Partide

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM)

Viorel Cibotaru
Viorel Cibotaru
Preşedintele PLDM
Data înregistrării: 25 ianuarie 2008
Doctrina: Conservatorism Wikipedia
Nr. de membri: ~ 6,500 (03/2017)

Slogan: Înainte, nu înapoi

Programul PLDMadoptat la Congresul V din 11 decembrie 2011

Statutul PLDM

Conducerea PLDM


Simbolica Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM)
MD-2012, Republica Moldova
Chişinău, str. Bucureşti 88
Tel.: (373-22) 81-51-54
Fax: (373-22) 81-51-63
e-mail: info@pldm.md
http://www.pldm.md

Declaraţii şi comunicate de presă

PLDM va adopta un nou manifest politic
18 aprilie 2017
Biroul Permanent Central al Partidului Liberal Democrat din Moldova a examinat în şedinţă proiectul noului Manifest politic al formaţiunii. Documentul va fi propus pentru dezbateri în cadrul organizaţiilor teritoriale ale PLDM[]
Declaraţia privind Consensul politic naţional în favoarea menţinerii sistemului electoral proporţional
11 aprilie 2017

Scurt istoric

Deputaţii în Parlament
  1. Eugen Bodarev
  2. Iurie Chiorescu
  3. Maria Ciobanu
  4. Grigore Cobzac
  5. Tudor Deliu
  6. Liliana Palihovici
  7. Vadim Pistrinciuc
  8. Iurie Ţap
  9. Angel Agache (03/2017)
  10. Ion Balan (01/2016)
  11. Eugen Carpov (02/2015)
  12. Ştefan Creangă (01/2016)
  13. Valeriu Ghileţchi (04/2016)
  14. Aliona Goţa (01/2016)
  15. Octavian Grama (06/2016)
  16. Simion Grişciuc (02/2017)
  17. Vladimir Hotineanu (01/2016)
  18. Nicolae Juravschi (07/2015)
  19. Iurie Leancă (02/2015)
  20. Gheorghe Mocanu (01/2016)
  21. Nae-Simion Pleşca (01/2016)
  22. Mihaela Spatari (01/2016)
  23. Petru Ştirbate (09/2015)
Arhiva documentelor

Statutul din 2011adoptat la Congresul V din 11 decembrie 2011

Programul din 2011adoptat la Congresul IV din 10 aprilie 2011

Statutul din 2011adoptat la Congresul IV din 10 aprilie 2011

Statutul din 2008adoptat la Congresul II din 27 septembrie 2008

Programul din 2007adoptat la Congresul de Constituire din 8 decembrie 2007

Statutul din 2007adoptat la Congresul de Constituire din 8 decembrie 2007

Raportul financiar din 2016

Raportul financiar din 2015

Raportul financiar din 2014

Raportul financiar din 2013

Raportul financiar din 2012

Raportul financiar din 2011

Raportul financiar din 2009

Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM) a fost constituit la 8 decembrie 2007 şi înregistrat de Ministerul Justiţiei la 25 ianuarie 2008. PLDM este un partid politic cu doctrină conservatoare.

Calitatea de preşedinte al partidului a fost exercitată în perioada 2007–2015 de Vlad Filat, iar începând cu 18 iunie 2016 funcţia de preşedinte al Partidului Liberal Democrat este ocupată de Viorel Cibotaru. De asemenea, după mandatul de arest eliberat pe numele lui Vlad Filat, funcţia de preşedinte interimar al partidului a fost deţinută de Valeriu Streleţ (15 octombrie 2015 – 11 mai 2016) şi de Vadim Pistrinciuc (11 mai – 18 iunie 2016).

Partidul Liberal Democrat din Moldova este un partid parlamentar aflat în opoziţie, fracţiunea parlamentară a liberal-democraţilor fiind compusă din 8 deputaţi. PLDM s-a aflat la guvernare în perioada septembrie 2009 – octombrie 2015.

PLDM este membru observator al Partidului Popular European (EPP).


Lansarea Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM)

La 8 octombrie 2007 un grup de iniţiativă în frunte cu ex-membru al Partidului Democrat din Moldova, deputat în Parlament, Vlad Filat, a făcut publică lansarea unui nou proiect politic de orientare liberal-democrată. Conform grupului de iniţiativă, noul partid urma să se poziţioneze în opoziţie faţă de partidul de guvernământ — PCRM, şi faţă de aliaţii politici ai acestuia — PPCD şi PDM. Grupul de iniţiativă a explicat necesitatea apariţiei PLDM prin absenteismul masiv al cetăţenilor la actul electoral şi numărul mare al indecişilor, fapt ce arăta că există pături sociale largi care nu se regăsesc în partidele politice existente la acel moment. Printre membrii grupului de iniţiativă se regăseau: Alexandru Tănase, Mihai Godea, Iulian Fruntaşu, Angela Braşoveanu, Andrei Malaşevschi, Valeriu Streleţ, Veaceslav Negruţă etc.

Congresul de constituire a Partidului Liberal Democrat din Moldova din 8 decembrie 2007

La Congresul de constituire a PLDM au participat 596 delegaţi din partea a 38 de organizaţii teritoriale ale PLDM, precum şi invitaţi reprezentând corpul diplomatic acreditat la Chişinău, mass media şi societatea civilă. Congresul a aprobat Statutul şi Programul partidului şi a ales organele de conducere. Preşedinte al PLDM a fost ales deputatul, Vlad Filat, iar prim-vicepreşedinţi — Alexandru Tănase, avocat, şi Mihai Godea, director al Centrului Contact. Congresul a mai ales componenţa Consiliului Politic Naţional în număr de 169 de membri, reprezentând toate organizaţiile teritoriale ale formaţiunii.

Congresul a adoptat o serie de rezoluţii privind situaţia sistemului de educaţie şi tineret al Republicii Moldova; asigurarea libertăţii mass-media; dezvoltarea rurală, autonomia locală şi funcţionarea justiţiei în Republica Moldova; crearea economiei competitive şi a unui mediu de afaceri favorabil; integrarea europeană şi cooperarea euro-atlantică. De asemenea, au fost trasate principalele obiective strategice pe care urma să le realizeze partidul pentru a rezolva problemele existente şi pentru a reforma statul şi societatea moldovenească.

După Congresul de constituire, PLDM s-a manifestat foarte activ pe plan politic, prin lansarea a mai multor iniţiative (ex. iniţiativa de instituire a Consiliului pentru Dialog şi Cooperare între AMN, PL şi PLDM, care urma să coordoneze deciziile partidelor privind modul de participare la alegerile parlamentare 2009, iniţiativa modificării Constituţiei privind modul de alegere a şefului statului şi de formare a Parlamentului) şi acţiuni de protest privind subiecte de importanţa publică (situaţia cadrelor didactice şi a agricultorilor, semnarea Acordului privind micul trafic de frontieră, libertatea mass-mediei etc.)

Congresul II al PLDM din 27 septembrie 2008

Congresul II al PLDM şi-a ţinut lucrările la Bălţi. La Congres au participat 547 de delegaţi din partea organizaţilor teritoriale ale partidului şi 195 de invitaţi, în mare parte membri ai partidului, dar şi reprezentanţi ai societăţii civile şi mass-media. În cadrul congresului au fost aprobate modificări şi completări la Statutul PLDM şi a fost discutată activitatea partidului în perioada dintre congrese. De asemenea, a fost adoptată o declaraţie care constată situaţia social-economică şi politică a Republicii Moldova şi a trasat sarcinile imediate ale PLDM. Delegaţii la congres au fost unanimi în aprecierea dinamismului de care a dat dovadă PLDM după Congresul de constituire şi care demonstra că partidul deţine capacitatea şi forţa necesară pentru a accede în Parlament la alegerile parlamentare din 2009 şi a schimba spre bine situaţia social-economică şi politică din ţară.

Protestele stradale din aprilie 2009 şi “votul de aur”

După anunţarea rezultatelor preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie 2009, conform cărora Partidul Comuniştilor din Republica Moldova a obţinut 49.48% din voturi sau 60 de mandate în Legislativ, la Chişinău au izbucnit ample acţiuni de protest ale tinerilor, care au degenerat în acte de vandalizare a sediilor Parlamentului şi Preşedinţiei. Protestatarii acuzau PCRM de fraudarea rezultatelor alegerilor. Iniţial, partidele de opoziţie — PL, PLDM şi AMN — s-au solidarizat cu protestatarii, însă degenerarea acţiunilor de protest în acte de vandalism, în ziua de 7 aprilie 2009, i-a determinat pe liderii partidelor de opoziţie să nu-şi asume un rol major în desfăşurarea protestelor, lucru contestat ulterior de către PCRM.

Acţiunile care au urmat după protestele stradale, în special maltratarea tinerilor în comisariatele de poliţie, au determinat PLDM, PL şi AMN să ocupe o poziţie intransigentă în raport cu PCRM. Astfel, cele trei formaţiuni au declarat că nu vor să contribuie la menţinerea comuniştilor la guvernare şi că refuză să acorde “votul de aur” (cel de-al 61-lea vot) de care depindea alegerea preşedintelui ţării. Prin urmare, tentativele eşuate de alegere a şefului statului au declanşat alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009.

Alianţa pentru Integrare Europeană

La 8 august 2009 patru din cele cinci partide care au depăşit pragul electoral la alegerile parlamentare anticipate din 29 iulie 2009 — PLDM, PL, PDM şi AMN — au semnat declaraţia de constituire a Coaliţiei de Guvernare “Alianţa pentru Integrarea Europeană” (AIE). În Actul de Constituire erau prevăzute 5 obiective majore pe care şi le propune să le realizeze Coaliţia de Guvernare: 1. restabilirea statului de drept; 2. depăşirea crizei social-economice şi asigurarea creşterii economice; 3. descentralizarea puterii şi asigurarea autonomiei locale; 4. reintegrarea teritorială a Republicii Moldova; 5. integrarea europeană a Republicii Moldova şi promovarea unei politici externe echilibrate, consecvente şi responsabile.

Coaliţia de guvernare, care deţinea 53 de mandate în Parlament a investit noua componenţă a Guvernului la 25 septembrie 2009, în calitate de prim-ministru fiind desemnat liderul PLDM, Vlad Filat. Alianţa pentru Integrare Europeană (I) şi-a încetat activitatea după două tentative eşuate de alegere a preşedintelui Republicii Moldova, urmată de declanşarea alegerilor parlamentare anticipate din 28 noiembrie 2010.

Congresul III Extraordinar al PLDM din 19 decembrie 2009

Congresul a luat în dezbatere situaţia social-politică şi economică din ţară, probleme ce ţin de activitatea Partidului Liberal Democrat din Moldova în noua sa calitate de partid de guvernământ. Delegaţii la congres au redefinit doctrina partidului, PLDM devenind o formaţiune de esenţă conservatoare. Forul liberal democrat a adoptat Declaraţia politică a congresului, în care a fost salutată accederea la guvernare a Partidului Liberal Democrat din Moldova. La congres a luat cuvântul şi preşedintele Asociaţiei “Parlamentul 90”, Petru Sandulachi, care a prezentat Declaraţia de aderare la PLDM a unui grup de deputaţi din primul Parlament al Republicii Moldova (1990–1994). La eveniment au participat 1800 de delegaţi din partea organizaţiilor teritoriale ale partidului.

Vasilcău, Nagacevschi, Ghelici şi Vieru părăsesc PLDM

La 9 iunie 2010, printr-o declaraţie de presă, scriitorul Traian Vasilcău a anunţat că părăseşte Partidul Liberal Democrat din Moldova, acuzând conducerea PLDM de “imoralitate naţională” şi susţinea că nu doreşte să slujească “în faţa foştilor comunişti travestiţi peste noapte în membri PLDM”. De asemenea, la 11 august 2010 avocatul Vitalie Nagacevschi a anunţat că părăseşte Partidul Liberal Democrat pe motiv că a acceptat să-l apere în instanţă pe omul de afaceri Vlad Plahotniuc şi nu dorea ca acest lucru să se răsfrângă negativ asupra imaginii PLDM. Un alt argument, nu mai puţin important, s-a referit la faptul că acţiunea sa a fost motivată de onorariul pe care urma să-l obţină de la clientul său, dar şi de însuşi conţinutul dosarului. La 5 octombrie 2010, în cadrul unei conferinţe de presă, Fiodor Ghelici a declarat că părăseşte PLDM deoarece este dezamăgit de politicile acestuia, iar în noiembrie un alt membru liberal-democrat, Călin Vieru, şi-a anunţat retragerea din partid pentru că ar fi “alcătuit din alte elemente, care nu se regăsesc în tăbliţa lui Mendeleev”, iar stofa sa “provine de la un alt croitor” şi, probabil, din acest motiv nu se mai regăseşte în PLDM.

Alianţa pentru Integrare Europeană II

În urma mai multor runde de negocieri privind formarea unei coaliţii postelectorale, la 30 decembrie 2010 Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Liberal au semnat Acordul de constituire a Alianţei pentru Integrare Europeană II. Liderii AIE şi-au cerut scuze faţă de cetăţeni pentru că au fost ţinuţi în suspans timp de o lună de negocieri şi au promis că cele trei partide vor da dovadă de cultură politică şi capacitate organizatorică pentru a asigura administrarea de lungă durată a ţării. În noul Acord au fost prevăzute 7 priorităţi de guvernare ale AIE: Integrare europeană; Reintegrarea ţării; Politică externă eficientă şi echilibrată; Supremaţia legii; Creştere, economică sustenabilă; Combaterea sărăciei; Servicii publice de calitate; Descentralizarea puterii. De asemenea, în baza acordului a fost creat Consiliul Alianţei pentru Integrare Europeană format din 9 membri, câte 3 membri din fiecare partid, iar deciziile în cadrul CAIE urmau să fie luate în baza principiului consensualităţii.

Coaliţia de guvernare, care deţinea 59 de mandate în Parlament a învestit noua componenţă a Guvernului la 14 ianuarie 2011, în calitate de prim-ministru fiind desemnat liderul PLDM, Vlad Filat.

PLDM cu statut de observator al PPE

La 10 februarie 2011 Consiliul politic al Partidului Popular European (European People’s Party) a aprobat la Bruxelles, cu unanimitate de voturi, candidatura Partidului Liberal Democrat din Moldova în calitate de membru cu statut de observator al PPE. “PLDM este un partener de nădejde şi întruneşte toate criteriile conform cărora un partid este acceptat în cea mai influentă familie politică europeană”, a subliniat preşedintele PPE, Wilfried Martens. PLDM a depus cererea de aderare la PPE la finele anului 2009. (Partidul Popular European a fost fondat in 1976 şi reprezintă familia politică a 74 de partide de centru-dreapta din 39 de ţări).

PLDM şi AMN decid să fuzioneze

La 22 martie 2011 în cadrul unei conferinţe de presă, liderul Partidului Liberal Democrat din Moldova, Vlad Filat şi liderul Alianţei “Moldova Noastră”, Serafim Urechean, au semnat Acordul privind fuziunea celor două formaţiuni politice. Potrivit acordului, AMN urma să fuzioneze prin absorbţie, iar partidul unificat să-şi păstreze personalitatea juridică, denumirea, acronimul, semnul permanent şi semnul electoral ale Partidului Liberal Democrat din Moldova. Preşedintele PLDM, Vlad Filat, a declarat că fuziunea celor două partide politice contribuie la consolidarea forţelor democratice în preajma alegerilor generale locale din iunie 2011 şi la garantarea unui rezultat pozitiv în cursa electorală.

Congresul IV al PLDM din 10 aprilie 2011

În cadrul congresului accentul a fost pus pe etapa premergătoare alegerilor generale locale din iunie 2011. În acest context, liderul formaţiunii Vlad Filat a anunţat despre desemnarea lui Victor Bodiu, Secretarul General al Guvernului, în calitate de candidat PLDM la funcţia de primar general al municipiului Chişinău. De asemenea, ministrul Justiţiei, Alexandru Tănase, a anunţat că demisionează din funcţia de prim-vicepreşedinte al PLDM şi îşi retrage calitatea de membru de partid, în legătură cu numirea sa în calitate de judecător la Curtea Constituţională. În calitatea de nou prim-vicepreşedinte al PLDM a fost ales în unanimitatea — Iurie Leancă. Totodată, delegaţii la congres au adoptat modificări la Programul şi Statutul PLDM, au aprobat Acordul de fuziune prin absorbţie a Partidului Alianţa Moldova Noastră şi au votat noua componenţă a Consiliului Politic Naţional. La eveniment au participat peste 2400 de delegaţi din toată republica.

Mihai Godea părăseşte PLDM şi candidează independent la alegerile locale din 2011

În cadrul şedinţei activului PLDM din 4 mai 2011, prim-vicepreşedintele liberal-democrat, Mihai Godea şi-a anunţat retragerea din formaţiune pe motiv că PLDM s-a abătut de la ceea ce era la fondare, în 2007. Godea a invocat insatisfacţia faţă de devierea formaţiunii de la valorile şi principiile în baza cărora s-a format. În contextul alegerilor generale locale din iunie 2011, Godea s-a arătat sceptic vizavi de candidatura PLDM pentru funcţia de primar general: “nu este una dintre cele mai fericite”. “În partid erau multe persoane notorii care puteau fi înaintate. Decizia a fost însă luată de liderul partidului, Vladimir Filat”, a subliniat Godea cu referire la candidatul Victor Bodiu. Ulterior, Mihai Godea şi-a anunţat candidatura pentru funcţia de primar de Chişinău, în calitate de independent.

Congresul V al PLDM din 11 decembrie 2011

La lucrările congresului au participat 2000 de delegaţi şi invitaţi din partea organizaţiilor teritoriale ale partidului dar şi parlamentari europeni, diplomaţi, reprezentanţi ai societăţii civile şi mass-media. În cadrul congresului, Vlad Filat a fost reales preşedinte al Partidului Liberal Democrat din Moldova, pentru un mandat de 4 ani, decizie luată în unanimitate de participanţii cu drept de vot. Referindu-se la planurile de viitor ale PLDM, Vlad Filat a declarat că partidul pledează în continuare pentru o guvernare democratică şi menţinerea Alianţei pentru Integrare Europeană. În încheierea forului, delegaţii au aprobat modificări la Programul şi Statutul formaţiunii, au votat noua componenţă a Consiliului Politic Naţional şi au adoptat Declaraţia politică a Congresului V al PLDM.

Garanţii privind evitarea unei alte alianţe de guvernare decât AIE

La 16 decembrie 2011 liderii celor trei partide componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană — PLDM, PDM şi PL — au semnat “Suplimentul la Acordul privind constituirea Alianţei pentru Integrarea Europeană”, potrivit căruia semnatarii se obligau să nu admită o altă alianţă de guvernare decât AIE, îşi asumau angajamentul de a asigura suportul politic deplin Guvernului AIE, Parlamentului şi Preşedinţiei, precum şi depolitizarea instituţiilor pentru ocrotirea normelor de drept. De asemenea, durata mandatului Preşedintelui Republicii Moldova ales eventual de Parlamentul de legislatura a XIX-a urma să nu depăşească durata mandatului Parlamentului. Astfel, Preşedintele urma să-şi prezinte benevol demisia în momentul expirării mandatului Parlamentului.

Referendum privind simplificarea procedurii de alegere a şefului statului

Ca urmare a mai multor tentative eşuate de alegere a şefului statului, la 15 ianuarie 2012 partidele componente ale Alianţei pentru Integrare Europeană au semnat o declaraţie publică privind căile de soluţionare a crizei constituţionale şi de asigurare a stabilităţii politice în următoarea perioadă. Liderii PLDM, PDM şi PL au propus organizarea unui referendum constituţional cu privire la simplificarea procedurii de alegere a şefului statului, nu mai târziu de luna aprilie 2012, iar în maximum o lună de zile după validarea rezultatelor lui urma să se purceadă la alegerea şefului statului. Ulterior, în cadrul unei emisiuni televizate din 10 februarie 2012, liderii AIE au anunţat că renunţă la desfăşurarea referendumului constituţional şi revin la alegerea preşedintelui ţării în Parlament.

Candidatul de compromis al AIE la funcţia de şef al statului

După mai multe discuţii cu “grupul Dodon” (deputaţii ce părăsiseră fracţiunea PCRM — Igor Dodon, Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc) pe marginea identificării unui candidat de compromis la funcţia de şef al statului, în cadrul unei conferinţe de presă din 12 martie 2012, liderii AIE au anunţat că îl vor susţine pe Nicolae Timofti, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, candidat neafiliat politic la funcţia de şef al statului. Peste patru zile, la 16 martie 2012, Nicolae Timofti a fost ales în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova cu votul a 58 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), trei voturi ale grupului socialist, condus de Igor Dodon, şi votul deputatului neafiliat Mihai Godea.

Şedinţa Consiliului Politic Naţional din 13 octombrie 2012

În cadrul şedinţei s-au făcut modificări la componenţa nominală a Consiliului Politic Naţional. Astfel, pentru acţiuni incompatibile cu normele statutare, Valeriu Cosarciuc şi Pantelei Sandulachi şi-au pierdut calitatea de membri de partid. Consiliul a mai discutat şi aprobat structura şi denumirea celor 20 de departamente de specialitate din cadrul partidului. Totodată, la propunerea preşedintelui PLDM, Vlad Filat, CPN l-a ales pe Grigore Belostecinic, rector al ASEM, în funcţia de vicepreşedinte al partidului, responsabil de domeniul educaţiei.

Desfiinţarea Alianţei pentru Integrare Europeană II

Dosirea incidentului tragic, petrecut în luna decembrie 2012 în Pădurea Domnească, la care au participat mai mulţi judecători, procurori şi funcţionari publici, a contribuit ulterior la demiterea a mai multor demnitari, dar şi la revizuirea unor funcţii înalte prevăzute în Acordul de constituire al AIE II. Acuzaţiile reciproce dintre partidele membre AIE II pe marginea nefericitului incident şi a atacurilor raider asupra unor instituţii financiare din RM, au contribuit la dezmembrarea Alianţei pentru Integrare Europeană II.

La 13 februarie 2013 liderul PLDM, Vlad Filat, a anunţat că Partidul Liberal Democrat din Moldova se retrage din cadrul Acordului de constituire al Alianţei pentru Integrare Europeană II. El a argumentat că unele partide aflate formal la guvernare au încercat să instituie diferite piedici şi să obstrucţioneze actul guvernării, percepându-l ca pe un exerciţiu politic al unei singure formaţiuni. Totodată, el a subliniat că acordul politic de constituire a AIE trebuie revizuit “pentru că în forma sa existentă la acel moment devenise o frână în exercitarea actului de guvernare şi conducea la oligarhizarea şi criminalizarea ţării”.

În urma mai multor tentative de demitere a prim-vicepreşedintelui Parlamentului — Vlad Plahotniuc, în cadrul şedinţei legislativului din 15 februarie 2013 deputatul respectiv şi-a prezentat demisia, confirmată prin votul fracţiunilor PLDM şi PCRM. La rândul lui, Vlad Plahotniuc l-a îndemnat pe premierul Vlad Filat să-i urmeze exemplul. Tot în aceeaşi zi, în primele ore ale dimineţii Centrul Naţional Anticorupţie a demarat mai multe percheziţii în incinta Guvernului şi a Inspectoratului Fiscal, în cele din urmă fiind arestat şeful Fiscului, Nicolae Vicol, bănuit de corupere pasivă şi abuz în serviciu.

Mai târziu, la 5 martie 2013 fracţiunile parlamentare ale PDM, PCRM, grupul socialiştilor şi deputaţii neafiliaţi, Mihai Godea şi Serghei Sîrbu, au acordat vot de neîncredere Guvernului Republicii Moldova în frunte cu primul-ministrul Vlad Filat. Moţiunea de cenzură a fost înaintată de Partidul Comuniştilor din Republica Moldova în şedinţa Legislativului din 28 februarie 2013. Motivul invocat de comunişti a fost că Executivul a devenit centrul unor scandaluri de corupţie iar mai mulţi membri ai Guvernului sunt implicaţi în scheme criminale şi coruptibile care prejudiciază bugetul statului.

Coaliţia pentru Guvernare Pro-Europeană

După demiterea Guvernului Filat, Partidul Liberal Democrat din Moldova a iniţiat consultări privind crearea noii coaliţii de guvernare. În consecinţă, la 10 aprilie preşedintele Nicolae Timofti l-a desemnat pe Vlad Filat în funcţia de prim-ministru, candidatură neacceptată de PDM şi PL. Preşedintele liberal, Mihai Ghimpu, a pledat categoric împotriva candidaturii lui Vlad Filat, preferând trecerea formaţiunii în opoziţie. Ulterior, la 12 aprilie 2013 un grup de deputaţi, miniştri, viceminiştri şi lideri ai structurilor teritoriale ale Partidului Liberal în frunte cu deputatul Ion Hadârcă au anunţat crearea Consiliul ad-hoc de Reformare a Partidului Liberal. Grupul reformator a anunţat că vor continua discuţiile pentru depăşirea crizei politice şi alegerea unui prim-ministru.

A urmat decizia Curţii Constituţionale (CC) din 22 aprilie 2013, prin care Vlad Filat a fost privat de dreptul de a candida la funcţia de premier, deoarece “un prim-ministru demis pentru suspiciune de acte de corupţie nu-şi poate exercita mandatul”. După decizia CC, a urmat votul comun PLDM şi PCRM din 25 aprilie 2013, prin care a fost demis din funcţie preşedintele Parlamentului, Marian Lupu. După o perioadă de consultări, la 14 mai 2013 PLDM l-a desemnat pe Iurie Leancă în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, candidat agreat şi de preşedintele ţării la 15 mai.

În şedinţa Parlamentului din 30 mai 2013 a fost votată noua componenţă a Guvernului Coaliţiei pentru Guvernare Pro-Europeană în frunte cu prim-ministrul Iurie Leancă. Pentru noul Guvern au votat fracţiunile PLDM, PDM, cei şapte deputaţi din grupul liberalilor reformatori, grupul Mişin şi deputaţii Serghei Sîrbu şi Veronica Abramciuc. Fracţiunea liberalilor în frunte cu Mihai Ghimpu (cinci deputaţi) s-a abţinut de la vot, iar grupul socialiştilor şi deputatul neafiliat, Mihai Godea au votat împotrivă. Învestirea Guvernului Leancă a fost precedată de alegerea diplomatului şi deputatului, Igor Corman (PDM), în calitate de preşedinte al Parlamentului.

Veaceslav Negruţă şi-a dat demisia din funcţia de ministru al finanţelor, părăsind PLDM

După ce şi-a dat demisia din funcţia de Ministru al Finanţelor în luna august 2013, a urmat cererea de retragere a lui Veaceslav Negruţă din Partidul Liberal Democrat din Moldova. În septembrie 2013, el a solicitat retragerea sa din toate organele de conducere ale partidului, biroului politic şi din Consiliul naţional al PLDM. Fostul ministru a invocat o incompatibilitate cu viitoarea sa activitate profesională.

Congresul VI al PLDM din 8 decembrie 2013

Congresul organizat cu genericul “Înainte, nu înapoi” a pus accentul pe etapa premergătoare alegerilor parlamentare din 2014. În cadrul congresului, Vlad Filat a fost reales cu unanimitate de voturi în funcţia de preşedinte al PLDM şi au fost operate modificări în statutul formaţiunii. Preşedintele liberal-democraţilor a declarat că alegerile parlamentare din 2014 vor fi decisive pentru viitorul european şi democratic al Republicii Moldova. Totodată, congresul VI al PLDM a adoptat un Manifest politic, care stabilea priorităţile imediate şi pe termen mediu ale partidului. A fost pusă în discuţie şi agenda de reforme în domeniul educaţiei, agriculturii, acţiunile PLDM pentru promovarea antreprenoriatului şi deschiderea mai multor locuri de muncă.

La lucrările congresului au participat 4500 de membri de partid din partea tuturor organizaţiilor teritoriale, inclusiv 31 de deputaţi, 320 de primari, 15 preşedinţi de raioane, miniştri şi viceminiştri şi peste 300 de invitaţi din ţară şi de peste hotare.

Acordul privind consolidarea forţelor pro-europene la nivel local

La 12 martie 2014 Partidul Liberal Democrat din Moldova, Partidul Democrat din Moldova şi Partidul Liberal Reformator au semnat Acordul cu privire la consolidarea forţelor pro-europene la nivel local. Cele trei partide s-au angajat să reevalueze situaţia coaliţiilor raionale şi municipale, astfel încât să asigure o guvernare locală eficientă, bazată pe conlucrarea partidelor membre ale Coaliţiei Pro-Europene. Potrivit acordului semnat, PLDM, PDM şi PLR se angajau să promoveze solidar dezideratul naţional de integrare în UE, să demonteze orice iniţiativă de subminare a acestuia şi să implementeze la nivel local obiectivele Programului de guvernare al Coaliţiei Pro-Europene.

Alianţa Politică pentru Moldova Europeană

Acordul de constituire a noii alianţe politice a fost semnat la 23 ianuarie 2015, ca urmare a blocajului politic şi incapacitatea de constituire, timp de două luni, a unei majorităţi parlamentare, de după alegerile parlamentare din 30 noiembrie 2014. Din componenţa alianţei minoritare, au făcut parte Partidul Liberal Democrat din Moldova (iniţial cu 23 de mandate în Parlament şi 21 ulterior, după părăsirea fracţiunii de către Iurie Leancă şi Eugen Carpov) şi Partidul Democrat din Moldova (19 mandate).

În ziua semnării acordului de creare a coaliţiei minoritare, cu voturile PLDM, PDM şi PCRM, în calitate de preşedinte al Parlamentului a fost ales Andrian Candu, candidat înaintat de PDM. Vicepreşedinţi ai Parlamentului au fost aleşi Liliana Palihovici (PLDM) şi Vladimir Vitiuc (PCRM). Ulterior, la 18 februarie 2015, cu votul a 60 de deputaţi din PLDM, PDM şi PCRM a fost investit Guvernul condus de Chiril Gaburici.

Iurie Leancă părăseşte PLDM şi anunţă lansarea unui nou proiect politic

La 28 ianuarie 2015 Iurie Leancă a fost desemnat de preşedintele Nicolae Timofti în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru, însă, în cadrul şedinţei Parlamentului din 12 februarie, el nu a întrunit numărul necesar de voturi pentru a forma noul Guvern. Ulterior, la 18 februarie noul candidat propus la funcţia de prim-ministru, Chiril Gaburici, a primit vot de încredere din partea deputaţilor PLDM, PDM şi PCRM, în total 60 de voturi. Iurie Leancă şi Eugen Carpov s-au abţinut de la vot.

La 26 februarie 2015, în cadrul unui briefing de presă, deputatul Iurie Leancă a anunţat că părăseşte PLDM şi lansează un nou proiect politic. “Am luat decizia de a demisiona din funcţia de prim-vicepreşedinte al PLDM, de a mă retrage din partid şi din fracţiunea parlamentară a partidului, începând cu ziua de astăzi. Fac acest lucru pentru că PLDM şi-a pierdut identitatea, ajungând captiv unor interese de grup şi al poftelor lui Vladimir Voronin şi PCRM”.

Nume sonore din PLDM părăsesc succesiv formaţiunea

După decizia anunţată de deputatul Iurie Leancă de a părăsi fracţiunea şi partidul, un alt reprezentant al PLDM, Eugen Carpov a anunţat, la 27 februarie 2015, că părăseşte fracţiunea parlamentară a PLDM. El şi-a motivat decizia prin faptul că acţiunile partidului nu mai corespund promisiunilor din campania electorală.

Ulterior, pe parcursul anului 2015 şi-au anunţat retragerea din rândurile partidului deputaţii Nicolae Juravschi şi Petru Ştirbate. Ei au fost urmaţi în 2016 de vicepreşedintele partidului, Petru Bodarev, viceministrul apărării, Alexandru Cimbriciuc şi deputatul Octavian Grama. Totodată, în această perioadă mai mulţi primari şi consilieri locali din diverse raioane ale ţării au părăsit formaţiunea.

Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) III

Acordul de constituire a noii alianţe a fost semnat de PLDM, PDM şi PL la 23 iulie 2015. Formarea alianţei a fost precedată de demisia prim-ministrului, Chiril Gaburici, anunţată la 12 iunie 2015, după ce în presă s-au vehiculat informaţii potrivit cărora prim-ministrul a indicat în CV date eronate despre studiile sale.

După semnarea acordului de constituire a alianţei, PLDM a desemnat-o pe Maia Sandu în calitate de candidat la funcţia de prim-ministru. Dânsa a înaintat mai multe condiţii pentru a accepta funcţia (printre care numirea unui nou guvernator la Banca Naţională a Moldovei şi un nou procuror general), iar ca urmare, celelalte două componente ale alianţei (PDM şi PL) au lăsat să se înţeleagă că nu o vor susţine la funcţia executivă. Ulterior, liberal-democraţii l-au propus la funcţia de prim-ministru pe Valeriu Streleţ, care a şi fost confirmat în funcţie prin votul Parlamentului din 30 iulie 2015. Până la numirea noului prim-ministru, interimatul funcţiei l-a exercitat ministrul afacerilor externe şi integrării europene, Natalia Gherman.

Ridicarea imunităţii parlamentare şi condamnarea lui Vlad Filat

La 15 octombrie 2015 în cadrul primei şedinţe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PL, PCRM şi PSRM, după ce cu o solicitare în acest sens în plenul parlamentului venise procurorul general Corneliu Gurin, care a declarat că există bănuieli şi depoziţia lui Ilan Şor potrivit căreia Vlad Filat ar fi implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, fapte de corupţie şi trafic de influenţă. După deposedarea de imunitate, la scurt timp, chiar în Parlament el a fost reţinut pentru 72 de ore şi escortat la Centrul Naţional Anticorupţie.

Pe parcursul celor 8 luni de zile de arest, au urmat mai multe şedinţe de judecată cu uşile închise, iar la 27 iunie 2016 Judecătoria Buiucani a pronunţat sentinţa prin care Vlad Filat a fost condamnat la 9 ani de închisoare cu executare, aplicarea unei amenzi de 60 de mii de lei, confiscarea averii şi privarea dreptului de a ocupa vreo funcţie publică pe o perioadă de 5 ani.

Demiterea Guvernului Streleţ

La 22 octombrie 2015, un grup de deputaţi PCRM şi PSRM au înregistrat în Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleţ, temeiul ei fiind “suspiciuni de corupţie” şi “detaşarea premierului de la funcţia sa, prin expunere în favoarea lui Vladimir Filat (aflat în arest preventiv)”. În consecinţă, la 29 octombrie 2015 Guvernul Streleţ a fost demis cu votul a 65 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PCRM şi PSRM, împotrivă votând 18 deputaţi PLDM. Fracţiunea liberală s-a abţinut.

Opt deputaţi liberal-democraţi votează Guvernul Filip

La 20 ianuarie 2016, Guvernul în frunte cu Pavel Filip a fost votat şi învestit în funcţie, fără a se reuşi prezentarea până la capăt a programului de guvernare şi cu omiterea etapei de întrebări şi răspunsuri, din cauza protestului deputaţilor PSRM care au blocat tribuna Parlamentului, dar şi a protestelor populare din faţa Parlamentului. Noua componenţă a Guvernului a fost învestită cu votul a 57 de deputaţi: 20 deputaţi din fracţiunea PDM, 13 deputaţi din PL, 14 deputaţi ex-comunişti, 8 deputaţi din PLDM (ulterior excluşi din fracţiune) şi 2 ex-deputaţi ai PLDM.

Congresul VII al PLDM din 18 iunie 2016

Congresul a ales o nouă componenţă a Consiliului Politic Naţional şi a adoptat modificări în Statutul şi Programul partidului. În calitate de preşedinte al PLDM, a fost ales, cu majoritate de voturi, ex-ministrul apărării, Viorel Cibotaru. Preşedintele nou-ales s-a declarat onorat de încrederea acordată, subliniind că principala sarcină a partidului este consolidarea şi reformarea acestuia. “Criza în PLDM s-a terminat. Cred că de acum încolo partidul va fi unul combativ care ştie să elaboreze politici publice şi să le implementeze. Vom continua să reformăm şi să consolidăm partidul, să fim activi în plan politic. Priorităţile cetăţeanului rămân sarcina de bază a PLDM”, a menţionat liderul PLDM.