![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20031105/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
Mesajul Președintelui Poloniei, Aleksander Kwasniewski
În cadrul ședinței Legislativului, din 23 octombrie curent, Președintele Poloniei, Aleksander Kwasniewski, aflat în vizită oficială în Republica Moldova, a rostit în fața parlamentarilor moldoveni un discurs în care s-a referit la multiplele aspecte ale relațiilor bilaterale moldo-poloneze. Oficialul polonez a remarcat prietenia, legăturile apropiate dintre Polonia și Moldova și chiar similitudinea soartei polonezilor și moldovenilor determinată, în opinia Președintelui polonez, de anumite vicisitudini ale istoriei. Aleksander Kwasniewski a menționat succesele înregistrate de statul său în direcția edificării unei societăți democratice și pluraliste, integrării euro-atlantice, precum și avantajele extinderii NATO spre Est, inclusiv pentru Moldova.
Referindu-se la problema transnistreană, demnitarul polonez a subliniat că soluționarea acestui contencios "este din punctul de vedere al întregii Europe, inclusiv al Poloniei, o sarcină extrem de importantă", fapt pentru care statul său sprijină ideea participării UE în cadrul eventualelor operațiuni de pace sub egida OSCE.
Arătînd că unul din obiectivele prioritare ale politicii externe poloneze va fi consolidarea legăturilor între viitorii membri ai UE și țările care, deocamdată, vor rămîne în afara structurilor ei, Președintele Kwasniewski a menționat că Polonia sprijină noua inițiativă a Comisiei Europene privind viitorii vecini ai UE, ideea elaborării pentru Moldova și Ucraina a Planurilor de Acțiune "care să poată căpăta forma de Parteneriat pentru Asociere", ceea ce ar însemna pregătirea acestor două state în vederea semnării acordurilor de asociere, precum și se pronunță pentru instituirea Dimensiunii Estice a UE. Președintele polonez a adus la cunoștința deputaților moldoveni că statul său se pronunță, de asemenea, pentru dezvoltarea programelor TACIS, PHARE și INTERREG și că a făcut o serie de propuneri privind instituirea unor noi instrumente - Fondul European de Vecinătate al Societății Civile, Fondul European de Investiții pentru Vecini, Programul European de Stagii și Programul European de Burse - de care ar beneficia statele Europei de Est.
Acte legislative
În perioada dintre 13 octombrie-2 noiembrie, Parlamentul a adoptat un șir de acte legislative, între care și Legea privind anularea penalităților pentru nevirarea în termen a contribuțiilor de asigurări sociale de stat. Prin legea respectivă au fost anulate penalitățile calculate și neachitate pînă la 1 ianuarie 2002 ale contribuabililor care nu au datorii la plata salariilor și contribuțiilor de asigurări sociale de stat. Suma totală a penalităților calculate se estimează la peste 4 milioane de lei, iar printre întreprinderile scutite se numără, în principal, întreprinderi de stat, cu capital majoritar al statului, sau întreprinderi municipale și cooperatiste.
Legea pentru publicarea tratatelor internaționale prevede că textele tratatelor internaționale la care va deveni parte Republica Moldova se vor publica în ediții speciale ale Ministerului Afacerilor Externe, în termen de o lună de la intrarea lor în vigoare. Actele legislative și alte acte normative prin care se aprobă actele internaționale respective se vor publica în continuare în Monitorul oficial.
Această prevedere ar putea însă să rămînă nerealizată, deoarece serviciile de traducere calificată a unor acte internaționale sînt foarte scumpe și remunerarea lor integrală de la buget nu va fi posibilă. Una din soluțiile posibile în acest sens ar fi preluarea textelor traducerilor din actele oficiale ale României. Însă și această perspectivă pare a fi irealizabilă în condițiile în care autoritățile moldovenești nu sînt dispuse să recunoască identitatea limbilor vorbite în cele două țări.
Prin Legea pentru modificarea Codului de procedură civilă s-a exclus interdicția potrivit căreia consilierii locali nu puteau profesa avocatura în raza teritoriului în care erau aleși. Este de remarcat că reprezentanții opoziției au încercat să promoveze cu acest prilej un amendament prin care și deputaților în Parlament li s-ar fi permis să profeseze avocatura. Propunerea a fost însă respinsă din cauza faptului că munca deputaților este retribuită cu salariu permanent și că potrivit Constituției activitatea de deputat este incompatibilă cu orice altă funcție retribuită, cu excepția celei științifice și/ sau didactice.
Legea pentru completarea legii cu privire la energetică stabilește că activitatea organului de supraveghere energetică de stat se va finanța din mijloacele care se includ în tariful pentru energia electrică. Mai mulți parlamentari, necunoscînd faptul că acest organ a fost finanțat și pînă în prezent din aceleași surse, doar că lipsea o prevedere legislativă expresă în acest sens, s-au pronunțat împotriva acestei legi, considerînd că adoptarea ei va conduce la majorarea tarifelor existente și la înrăutățirea situației consumatorilor.
Adoptînd Hotărîrea asupra rezultatelor controlului activității Departamentului Tehnologii Informaționale, Parlamentul a cerut Guvernului: să poarte negocieri pentru rezilierea contractului referitor la tiparul unui număr exagerat de blanchete de pașapoarte; să aprecieze perspectiva continuării acordului de leasing încheiat anterior cu privire la tehnologii și să determine posibilitățile de acordare, din resursele interne ale DTI, a facilităților pentru unele categorii de cetățeni la eliberarea actelor de identitate. Concomitent, s-a cerut și Procuraturii generale să investigheze cazurile de pierdere a unor blanchete de pașapoarte, precum și legalitatea contractului de confecționare a acestora într-un număr exagerat de mare.
Proiectul legii pentru modificarea Legii cu privire la instituția publică a audiovizualului Compania "Teleradio-Moldova", înaintat de către un grup de deputați comuniști, a constituit obiectul unor dezbateri efervescente, în cadrul cărora fracțiunile din opoziție au acuzat majoritatea parlamentară de încercarea de a subordona instituția publică nou-creată și de a ascunde fraudele comise de conducătorii acesteia, desemnați de aceeași majoritate parlamentară.
Prin legea respectivă se propune introducerea unor modificări conform cărora: Compania va putea deține conturi în băncile comerciale pentru administrarea resurselor extrabugetare; cei doi directori executivi ai radioului și televiziunii nu vor putea fi și vicepreședinți ai acestei instituții, astfel încît Compania va avea un singur vicepreședinte, care va fi și producător general.
Legea mai prevede lichidarea Companiei "Teleradio-Moldova", disponibilizarea personalului acesteia și preluarea de către instituția publică nou-creată doar a activelor actualei companii, datoriile acesteia urmînd a fi recuperate conform unui mecanism special propus de Guvern.
Reprezentanții opoziției parlamentare și extraparlamentare, susținuți de reprezentanții colectivului Companiei "Teleradio-Moldova", au protestat împotriva disponibilizării personalului și a anulării datoriilor acumulate, însă majoritatea parlamentară a apreciat că la moment aceste propuneri vor da posibilitate noii instituții publice a audiovizualului să activeze pe principii și în condiții noi, fapt pentru care a votat proiectul de lege în prima lectură, urmînd ca dezbaterea sa finală să fie realizată după expertizarea proiectului de către experții Consiliului Europei (CE).
În aceeași ordine de idei, se cere de menționat că o primă expertiză a acestui proiect de lege a fost realizată de expertul CE, Karol Jakubovicz, care a apreciat drept inoportună lichidarea Companiei "Teleradio-Moldova", recomandînd reformarea acestei instituții în baza legii deja existente. Expertul CE mai arată în avizul său că "nu este clar ce scop se urmărește prin lichidarea companiei" și "dacă corpul de conducere al organizației va rămîne, iar proiectul nu spune nimic despre aprobarea unei noi conduceri, atunci aceasta nu va fi o lichidare reală, ci doar o disponibilizare în masă sub pretextul lichidării". Esența acestor observații se conține și în expertiza realizată de organizația obștească "Juriștii pentru Drepturile Omului", la solicitarea Secretariatului Grupului de Lucru Media pentru Moldova din cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE).
Prin Legea pentru completarea legii cu privire la notariat s-a stabilit că registratorii Camerei Înregistrării de Stat pot îndeplini gratis cîteva tipuri de acte notariale: autentificarea actelor de constituire a întreprinderilor, a modificărilor și completărilor acestor acte și a datelor înscrise în registrul de stat al întreprinderilor; legalizarea copiilor de pe actele de constituire ale întreprinderilor, a extraselor din ele și a certificatului înregistrării de stat aflat în arhiva Camerei.
Subiecții care vor solicita actele respective vor fi obligați doar la plata taxei de stat, fiind scutiți de plata pentru procedurile notariale efectuate.
Parlamentul a adoptat, de asemenea, Hotărîrea cu privire la aprobarea Planului național de acțiuni în domeniul drepturilor omului. Planul respectiv, elaborat cu susținerea financiară a PNUD Moldova, include: un șir de prevederi generale care se referă la baza normativă, situația curentă în domeniul drepturilor omului, scopurile și obiectivele planului, perspectivele lui de implementare etc.; acțiunile necesare în vederea respectării și exercitării drepturilor omului, măsurile privind perfecționarea legislației naționale în acest domeniu, precum și prevederi care se referă la monitorizarea procesului de implementare.
Săptămîna trecută a fost ratificată Convenția penală privind corupția, adoptată de CE la 24 iunie 1999. Adițional a fost adoptată o declarație potrivit căreia Convenția nu se va aplica pe teritoriul controlat de autoritățile autoproclamate din stînga Nistrului, pînă cînd diferendul nu va fi soluționat definitiv. Convenția penală privind corupția, alături de Convenția civilă privind același fenomen constituie acte deosebit de importante pentru autoritățile țărilor care devin membre, deoarece instituie metode și practici comune pentru combaterea fenomenului corupției. Convenția, în cele 40 de articole ale sale, conține prevederi referitoare la: terminologia aplicată; măsurile ce trebuie luate la nivel național de către fiecare stat-membru; mecanismul de monitorizare a implementării Convenției; mecanismele de cooperare internațională în vederea realizării scopurilor și sarcinilor acestui document etc.
Legea pentru modificarea unor acte legislative ce formează politica fiscală și bugetară a statului a fost înaintată concomitent cu proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2004 și prevede modificarea a peste 20 de acte legislative care stau la baza formării bugetului consolidat al țării. Principalele acte supuse modificării au fost: Legea cu privire la privatizare; Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi; Legea privind taxele locale; Legea privind dreptul de autor; Legea fondului rutier și Codul fiscal.
În Codul fiscal s-au stabilit cote mai reduse ale impozitului pe venit: 10% din venitul anual impozabil ce nu depășește 16 200 lei; 15% din venitul anual impozabil între 16 200-21 000 lei și 22% din venitul anual impozabil ce depășește 21 000 lei. Pentru persoanele juridice a fost stabilită cota de 20% din venitul impozabil.
Deputații nu au acceptat însă propunerea Guvernului de a anula în anul 2004 facilitățile la plata TVA pentru unele importuri și nici majorarea cu 0,3 lei la grad/ hectar a impozitului funciar, considerînd că modificările respective vor conduce la majorarea prețurilor la produsele agricole și farmaceutice și vor înrăutăți situația persoanelor care dețin și prelucrează terenuri agricole.
Prin Legea pentru modificarea termenului de introducere a inspecției înainte de expediție Legislativul, la propunerea puterii executive, a exclus norma conform căreia, în termen de o lună de la adoptarea Legii cu privire la inspecția înainte de expediție, Guvernul urma să selecteze compania prestatoare de asemenea servicii.
Remanieri
La 23 octombrie, Guvernul a aprobat desemnarea lui Iurie Tăbîrță, director al Agenției Naționale pentru Reglementări în Telecomunicații și Informatică și fost director general al televiziunii naționale, în calitate de membru al Consiliului de Observatori al Companiei "Teleradio-Moldova". Iurie Tăbîrță l-a înlocuit astfel pe Victor Kostețki, rectorul Universității Slavone, care, aflat în această funcție doar două săptămîni, și-a anunțat indisponibilitatea exercitării ei.
În aceeași ședință a Consiliului de miniștri, Nicolae Gumionîi, ex-director general al Departamentului Privatizării, a fost desemnat în funcția de director adjunct al Departamentului Vamal, iar Anatol Burlacov a fost numit în calitate de director al Agenției Naționale pentru Reglementări în Energetică (ANRE).
Hotărîri
În ziua în care a fost suplinită a doua funcție de director al ANRE, din cele trei cît prevede statutul acestei instituții, Guvernul a dispus trecerea atribuțiilor de stabilire a tarifelor la energia termică și serviciile de aprovizionare cu apă și de evacuare a apelor reziduale din competența autorităților publice locale în cea a ANRE. Potrivit hotărîrii Executivului, ANRE urmează pînă la 10 noiembrie să înceapă "examinarea calculelor și aprobarea tarifelor la serviciile de alimentare cu energie termică, apă și evacuare a apelor uzate". Mai mult, ANRE este obligată, de comun acord cu Ministerul Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului, să opereze modificări la metodologia de calculare a acestor tarife și să elaboreze proiecte de modificare a legislației în vigoare cu privire la activitatea întreprinderilor ce prestează aceste servicii.
Reacție la mesajul Președintelui
După ce Președintele Voronin a adus, într-un mesaj adresat Parlamentului, mai multe acuzații grave la adresa sistemului judecătoresc, Asociația Judecătorilor din Republica Moldova, care întrunește peste 250 de judecători din totalul celor de aproximativ 300 de judecători, a respins printr-o declarație învinuirile șefului statului. În declarație se arată că "asociația susține lupta cu corupția, însă consideră că este inadmisibil de pus sub învinuire corpul judecătoresc de comportament nedemn față de obligațiunile sale în admiterea actelor de corupție și traficului de influență. Adresarea unor cetățeni în alte instanțe decît cele judecătorești nu poate servi drept temei pentru a considera hotărîrile judecătorești ca ilegale și a suspecta judecătorii în corupție, cointeresare sau incompetență. Corpul judecătoresc a condamnat și condamnă orice abuz manifestat de unii judecători la înfăptuirea justiției. Prin datele statistice anuale se confirmă că majoritatea absolută a cauzelor civile, penale și administrative (peste 90 la sută) sînt pronunțate în strictă conformitate cu legislația în vigoare ce atestă actul înfăptuirii justiției corespunzătoare unei societăți democratice".
Vizita Președintelui Poloniei în Moldova
La 22 octombrie a.c., Președintele Vladimir Voronin s-a întrevăzut la Chișinău cu omologul său polonez, Aleksander Kwasniewski. În cadrul acestei reuniuni Președintele moldovean a cerut sprijinul Poloniei în vederea soluționării problemei transnistrene, asistența statului polonez cu scopul pregătirii instituțiilor publice moldovenești pentru integrarea europeană, convenindu-se, în acest sens, asupra deschiderii la Chișinău a unui birou care va avea sarcina să coordoneze această activitate. Mai mult, Președintele Voronin a propus modificarea regimului de vize dintre Moldova și Polonia, astfel încît partea poloneză ar elibera vize fără plată pentru cetățenii moldoveni, iar partea moldovenească ar introduce regimul fără vize pentru cetățenii polonezi.
După această întrevedere, Vladimir Voronin și Aleksander Kwasniewski au participat la ședința lărgită a delegațiilor oficiale ale Moldovei și Poloniei, la care au fost semnate două acorduri bilaterale cu privire la cooperarea în domeniul combaterii crimei organizate și la colaborarea în domeniul protecției mediului și utilizării resurselor naturale.
În aceeași zi, a urmat participarea ambilor președinți la Forumul oamenilor de afaceri din Republica Moldova și Polonia. La deschiderea lucrărilor acestui forum, Vladimir Voronin a rostit o alocuțiune în care a prezentat "bilanțul dezvoltării social-economice a Moldovei din ultimii ani". Printre succesele înregistrate în domeniul economic Președintele Voronin a menționat: oprirea recesiunii economice și chiar conturarea tendințelor stabile de creștere economică și stabilizare macroeconimică; îndeplinirea angajamentelor de deservire a datoriei externe; menținerea în limite admisibile a nivelului inflației și a cursului de schimb al valutei naționale; ameliorarea încasării veniturilor la bugetul de stat; atenuarea problemelor sociale etc. Șeful statului a menționat, de asemenea, creșterea, în primul semestru al acestui an, a PIB-ului, a volumului producției industriale și cel al comerțului exterior. Vladimir Voronin a adus la cunoștința oamenilor de afaceri din Polonia măsurile care se întreprind de către autoritățile moldovenești în vederea atragerii investițiilor, reducerii poverii fiscale pentru agenții economici, stimulării business-ului mic și mijlociu, intensificării schimburilor comerciale cu statele membre ale PSESE. Subliniind necesitatea valorificării imensului potențial de cooperare economică dintre Moldova și Polonia, Președintele moldovean a numit cîteva posibilități de extindere a relațiilor economice, precum și domeniile în care este posibilă această extindere.
Întrevedere cu William Hill
Vladimir Voronin s-a întreținut, la 27 octombrie curent, cu șeful Misiunii OSCE în Moldova, William Hill, realizîndu-se "un amplu schimb de opinii pe marginea stadiului actual al procesului de negocieri privind soluționarea problemei transnistrene și referitoare la retragerea patrimoniului militar rusesc din stînga Nistrului". Potrivit comunicatului difuzat de serviciul de presă al Președinției, discuțiile din cadrul întrevederii, unde "au fost trecute în revistă pozițiile Republicii Moldova în contextul relațiilor economice cu regiunea sa transnistreană", se înscriu în șirul pregătirilor pentru Reuniunea ministerială a OSCE de la Maastricht, programată pentru 1-2 decembrie curent.
UE îndeamnă Federația Rusă să-și respecte angajamentele
În Concluziile Consiliului Uniunii Europene de la Bruxelles, din 16-17 octombrie, UE și-a reiterat sprijinul pentru eforturile OSCE de a identifica o soluție politică durabilă pentru conflictul transnistrean și a chemat Federația Rusă să întreprindă toate măsurile necesare pentru a-și evacua patrimoniul militar dislocat în regiunea transnistreană pînă la sfîrșitul anului 2003, potrivit angajamentelor asumate la Porto. În același timp, UE a subliniat necesitatea unei abordări constructive a problemei și a îndemnat Rusia și Ucraina, alături de OSCE, să-și onoreze în deplină măsură calitatea de mediatori.
Acordul politic de bază
În cadrul unei noi runde de negocieri care a avut loc la Chișinău și Tiraspol, pe 29 și 30 octombrie, reprezentanții mediatorilor - Rusia, Ucraina și OSCE - au finalizat acordul politic de bază asupra căruia au lucrat în cadrul a două runde anterioare la Zagreb și Kiev și au convenit să prezinte acest document celor două părți aflate în conflict la cel mai înalt nivel - Președintelui Voronin și liderului transnistrean Igor Smirnov.
Potrivit Basa-press, purtătorul de cuvînt al Misiunii OSCE din Moldova, Klaus Neukirch, a declarat că textul acestui document va putea deveni public doar după ce va fi prezentat oficial părților aflate în conflict.
Anterior, Iurie Roșca a calificat acest document drept un plan secret de subminare și de distrugere a regimului constituțional al Republicii Moldova pus la cale de forțe ostile independenței și suveranității statului, după ce în timpul unei întîlniri cu Șeful Misiunii OSCE din Moldova, William Hill, nu i-a fost satisfăcută cererea de a i se prezenta proiectul documentului în cauză.
În cadrul unei conferințe de presă susținută de William Hill, la 30 octombrie, la Chișinău, acesta a declarat că proiectul documentului respectiv a fost elaborat la cererea negociatorilor moldoveni și a celor transnistreni și conține o serie de soluții de compomis cu privire la organizarea de stat, delimitarea competențelor și la sistemul de garanții al viitoarei federații moldovenești. Potrivit lui Hill, acest proiect se deosebește de cel de la Kiev prin detalierea problemelor pe care le abordează și prin faptul că reflectă experiența acumulată de mediatori pe parcursul unui an și jumătate de la lansarea inițiativei de federalizare.
Comisia Unificată de Control și Comisia Constituțională Mixtă
Întruniți într-o nouă ședință la Bender (Tighina), membrii Comisiei Unificate de Control nu au reușit să găsească o soluție de compromis în problema cererii administrației orașului Bender (Tighina) de a evacua contingentul de poliție moldovenească dislocat în acest oraș și nici în problema asigurării transparenței unităților militare dislocate în zona de securitate de-a lungul Nistrului. Pozițiile divergente și atmosfera tensionată din cadrul comisiei i-au determinat pe membrii acesteia să amîne discuțiile pentru o ședință ulterioară.
Nici membrii Comisiei Constituționale Mixte, care și-a reluat activitatea pe 28 octombrie, după o pauză de mai multe săptămîni, nu au reușit să ajungă la o poziție de compromis pe marginea vreunuia din articolele Titlului I al viitoarei Constituții federale care ar descrie bazele constituționale ale viitoarei federații moldovenești. Discuțiile asupra celor mai litigioase aspecte - structura organelor puterii de stat, divizarea competențelor, limbile oficiale și chiar denumirea statului - au fost amînate pentru săptămîna viitoare.
Evacuarea patrimoniului militar rus
Federația Rusă a reluat procesul de retragere a patrimoniului militar rus din regiunea trasnistreană după ce Guvernul Federației Ruse a acordat Republicii Moldova o finanțare nerambursabilă în valoare de 105 milioane dolari SUA, din care 100 milioane dolari SUA vor fi utilizați pentru stingerea unei părți a datoriilor Moldova Gaz față de concernul rus Gazprom pentru gazele livrate regiunii transnistrene, îndeplinind astfel condiția înaintată de autoritățile transnistrene pentru deblocarea procesului de evacuare a patrimoniului militar rus din regiune. Potrivit hotărîrii Guvernului rus, fondurile vor fi alocate în mai multe tranșe pe parcursul anilor 2003-2004, în mod proporțional cu termenele de evacuare a patrimoniului militar rus din regiune, iar partea moldovenească va asigura condițiile necesare pentru evacuare în volum deplin a acestuia pînă la 31 decembrie 2003.
Șeful Misiunii OSCE din Republica Moldova, William Hill, a opinat în cadrul unei conferințe de presă că chiar dacă militarii ruși vor expedia transporturile de muniții într-un ritm susținut și potrivit unui grafic compact, evacuarea completă a patrimoniului militar rus ar putea dura circa cinci luni și s-ar putea încheia abia în prima jumătate a anului 2004.
Anterior, mai multe partide de opoziție au recurs la o serie de acțiuni de protest față de nerespectarea de către Federația Rusă a termenelor de retragere a patrimoniului său militar din Transnistria. Astfel, Partidul Popular Creștin Democrat a propus Parlamentului spre adoptare un proiect de hotărîre în care Rusiei i s-ar fi cerut retragerea necondiționată a armatei sale din regiunea de est a Moldovei, propunere care a fost respinsă de majoritatea parlamentară comunistă pe motiv că o asemenea hotărîre ar destabiliza situația și ar tensiona relațiile bilaterale ale Moldovei cu Federația Rusă. PPCD și-a reiterat poziția de protest în cadrul unui miting organizat la Chișinău pe 26 octombrie. În același timp, Partidul Social-Liberal a adoptat la 26 octombrie o declarație în care și-a exprimat îngrijorarea față de întîrzierea retragerii patrimoniului militar rus din Transnistria și și-a arătat nedumerirea față de lipsa unei reacții pe potrivă din partea autorităților de la Chișinău.
"Războiul telefonic"
Patronatele din telecomunicații și informatică au solicitat convocarea unei ședințe extraordinare a Consiliului de Administrație a Agenției Naționale pentru Reglementare în Telecomunicații și Informatică pentru a examina și soluționa criza telefonică între cele două maluri ale Nistrului. Reamintim că de la începutul lunii septembrie telefonia fixă și mobilă între malul stîng și cel drept ale Nistrului sînt blocate, iar rețelele de telefonie mobilă din Moldova sînt bruiate de către partea transnistreană.
Între timp, de la 1 noiembrie, Republica Moldova a introdus un nou sistem de numerotare telefonică în cadrul căruia ANRTI s-a angajat să atribuie părții transnistrene 3 milioane de numere pentru telefonia fixă și cea mobilă, cu condiția că operatorii din Transnistria se vor înregistra la Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova și vor primi licențele corespunzătoare. Drept răspuns, autoritățile transnistrene au declarat că nu vor implementa planul elaborat de Chișinău pe care l-au calificat drept discriminatoriu față de rețelele de telecomunicații din Transnistria și că vor implementa propriul plan de telefonie cu începere din 7 noiembrie. Uniunea Internațională de Telecomunicații (UIT) a publicat la 1 noiembrie curent în buletinul său operațional un aviz prin care a constatat ilegalitatea acestuia.
Efecte de bumerang
Culpabilizarea autorităților române de către reprezentantul Republicii Moldova la CE, Alexei Tulbure, în ședința, din 9 octombrie curent, a Comitetului de Miniștri al CE, a avut un prim efect. Guvernul statului român, fiind învinuit și de faptul că nu coordonează cu partea moldovenească proiectele finanțate pe teritoriul ei, a dispus printr-o ordonanță de urgență desființarea Fondului pentru relațiile cu Republica Moldova. Suspendarea nu se referă însă la sumele angajate pînă la data de 27 octombrie, care urmează a fi utilizate, pînă la sfîrșitul anului, potrivit contractelor încheiate. Chiar și în aceste împrejurări, autorităților române li s-a mai cerut să dea Chișinăului lista organizațiilor neguvernamentale și a persoanelor fizice, beneficiari ai fondului respectiv.
A IV-a reuniune a Comitetului de Cooperare RM-UE
Iată că scurta perioadă de euforie marcată de definitivarea și prezentarea la Bruxelles a Concepției integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, de motivele de optimism furnizate de declarațiile patetice și încurajatoare ale Președintelui Poloniei, ar putea să se încheie după ce Gherhard Lohan, reprezentantul Directoratului General Relații Externe a Comisiei Europene și copreședinte al Comitetului de Cooperare RM-UE, a arătat foarte clar că "Bruxelles-ul nu are în vedere în prezent aderarea Republicii Moldova la Procesul de Stabilizare și Asociere la UE". Oficialul european, aflat la Chișinău pentru cea de-a patra reuniune a mecanismului instituționalizat prin Acordul de Parteneriat și Cooperare (APC), pe care îl coprezidează, a precizat că această problemă nu se află pe agenda Bruxelles-ului, întrucît "în prezent nu există perspectiva acordării Republicii Moldova a statutului de membru al UE", element necesar pentru aderarea la Procesul de Stabilizare și Asociere. Chiar dacă, potrivit lui Gherhard Lohan, posibilitățile de cooperare între UE și Moldova, în calitate de viitor vecin al Uniunii extinse, sînt foarte asemănătoare cu cele prevăzute de Procesul de Stabilizare și Asociere, din afirmațiile oficialului european putem deduce că Republica Moldova este încă tratată diferit în raport cu celelalte state membre ale PSESE și deopotrivă cu alte state din Europa de Est, situate în afara acestui aranjament regional european.
După ce mai mulți demnitari moldoveni, inclusiv prim-ministrul Vasile Tarlev și prim-viceministrul Afacerilor Externe Andrei Stratan, participanți la această reuniune a Comitetului de Cooperare RM-UE, au reiterat interesul Republicii Moldova pentru integrarea europeană, dl Lohan a lăsat să se înțeleagă că UE ar putea semna cu partea moldovenească un nou acord, poate chiar și de asociere, abia după implementarea integrală a APC, proces care ar trebui să se încheie în 2007, și după "soluționarea problemelor de vecinătate". Pînă atunci însă autoritățile de la Chișinău vor trebui să întreprindă o serie de acțiuni concrete în vederea apropierii de UE, prin implementarea APC și prin valorificarea oportunităților de care va beneficia Moldova în virtutea viitorului său statut de vecin al UE.
Întrucît Gherhard Lohan este angajatul Comisiei Europene, este foarte probabil că Gunter Verheugen, comisarul european pentru extindere, care are programată o vizită oficială la Chișinău pe 5 decembrie curent, va veni cu același mesaj - reticent, dar realist - prin care se va da de înțeles că, deocamdată, nu merităm mai mult.
Cauzele corupției în sistemul judiciar
Iustina Cibotari
Din păcate, trebuie să recunoaștem că acesta este adevărul. Justiția moldovenească a ajuns să fie prea departe de acel ideal intangibil al dreptului, care ne-ar permite să afirmăm că în Republica Moldova justiția este ultima și cea mai înaltă expresie a dreptului. Dar să vedem care sînt cauzele care au generat această situație.
În primul rînd, trebuie să recunoaștem că întreaga valoare a puterii judecătorești depinde de oamenii care o exercită. De fapt, nici procedura de selectare, nici procedura de numire a judecătorilor nu este de natură a ocroti sistemul justiției de persoane care nu pot sau nu merită să fie judecători. Astfel, procedura de selectare a candidaților la postul de judecător nu include și trecerea unui test psihologic. Misiunea specifică a judecătorilor impune și anumite reguli de conduită. Este de la sine înțeles că odată intrat în ordinul judecătoresc, magistratul a acceptat toate datoriile necesare misiunii sale, nu numai pe cele care privesc sarcinile, ci înseși normele generale de conduită atît în viața publică, cît și în relațiile sociale. Așa fiind, judecătorul datorează funcției sale nu numai timpul, energia, cunoștințele și experiența sa, dar și toată independența pe care o asigură legea și care trebuie să fie nu numai mîndria, ci și forța sa. În același timp, judecătorul trebuie să fie omul datoriei, deoarece în activitatea sa este chemat să constate dacă cei care vin în fața sa și-au făcut sau nu datoria. Iar în viața publică și privată, judecătorii sînt ținuți să respecte nu numai regulile de conduită cerute oricărei persoane, dar și cea mai strictă disciplină morală, astfel încît să se găsească la adăpost de tot ce ar putea știrbi autoritatea de care are nevoie 1.
În al doilea rînd, actualmente, în Moldova nu există un sistem de formare inițială a viitorilor judecători, iar cel existent, de formare continuă, este deja depășit. Mai mult decît atît, în rezultatul modificărilor operate recent în Legea cu privire la statutul judecătorului s-a format un gol absolut în pregătirea viitorilor judecători, întrucît a fost exclusă chiar și instituția stagierii. Crearea Institutului Național al Magistraturii ar rezolva aceste probleme. Lipsa unei astfel de instituții, care ar impulsiona permanent spiritul de cultivare a judecătorilor, poate constitui un impediment în procesul conștientizării de către judecători a misiunii lor. Este vorba de adoptarea unor hotărîri care să exprime mai întîi cunoașterea legilor și, apoi, aplicarea lor corectă. Din păcate, am luat cunoștință chiar și în această ultimă perioadă de hotărîri care sînt rezultatul necunoașterii, al lipsei de documentare și al superficialității.
Pentru această situație, de fapt, vina cea mai mare o poartă Consiliul Superior al Magistraturii care, în mod normal, ar trebui să reprezinte garantul independenței puterii judecătorești. Din păcate, practica ultimilor ani demonstrează o situație paradoxală în care Consiliul Superior al Magistraturii s-a transformat într-o instituție care s-a lăsat și s-a dorit a fi practic total aservită celorlalte puteri. Un exemplu grăitor îl constituie procedura actuală de numire a judecătorilor, în cadrul căreia rolul Consiliului se reduce la rolul unui simplu "sfetnic" al Președintelui statului, fără a avea dreptul de intervenție în favoarea judecătorului, asigurîndu-i acestuia un adăpost sigur față de deciziile arbitrare care ar putea fi emise de șeful statului.
Este foarte delicată și problema membrilor din care se constituie Consiliul Superior al Magistraturii și a colegiilor sale. Dacă se afirmă că Consiliul Superior al Magistraturii este organul constituit pentru asigurarea independenței judecătorilor, este normal ca aceștia să reprezinte în Consiliu majoritatea și să fie aleși la adunarea generală a judecătorilor din rîndurile acestora. Un alt principiu al organizării activității Consiliului Superior al Magistraturii ar fi ca membrii de drept ai Consiliului (Președintele Curții Supreme de Justiție, Procurorul General și Ministrul Justiției) să nu dețină niciodată funcția de Președinte al Consiliului. De altfel, în ultimul timp, ne-am pomenit în situația în care Consiliul Superior al Magistraturii este identificat cu Curtea Supremă de Justiție, deoarece aceste două autorități, care au o natură juridică absolut diferită, sînt conduse de una și aceeași persoană. În plus, acest melanj de competențe are un impact negativ asupra înfăptuirii justiției de către Curtea Supremă de Justiție.
Este știut că actualmente eficiența justiției și credibilitatea acesteia este puternic afectată de tergiversarea examinării cauzelor.
Cu părere de rău, statistica denotă an de an încălcarea cu insistență a principiului fundamental de "examinare a cauzei în termen rezonabil", multe cauze stocîndu-se ani în șir în instanțe.
Tergiversarea examinării cauzelor a evidențiat și o altă carență, care deja pare a fi indispensabilă pentru autoritatea judecătorească, cum este redactarea cu întîrziere a hotărîrilor pronunțate, ceea ce duce, în mod inevitabil, la încălcarea termenelor transmiterii materialelor în instanța de apel sau recurs. Această situație constituie rezultatul indisciplinei "cronice" a unor judecători care și-au organizat programul de muncă într-o manieră flexibilă, acesta modificîndu-se în dependență de interesele personale.
O altă problemă vitală o constituie asigurarea financiară, tehnică și materială a activității instanțelor judecătorești. Sigur problema nu poate fi tratată decît în contextul general al situației economice a țării, dar important este să se aibă în vedere că salariile și pensiile judecătorilor trebuie să fie adecvate cu starea, demnitatea și responsabilitatea funcției lor și să se acționeze în permanență spre acest obiectiv. Problema nu este nouă. Fără nici o îndoială că judecătorii ar trebui să fie plătiți cu mult, cu mult mai bine decît astăzi din mai multe motive.
În primul rînd, pentru că s-a creat pentru judecător o serie de incompatibilități. Dacă societatea pretinde atîtea restricții - ceea ce nu face altor funcționari - atunci trebuie să plătească în schimb, compensînd ceea ce îl oprește pe judecător să cîștige prin munca lui cinstită. În al doilea rînd, situația judecătorului este grea din cauza cerințelor impuse de concepția generală a societății despre această funcție. Ceea ce societatea îngăduie altor persoane ca mod de viață, nu îngăduie judecătorului, căruia i se impută cu multă ușurință că nu-și ține demnitatea și asupra căruia se aruncă, cu aceeași ușurință, bănuieli. În al treilea rînd, trebuie să se aibă în vedere cantitatea și mai ales calitatea muncii pe care o depune judecătorul. Nu mai puțin trebuie recunoscut că în lipsa unui salariu corespunzător, a onorurilor și distincțiilor ce se cuvin magistraților cresc riscurile corupției, mai ales în condițiile în care interese particulare foarte puternice duc la crearea unor grupuri de presiune care caută să acționeze și în domeniul justiției 2.
Numai cu un salariu corespunzător se poate asigura un corp judecătoresc de elită și independent.
Reflecții economice asupra corupției
Valeriu Prohnițchi
Intenționaserăm de mai mult timp să abordăm tema corupției din punct de vedere economic și un motiv în plus pentru aceasta ne-a fost oferit de publicarea recentă de către Transparency International (TI) a indicelui de percepție a corupției pentru anul 2003 1. În raport este reflectată o situație pur și simplu penibilă în ceea ce privește extinderea corupției în Moldova. Faptul că Guvernul Moldovei a reacționat cel puțin neserios 2 la raportul TI, ne-a determinat să întreprindem o elucidare mai amplă a corupției din punct de vedere economic. Sperăm că vom contribui la generarea unor reacții sociale și politice mult mai hotărîte contra corupției endemice care, conform celor relatate de presă, a penetrat în cele mai înalte eșaloane ale puterii de la Chișinău.
Cum afectează corupția economia?
Există o serie vastă de publicații asupra consecințelor pe care corupția le are asupra performanțelor sistemului economic. Deși concluziile trase de diferiți autori sînt cît se poate de variate, unele chiar paradoxale 3, cei mai mulți dintre ei tind să perceapă corupția drept un factor care compromite serios dezvoltarea economică. Este demonstrat empiric că cele mai corupte țări tind să fie și cele mai sărace. Pe de altă parte, corupția este favorizată și de un nivel mai scăzut al libertății economice, precum și de factori precum regimul politic, tradițiile culturale, sistemul legislativ etc.
Reproducem o sinteză a concluziilor ce pot fi desprinse din publicațiile recente asupra efectelor induse de corupție asupra economiei prin intermediul variatelor canale de transmisie 4:
1. Efecte macroeconomice:
Este un lucru bine știut că majoritatea efectelor descrise mai sus persistă și în economia Moldovei și nu vom insista asupra descrierii lor. Dar pe lîngă impactul negativ imediat asupra prosperității economice, corupția din Moldova mai are o trăsătură periculoasă. Și anume, pe cît de ușor s-a dezvoltat corupția pe parcursul ultimului deceniu, pe atît de complicată va fi eradicarea ei.
Într-un studiu efectuat de noi asupra a 99 de țări am evaluat dependența dintre nivelul perceput al corupției (evaluarea TI pentru anul 2000) și doi factori explicativi: PIB per capita și nivelul de liberalizare economică (calculată de Heritage Foundation) 5. Concluziile ce pot fi trase din studiul menționat nu inspiră prea mult optimism pentru Moldova. Presupunem că se dorește o îmbunătățire a indicelui corupției de la 2,1 pînă la nivelul Estoniei (5,6) și că, pentru aceasta, Guvernul este pregătit, prin măsuri de politică economică, să îmbunătățească rapid libertatea economică de la actualul nivel de 3,35 pînă la 2. În conformitate cu calculele noastre, o asemenea îmbunătățire a ratingului ar solicita o creștere a veniturilor per capita de la actualul nivel de 2400 USD (la paritatea puterii de cumpărare) pînă la 18 500 USD. La o creștere medie anuală de 7% îndeplinirea acestei sarcini ar cere 34 de ani! Astfel, putem fi siguri de faptul că corupția în societatea noastră se va face simțită încă foarte mult timp.
În Moldova corupția s-a arătat a fi dublu dăunătoare. În primul rînd, ea a compromis eficiența și dinamica unei economii aflate în faza incipientă de dezvoltare. În al doilea rînd, corupția a contribuit la distorsiunea percepției publice asupra felului în care ar trebui să funcționeze o economie de piață propriu-zisă atunci cînd sînt create condițiile instituționale adecvate. Menționăm că coruperea noilor guverne democratice a fost invocată de observatori drept una din cauzele principale ale resurecției partidelor de stînga în țările postcomuniste 6.
Factorii specifici corupției în Moldova
Corupția corelează pozitiv și semnificativ cu nivelul de prosperitate economică. Deși corupția își are una din rădăcinile sale în sărăcie, trebuie să menționăm că există și alți factori cu un impact mai direct asupra probității funcționarilor și oficialilor publici. În cazul Republicii Moldova, factorii neeconomici care favorizează corupția pot fi grupați în trei categorii: cei care țin de extragerea rentei ilicite (engl. rent-seeking), de sistemul politic și de mediul instituțional.
În categoria extragerii rentei ilicite un impact deosebit îl are cadrul legislativ complex și confuz specific Moldovei, care oferă birocraților discreția pe care și-o doresc în interpretarea și implementarea regulilor. Al doilea factor este influența pe care o are elita birocratică asupra elitei politice. În Moldova predominarea intereselor birocratice asupra celor politice se observă deosebit de pregnant în sistemul vamal și în Departamentul Tehnologii Informaționale.
Cît privește sistemul politic menționăm, primo, instaurarea unui control politic autoritar asupra agențiilor de coerciție și control (inclusiv asupra Centrului de Combatere a Corupției și Crimelor Economice) și asupra sistemului justițiar. Într-un asemenea mediu, corupția se transformă treptat din una dezordonată în una organizată și "centralizată". Al doilea factor important este indiferența politică și socială crasă a societății civile. În Moldova corupția a devenit aproape o valoare culturală socialmente acceptată. Blocarea accesului presei la reflectarea procesului de luare a deciziilor, mai ales la niveluri birocratice intermediare, este un alt factor care favorizează corupția. Menționăm și lipsa unui mecanism efectiv de control și echilibrare a puterii politice excesive a unor instituții administrative centrale (cum ar fi Președinția) ca un generator al corupției și traficului de influență. Presiunea internațională este foarte importantă, altfel, așa cum s-a întîmplat și în Moldova, inexistența pe o durată de cîțiva ani a unui sistem de monitorizare internațională stimulează coruperea funcționarilor responsabili de utilizarea adecvată a ajutoarelor financiare externe.
A treia categorie de factori este cea a variabilelor instituționale. Este de remarcat în acest context cultura de afaceri specifică care predomină în Moldova și care favorizează în mod direct corupția prin tolerarea ei generală. Spre deosebire de Occident, unde există tradiții de soluționare a conflictelor economice și de impunere a onorării obligațiilor contractuale prin lege, în Moldova contează numai conexiunile personale și poziția ocupată în ierarhia socială. În Occident învinuirea unui prim-ministru de infracțiuni economice sau a unui consilier prezidențial de trafic de influență ar fi condus imediat la inițierea unei anchete publice. În aceeași categorie a variabilelor instituționale sînt de menționat salariile de-a dreptul mizerabile ale funcționarilor publici, care determină formarea unui instinct de "răpitor" în relațiile cu cetățenii ordinari și, mai ales, cu oamenii de afaceri. Lipsa unei autentice culturi organizaționale, de asemenea, își spune cuvîntul și aici avem în vedere, în primul rînd, nepotismul sub semnul căruia are lor recrutarea și promovarea birocraților pe scara ierarhică a instituțiilor publice.
Ce trebuie de făcut în primul rînd?
Răspunsul la această întrebare, deloc retorică, poate deriva din celebra formulă a corupției aparținind lui Robert Klitgaard 7: CORUPȚIA=MONOPOL+DISCREȚIE-RESPONSABILITE.
Cel mai înțelept pas pe care îl poate face Guvernul și Parlamentul pentru a bloca dezvoltarea de mai departe a corupției este de nu-i crea oportunități prin propriile lor acțiuni. Pentru aceasta ele ar trebui să se abțină de la adoptarea unor acte legislative care ar conferi unor instituții separate influență monopolistă asupra unor aspecte ale economiei și societății. De exemplu, este rațional ca inspecția tehnică a mijloacelor de transport să fie efectuată de firme private pe bază de concurență și să nu fie monopolul poliției rutiere sau al departamentelor de transport.
În situațiile în care crearea unor agenții cu funcții de control este îndreptățită, trebuie asigurate trei lucruri: independența acestora în raport cu Guvernul, stabilitatea instituțională și transparența activităților. Cînd nu se îndeplinesc aceste condiții, se creează situații extrem de grave similare celei actuale din sfera energetică (conflictul dintre Ministerul Energeticii și ANRE) sau celei pe cale de a se contura în telecomunicații, mai exact pe segmentul prestării serviciilor informatice.
Invocăm în calitate de alt exemplu viu fervoarea cu care atît Guvernul, cît și unii reprezentanți ai cercurilor de afaceri din Moldova s-au opus introducerii controlului exporturilor înainte de expediție, explicată anume de faptul că intrarea operatorului SGS pe piață a redus semnificativ monopolul, iar o dată cu el și posibilitățile de colectare a mitei de care beneficiau vameșii. Instalarea SGS-ului pe termen lung în Moldova amenința cu destrămarea rețelelor corupte care au penetrat serviciul vamal și care, după cum relatează presa, încasează profituri ilicite uriașe.
Limitarea discreției birocratice implică, în primul rînd, simplitatea și exhaustivitatea cadrului normativ care reglementează activitatea unor instituții publice și organe de stat. Spre exemplu, poliția rutieră este o instituție care se bucură practic de cele mai mari posibilități de discreție în această țară. Ținînd cont de amploarea corupției în instituția menționată, nu excludem că singura posibilitate de eradicare a fenomenului ar fi lichidarea integrală a acestui serviciu. Pentru supravegherea securității rutiere mult mai eficient pot fi folosite, așa după cum se practică și în Occident, camere de luat vederi, cărora nu le poți da mită.
O responsabilitate mai mare poate fi educată și motivată. Educația implică un efort atît din partea instituțiilor educaționale propriu-zise, cît și din partea familiei. Am menționat mai sus însă că societatea noastră este deocamdată bolnavă de sindromul indiferenței față de corupție. Motivarea, bineînțeles, trebuie făcută în primul rînd financiar, prin majorarea salariilor funcționarilor publici pînă la niveluri care ar corespunde responsabilităților și intensității eforturilor depuse. Însă majorarea salariilor nu trebuie considerată singurul instrument de combatere a corupției, deoarece, în absența altor genuri de intervenție, eradicarea corupției numai prin sporirea remunerărilor bănești ar implica probabil costuri financiare mai mari decît consecințele economice nefaste pe care le produce corupția.
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |