![]() Igor Dodon Preşedinte PSRM |
Programul PSRMadoptat la Congresul IX din 6 septembrie 2008 |

Partidul Socialiştilor din Moldova “Patria-Rodina” (PSMPR) [21.01.2005 – 14.04.2011]
Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) [6.08.1997 – 21.01.2005]
Statutul din 2008adoptat la Congresul IX din 6 septembrie 2008
Programul din 1997adoptat la Congresul de Constituire din 29 iunie 1997
Congresul de constituire al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) a avut loc la 29 iunie 1997, la Chişinău, la care au fost adoptate Statutul şi Declaraţia programatică ale PSRM şi alese organele de conducere. Copreşedinţi ai partidului au fost aleşi dna Veronica Abramciuc (în momentul alegerii deţinea funcţia de Director General al Departamentului Relaţiilor Naţionale de pe lîngă Guvernul Republicii Moldova) şi dl Eduard Smirnov (în momentul alegerii — Viceprimarul municipiului Chişinău).
Congresul a trasat deosebirile esenţiale dintre PSRM şi alte formaţiuni de stînga din Moldova (PCRM, PSM, PSDM etc.) bazate pe evaluările diferite a experienţei transformărilor socialiste pe plan internaţional şi pe orientările privind perspectivele socialismului în secolul al XXI-lea.
PSRM a participat la alegerile parlamentare din 1998 şi 2001, şi la cele locale din 1999 şi 2003.
În 2006, PSMPR a participat în calitate de membru fondator al Uniunii Internaţionale “GUAM pentru voinţa populară” cu reşedinţa curentă în oraşul Bacu, Azerbaidjan.
Partidul îşi desfăşoară activitatea curentă prin intermediul filialelor locale care funcţionează în 20 unităţi administrativ-teritoriale de nivelul doi.
PSMPR este membru al Uniunii Internaţionale a Partidelor de Orientare Socialistă “Congresul Socialist Euroasiatic” cu reşedinţa în oraşul Kiev.
Pe parcursul existenţei sale, PSMPR a elaborat şi a propus organelor specializate de stat şi societăţii în ansamblu un şir de documente care vizează relaţiile inter-etnice, întărirea statalităţii moldoveneşti şi soluţionarea contenciosului transnistrean.
La lucrările congresului au participat circa 700 de delegaţi din localităţile republicii şi invitaţi străini. Congresul a ales noua conducere a partidului şi a aprobat programul de activitate al formaţiunii pentru următorii ani. În funcţia de preşedinte al partidului a fost ales în unanimitate deputatul neafiliat, ex-comunistul Igor Dodon iar Veronica Abramciuc a fost aleasă în calitate de preşedinte de onoare al formaţiunii. Procedura de vot a decurs conform metodei “Primaries”, potrivit căreia mai mulţi candidaţi să fie desemnaţi de către membrii partidului, după care prin vot se alege preşedintele. Delegaţii la congres au adoptat şi o rezoluţie prin care au condamnat neputinţa AIE de a alege şeful statului, lipsa de responsabilitate a deputaţilor faţă de cetăţeni, şi a anunţat despre intenţia de a lansa o campanie de colectare a semnăturilor pentru organizarea unui referendum privind schimbarea procedurii de alegere a deputaţilor în Parlamentul ţării, parţial, în cadrul circumscripţiilor uninominale.
Ca urmare a anunţului făcut public în plenul Parlamentului privind părăsirea fracţiunii comuniştilor, deputatul Ion Ceban, a declarat pe 9 octombrie 2012 într-o conferinţă de presă că a plecat de la PCRM din două motive: situaţia de pe intern din PCRM şi tactica formaţiunii. Totodată, el a anunţat că aderă la fracţiunea socialiştilor, condusă de Igor Dodon şi urmează sa fie implicat nu doar în activitatea fracţiunii dar şi în activităţile planificate de Partidul Socialiştilor.
În cadrul unui briefing de presă din 12 octombrie 2012, liderul socialiştilor, deputatul Igor Dodon împreună cu deputaţii Zinaida Greceanîi şi Vadim Mişin au anunţat că formează fracţiunea deputaţilor neafiliaţi. Noua structură urma să întrunească şapte persoane care au făcut anterior parte din PCRM: Igor Dodon, Vadim Mişin, Zinaida Greceanîi, Ion Ceban, Veronica Abramciuc, Tatiana Botnariuc şi Oleg Babenco. Totuşi, pe 26 octombrie 2012, Parlamentul a adoptat un proiect de lege propus de liberalul Valeriu Munteanu potrivit căruia fracţiunile parlamentare se constituie doar în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului ceea ce a suspendat intenţiile deputaţilor neafiliaţi.
![]() | ![]() | ![]() |
| 05/ 2012 | 11/ 2012 | 04/ 2013 |
Sursa: Barometrul de Opinie Publică, IPP
11 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti/ comunale (0.10%)
2 mandate de primar (0.22%)
14 mandate de consilier în consiliile raionale şi municipale (1.25%)
163 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti, municipal Comrat şi săteşti/ comunale (1.53%)
10 mandate de primar (1.11%)
4.97% voturi, nu a trecut pragul electoral
22 mandate de consilier în consiliile orăşeneşti şi săteşti/ comunale (0.20%)
2 mandate de primar (0.22%)
0.46% voturi, nu a trecut pragul electoral
118 mandate de consilier în consiliile judeţene şi consiliul mun. Chişinău (37.82%)
2,235 mandate de consilier în consiliile municipale, orăşeneşti şi săteşti/ comunale (36.61%)
124 mandate de primar (19.71%)
0.59% voturi, nu a trecut pragul electoral