Partide

Partidul politic “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” (PSRM)

Igor Dodon
Igor Dodon
Preşedintele PSRM
Data înregistrării: 6 august 1997
Doctrina: Socialism democratic Wikipedia
Nr. de membri: ~ 9,500 (07/2016)

Slogan: Moldova. Muncă. Socialism.

Programul PSRMadoptat la Congresul XII Extraordinar din 28 septembrie 2014

Statutul PSRM

Conducerea PSRM


Simbolica Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM)
MD-2004, Republica Moldova
Chişinău, str. S. Lazo 25
Tel./Fax: (373-22) 81-78-77
e-mail: psrm@socialistii.md
http://socialistii.md

Declaraţii şi comunicate de presă

Socialiştii vor vota pentru transferul competenţei de numire a Procurorului General către Preşedintele ţării
23 noiembrie 2016
Astăzi a avut loc şedinţa fracţiunii parlamentare a Partidului Socialiştilor din Republica Moldova în cadrul căreia au fost puse în discuţie mai multe chestiuni importante[]
Zinaida Greceanîi este preşedinte interimar al Partidului Socialiştilor din Republica Moldova
18 noiembrie 2016

Scurt istoric

Deputaţii în Parlament
  1. Vlad Batrîncea
  2. Vasile Bolea
  3. Igor Dodon
  4. Alla Dolinţă
  5. Corneliu Furculiţă
  6. Fiodor Gagauz
  7. Vladimir Golovatiuc
  8. Zinaida Greceanîi
  9. Elena Hrenova
  10. Anatolie Labuneţ
  11. Adrian Lebedinschi
  12. Oleg Lipskii
  13. Ghenadi Mitriuc
  14. Radu Mudreac
  15. Andrei Neguţa
  16. Alexandr Nesterovschi
  17. Grigore Novac
  18. Vladimir Odnostalco
  19. Marina Radvan
  20. Oleg Savva
  21. Eduard Smirnov
  22. Victor Sorocean
  23. Bogdat Ţirdea
  24. Vladimir Ţurcan
  25. Lidia Lupu
Denumirile precedente

Partidul Socialiştilor din Moldova “Patria-Rodina” (PSMPR) [21.01.2005 – 14.04.2011]

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) [6.08.1997 – 21.01.2005]

Arhiva documentelor

Programul din 2008adoptat la Congresul IX din 6 septembrie 2008

Statutul din 2011adoptat la Congresul X Extraordinar din 9 aprilie 2011

Statutul din 2008adoptat la Congresul IX din 6 septembrie 2008

Programul din 1997adoptat la Congresul de Constituire din 29 iunie 1997

Raportul financiar din 2015

Raportul financiar din 2014

Raportul financiar din 2013

Raportul financiar din 2012

Raportul financiar din 2011

Raportul financiar din 2009

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM) a fost constituit la 29 iunie 1997, înregistrat de Ministerul Justiţiei (MJ) la 6 august 1997 şi reînregistrat de MJ la 26 februarie 1999. PSRM este un partid politic care promovează doctrina socialismului democratic.

Din momentul constituirii sale PSRM a fost condus de doi copreşedinţi: Veronica Abramciuc şi Eduard Smirnov. În perioada 18 decembrie 2011 – 18 noiembrie 2016 funcţia de preşedinte al partidului a fost exercitată de Igor Dodon. După alegerea sa în funcţia de Preşedinte al Republicii Moldova, lider interimar al socialiştilor a fost desemnată Zinaida Greceanîi.

PSRM este un partid parlamentar aflat în opoziţie. Fracţiunea parlamentară a socialiştilor este compusă din 24 de deputaţi.

Crearea Partidului Socialiştilor din Republica Moldova (PSRM)

Partidul Socialiştilor din Republica Moldova a fost creat de foşti membri ai Partidului Socialist din Moldova (PSM), care părăsiseră partidul la începutul anului 1996 din motive de natură strategică şi ideologice.

Congresul de constituire a PSRM, la care au fost adoptate Statutul şi Declaraţia programatică ale PSRM şi au fost alese organele de conducere, a avut loc la 29 iunie 1997. Copreşedinţi ai partidului au fost aleşi Veronica Abramciuc (în momentul alegerii deţinea funcţia de director general al departamentului relaţiilor naţionale de pe lângă Guvernul Republicii Moldova) şi Eduard Smirnov (în momentul alegerii — viceprimarul mun. Chişinău).

Congresul a trasat deosebirile esenţiale dintre PSRM şi alte formaţiuni de stânga din Moldova (PCRM, PSM, PSDM etc.) bazate pe evaluările diferite ale experienţei transformărilor socialiste pe plan internaţional şi pe orientările privind perspectivele socialismului în secolul al XXI-lea.

Congresul V al PSRM din 17 decembrie 2004

În cadrul congresului a fost analizată activitatea partidului şi a fost trasată strategia PSRM pentru următoarele alegeri parlamentare din 6 martie 2005. De asemenea, congresul a decis modificarea denumirii partidului din “Partidul Socialiştilor din Republica Moldova” în “Partidul Socialiştilor din Moldova «Patria-Rodina»” (PSMPR). Cu această denumire partidul a participat la alegerile parlamentare din 2005 şi la alegerile primarului mun. Chişinău din 2005, precum şi în alegerile locale din 2007. Congresul a schimbat şi simbolul permanent al partidului, dintr-un cap de tânără într-o stea reliefată cu cinci colţuri cu următoarele inscripţii: în partea de sus a stelei — “PATRIA”, iar în partea de jos a stelei — “RODINA”.

În 2006, PSMPR a participat în calitate de membru fondator al Uniunii Internaţionale “GUAM pentru voinţa populară” cu reşedinţa curentă în oraşul Bacu, Azerbaidjan.

După alegerile locale din 2007 partidul nu s-a manifestat activ în viaţa politică din Republica Moldova. În preajma alegerilor parlamentare din aprilie 2009 partidul a anunţat că va susţine Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) iar în consecinţă preşedintele socialiştilor, Veronica Abramciuc, a fost aleasă în calitate de deputat în Parlamentul RM pe listele PCRM.

Congresul X al PSRM din 18 decembrie 2011

Ca urmare a demersurilor înaintate de Igor Dodon cu privire la modernizarea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova dar şi pe fonul incapacităţii alegerii şefului statului de către partidele parlamentare, la 4 noiembrie 2011 deputaţii Igor Dodon, Zinaida Greceanîi şi Veronica Abramciuc au anunţat că părăsesc fracţiunea parlamentară a PCRM, iar la 18 noiembrie 2011 cei trei deputaţi au anunţat că formează grupul parlamentar al socialiştilor.

Decizia celor trei deputaţi a fost motivul convocării Congresului X al PSRM din 18 decembrie 2011. La lucrările Congresului au participat circa 700 de delegaţi din localităţile republicii şi invitaţi străini. Congresul a ales noua conducere a partidului şi a aprobat programul de activitate al formaţiunii pentru următorii ani. În funcţia de preşedinte al partidului a fost ales cu unanimitate de voturi deputatul neafiliat, ex-comunistul Igor Dodon, iar Veronica Abramciuc a fost aleasă în calitate de preşedintă de onoare a formaţiunii. Procedura de vot a decurs conform metodei “primaries”, potrivit căreia mai mulţi candidaţi să fie desemnaţi de către membrii partidului, după care prin vot se alege preşedintele. Delegaţii la Congres au adoptat şi o rezoluţie prin care au condamnat incapacitatea AIE de a alege şeful statului, lipsa de responsabilitate a deputaţilor faţă de cetăţeni, şi a anunţat despre intenţia de a lansa o campanie de colectare a semnăturilor pentru organizarea unui referendum privind schimbarea procedurii de alegere a deputaţilor în Parlamentul ţării, parţial, în cadrul circumscripţiilor uninominale.

“Testul statalităţii” impus candidatului la funcţia de şef al statului

Din moment ce liderii Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) au iniţiat consultările privind identificarea unui candidat la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, deputaţii din “grupul Dodon”, care s-au desprins din fracţiunea parlamentară a Partidului Comuniştilor, au anunţat că vor susţine candidatul desemnat de AIE la funcţia de preşedinte doar dacă se vor respecta trei condiţii: 1. candidatul la funcţia de preşedinte să fie neafiliat politic; 2. candidatul să fie susţinut de toţi cei 58 deputaţi din AIE; 3. candidatul să susţină “testul statalităţii”. Prin urmare, la 14 martie 2012 liderul socialiştilor Igor Dodon a avut o întrevedere cu candidatul la funcţia de şef al statului, Nicolae Timofti, unde s-au discutat prevederile “testului statalităţii”. După “susţinerea” testului, în şedinţa plenară a Parlamentului din 16 martie 2012, Nicolae Timofti a fost ales în funcţia de preşedinte al Republicii Moldova cu votul a 62 de deputaţi (58 deputaţi din AIE, 3 deputaţi socialişti şi deputatul neafiliat Mihai Godea).

Ex-deputatul comunist Ion Ceban aderă la fracţiunea socialiştilor

Ca urmare a anunţului făcut public în plenul Parlamentului privind părăsirea fracţiunii comuniştilor, deputatul Ion Ceban a declarat pe 9 octombrie 2012 într-o conferinţă de presă că a plecat din PCRM din două motive: situaţia internă din PCRM şi tactica formaţiunii. Totodată, el a anunţat că aderă la grupul socialiştilor, condusă de Igor Dodon, urmând să fie implicat nu doar în activitatea fracţiunii, dar şi în activităţile planificate de Partidul Socialiştilor.

Constituirea fracţiunii deputaţilor neafiliaţi

În cadrul unui briefing de presă din 12 octombrie 2012, liderul socialiştilor, deputatul Igor Dodon, împreună cu deputaţii Zinaida Greceanîi şi Vadim Mişin au anunţat că formează fracţiunea deputaţilor neafiliaţi. Noua structură urma să întrunească şapte persoane care au făcut anterior parte din PCRM: Igor Dodon, Vadim Mişin, Zinaida Greceanîi, Ion Ceban, Veronica Abramciuc, Tatiana Botnariuc şi Oleg Babenco. Totuşi, la 26 octombrie 2012 Parlamentul a adoptat un proiect de lege propus de liberalul Valeriu Munteanu potrivit căruia fracţiunile parlamentare se constituie doar în termen de 10 zile după constituirea legală a Parlamentului, proiect care a dejucat intenţiile deputaţilor neafiliaţi.

Mai multe formaţiuni politice de stânga formează “Consiliul Coordonator comun”

În cadrul forumului “Moldova: alternativa de stânga” din 5 februarie 2013, Partidul Socialiştilor, Partidul Popular Socialist, Partidul “Patrioţii Moldovei”, Partidul “Renaştere” şi Partidul “Moldova Unită” au decis să-şi consolideze eforturile prin crearea Consiliului Coordonator comun. Noua platformă socio-politică şi-a propus promovarea valorilor de stânga în Republica Moldova, ideea de stat moldovenesc, identitate moldovenească, protejarea memoriei istorice, promovarea vectorului euro-asiatic, protecţia socială şi introducerea Istoriei Moldovei în şcoli.

Valentin Crîlov şi Veronica Abramciuc demişi din organele de conducere ale PSRM

În cadrul şedinţei Consiliului Republican al PSRM din 4 iunie 2013, fondatorii partidului — Valentin Crîlov şi Veronica Abramciuc, au fost demişi din organele de conducere ale formaţiunii pe motivul că “grupul condus de Abramciuc şi Crîlov de mai mult timp încearcă să dezbine mişcarea socialistă din Republica Moldova, prin multiple acţiuni, inclusiv prin lansarea diferitor platforme în interior”. Aluzia a fost făcută la dezacordul celor doi privind decizia partidului în frunte cu liderul acesteia, Igor Dodon, de a nu susţine candidatura lui Iurie Leancă la funcţia de prim-ministru. Decizia Consiliului Republican a fost precedată de evenimentul produs la 29 mai 2013, când a fost creată o platformă ideologică distinctă în cadrul PSRMRU, denumită “Patria-Rodina”, în frunte cu Valentin Crîlov care avea scopul “de a proteja partidul de uzurparea puterii şi influenţa din afara formaţiunii, de falimentarea politică şi financiară a partidului”.

Congresul XI Extraordinar al PSRM din 3 august 2013

În cadrul congresului a fost aprobată noua redacţie a Statutului formaţiunii şi a fost aleasă noua componenţă a Consiliului Republican al PSRM. Delegaţii la congres au mai adoptat şi o Rezoluţie, prin care şi-au exprimat nemulţumirea faţă de situaţia socio-economică din Republica Moldova şi au criticat activitatea guvernării. Totodată, socialiştii şi-au propus elaborarea împreună cu experţii din societatea civilă, până la 1 martie 2014, a unui Program alternativ de dezvoltare a ţării pe o perioadă de 10 ani; elaborarea Conceptului de federalizare a Republicii Moldova, care să fie prezentat partenerilor în procesul de negocieri, dar şi opiniei publice până la sfârşitul anului 2013 iar Integrarea Euroasiatică a fost declarată ca vector de dezvoltare a politicii externe a Republicii Moldova. La lucrările Congresului au participat circa 250 de delegaţi şi invitaţi din toată republica.

Factorii care au cauzat ascensiunea PSRM

Sondajele de opinie nu au atestat creşterea ponderii în societate a Partidului Socialiştilor, după aderarea “grupului Dodon” la formaţiune. Dimpotrivă, participarea “grupului Dodon” la alegerea preşedintelui ţării, Nicolae Timofti, a avut impact negativ asupra suportului din partea cetăţenilor, acesta oscilând în preajma a 1%.

În acele circumstanţe a contat foarte mult poziţionarea tranşantă a Partidului Socialiştilor pe marginea unor subiecte extrem de sensibile, precum referendumul din 2 februarie 2014 din autonomia Găgăuzia şi anexarea Crimeii de către Federaţia Rusă. În acest sens, la 17 ianuarie 2014 PSRM a organizat un miting de susţinere a referendumului iniţiat de autorităţile găgăuze împotriva Acordului de Asociere a Republicii Moldova cu Uniunea Europeană. De asemenea, preşedintele formaţiunii, Igor Dodon, şi-a exprimat tranşant susţinerea faţă de anexarea Crimeii de către Rusia, la 18 martie 2014.

Totodată, un alt factor care a contribuit indirect la ascensiunea PSRM a fost şi decizia autorităţilor moldoveneşti de a exclude Partidul “Patria” în frunte cu Renato Usatîi din cursa electorală din noiembrie 2014.

Congresul XII Extraordinar al PSRM din 28 septembrie 2014

În cadrul congresului a fost prezentată şi aprobată Platforma electorală a PSRM şi lista electorală pentru scrutinul parlamentar din 30 noiembrie 2014, în capul listei fiind desemnată ex-prim-ministrul Zinaida Greceanîi, urmată de liderul socialiştilor, Igor Dodon. Preşedintele PSRM, a făcut apel către toate partidele de stânga să se unească pentru denunţarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană şi aderarea la Uniunea Vamală. Delegaţii la congres au ales şi sloganul formaţiunii pentru alegerile parlamentare 2014: “Moldova are nevoie de altceva”.

Totodată, în cadrul congresului şi-au anunţat participarea în alegerile parlamentare alături de echipa socialiştilor ex-ambasadorul RM în Federaţia Rusă, Andrei Neguţă, preşedintele Partidului “Moldova Unită”, Vladimir Ţurcan, analistul Bogdan Ţîrdea, dar şi un grup de deputaţi din UTA Găgăuzia.

La Congres au fost prezentate şi principalele obiective electorale pe care şi le propune PSRM: denunţarea Acordului de Asociere cu UE; integrarea în Uniunea Vamală; consolidarea relaţiilor cu Rusia; implementarea unui program economic de redresare a situaţiei din Moldova, bazat pe apărarea intereselor cetăţenilor şi relansare a tuturor ramurilor economiei; construcţia statului social; consolidarea statalităţii şi păstrarea statutului de neutralitate al RM; păstrarea şi promovarea culturii, istoriei, limbii moldoveneşti şi a tradiţiilor seculare ale Ortodoxiei etc.

Potrivit organizatorilor, la lucrările congresului au participat peste 2000 de delegaţi şi invitaţi din toată republica.

Susţinerea Irinei Vlah la funcţia de Guvernator al U.T.A. Găgăuzia

La 29 decembrie 2014 în cadrul primei şedinţe a Parlamentului nou constituit după alegerile parlamentare din noiembrie 2014, deputatul PCRM Irina Vlah a anunţat că părăseşte fracţiunea comuniştilor. Ea şi-a motivat decizia prin faptul că “electoratul PCRM s-a simţit trădat, din cauza schimbării cursului politicii externe a formaţiunii”. Totodată, Irina Vlah a mai anunţat că va candida independent la alegerile başcanului Găgăuziei din 22 martie 2015. Ulterior, pe 3 februarie 2015 Comitetul Politic Executiv al PSRM, a votat în unanimitate pentru susţinerea candidatului independent, Irina Vlah, la alegerile pentru funcţia de Guvernator al U.T.A. Găgăuzia.

La alegerile din 22 martie 2015, Irina Vlah a fost aleasă în calitate de Guvernator al U.T.A. Găgăuzia, cu 51.11% din voturile valabil exprimate.

Congresul XIII al PSRM din 29 noiembrie 2015

Sarcina principală a congresului a fost alegerea noilor organe de conducere şi adoptarea rezoluţiilor privind situaţia politică şi social-economică din Republica Moldova. În funcţia de preşedinte al partidului a fost reales cu unanimitate de voturi deputatul Igor Dodon. Potrivit lui, în perioada următoare partidul se va afla în pregătire intensivă pentru alegerile parlamentare anticipate şi “există o probabilitate foarte mare că acestea să aibă loc în prima jumătate a anului 2016”. De asemenea, în cadrul congresului a fost adoptat programul “Progresul moldovenesc: 10 paşi de făurire”.

Potrivit organizatorilor, la congres au participat circa 2000 de delegaţi şi invitaţi din toată republica şi de peste hotare.

“Orăşelul Victoriei” — simbolul protestelor împotriva guvernării

La 24 septembrie 2015, pe fundalul acţiunilor de protest organizate de reprezentanţii Platformei civice “Demnitate şi Adevăr” împotriva fraudei bancare şi a situaţiei social-economice şi politice din ţară, o altă tabără de protestatari, condusă de liderii politici Igor Dodon şi Renato Usatîi, a format un orăşel de corturi în faţa clădirii Parlamentului Republicii Moldova, numindu-l “Orăşelul Victoriei”. Printre revendicările iniţiale ale celor două tabere de protestatari au fost: demisia procurorului general şi a preşedintelui ţării, exprimarea votului de neîncredere Guvernului Streleţ, modificarea art. 78 din Constituţie, organizarea alegerilor parlamentare anticipate etc.

În contextul deciziei CC din 4 martie 2016, privind alegerea preşedintelui ţării de către popor dar şi din cauza lucrărilor de amenajare de pe bd. Ştefan cel Mare din Chişinău, PSRM a anunţat la 30 iulie 2016 că “Orăşelul Victoriei” îşi suspendă temporar activitatea. Totodată, socialiştii au anunţat că scopurile intermediare ale protestelor au fost realizate, în special: arestul şi condamnarea lui Vlad Filat, demiterea Guvernului Streleţ, declararea alegerilor prezidenţiale directe, etc.

Arestul lui Vlad Filat şi demiterea Guvernului Streleţ

La 15 octombrie 2015 în cadrul primei şedinţe a Parlamentului din sesiunea toamnă-iarnă, liderului PLDM, Vlad Filat, i-a fost retrasă imunitatea parlamentară cu votul a 79 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PL, PCRM şi PSRM, după ce cu o solicitare în acest sens în plenul parlamentului venise procurorul general Corneliu Gurin, care a declarat că există bănuieli şi depoziţia lui Ilan Şor potrivit căreia Vlad Filat ar fi implicat direct în fraudele de la Banca de Economii, fapte de corupţie şi trafic de influenţă. După deposedarea de imunitate, la scurt timp, chiar în Parlament el a fost reţinut pentru 72 de ore şi escortat la Centrul Naţional Anticorupţie.

Ulterior, la 22 octombrie 2015 un grup de deputaţi PCRM şi PSRM au înregistrat în Parlament moţiunea de cenzură împotriva Guvernului Streleţ, temeiul ei fiind “suspiciuni de corupţie” şi “detaşarea premierului de la funcţia sa, prin expunere în favoarea lui Vlad Filat (aflat în arest preventiv)”. Prin urmare, la 29 octombrie 2015 Guvernul Streleţ a fost demis cu votul a 65 de deputaţi ai fracţiunilor PDM, PCRM şi PSRM, împotrivă votând 18 deputaţi PLDM.

Participarea la alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2016

PSRM l-a desemnat pe liderul formaţiunii, Igor Dodon, în calitate de candidat pentru funcţia de preşedinte al Republicii Moldova. Angajându-se în campania electorală prezidenţială, Igor Dodon a făcut publice principalele obiective pe care şi le-a asumat în calitate de candidat: păstrarea statalităţii, neutralităţii şi identităţii moldoveneşti; o economie performantă şi echitate socială; credinţa ortodoxă şi revigorarea relaţiilor de prietenie cu Federaţia Rusă.

În primul tur de scrutin Igor Dodon a acumulat 47.98% din voturi, iar în al doilea tur — 52.11%, fiind ales preşedinte al Republicii Moldova.