra-, legislativul a votat crearea unei comisii speciale pentru organizarea şi desfăşurarea procedurii de alegere a şefului statului. Comisia menţionată a înregistrat doi candidaţi pentru scrutinul prezidenţial: Vladimir Voronin, deputat, preşedintele al Partidului Comuniştilor din Republica Moldova, şi Pavel Barbălat, Preşedintele Curţii Constituţionale. Candidatura lui Pavel Barbalat a fost propusă de către Alianţa Pentru Democraţie şi Reforme (ADR), creată ca urmare a alegerilor parlamentare din 1998 de formaţiuni de dreapta, centru-dreapta şi centru-stînga, formaţiuni care au convenit asupra unui candidat unic pentru alegerile prezidenţiale, care să fie contracandidatul lui Vladimir Voronin. Pavel Barbălat a decis să accepte oferta ADR pentru a încerca, în eventualitatea alegerii sale, “să concilieze cele trei ramuri ale puterii, să facă ordine în ţară şi să continue orientarea pro-europeană a politicii externe a Republicii Moldova”. Şedinţa parlamentară specială pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova a fost fixată pentru 1 decembrie 2000. La ea au participat 100 deputaţi din 101 (a lipsit deputatul Ilie Ilaşcu, încarcerat de autorităţile separatiste din Transnistria). Pentru candidatul comuniştilor, Vladimir Voronin, au votat 48 de deputaţi, fracţiunea PCRM fiind compusă din 40 de meputaţi. Pentru Pavel Barbălat au votat doar 37 de deputaţi, 15 buletine fiind declarate nevalabile.

După alegeri un grup de deputaţi ADR au sesizat Curtea Constituţională, contestînd faptul că deputaţii comunişti nu şi-au exercitat votat secret, aratînd colegilor pentru cine au votat. La 4 decembrie 2000 a fost convocată o şedinţă a Curţii Constituţionale, care a adoptat prin vot unanim decizia potrivit căreia procedura de vot secret presupune ca votul deputaţilor să nu fie cunoscut de alţii, votul trebuind sa fie exprimat în locul indicat de comisia specială (cabină, cameră), dar nu în mod controlabil de alţi deputaţi. Curtea a hotărît să invalideze rezultatele votului din 1 decembrie pe motiv că nu au fost respectate condiţiile de exprimare a votului secret. Tot la 4 decembrie Parlamentul a adoptat, cu 48 de voturi pentru, propunerea comisiei pentru organizarea alegerilor prezidenţiale prin care a cerut ca legislativul sa-si retragă hotărîrea din 1 decembrie şi să invalideze rezultatele alegerilor. În consecinţă, la votarea repetată a şefului statului au participat 98 deputaţi. Pentru candidatul comunist Vladimir Voronin au votat 50 de deputaţi, iar pentru candidatul înaintat de formaţiunile de centru dreapta, Pavel Barbălat, au votat 35 de deputaţi. 13 buletine au fost declarate nevalabile. Astfel, nici unul din cei doi candidaţi nu a acumulat numărul necesar de 61 de voturi pentru a fi ales în funcţia de preşedinte.

Turul doi de scrutin, cu participarea aceloraşi candidaţi, a fost fixat pentru ziua de 6 decembrie. La alegeri au participat 99 de deputaţi. Vladimir Voronin a acumulat 59 de voturi, iar Pavel Barbălat — 35 de voturi, 5 buletine au fost declarate nevalabile. Cum nici un candidat nu a acumulat numărul necesar de 61 de voturi, potrivit nermelor Constituţiei şi a legii privind procedura alegerii şefului statului, a fost dispusă desfăşurarea celei de a doua tentative de alegere a şefului statului — primul tur pe 21 decembrie, iar cel de al doilea pe 24 decembrie. PCRM şi-a reînregistrat candidatura liderului său — Vladimir Voronin, iar candidatura lui Pavel Barbălat a fost prousă de fracţiunea Blocului pentru o Moldovă Democrată şi Prosperă (BpMDP). Înaintea celei de a doua tentativă de alegere a şefului statului fracţiunea Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) a anunţat că nu va participa la scrutinul repetat din 21 decembrie şi a făcut apel şi la celelalte fracţiuni de centru şi centru-dreapta să se abţină de la vot “pentru a evita instalarea unui comunist în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova” prin votul deputaţilor care nu doresc alegeri anticipate. Fracţiunile parlamentare ale Convenţiei Democratice din Moldova (CDM) şi Partidului Forţelor Democratice (PFD) nu au fost în stare să dea un răspuns tranşant dacă vor participa la alegerile repetate.

Pe 19 decembrie 2000 fracţiunea parlamentară a PFD (9 deputaţi) a decis să nu participe la şedinţa specială a Parlamentului din 21 decembrie în cadrul căreia urma să ee desfăşurată procedura de alegeri repetate a şefului statului. Şi fracţiunile PPCDemocrat (8 deputaţi), pecum şi cea a CDM (14 deputaţi) au confirmat că nu vor participa la şedinţa din 21 decembrie. Potrivit unei decizii a Curţii Constituţionale, şedinţa Parlamentului programată pentru 21 decembrie putea avea loc doar în prezenţa unui cvorum de cel puţin 61 de deputaţi, numărul necesar de voturi pentru alegerea Preşedintelui Republicii Moldova. Curtea nu stabilise în decizia sa cum va proceda în eventualitatea lipsei de cvorumului. Curtea va examina această situaţie doar în cazul în care şedinţa de joi, 21 decembrie, nu va întruni cvorumul necesar. În aceste circumstanţe, potrivit liderului CDM, Mircea Snegur, în cazul boicotării alegerilor, adică a lipsei cvorumulu, şedinţa specială a Parlamentului ar fi trebuit să fie amînată. Au existat rumori că Mircea Snegur spera că eventuale negocieri cu liderul comuniştilor, Vladimir Voronin, în vederea retragerii acestuia din cursa prezidenţială în schimbul postului de preşedinte al Legislativului sau celui de prim-ministru, l-ar fi putut determina pe Voronin să renunţe la funcţia de şef al statului. Finalmente, Comisia parlamentară specială pentru organizarea şi desfăşurarea alegerilor prezidenţiale a hotărît pe 22 decembrie ca primul tur al alegerilor prezidenţiale repetate să fie desfăşurat la 16 ianuarie 2001.

Pe de altă parte, tot la 22 decembrie, Preşedintele în exerciţiu, Petru Lucinschi, a adresat un demers Curţii Constituţionale în care a cerut, in regim de urgenta, explicaţii privind aplicarea art. 78 (alin. 5) din Constituţia Republicii Moldova, care stabileşte modalităţile de dizolvare a Parlamentului şi fixarea alegerilor anticipate. La 26 decembrie 2000 Curtea Constituţională a decis că “Blocarea de către majoritatea deputaţilor în Parlament a şedinţei publice speciale a Parlamentului din 21 decembrie 2000 pentru alegerile repetate pentru funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova se constată ca circumstanţă care justifică dizolvarea Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XIV-ea”. Se presupune că această decizie a Curţii a fost adoptată sub influenţa umilinţei la care a fost supus preşedintele Curţii Constituţionale, Pavel Barbălat, de către deputaţii ADR, care la început l-au convins să-şi înainteze candidatura la funcţia de şef al statului, iar apoi au purces la boicot.

În consecinţă, la 31 decembrie 2000 Preşedintele în exerciţiu a emis decretul nr. 1843, potrivit căruia “Parlamentul de legislatura a XIV-a se dizolvă pe data de 12 ianuarie 2001. Se stabileşte data de 25 februarie 2001 pentru desfăşurarea alegerilor în noul Parlament”.