![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20030311/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
Studii, analize, comentarii
Economia: evenimente, comentarii, Anatoli Gudîm
Reformarea Companiei "Teleradio-Moldova", Cristian Untilă
În perioada în cauză Parlamentul a examinat următoarele acte legislative:
Legea privind combaterea activității extremiste
Legea adoptată de Parlament definește noțiunile: extremism, activitate extremistă, organizație extremistă și materiale cu caracter extremist. Legea specifică măsurile principale care vor putea fi aplicate față de organizațiile (politice, obștești, religioase) a căror activitate conține elemente de extremism, precum și răspunderea mijloacelor de informare în masă pentru difuzarea materialelor cu caracter extremist.
Legile de modificare și completare a Legii cu privire la instituția publică națională a audiovizualului
Parlamentul a adoptat în prima lectură trei proiecte de lege pe tema dată, conținutul cărora se referea la modalitatea de constituire și activitate a consiliului de observatori ai Companiei "Teleradio-Moldova". Toate proiectele au fost supuse expertizei de către un expert al Consiliului Europei care a apreciat proiectul elaborat de fracțiunea "Alianța Social-Democrată" drept cel mai bun. Acest proiect a fost acceptat de către majoritatea parlamentară ca proiect de bază pentru examinarea legii în lectura a doua.
Legea privind cantinele de ajutor social
Cantinele de ajutor social urmează a se înființa ca persoane juridice care prestează servicii sociale gratuite persoanelor socialmente vulnerabile. Aceste cantine vor putea fi înființate de organele administrației publice, dar și de agenții economici cu orice formă de proprietate. Se propune ca finanțarea activității cantinelor să se efectueze din mijloace extrabugetare și din bugetele autorităților administrației publice locale.
Lege privind meșteșugurile populare artistice
Proiectul adoptat în prima lectură de Parlament are menirea de a crea cadrul legal pentru activitatea meșterilor populari, în scopul susținerii renașterii tradițiilor populare în domeniul respectiv.
Hotărîrea cu privire la numirea în funcție a unor judecători ai Curții Supreme de Justiție
Prin Hotărîrea respectivă 3 persoane au fost numite în funcția de judecători ai CSJ, iar 2 judecători ai Curții au fost promovați în funcțiile de vicepreședinți ai colegiilor penal și civil ale instanței judecătorești supreme.
Legea pentru modificarea și completarea legii cu privire la instituția publică a audiovizualului
Deoarece reprezentanții fracțiunii Alianța Social-Democrată și-au retras proiectul, a fost votat un alt proiect de alternativă. Pentru mai multe detalii vezi Analize. Studii. Comentarii.
Legea pentru prelungirea termenului depunerii declarațiilor cu privire la venituri ale funcționarilor
Legea adoptată de Parlament prevede prelungirea termenului de depunere a declarațiilor cu privire la venituri și proprietate pînă la 1 iulie 2003, ulterior declarațiile respective urmînd a fi verificate de către comisiile de control și dacă se vor realiza prevederile în vigoare, anumite date din conținutul lor vor trebui publicate în mijloacele de informare în masă.
Legea privind politica de stat pentru inovare și transfer tehnologic, adoptată în prima lectură
Legea propune determinarea noțiunilor de bază în domeniul inovațiilor și transferului tehnologic, determinînd că politica statului în domeniul respectiv va deveni prioritate națională. Se mai propune: stabilirea atribuțiilor autorităților administrației publice în domeniul enunțat; determinarea direcțiilor prioritare în domeniul de inovare și transfer tehnologic; stabilirea criteriilor de selectare a proiectelor de inovare; determinarea surselor și modalităților de finanțare etc.
Legea cu privire la administrația publică locală
Parlamentul a adoptat în prima lectură noua lege cu privire la administrația publică locală. În cuprinsul acestei legi sînt preluate majoritatea prevederilor din Legea privind administrația publică locală adoptată în anul 1998. Deosebirile principale rezidă numai în suprimarea instituției prefectului și modificarea principiilor de formare și exercitare a atribuțiilor de către autoritățile executive de nivel local. Totodată, au fost efectuate modificările de rigoare pentru a stabili că autoritățile administrației publice locale se vor constitui în conformitate cu noua organizare administrativ-teritorială.
La cererea Președintelui țării, Guvernul a avizat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii privind partidele și alte organizații social-politice și și-a abrogat propria hotărîre, din 15 ianuarie 2003, privind aprobarea modificărilor și completărilor operate la Regulamentul care vizează înregistrarea partidelor și altor organizații social-politice.
De asemenea, Executivul a aprobat Regulamentul privind indexarea depunerilor bănești ale cetățenilor în Banca de Economii. Potrivit acestui Regulament, depunerile bănești se vor indexa ținîndu-se cont de soldurile înregistrate la 2 ianuarie 1992. Regulamentul stabilește raportul (1 rublă:1 leu, pentru prima mie de ruble a soldului cumulativ pe toate conturile deținute de un deponent; 2,5 ruble:1 leu, la soldul ce depășește o mie de ruble pentru un deponent) și etapele indexării. El fixează condițiile în care nu se va realiza indexarea, stipulează funcțiile Comisiei centrale și comisiilor teritoriale pentru indexarea depunerilor bănești etc. Conform Regulamentului de față, Ministerul Finanțelor urmează să transfere Băncii de Economii, pînă la data de 20 a fiecărei luni, mijloacele bănești necesare onorării procedurii de indexare.
La 25 februarie 2003 puterea executivă a aprobat și Regulamentul privind organizarea și funcționarea Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor. Conform acestui document, Serviciul de Stat pentru Problemele Cultelor va asigura relațiile statului cu toate cultele, comunitățile și asociațiile religioase; va elabora și realiza politicile statului în domeniul cultelor; va monitoriza situația religiilor; va exercita controlul asupra respectării și executării legislației în acest domeniu etc.
În aceeași zi, Guvernul R. Moldova a aprobat proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cu privire la organizarea și desfășurarea întrunirilor, precum și proiectul de lege privind statutul Pieței Marii Adunări Naționale din mun. Chișinău, care a suscitat deja critici din partea unor formațiuni politice, reprezentanți ai societății civile și ai mass-media.
Începînd cu 20 martie 2003 vor fi puse în aplicare 14 regulamente privind regimurile vamale, aprobate de Executiv la 26 februarie a.c.
La 28 februarie Guvernul a aprobat Planul național privind promovarea egalității genurilor umane în societate pentru perioada 2003-2005, care stabilește activitățile ce urmează a fi implementate, termenele de executare, instituțiile responsabile și partenerii acestora, precum și sursele de finanțare. La 1 martie Executivul a aprobat și Programul național de ocupare a forței de muncă pentru anii 2003-2005.
Pentru expertizarea lucrărilor efectuate la construcția Terminalului petrolier de la Giurgiulești puterea executivă a decis instituirea unei comisii guvernamentale care pînă la 31 martie va trebui să raporteze Guvernului rezultatele expertizării.
La 5 martie curent Cabinetul de Miniștri i-a numit în funcția de viceministru al Justiției pe Victoria Eftodi, iar în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al R. Moldova în Republica Kazahstan pe Vladimir Țurcan, care exercită, prin cumul, și funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al R. Moldova în Federația Rusă.
În perioada 20-21 februarie curent Președintele R. Moldova, Vladimir Voronin, a efectuat o vizită oficială în Republica Ungară. În prima zi a acestei vizite șefii celor două state au semnat o declarație comună care menționează subiectele discutate în cadrul reuniunii lor, între care: situația social-politică și economică din R. Moldova și R. Ungară; stadiul actual și perspectivele dezvoltării relațiilor dintre aceste state; procesele regionale și evoluția situației internaționale etc. Vladimir Voronin și omologul său ungar, Ferenc Madl, s-au pronunțat în favoarea intensificării colaborării moldo-ungare în diverse domenii și sporirii schimburilor comerciale. Partea maghiară și-a asumat angajamentul de a sprijini R. Moldova în cadrul mai multor aranjamente și inițiative regionale, precum și în procesul de aderare a statului nostru la Uniunea Europeană.
La o zi de la întoarcerea sa din Republica Ungară, șeful statului a plecat pentru patru zile în Republica Populară Chineză (RPC), unde a avut întrevederi cu mai mulți oficiali chinezi. În cadrul reuniunii dintre Vladimir Voronin și Jiang Zemin, președintele RPC, au fost semnate: Comunicatul Comun al ambelor părți; Memorandumul de înțelegere privind colaborarea în domeniul perfecționării cadrelor medicale; Memorandumul cu privire la dezvoltarea cooperării în domeniul tehnologiilor "Spark" etc. Conform Comunicatului Comun, ambele părți au optat în favoarea încurajării cooperării și schimbului de experiență în domeniul creării zonelor economice libere.
În cadrul întrevederii avute cu Zhu Rohgji, premierul Consiliului de Stat al RPC, a fost reafirmat atașamentul reciproc față de integritatea teritorială a R. Moldova și cea a Chinei.
În turneul său asiatic Președintele R. Moldova a vizitat și Republica Socialistă Vietnam (RSV). În cadrul acestei vizite au fost semnate: Acordul între Guvernul R. Moldova și Guvernul RSV privind abolirea regimului de vize pentru titularii pașapoartelor diplomatice și de serviciu; Protocolul privind consultările între MAE al RM și MAE al RSV; Regulamentul Comisiei Interguvernamentale moldo-vietnameze pentru cooperare economică, comercială și tehnico-științifică și Acordul de cooperare între Camera de Comerț și Industrie a RM și Camera de Comerț și Industrie a RSV.
Economia: evenimente, comentarii
Anatoli Gudîm
Deși au trecut deja două luni din anul 2003, pînă în prezent însă nu este clar: cînd totuși Guvernul va primi asistența financiară din partea FMI și Băncii Mondiale? La sfîrșitul lunii februarie reprezentanții acestor organizații (E. Ruggiero, C. Elbert) au oferit în mod coordonat interviuri, în care au confirmat intenția FMI și BM de a continua colaborarea cu Guvernul RM, însă cu condiția îndeplinirii programului aprobat anterior referitor la reformele structurale și îmbunătățirea climatului de afaceri din țară. Este evident că aceste lucruri nu se pot produce rapid, de aceea principala îngrijorare a reprezentanților instituțiilor financiare este provocată de inițiativele permanente ale Guvernului ce vin în contradicție cu cerințele economiei de piață, cum ar fi: modificarea frecventă a legislației economice, introducerea subsidiilor în agricultură, introducerea limitelor pentru export, tergiversarea procesului de privatizare etc.
Lucrurile s-ar putea limpezi o dată cu mult așteptata vizită a misiunii FMI în RM (M. Castello-Branco), care va începe abia la 13 martie. La Chișinău se află deja misiunea BM (I. Hoffman) pentru a monitoriza elaborarea Strategiei de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS), pentru implementarea căreia RM ar putea primi $ 142 mln.
Deocamdată însă principalele îngrijorări sînt provocate de instabilitatea bugetului de stat, inclusiv în ceea ce privește achitarea salariilor. De exemplu, centrul intelectual al țării, Academia de Științe, a primit ultima dată mijloace pentru achitarea salariilor tocmai în luna decembrie. Salvînd într-o anumită măsură situația, Ministerul Finanțelor a direcționat în lunile ianuarie-februarie spre acoperirea deficitului bugetar 18,6 mln MDL (1,3 mln USD), care au fost obținute de la vînzarea cambiilor de vistierie unor bănci.
Pe de altă parte, în luna februarie, Ministerul Economiei și-a expus într-un mod extrem de optimist prognoza macroeconomică pentru anul 2003: PIB va crește cu 7% (inițial cu 6%), producția industrială - cu 10%, exportul - cu 9,6%, iar salariile - cu 11%. Este adevărat, prognoza creșterii producției agricole a fost pe neașteptate micșorată de la 5% la 2%. Probabil, s-a manifestat efectul aprecierilor date de către Președintele țării situației din agricultură care a fost caracterizată drept "critică". În calitate de alternativă salvatoare, în acest sens, a fost înaintată ideea organizării cooperativelor de producție, eliberîndu-le pe acestea de majoritatea impozitelor.
Merită menționat faptul că în opinia Președintelui V. Voronin una dintre principalele realizări din ultimii doi ani este renașterea industriei: "privatizarea a luat cursul dezindustrializării, iar noi (actuala guvernare) am început metodic industrializarea țării întreprindere cu întreprindere, chiar și în lipsa investițiilor". De fapt, încă începînd cu anul 1995, majoritatea întreprinderilor industriale (cu excepția celor constructoare de mașini) s-au adaptat treptat la condițiile de piață, inclusiv cu participarea investitorilor străini (CMC-Knauf, Ciment-Rezina, Fabrica de sticlă, Ionel, Bălțeanca, Floarea Soarelui și altele - în total cca 80 de întreprinderi). În prezent anume industria și serviciile contribuie la stabilizarea situației economice.
Procesele din domeniul energetic rămîn a fi și în continuare de importanță crucială pentru RM, mai ales pe motiv că cea mai mare parte a datoriei externe a țării s-a acumulat din contul achiziționării resurselor energetice. Acesta a fost factorul principal care a contribuit la scumpirea producției și a costului de trai al populației. În acest sens, Guvernul a inițiat tratativele cu Gazprom-ul rusesc cu privire la micșorarea tarifelor pentru gazul livrat pînă la $ 50 pentru 1000 m3 (la moment $ 80 pentru 1000 m3) în schimbul micșorării tarifului de tranzitare prin teritoriul RM cu 40%. În același context, merită menționat faptul că deja s-a ajuns la un acord ce ține de livrarea în Republica Moldova a 1300 mln m3 de gaz de la "furnizori liberi" (ITERA, din Kazahstan) la prețul de $ 61,5 pentru 1000 m3. Printre alte acțiuni de maximă importanță se numără și inițiativele Ministerului Energeticii de a crea o rețea de mini stații electrice. De asemenea, merită atenție și anunțata intenție a întreprinderii mixte moldo-ruse "Danube-Balt-Trans" de a construi, începînd cu 1 aprilie, un debarcader temporar pentru a primi lunar 6-10 mii tone de produse petroliere.
Tradițional, în blocul economic al ordinii de zi a Guvernului, se include aprobarea concepțiilor și programelor. În ultima vreme acestea s-au referit: la politica națională în domeniul resurselor acvatice; la înnoirea sistemelor de aprovizionare cu energie termică; exploatarea automagistralelor etc., precum și la adoptarea unor decizii cu caracter social: măsuri cu privire la introducerea asigurării medicale obligatorii; modalitatea de plată a sumelor indexate referitoare la economiile populației depuse la Banca de Economii; îmbunătățirea modului de utilizare a locuințelor departamentale etc. Însă printre hotărîrile Guvernului sînt și unele ce indică o proastă disciplină de executare din partea aparatului administrației de stat. Nu s-a reușit, de exemplu, de adunat declarațiile cu privire la veniturile și averea funcționarilor publici, de aceea termenul pentru prezentarea acestora a fost prelungit pînă la 1 iulie. Prezintă interes și aprobarea din 26 februarie 2003 a "Hotărîrii cu privire la realizarea Hotărîrii Guvernului RM cu privire la lupta cu transportul ilegal de pasageri" nr. 1054 din 5.08.2002, în care se adeverește că aceasta nu este realizată în nici un fel, de aceea se indică un nou termen pentru reprimarea evaziunilor fiscale, corupției etc. în domeniul respectiv.
Ținînd cont de afirmațiile Președintelui țării că economia RM nu se va putea dezvolta normal fără reintegrarea economică a Transnistriei, merită atenție activitatea Ministerului Reintegrării, creat recent, în a cărui sarcină intră și problemele integrării economice. Astfel, reprezentanții ministerului respectiv au participat la negocieri din cadrul OSCE (Tiraspol, 27-28 februarie), înaintînd un șir de inițiative, inclusiv referitoare la crearea zonei economice libere "Nistru" cu participarea investitorilor din China. Însă este evident că în procesul de reîntregire a țării sînt necesare, în primul rînd, eforturile îndreptate spre armonizarea legislației economice a celor două maluri ale Nistrului. Între timp, administrația Transnistriei a introdus tarife vamale noi la import, simpificînd, de asemenea (începînd cu 1 aprilie), schema impozitării. Astfel, în regiunea Transnistreană va exista un singur impozit în locul celor 10 care se aplică în prezent pentru întreprinderile mici, ceea ce de mult se preconizează a fi realizat și pe malul drept al Nistrului, însă nu se înfăptuiește.
Procesele economice din RM s-au aflat recent și în atenția mass-media internațională. The Economist (se publică din anul 1843), o revistă cu autoritatea în mediile politice și economice, a publicat la 13 februarie a.c. un articol - "Europe's failed state", în care situația din Republica Moldova a fost descrisă într-o formă destul de dramatică, sugerînd practic ideea că introducerea administrării externe a sectorului financiar al RM ar fi una dintre soluții, fapt ce a fost evaluat de către Ministerul Finanțelor drept "niște referințe politizate, subiective și provocatoare, neconfirmate prin argumente reale".
De remarcat faptul că de pe la mijlocul anilor '90, The Economist a publicat cel puțin zece articole despre realitățile din RM și numai în primul dintre aceste articole (martie 1995) Moldova a fost apreciată ca "laborator al reformelor reușite". Următoarele articole au fost unul după altul tot mai sumbre: "Nowhere land", (June 1999); "Can Moldova Get Worse?", (July 2000); "The Land That Time Forgot", (Sept 2000); "Cold Christmas in Moldova", (Dec 2000); "A New Misery Curtain", (June 2001); "The Future of Europe's Must Dismal Country Looks Ever Bleaker", (April 2002). Foștii prim-miniștri I. Sturza (1999) și D. Braghiș (2000) au protestat împotriva unei astfel de abordări publicistice. Este curios că "The Economist" a publicat reacțiile demnitarilor moldoveni la rubrica reacțiile cititorilor(!), păstrîndu-și propriul punct de vedere. Mai mult, recenta apreciere a desfășurării reformelor în RM s-a completat cu versiunea "comuniști non-reformatori și ireconciliabili reveniți la putere". Evident, reacțiile demnitarilor moldoveni a fost pe potrivă, de genul "ce se mai poate aștepta de la o revista burgheză? Curiozitatea pare însă a fi explicabilă prin faptul că articolul despre RM a fost publicat în The Economist exact în perioada în care o altă revistă britanică, BusinessWeek Magazine, a publicat, după toate aparențele la comanda autorităților moldovenești, un amplu articol promoțional despre RM (vezi: www.vegamedia.com) în care s-a încercat scoaterea în evidență a mai multor aspecte pozitive în dezvoltarea economică a țării.
În acest sens, este interesant faptul că centrul de investigare al aceluiași concern (The Economist Intelligence Unit), care publică timp de mai mult de o jumătate de secol, la un nivel profesionist foarte înalt, analize economice pentru aproximativ 200 de țări, a apreciat, într-un breviar destinat Republicii Moldova (35 de pagini!), perspectivele dezvoltării țării de o manieră mult mai încurajatoare: "real GDP growth should remain moderately strong in 2003-2004" (vezi: www.store.ein.com).
Reformarea Companiei "Teleradio-Moldova"
Cristian Untilă
În prezent, subiectul reformării Companiei "Teleradio-Moldova" a reapărut în prim-plan pe motiv că se apropie campania electorală pentru alegerile în organele autoadministrării locale. Un alt motiv este că expiră termenul rezervat pentru executarea de către Republica Moldova (RM) a măsurilor necesare pentru preluarea președinției Consiliului de Miniștri al Consiliului Europei.
La sfîrșitul sesiunii de vară din anul trecut Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea cu privire la instituția publică națională a audiovizualului Compania "Teleradio-Moldova". Imediat după adoptare urmau să se constituie organele de conducere, inclusiv Consiliul de observatori care, practic, este responsabil de dirijarea activității instituțiilor audiovizuale de stat. Legea respectivă a fost adoptată doar cu votul majorității parlamentare, opoziția retrăgîndu-și din dezbateri propriul proiect de lege.
În urma reorganizării efectuate în baza proiectului partidului de guvernămînt o parte din angajați au fost preavizați despre concediere în legătură cu adoptarea noii legi și aprobarea noii concepții de management și de reflectare a evenimentelor politice. Ulterior s-au produs cîteva schimbări în programul de transmitere a emisiunilor televizate: înlocuirea emisiunii de știri "Mesager" cu "Știrile serii", renunțarea la emisiunile "Ora Parlamentului", "Ora Guvernului" și "Ora Președintelui", care pentru o perioadă urmau să fie înlocuite de emisiunea "Aleșii poporului". Dar și ultima a fost sistată, provocînd un scandal legat de cenzura politică. Astfel, dacă anterior reprezentanții opoziției parlamentare aveau ocazia de a apărea la TV de 2-3 ori pe an, după anularea emisiunilor sus-numite, nici ei, nici reprezentanții puterii nu mai apar în emisiuni televizate în direct. Totuși reprezentanții partidului de guvernămînt apar în cadrul emisiunii "Știrile serii" în care se reflectă în amănunte activitatea organelor centrale ale puterii de stat, vizitele de lucru și de documentare, declarațiile și conferințele de presă, ședințele de lucru, primirea delegațiilor străine etc. Cît privește opoziția, aceasta este nevoită să negocieze cu reprezentanții partidului de guvernămînt dreptul de a-și expune punctul de vedere la TV, recurgînd în caz contrar la boicotul ședințelor plenare ale Parlamentului.
S-a anunțat și despre faptul că președintele Companiei a negociat credite de zeci de milioane de lei pentru renovarea utilajului, deși nu s-au făcut publice informațiile despre gajul care a fost depus pentru aceste credite, precum și faptul că ulterior creditele urmează a fi achitate din bugetul de stat din care este finanțată Compania de Stat (spre exemplu, în anul 2002, datoria de 17 milioane de lei a Companiei față de întreprinderea de Stat "Radiocomunicații", acumulată pe parcursul anilor 1997-2001, a fost anulată printr-o simplă modificare a bugetului de stat). Trebuie remarcat faptul că în anul 2003 bugetul Companiei a fost majorat comparativ cu anul trecut de la 33 la 47 milioane de lei, dintre acestea 6 milioane urmînd a fi venituri extrabugetare, deci nesupuse controlului de stat. Și toate acestea au fost însoțite de declarații că instituția publică va fi finanțată limitat de la buget, pentru a evita exercitarea în scopuri politice a presiunilor asupra politicilor și conținutului programelor Companiei.
Organismele specializate ale Consiliului Europei, sesizate de reprezentanții opoziției parlamentare și extraparlamentare, recomandă în continuare autorităților de la Chișinău să perfecționeze legislația ce reglementează activitatea instituției audiovizuale de stat, în conformitate cu normele democratice și cu necesitatea respectării principiilor pluralismului politic. Recent, s-a sugerat chiar că aceste modificări vor constitui o condiție pentru preluarea de către Republica Moldova a președinției în Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei.
Probabil că această ultimă supoziție l-a determinat pe Președintele țării să convoace de urgență reprezentanții din toate instituțiile publice antrenate în procesul de executare a recomandărilor și rezoluțiilor Consiliului Europei, cărora le-a cerut să execute necondiționat, în termen de 15 zile, toate măsurile stabilite de organismul parlamentar european.
Parlamentul a reacționat imediat la îndemnul șefului statului, procedînd la examinarea în regim de urgență a proiectelor de legi privind modificarea statutului Companiei "Teleradio-Moldova".
Toate proiectele înaintate spre examinare Parlamentului au conținut prevederi referitoare la aceeași temă - desemnarea membrilor Consiliului de observatori. Fără îndoială, anume formarea acestui organ de conducere a fost punctul-cheie în jurul căruia se duc toate luptele. Aceasta s-a produs fiindcă de competența sa țin următoarele atribuții: desemnarea directorului general al companiei; confirmarea componenței nominale a consiliului de administrație; aprobarea statutului companiei; exercitarea supravegherii respectării de către companie a prevederilor legislative și statutare, precum și ale actelor normative de uz intern, care reglementează, în conformitate cu legislația, activitatea companiei; sesizarea în scris a directorului general al companiei asupra încălcărilor legislației, îl obligă să le curme și să ia măsuri în vederea excluderii lor pe viitor; examinarea chestiunilor ce țin de activitatea de creație și de grila de emisie etc.
Evident, controlul asupra Consiliului de observatori înseamnă controlul asupra întregii Companii și, implicit, asupra unicelor mijloace de informare în masă cu acoperire de emisie a întregului teritoriu al țării și a căror influență în cadrul alegerilor este decisivă.
Este curios că recent parlamentarii au mers pe aceeași cale pe care au urmat-o și în vara anului 2002, cînd au fost examinate 3 proiecte de legi, adoptînd în prima lectură doar două dintre ele, iar pentru lectura a doua a fost propusă o simbioză care conținea majoritatea propunerilor opoziției, cu excepția celor referitoare la modul de formare a conducerii Companiei, a Consiliului de administrație și a Consiliului de observatori.
Însă de această dată legislativul a decis ca proiectul de lege elaborat de către deputații din fracțiunea de opoziție "Alianța Social-Democrată" (ASD) să fie adoptat în prima lectură în calitate proiect "de bază", iar celelalte 2 proiecte să fie considerate "de alternativă". Regulamentul Parlamentului nu interzice ca în proiectul de bază să fie substituite orice prevederi, acestea putînd fi preluate din proiectele de alternativă sau din amendamentele deputaților (desigur, cu o singură condiție obligatorie - ca aceste modificări să fie acceptate de autorii proiectului de bază).
Intenția majorității parlamentare a devenit evidentă. Votarea proiectului ASD s-a efectuat doar după lungi interogatorii ale reprezentantului autorilor, care a fost întrebat de numeroase ori dacă acceptă alte modalități de formare a Consiliului de observatori (spre exemplu, ca în Franța, unde 1/3 se desemnează de Parlament) și dacă autorii nu-și vor retrage proiectul în cazul în care pentru a doua lectură se vor supune votării alte modalități decît cele propuse de ei.
De aceea, era de așteptat că majoritatea parlamentară nu va accepta integral propunerile opoziției, mai ales că unele dintre acestea lăsau destul loc pentru manevre (în partea referitoare la desemnarea membrilor Consiliului de observatori de către asociații obștești).
Fracțiunile de opoziție și majoritatea parlamentară au încercat să negocieze pentru lectura a doua o variantă de lege care ar conveni atît din punctul de vedere al scopurilor urmărite de autori, cît și pentru a asigura realizarea prevederilor rezoluțiilor și recomandărilor Consiliului Europei. Reprezentanții majorității parlamentare au declarat în ședința plenară că sînt de acord ca guvernarea să reprezinte în Consiliul de observatori 1/3 din numărul membrilor, celelalte locuri fiind oferite reprezentanților opoziției și organizațiilor neguvernamentale cu o pondere deosebită în rîndul populației.
Pînă la urmă însă reprezentanții fracțiunii Alianța Social-Democrată și-au retras proiectul, protestînd astfel ca și anterior împotriva faptului că nu li s-au acceptat integral propunerile. În această situație majoritatea parlamentară a procedat similar situației din vara anului trecut, cînd a fost votat un alt proiect de alternativă. Conform propunerilor făcute de președintele Comisiei parlamentare pentru mijloace de informare în masă, în componența Consiliului de observatori vor intra: cîte 2 reprezentanți ai Președintelui RM, ai Guvernului și Parlamentului (1 reprezentant al opoziției sau al deputaților independenți); 2 reprezentanți ai minorităților naționale; 1 reprezentant al Consiliului Superior al Magistraturii; 1 reprezentant al colectivului Companiei "Teleradio-Moldova" și cîte un reprezentant al diferitelor organizații obștești (sindicate, uniuni de creație, organizații mass-media, de veterani, culturale etc.). În total, în componența Consiliului de observatori vor intra 5 reprezentanți ai puterii, proporția de 1/3 fiind astfel formal respectată.
Majoritatea parlamentară a căzut de acord cu propunerea ca președintele Companiei să nu fie confirmat de Parlament, numirea acestuia în funcție devenind prerogativa exclusivă a Consiliului de observatori. În această privință, se poate constata că Parlamentul actual a mers totuși sub presiunea rezoluțiilor APCE și a opoziției, mult mai departe decît predecesorii săi, care au modificat de cîteva ori Legea audiovizualului cu scopul de a păstra posibilitatea numirii în funcție nu numai a directorului Companiei, ci și a vicedirectorilor acesteia, responsabili, respectiv, de radiodifuziunea și televiziunea națională. Atît Parlamentul condus de majoritatea Partidului Democrat Agrar din Moldova, cît și cel în care majoritatea o deținea Alianța pentru Democrație și Reforme nu au admis posibilitatea delegării împuternicirilor de numire a conducerii Companiei, introducînd în legislație chiar și prevederi speciale referitoare la posibilitatea eliberării din funcție a acestora "la decizia Parlamentului".
Acum, după toate aparențele, lupta pentru controlul Companiei "Teleradio-Moldova" va continua, încercîndu-se influențarea reprezentanților organizațiilor nonguvernamentale (sindicate, uniuni de creație, organizații mass-media, de veterani, culturale etc.). Există deja semne foarte clare în acest sens. Nu este greu de ghicit cine va învinge în această luptă.
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |