![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20030507/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
Studii, analize, comentarii
Moldova - viitoare vecină sau membră a UE? Valeriu Gheorghiu
Flotarea leului - liberă sau gestionată? Tudor Neghină
În perioada în cauză Parlamentul a adoptat următoarele dintre cele mai importante acte legislative:
Legea pentru modificarea Legii cu privire la actele de stare civilă
Prin legea respectivă a fost exclusă obligativitatea întocmirii actelor de stare civilă în limba moldovenească "și în limba rusă". Dînd curs deciziei Curții Constituționale, Parlamentul a stabilit că actele de stare civilă vor fi întocmite în limba de stat "și într-o altă limbă, conform Legii cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova".
În consecință, se poate constata că Legislativul nu s-a conformat pe deplin hotărîrii Curții Constituționale, deoarece, înlocuind prevederea neconstituțională, face trimitere la o normă care este și ea neconstituțională de drept. Această constatare se deduce din faptul că art.VII din Titlul VII al Constituției "Dispoziții finale și tranzitorii" prevede expres: "Legea din 1 septembrie 1989 cu privire la funcționarea limbilor vorbite pe teritoriul Republicii Moldova rămîne în vigoare în măsura în care nu contravine prezentei Constituții". Deoarece actele de stare civilă sînt acte juridice oficiale, rezultă că asupra lor se răsfrînge direct art.13 din Constituție și că alte prevederi anterioare intrării în vigoare a Legii supreme nu au putere juridică.
O altă concluzie care se impune în acest context este că majoritatea parlamentară efectuează sistematic modificări care au menirea de a întări statutul limbii ruse. (A se vedea: Legea privind protecția consumatorului, Legea medicamentelor etc.).
Legea pentru modificarea Codului de contravenții
Prin legea respectivă Parlamentul a exclus din Codul de contravenții posibilitatea de a sancționa pentru comercializarea armelor și munițiilor în alte magazine specializate decît cele "de stat".
Hotărîrea privind desemnarea membrilor Comisiei de elaborare a noii Constituții a Republicii Moldova
În componența Comisiei de elaborare a noii Constituții a Republicii Moldova au fost numiți 3 juriști: N. Chiseev, ex-judecător al Curții Constituționale; V. Mocreac, profesor de drept constituțional, și I. Creangă, șef al Direcției juridice a Parlamentului Republicii Moldova.
Desemnarea în componența comisiei doar a unor juriști profesioniști a provocat nemulțumirea mai multor deputați care au considerat că un asemenea lucru important nu trebuie încredințat doar unor persoane cu studii juridice, deoarece vor fi și alte probleme de examinat. În ciuda protestelor, majoritatea parlamentară a votat hotărîrea respectivă, argumentînd prin faptul că oricum ulterior textul noii Constituții va fi examinat de Parlament și supus referendumului național și astfel deputații vor avea posibilitatea să-și expună părerea.
Noul Cod de procedură civilă
Parlamentul a adoptat în lectura a doua cîteva capitole din noul Cod de procedură civilă (CPC) al Republicii Moldova, acceptînd prevederile referitoare la: procedura dezbaterilor judiciare; adoptarea și conținutul hotărîrilor instanțelor judecătorești; suspendarea și încetarea procesului civil; scoaterea cererii de pe rol; întocmirea documentelor procesuale.
Parlamentul a decis să accepte amendamentele prin care din noul CPC au fost excluse prevederile referitoare la procedura de examinare a cauzelor în lipsa pîrîtului (procedura în contumacie).
Legea despre evaluarea conformității produselor
Legea stabilește cadrul de reglementare necesar evaluării conformității produselor, utilajelor, proceselor, tehnologiilor, sistemelor de producție și de calitate, serviciilor etc., în scopul de a asigura securitatea națională, evita fraudele, asigura apărarea drepturilor, proteja viața, sănătatea și averea consumatorilor. Legea se aplică în privința tuturor produselor introduse pe piață sau utilizate în Republica Moldova. Legea mai stabilește și anumite excepții, vizînd mărfurile strategice și produse din domenii special reglementate.
Una dintre cele mai importante prevederi ale legii este obligativitatea marcării tuturor produselor supuse certificării conformității cu marca națională de conformitate sau cu alte mărci de conformitate aprobate. Obligația obținerii mărcii revine furnizorului care plasează produsul pe piață.
Legea privind prohibiția pescuitului industrial
Legea adoptată prevede derogarea de la Legea regnului animal și interzice pescuitul industrial în rîurile Nistru și Prut, precum și în lacurile de acumulare Dubăsari și Costești-Stînca pentru o perioadă de 3 ani.
Legea de modificare a bugetului de stat pe anul 2003
Prin legea respectivă Parlamentul a scutit de plata taxei pe valoare adăugată: materialele importate pentru asamblarea cuptoarelor de topire a sticlei; 12 clopote bisericești importate pentru asigurarea desfășurării Primului concurs internațional de clopotari bisericești.
Legile privind reforma judiciară și optimizarea sistemului instanțelor judecătorești, adoptate de Parlament în prima lectură
Legile în cauză derivă din modificările efectuate la finele anului 2002 în Constituția Republicii Moldova, conform cărora în termen de 6 luni urmează să fie reorganizate tribunalele și curțile de apel. Legea propune ca tribunalele din orașele Chișinău, Bălți, Bender, Cahul și Comrat să se reorganizeze în curți de apel de circumscripțiile respective, iar Judecătoria economică a Republicii Moldova să fie reorganizată în Curtea de apel economică. Totodată, se propune lichidarea actualei Curți de Apel.
Remanieri
Vladimir Vintea a fost eliberat, la 23 aprilie a.c., din funcția de consilier principal de stat, șef al Cabinetului primului-ministru, în baza cererii depuse. În aceeași zi, Guvernul a decis, de asemenea, eliberarea din funcție a lui Ghenadie Eni, consilier principal de stat pentru politică fiscală, dezvoltare durabilă și proiecte investiționale, șef al grupului de experți, precum și a lui Alexandru Grecu, prim-director adjunct al Departamentului Trupelor de Grăniceri.
Pe de altă parte însă, Ilie Vancea, ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Belarusi, a fost numit în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Moldovei în Republica Estonia, Republica Letonă și Republica Lituania, prin cumul, cu reședința la Minsk. Vasile Sturza, fostul președinte al Comisiei de stat pentru problema transnistreană, a fost confirmat în funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Bulgaria.
Hotărîri
La 15 aprilie curent, prin decizie guvernamentală a fost instituită Comisia interguvernamentală moldo-română de colaborare economică, comercială și tehnico-științifică.
Guvernul a aprobat, la 17 aprilie a.c., Regulamentul privind Fondul de susținere a exportului și componența nominală a Consiliului administrativ al acestui fond. Regulamentul indică transferurile de la bugetul de stat, donațiile persoanelor fizice și juridice din țară și de peste hotare și sponsorizările drept surse de creare a Fondului. Aceste mijloace bănești vor fi utilizate pentru: "proiectele de promovare a imaginii Republicii Moldova în străinătate; realizarea unor pagini de prezentare a Moldovei în cotidienele de notorietate din străinătate și în cadrul unor emisiuni pe posturi de televiziune; proiectele de prezentare a economiei în ansamblu sau a unor sectoare economice și informări periodice destinate agențiilor de rating, băncilor de investiții" ; participări la expoziții mondiale etc. Se cere de remarcat însă că Regulamentul nu specifică destinația alocărilor de la bugetul de stat în cazul în care acestea vor rămîne neutilizate la sfîrșitul unui an de gestiune a mijloacelor Fondului.
În aceeași zi, a fost aprobat și Programul național de asigurare a securității ecologice, și planul de măsuri ce îi corespunde. Conform hotărîrii Guvernului, ministerele, departamentele, autoritățile administrației publice centrale și locale urmează să elaboreze și să aprobe în termen de trei luni planuri de asigurare a securității ecologice la nivel departamental și local, ca mai apoi să prezinte cu regularitate informații privind implementarea prevederilor acestui program.
Cabinetul de miniștri a luat act de proiectul Convenției interguvernamentale pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe proprietate, inițiind în acest scop negocieri cu Republica Irlanda, Republica Populară Bangladesh și cu Republica Socialistă Vietnam.
A fost aprobat, de asemenea, Acordul între Guvernul Republicii Moldova și Guvernul Federației Ruse privind recunoașterea reciprocă a actelor de studii, semnat la 3 martie 2003.
În scopul aducerii legislației în vigoare în concordanță cu modificările din Constituție, la 24 aprilie curent, Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cetățeniei Republicii Moldova, potrivit căreia moldovenii vor putea avea cetățenie multiplă. A fost avizat, de asemenea, proiectul de lege privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în valută națională și străină, care presupune crearea unui fond al depozitelor garantate, ce urmează a fi format din cotizațiile anuale ale băncilor comerciale din contul venitului neimpozabil.
În afară de acestea, Guvernul și-a desemnat, la 30 aprilie curent, reprezentanții săi în Consiliul de observatori al Companiei "Teleradio-Moldova". Ei sînt: Iurie Moraru, șef al Serviciului de presă al Guvernului, și Iurie Bucinschi, consilier principal de stat în problemele dezvoltării sociale.
Președintele Vladimir Voronin a înaintat, la 25 aprilie curent, Parlamentului spre examinare proiectul de lege pentru modificarea și completarea Legii cu privire la cetățenia Republicii Moldova. Potrivit acestui proiect, art. 24 al legii respective urmează a fi completat cu două alineate noi pentru ca dobîndirea cetățeniei altor state să nu atragă după sine pierderea cetățeniei Republicii Moldova. Proiectul mai prevede și modificarea articolelor 12 și 16 ale acestei legi.
Șeful statului s-a întreținut, la 29 aprilie a.c., cu asistentul adjunct al secretarului de stat al SUA de la Biroul pentru Europa și Eurasia, Steven Pifer. Oficialul american a reafirmat disponibilitatea administrației de la Washington de a sprijini Republica Moldova în procesele de promovare a reformelor, de integrare europeană și de reintegrare a țării. De asemenea, s-a discutat pe marginea evenimentelor de ultimă oră din cadrul procesului de soluționare a diferendului transnistrean. În acest context, Steven Pifer a menționat că SUA este dispusă să ofere asistența necesară în vederea menținerii stabilității în regiunea transnisterană în perioada postconflict. În cadrul întrevederii s-a discutat și despre relațiile Republicii Moldova cu organismele financiare internaționale și despre mersul campaniei electorale locale.
Relațiile Moldovei cu UE numără deja 10 ani, dar evoluția lor a fost mult mai lentă decît în cazul altor țări europene. De cele mai dese ori se spune că de vină este conflictul transnistrean și implicarea Rusiei, precum și faptul că Moldova aparține spațiului postsovietic.
Dar conflictul transnistrean nu este o piedică de netrecut pe calea aderării la UE. Ciprul are un conflict care durează de mult mai mult, și chiar recent o nouă tentativă de reunificare a Ciprului, întreprinsă de Secretarul General al ONU Kofi Annan a eșuat. Însă în pofida acestui fapt partea greacă a Ciprului este acceptată în UE ca stat membru cu drepturi depline, ceea ce ne-ar da argumente serioase în discuția cu Uniunea Europeană.
Bosnia și Herțegovina este de fapt un protectorat al ONU, în care sînt trei guverne, trei armate etc., și există o republică separatistă sîrbă. Dar această țară este inclusă în Procesul de Stabilizare și Asociere, ceea ce-i deschide o perspectivă clară de integrare în UE. Federația Serbia și Muntenegru include regiunea Kosovo, care este și ea sub autoritatea ONU și a OSCE.
Implicarea Rusiei nu poate fi exclusă total, dar ea poate fi diminuată, ținînd cont de de următorii factori:
Deși Moldova este membră a CSI, dar totodată face parte din Pactul de Stabilitate, Inițiativa de Cooperare în Europa de Sud-Est, Planul de acțiune al SUA pentru Europa de Sud-Est, și membră a OMC, calități pe care nu le întrunesc ceilalți membri occidentali ai CSI. Mai mult decît atît, pentru poporul moldovenesc este firesc să se afle anume în mediul latin și francofon, deci cel european.
În această ordine de idei este foarte importantă reacția țării noastre la recenta Comunicare a Comisiei Europene cu titlul "Europa lărgită - vecinătatea: un nou cadru propus pentru relațiile cu vecinii UE de la est și sud", adoptată la 11 martie a.c. Conform acestui document, în deceniul ce vine UE ne propune colaborarea în următoarele domenii:
Sigur, față de APC, viitorul statut de vecin al Moldovei cu UE pare să fie mai avansat. Problema însă constă în aceea că UE propune toate acestea nu numai nouă, ci și Ucrainei, Rusiei și Belarusi, deci nu ia în considerare eforturile noastre de a ne afirma ca stat din Europa de Sud-Est, și nu ne deschide perspectiva de a deveni cîndva membru al UE.
Iar acest factor extern este foarte important. Apropierea de UE este un stimul puternic și o contribuție esențială la promovarea reformelor. Astfel, ca o reacție în lanț, obținerea de către țările Europei Centrale și de Est a statutului de membru asociat a adus la o atragere masivă a investițiilor. În ultimii 10 ani Polonia a atras investiții în valoare de 38 miliarde dolari, Cehia - 28 miliarde, România - 10 miliarde. Dacă Moldova ar deveni acum membru asociat al UE, aceasta ar spori enorm încrederea învestitorilor și ar avea efecte benefice asupra dezvoltării economice, sociale și politice a țării.
De aceea, Moldova nu trebuie să se mulțumească cu ceea ce i se propune, ci să ceară să i se deschidă perspectiva de aderare. Această poziție se bazează pe faptul că Moldova a fost și este situată în Europa, este stat sud-est european, angajat în cooperarea regională din această parte a continentului. Moldova este o țară mică, pentru care factorul extern la etapa actuală joacă un rol decisiv, și includerea căreia în UE nu poate provoca probleme de ordin financiar, politic sau social.
Pe de altă parte, UE nu poate evita încă o extindere (în afară de cele din 2004 și 2007), cînd în UE probabil se vor integra Croația, Albania, Macedonia, Bosnia și Herțegovina și Federația Serbia și Muntenegru.
Concluzia este că Republica Moldova trebuie să depună cererea de asociere, și dacă va îndeplini condițiile de rigoare, poate deveni membru asociat al UE către perioada anului 2007. O altă variantă ar fi semnarea unui Acord de Stabilizare și Asociere cu UE, luînd în considerare faptul că următoarea extindere a UE ar putea fi anume pe această filieră. În ambele cazuri, este necesară o analiză a situației și o motivație pentru alegerea variantei propuse. Dacă va implementa cu strictețe prevederile Acordului de Asociere, sau ale Acordului de Stabilizare și Asociere, Moldova poate deveni membră a UE către perioada anilor 2010-2014.
Un pas extrem de util pentru noi ar fi acum deschiderea asimetrică a pieței UE pentru mărfurile moldovenești. În prezent comerțul Moldovei cu UE constituie o parte extrem de mică din totalul comerțului comunitar (în 2000 volumul schimburilor comerciale ale Moldovei cu UE alcătuia 336 mln Euro, sau 0,04 % din comerțul extern al UE). Dacă astăzi piața UE ar fi deschisă pentru toate produsele agricole ale Moldovei, chiar și în acest domeniu Moldova ar ocupa un segment egal cu numai 0,006 %. Aceste cifre ar deveni mult mai mici începînd cu luna mai 2004, cînd în UE vor apărea mulți producători agricoli incomparabil mai mari față de Moldova.
Un moment aparte îl constituie faptul, că Moldova este admisă în Pactul de Stabilitate, dar nu și în Procesul de Stabilizare și Asociere (de fapt, nici măcar în Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est), ceea ce reduce substanțial din valoarea cooperării noastre în Pact. Se cunoaște faptul că celelalte țări acceptate în Pact apreciază deosebit de mult anume perspectiva de aderare la UE care se deschide prin implementarea Acordului de Stabilizare și Asociere. Semnarea de către Moldova a unui astfel de acord ar duce la aceea că UE nu ar mai trebui să facă excepții pentru Moldova și să semneze un Acord de Asociere, trezind astfel speranțe pentru Ucraina (și eventual Belarusi, după plecarea lui Lukașenko de la putere).
În afară de toate acestea, Uniunea Europeană poate folosi autoritatea ei internațională și resursele financiare (care nu trebuie să fie deloc mari, mai ales în comparație cu efectul pe care îl pot produce) pentru a se implica alături de OSCE în soluționarea conflictului transnistrean și în reabilitarea postconflictuală. UE are o astfel de experiență pozitivă din 2001, cînd a participat alături de NATO la soluționarea conflictului din Macedonia.
1. Parlament
2. Guvern
3. Președinție
II. Studii, analize, comentarii
1. Moldova - viitoare vecină sau membră a UE?
Valeriu Gheorghiu
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |