ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20040115/index.shtml


An. II, nr. 22, 15 ianuarie 2004

Activitatea instituțiilor publice

Transnistria

Studii, analize, comentarii

I. Activitatea instituțiilor publice

1. Parlament

În mod tradițional la sfîrșitul unui an de activitate legislativă Parlamentul examinează mai multe proiecte de acte legislative ca de obicei. În virtutea acestei tradiții, finalul ultimei sesiuni parlamentare din 2003 (de toamnă-iarnă) a fost marcat de o activitate prodigioasă a legislatorilor moldoveni. Aceștia au adoptat o serie întreagă de acte legislative, asupra unora dintre care ne vom opri în continuare.

Acte legislative

Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2004, care poate fi considerată a doua ca importanță după Legea bugetului de stat, deoarece afectează cea mai mare parte a populației, stabilește impozitele ce urmează a fi achitate, dar și beneficiile financiare ce urmează a fi primite de cei asigurați.

Astfel, tarifele contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii au fost propuse în proporție de: 28% la fondul de retribuire a muncii și alte recompense pentru angajatori în scopul asigurării sociale de stat a persoanelor angajate prin contract individual de muncă (cu 11 la sută mai puțin decît în 2003); 2% din salariu și alte recompense pentru asigurarea individuală a salariaților angajați prin contract individual de muncă sau prin alte contracte în vederea îndeplinirii de lucrări sau prestări de servicii; 1,7 lei la unitate grad/ hectar pentru asigurarea proprietarilor de terenuri agricole, indiferent de forma organizării activității acestora; 4,5% la fondul de retribuire a muncii și alte recompense pentru angajatori în scopul asigurării sociale a pensionarilor și invalizilor angajați în întreprinderile, organizațiile obștești și asociațiile prevăzute de lege; 10% din venitul net pentru fondatorii de întreprinderi individuale; 10% din sumele primite de la acordarea de servicii sau din taxa lunară fixă, calculată din tariful de 28% la trei salarii medii lunare prognozate pe anul 2004 pentru asigurarea avocaților și notarilor.

În anul 2004 vor fi scutiți de achitarea contribuțiilor de asigurări sociale invalizii și pensionarii proprietari de terenuri agricole, invalizii și pensionarii fondatori de întreprinderi individuale pe perioada sistării activității acestora, notarii și avocații beneficiari de pensii etc.

Legea privind măsurile de redresare economico-financiară a unor agenți economici din agricultură prevede adoptarea unor măsuri de ordin financiar, direcționate spre ameliorarea situației în gospodăriile agricole care au efectuat restructurarea în proces de privatizare în afara Programului național "Pămînt" și din acest motiv nu au beneficiat de susținere din partea statului. Se propune astfel susținerea întreprinderilor care au păstrat forma colectivă de administrare a patrimoniului și terenurilor, dar au acumulat datorii considerabile la buget și penalități pentru neachitarea impozitelor și taxelor obligatorii.

Legea respectivă obligă Consiliul Creditorilor de stat să încheie Acorduri-memorandum cu o serie de agenți economici din agricultură, care vor prevedea amînarea și eșalonarea datoriilor acestora la situația din 1 ianuarie 2002, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității.

Conform modificărilor operate la Legea cu privire la anularea penalităților și sancțiunilor financiare se anulează integral penalitățile și în proporție de 80 la sută sancțiunile financiare (amenzile) calculate producătorilor agricoli și existente la data intrării în vigoare a prezentei legi ca datorii la bugetul public național.

Imediat după adoptarea, la 13 martie 2003, a Legii nr.105-XV privind protecția consumatorilor, organizațiile producătorilor autohtoni și-au exprimat dezacordul în legătură cu art. 20 alin. (2) al legii menționate. Acesta obliga agenții economici în cazul plasării pe piață, comercializării produselor și prestării serviciilor să ofere consumatorilor informații complete, corecte și precise "în limba moldovenească sau rusă". Organizațiile producătorilor autohtoni au considerat această normă ca fiind discriminatorie întrucît favorizează invadarea pieței moldovenești de către mărfurile din CSI, în timp ce comercializarea mărfurilor autohtone pe piețele externe se realizează în lipsa unor informații despre produse în limba țării de origine.

În aceste condiții, Legea pentru modificarea Legii privind protecția consumatorului stabilește că se interzice importul și plasarea pe piață a produselor, prestarea serviciilor în lipsa informației complete, veridice și corecte "în limba moldovenească sau în limba moldovenească și rusă".

Prin Legea pentru modificarea Codului de procedură civilă a fost amendat art. 437 alin.(2) al acestuia, stabilindu-se că în cadrul procedurii de recurs nu se va admite scutirea de la plata taxei de stat, eșalonarea sau amînarea acesteia pe care o decide judecătorul, pe cînd toate celelalte temeiuri stabilite de lege pentru judecarea în prima instanță rămîn a fi aplicabile.

Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative referitoare la reclama audiovizuală introduce restricții în Codul de contravenții, conform cărora vor fi sancționate: încălcarea condițiilor și normelor de difuzare a programelor audiovizuale, stabilite de Consiliul Coordonator al Audiovizualului (CCA) și Comisia Electorală Centrală (CEC) pentru perioada campaniei electorale; emiterea pe altă frecvență sau canal, nerespectarea datelor tehnice, a zonei sau a parametrilor tehnici prevăzuți în licența de emisie; difuzarea publicității cu încălcarea altor prevederi legale.

Legea cu privire la publicitate a fost completată cu norme noi, potrivit cărora: publicitatea trebuie să fie loială și onestă; să fie identificată fără cunoștințe speciale și fără utilizarea unor mijloace tehnice; nu trebuie să inducă în eroare, nici să prejudicieze interesele consumatorilor; în mass-media publicitatea trebuie să fie separată de alte programe și materiale prin mijloace poligrafice, video, audio, combinate sau prin comentarii; publicitatea subconștientă se interzice; publicitatea se difuzează în limba moldovenească, iar la dorința furnizorului de publicitate în limba moldovenească și în alte limbi, în conformitate cu prevederile legislației Republicii Moldova și tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte; nu se permite publicitatea cu folosirea neautorizată a simbolicii de stat, a denumirilor sau a abrevierilor de firme, companii, întreprinderi, instituții și organizații.

Se stabilește, de asemenea, că publicitatea nu trebuie să: contravină intereselor statului; incite la acțiuni ce încalcă legislația privind protecția mediului înconjurător; conțină fără temeiuri de ordin instructiv sau social imagini vizuale sau descrieri ale unor acțiuni periculoase cu neglijarea măsurilor de securitate.

Întrucît la 16 decembrie 2003 a expirat mandatul membrilor Comisiei Electorale Centrale aleasă pe bază permanentă, care a organizat și asigurat desfășurarea a două campanii electorale pentru alegerea Parlamentului și a două scrutine locale generale, Președintele țării, Consiliul Superior al Magistraturii și Parlamentul au desemnat, pentru o perioadă de 6 ani, cîte trei persoane în noua componență a acestui organism. Aceasta a fost aprobată prin Hotărîrea cu privire la desemnarea noii componențe a Comisiei Electorale Centrale.

În baza unei adresări a Curții Constituționale și invocîndu-se prevederile art.4 din Regulamentul Parlamentului s-a conchis că schimbarea ulterioară a denumirii fracțiunii "Alianța Braghiș" în Alianța Social-Democrată, iar apoi în Alianța "Moldova Noastră" este nulă și neavenită, deoarece legislația nu prevede posibilitatea de a schimba elementele de identificare a fracțiunilor parlamentare. Astfel, prin Hotărîrea cu privire la schimbarea denumirii unei fracțiuni parlamentare grupul parlamentar condus de ex-prim-ministrul Dumitru Braghiș a fost obligat să revină la denumirea sa inițială - "Alianța Braghiș".

Discuții controversate a provocat examinarea Concepției politicii naționale de stat, aprobată în lectură definitivă de Parlament. Principalele prevederi care au divizat opinia parlamentarilor moldoveni sînt acelea care admit existența unei minorități românești în Republica Moldova, atribuie limbii ruse statutul de "limbă de comunicare interetnică" cu aplicare "în diverse sfere ale vieții statului și societății" și permit "neutralizarea, în conformitate cu legislația privind drepturile omului și cerințele constituționale, a necontenitelor tentative de demoldovenizare, de negare a existenței națiunii moldovenești și a statalității moldovenești, de discreditare a istoriei Moldovei, de ignorare a etnonimului moldoveni și glotonimului limbă moldovenească". Concepția presupune elaborarea și adoptarea ulterioară de către Guvern a unui program de punere în aplicare a obiectivelor formulate în document.

Bilanț

La 26 decembrie 2003, la închiderea sesiunii parlamentare de toamnă-iarnă, Eugenia Ostapciuc, președintele Parlamentului, a rostit o alocuțiune în care a realizat bilanțul activității legislatorilor moldoveni pe parcursul acestei sesiuni și întregului an 2003. Astfel, în perioada octombrie-decembrie 2003 Parlamentul s-a întrunit în 26 de ședințe în plen, în care au fost adoptate 225 acte legislative. Dna Ostapciuc a arătat, pentru comparație, că în cei aproape trei ani de activitate Parlamentul de legislatura a XV-a a adoptat 2182 acte legislative. Președintele Parlamentului a mai trecut în revistă principalele acte legislative aprobate pe parcursul ultimei sesiuni în domeniile sistemului judiciar, combaterii corupției, administrației publice, economic, social etc., menționînd și despre ratificarea a 8 acorduri, convenții și alte acte internaționale. S-a arătat, de asemenea, numărul de interpelări (372) pe care deputații le-au adresat în 2003 Guvernului și cel al vizitelor (1978) întreprinse de legislatori în teritoriu.

Speaker-ul a remarcat îmbunătățirea calității actelor legislative și ameliorarea activității parlamentarilor în direcția controlului executării legilor. În vederea promovării consecvente a cursului spre integrarea europeană, Eugenia Ostapciuc a mai accentuat necesitatea elaborării și adoptării principalelor proiecte de lege în concordanță cu legislația în vigoare a Uniunii Europene. Această necesitate a fost subliniată și de Președintele țării, care, apreciind foarte înalt activitatea Legislativului în anul 2003, le-a cerut tuturor deputaților să consacre anul 2004 în exclusivitate muncii legislative.


2. Guvern

Hotărîri

La 15 decembrie 2003, Guvernul a aprobat bugetul pentru anul 2004 al Companiei naționale de asigurări medicale obligatorii (CNAMO) în valoare de 1 mlrd 70 mln lei pentru implementarea asigurărilor medicale obligatorii începînd cu 1 ianuarie 2004. 651 mln lei vor fi alocate de la bugetul de stat, cu această sumă putînd fi asigurate 1 mln 476 mii persoane defavorizate (pensionari, invalizi, șomeri, copii, studenți), în timp ce restul se va aduna din plățile făcute de patroni și angajați care vor achita 2 la sută din salariu.

În condițiile aplicării noului sistem de asigurări medicale obligatorii, Executivul a decis înghețarea datoriilor instituțiilor medicale finanțate de la bugetele de toate nivelurile pe o durată de doi ani, pînă la 1 ianuarie 2006. Potrivit acestei hotărîri, datoriile instituțiilor medicale, estimate la 36,3 mln lei, vor fi reeșalonate pe parcursul a cinci ani în tranșe egale.

Printr-o altă hotărîre a Cabinetului de miniștri, din 24 decembrie 2003, au fost constituite două comisii care vor avea menirea să se ocupe de lichidarea Companiei de Stat "Teleradio-Moldova". Una dintre acestea va trebui să efectueze în termen de 15 zile inventarierea și evaluarea bunurilor Companiei de Stat "Teleradio-Moldova", iar cea de-a doua va trebui să elaboreze în termen de 10 zile mecanismul de stingere a datoriilor acesteia.

La inițiativa Departamentului Migrațiune, Executivul a aprobat, la 24 decembrie 2003, un regulament privind modul de acordare a ajutorului bănesc pentru refugiații stabiliți pe teritoriul Republicii Moldova. Potrivit acestui document, începînd cu anul 2004, refugiații vor putea beneficia de alocații financiare lunare în sumă de 135 lei pentru o perioadă maximă de șase luni. Pentru a putea beneficia de această alocație lunară refugiații vor trebui să depună o cerere de solicitare a acesteia, obligîndu-se totodată să ramburseze suma obținută.

Guvernul a propus, de asemenea, introducerea de taxe excepționale la importurile de zahăr brut din trestie și zahăr alb, astfel încît: între 16 februarie-31 decembrie 2004 să se aplice o taxă de 55% din valoarea mărfii, dar nu mai puțin de 115 euro pe tonă; în anul 2005 - 50%, dar nu mai puțin de 110 euro pe tonă; în anul 2006 - 45%, dar nu mai puțin de 105 euro pe tonă; în anii 2007-2008 - 40%, dar nu mai puțin de 100 euro pe tonă.

În afară de acestea, au mai fost aprobate Concepția reformării sistemului penitenciar și Planul de măsuri pe anii 2004-2013 pentru realizarea acestei concepții și s-a prelungit cu un an termenul de înregistrare provizorie a agenților economici din Transnistria în Registrul de stat al întreprinderilor și organizațiilor.

Bilanț

În virtutea obligațiilor pe care le are puterea executivă față de cea legislativă, prim-ministrul Vasile Tarlev a totalizat în cadrul ședinței de închidere a sesiunii de toamnă-iarnă a Parlamentului rezultatele activității Guvernului pe parcursul anului 2003.

Șeful Cabinetului de miniștri a menționat în cadrul alocuțiunii sale că "în ianuarie-septembrie [2003], comparativ cu perioada similară a anului trecut, rata de creștere a produsului intern brut (PIB) a atins nivelul de 6,2%, valoarea lui nominală însumînd 19,5 miliarde lei"; rata inflației a constituit 14% în primele 11 luni ale anului 2003; cursul de schimb al monedei naționale a marcat o apreciere de 3,8% în termeni nominali, iar volumul producției industriale a crescut cu aproximativ 17% în comparație cu anul 2002.

De asemenea, au mai fost remarcate: sporirea cu 23%, față de primele nouă luni ale anului 2002, a fluxului de investiții în capitalul fix; creșterea în ianuarie-octombrie 2003 a volumului comerțului exterior cu 29,1%, față de aceeași perioadă a anului 2002, astfel încît exporturile către țările membre ale CSI s-au majorat cu 21%, iar cele către țările UE și ale Europei Centrale și de Est - cu 27,8% și, respectiv, cu 47,7%. În anul 2003 o tendință pozitivă a înregistrat și volumul importurilor, crescînd în primele 10 luni ale acestui an cu 31,5%, în raport cu perioada similară a anului precedent. Astfel, importurile din țările membre ale CSI au sporit cu 46%, în timp ce cele din țările UE (27,6% din volumul total de importuri ale Moldovei) și ale Europei Centrale și de Est - cu 39,9% și, respectiv, cu 20,9%.

Alte succese ale Guvernului ar fi, în viziunea premierului, acumularea la bugetul consolidat în perioada ianuarie-noiembrie 2003 a unor venituri în sumă de 5 mlrd 817,9 mln lei, cu 31% mai mult decît în perioada similară a anului precedent și cu 6,3% mai mult decît a fost prevăzut, precum și încasarea la bugetul de stat a unor venituri în valoare de 4 mlrd 53,5 mln lei, cu 36,2% mai mult decît în perioada similară a anului 2002 și cu 106,5% mai mult decît s-a preconizat.

Vasile Tarlev a mai arătat că în ianuarie-noiembrie 2003 pentru deservirea datoriei externe de stat (1 mlrd 393,7 mln USD: 989,6 mln USD - datoria publică; 404,1 mln USD - cea privată) s-au efectuat plăți în valoare 46 mln USD, în timp ce pentru onorarea datoriei interne de stat (2 mlrd 890,4 mln lei) au fost utilizate mijloace bănești în sumă de 287,8 mln lei.

Principala concluzie ce transpare din alocuțiunea prim-ministrului Vasile Tarlev este faptul că "în pofida tuturor dificultăților și problemelor tradiționale", anul 2003 "va intra în istorie drept un an al noilor împliniri întru dezvoltarea social-economică a Moldovei". O asemenea concluzie rezultă și din discursul Președintelui Voronin rostit cu aceeași ocazie de închidere a sesiunii de toamnă-iarnă a Legislativului moldovenesc. Singura deosebire ține mai curînd de forma de redare și de perioada la care s-au referit cei doi demnitari, șeful statului menționînd cu emfază că în ultimii trei ani s-a reușit nu doar stoparea declinului economic, ci și asigurarea unei creșteri economice, promovarea unei politici sociale active, accelerarea cursului spre integrarea europeană etc. În acest context, se cere de menționat că nu același lucru rezultă din Rezoluția Parlamentului European referitoare la Republica Moldova din 18 decembrie 2003, în textul căreia se arată că "din cauza insuficienței aparatului administrativ și lipsei unui control democratic eficient asupra acestuia, economia Moldovei cunoaște un nivel înalt de corupție, un sector neformal ce acoperă aproape 80% și, prin urmare, o lipsă de venituri fiscale", precum și că "sistemul social al acesteia [Moldovei] este ineficient, ceea ce face ca țara să se afle printre cele mai sărace state din Europa". Astfel, considerînd că "Guvernul Moldovei n-a fost în stare să stabilizeze economia", Parlamentul European face apel către această autoritate "să intensifice procesul de reforme economice și sociale, continuînd elaborarea și punerea în aplicare a măsurilor de combatere a corupției".


3. Președinție

Reforma forțelor armate

Președintele Vladimir Voronin a participat, pe 16 decembrie 2003, la ședința Colegiului militar al Ministerului Apărării. În cadrul acestei ședințe șeful statului, constatînd că Armata Națională este o structură ce nu corespunde necesităților actuale, a pledat pentru reformarea acesteia, menționînd că în acest scop va solicita Guvernului și Parlamentului să asigure măsurile legislative și organizatorice necesare, precum și sprijinul material-tenhnic și financiar ce se cuvine. În acest context, Președintele Voronin a precizat că "problema nu constă în mărimea efectivului militar, dar în posibilitatea reală de a asigura securitatea statului. A venit timpul unor schimbări radicale în Armată Națională, care ar spori capacitatea de apărare a țării și ar consolida imaginea Forțelor Armate ale Republicii Moldova pe plan intern și extern".

Inaugurarea activității Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri

Șeful statului a luat parte la ședința de deschidere a activității Legislativului de la Comrat, constituit în urma scrutinului din noiembrie 2003 din 17 deputați independenți, 16 deputați comuniști și cîte unul din partea Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și Mișcării social-politice Republicane "Ravnopravie". Vladimir Voronin a afirmat cu această ocazie că electoratul din autonomia găgăuză a făcut o alegere corectă optînd pentru reprezentanții Partidului Comuniștilor și candidații independenți, alegînd astfel "stabilitatea, liniștea și siguranța în ziua de mîine".

Președintele țării a recomandat Adunării Populare a UTA Gagauz-Yeri să se ocupe pe parcursul mandatului său în mod prioritar de ameliorarea situației din agricultură, asigurarea populației cu apă potabilă, gazificarea localităților autonomiei, asigurarea creșterii salariilor, crearea locurilor de muncă, susținerea business-ului mic și mijlociu etc.

2004 - Anul Ștefan cel Mare și Sfînt

La 23 decembrie 2003, Președintele Vladimir Voronin a semnat un decret prin care a declarat anul 2004 Anul Ștefan cel Mare și Sfînt. Această decizie s-a adoptat "în legătură cu împlinirea, pe 2 iulie 2004, a 500 de ani de la trecerea în eternitate a domnitorului Moldovei Ștefan cel Mare și Sfînt" și "în semn de înaltă prețuire a rolului său remarcabil în istoria statului moldovenesc și avînd în vedere necesitatea cultivării patriotismului și consolidării statalității Republicii Moldova".

Decretul prevede desfășurarea unui program amplu de activități care vor avea, probabil, și unele efecte inverse decît cele scontate, întrucît numele acestei personalității distinse este legat de istoria și destinul întregii comunități românești, și nu doar de cele ale Principatului Moldovei, a cărui succesor juridic ar fi Republica Moldova în lumina recentei Concepții a politicii naționale de stat.


II. Transnistria

Rezoluția Parlamentului European cu privire la situația din Republica Moldova

La 18 decembrie Parlamentul Uniunii Europene a adoptat o Rezoluție cu privire la Republica Moldova, în care acesta își declară sprijinul pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova drept bază pentru o soluție pașnică a conflictului transnistrean, salută crearea Comisiei Constituționale Mixte, dar se arată dezamăgit de activitatea lipsită de substanță a acesteia și afirmă că planul de reglementare transnistreană propus de Rusia pentru a legitima situația actuală este un obstacol în calea dezvoltării democrației în Moldova și nu contribuie la stabilizarea regiunii. În aceeași Rezoluție, Parlamentul European își exprimă regretul în legătură cu faptul că Federația Rusă nu intenționează să-și retragă armamentul și trupele pînă la sfîrșitul lui 2003, potrivit angajamentelor asumate, salută poziția adoptată de majoritatea părților reprezentate la Reuniunea Ministerială a OSCE de la Maastricht cu privire la crearea unei forțe multinaționale de consolidare a păcii sub egida OSCE și sprijină aderarea UE la această misiune. Parlamentul European cheamă în același timp guvernele României, Ucrainei și cel al Rusiei să se abțină de la orice amestec unilateral în afacerile interne ale Moldovei și să lucreze împreună cu OSCE - forța motrice în procesul de democratizare a Moldovei -, UE și Consiliul Europei pentru a asigura dezvoltarea stabilă și pacifică a tuturor statelor din regiune.

Evoluții post-"Memorandum Kozak"

Alte două încărcături de muniții rusești au fost evacuate din regiunea transnistreană la 18 și 23 decembrie. În plus, potrivit unui comunicat al departamentului militar de la Moscova, citat de agențiile rusești, la 27 decembrie două avioane de transport de tip IL-76 , aparținînd Ministerului rus al Apărării, au evacuat întreg lotul de lansatoare portative de rachete antiaeriene (PZRK), precum și cel de rachete antiaeriene teleghidate (ZUR). Purtătorul de cuvînt al Misiunii OSCE din Moldova, Claus Neukirch, a confirmat acțiunea de evacuare a armamentului rus de către două avioane ale Federației Ruse, dar nu s-a putut pronunța asupra conținutului și cantității încărcăturii, deoarece OSCE nu a putut monitoriza acțiunea în lipsa unei autorizații a părții ruse.

Potrivit datelor Grupului Operațional de Trupe Ruse din Transnistria, pe parcursul lui 2003 din Transnistria au fost expediate 40 de garnituri de tren cu muniții și nouă garnituri cu echipament militar. Cantitatea de muniții evacuate se ridică astfel la peste 20 de mii de tone, ori aproape jumătate din stocul inițial de 43 de mii de tone rămase în regiune ca moștenire a fostei Armate a 14-a a URSS. Potrivit unor declarații anterioare ale ministrului rus al Apărării, ar fi nevoie de circa șase luni pentru încheierea procesului de evacuare cu condiția ca ritmul de evacuare adoptat la sfîrșitul lunii octombrie - cîte două garnituri pe săptămînă - să fie menținut.

Anterior, liderul transnistrean Igor Smirnov declara în cadrul unei conferințe pentru reprezentanți ai presei ruse și ai celei oficiale de la Tiraspol că refuzul autorităților moldovene de a semna memorandumul rusesc de reglementare transnistreană oferă Moscovei "posibilități politice și morale" pentru a modifica termenul-limită de retragere a armamentului său din Transnistria. Potrivit agențiilor rusești, Smirnov a declarat că "noi nu vom exercita asupra Rusiei nici un fel de presiuni, ci pur și simplu vom opri evacuarea armamentului rusesc, dacă vom simți vreo amenințare la adresa securității noastre".

Tiraspolul nu a dat însă deocamdată curs amenințărilor de a bloca transportarea munițiilor rusești din regiune pe care le-a motivat în mod principal prin desincronizarea evacuării armamentului cu procesul de reglementare politică a conflictului transnistrean provocată de refuzul părții moldovene de a semna așa-zisul "Memorandum Kozak".

Într-o reacție de răspuns Misiunea OSCE din Moldova a declarat că retragerea trupelor și a armamentului rusesc de pe teritoriul Republicii Moldova și reglementarea transnistreană sînt două procese distincte, care nu au fost niciodată puse în legătură directă. În același timp, Misiunea OSCE a reiterat obligațiile internaționale ale Federației Ruse de a-și retrage trupele și armamentul din Transnistria și și-a exprimat speranța că aceasta va găsi soluții pentru a depăși orice obstacol în calea definitivării acestui proces.

Un nou plan de reglementare transnistreană

În discursul ținut în cadrul ședinței de încheiere a sesiunii de toamnă-iarnă a Parlamentului, Președintele Vladimir Voronin a renunțat la tonul optimist cu privire la reglementarea transnistreană și a insistat asupra faptului că deși problema transnistreană face obiectul unor "ambiții geopolitice", Republica Moldova nu va accepta decît o soluție de perspectivă și care să fie acceptabilă pentru toate părțile - Rusia, UE și OSCE. Președintele Voronin a declarat cu aceeași ocazie că în prezent, la Chișinău, se lucrează asupra unui nou plan de reglementare transnistreană, care, potrivit unor declarații ulterioare ale Președintelui, se va baza pe principiul federalizării Republicii Moldova și va conține stipulări deja testate și parțial acceptate.

Actele moldovenești nevalabile în Transnistria

La 1 ianuarie 2004 a intrat în vigoare decizia administrației de la Tiraspol prin care organelor administrative transnistrene le-a fost interzis să accepte documentele eliberate de autoritățile moldovenești, dacă acestea nu au fost reconfirmate juridic de instituții abilitate din Transnistria.

Decizia în cauză a fost calificată de către Ministrul Reintegrării de la Chișnău, Vasile Șova, drept o încălcare a celor mai elementare drepturi ale omului și o încercare în plus de a compromite relațiile dintre Chișinău și Tiraspol.


III. Studii, analize, comentarii

Integrarea europeană - obiectiv strategic?
Igor Boțan

1. Un nou aflux de intenții integraționiste

În discursul rostit la 26 decembrie 2003, cu ocazia încheierii sesiunii de toamnă-iarnă a Parlamentului, Președintele Vladimir Voronin a trasat noi sarcini pentru anul 2004. Printre acestea se numără și intensificarea eforturilor în vederea integrării europene a RM. Cîteva zile mai tîrziu a avut loc o ședință prezidată de șeful statului "cu participarea prim-ministrului Vasile Tarlev, factorilor de decizie de la Președinție, Parlament și Guvern" în cadrul căreia Președintele Voronin a subliniat că "integrarea europeană este un obiectiv de importanță strategică pentru RM, de care depinde perspectiva dezvoltării țării și destinul generațiilor viitoare". În acest scop este necesară întreprinderea unor eforturi "în plan instituțional și funcțional" pentru a pregăti în termenul stabilit "propunerile RM pentru Planul de Acțiuni RM-UE". Planul de Acțiuni (PA) urmează să definească "obiectivele necesare apropierii RM de această prestigioasă organizație europeană". El trebuie elaborat și definitivat astfel încît să fie posibilă prezentarea lui la reuniunea Consiliului UE din luna mai 2004. În conformitate cu sugestiile șefului statului, Departamentului Integrare Europeană (DIE) îi va reveni sarcina "să determine pozițiile RM pentru negocierile cu UE referitoare la PA. De asemenea, DIE va trebui "să coordoneze activitățile pe plan intern și să reprezinte RM la negocieri…".

În acest context, Președintele Voronin a trasat sarcinile de bază pentru apropierea de UE: 1) realizarea mai hotărîtă a reformelor structurale pentru îndeplinirea criteriilor și cerințelor de la Copenhaga; 2) armonizarea legislației și standardelor naționale cu cele comunitare.

Pentru îndeplinirea acestor două sarcini prim-ministrului i s-a pus un șir de alte sarcini: 1) să elaboreze și să realizeze un "plan guvernamental pentru pregătirea și reciclarea cadrelor"; 2) în cadrul ministerelor și departamentelor să formeze "grupuri de lucru, componența cărora urmează a fi riguros selectată și confirmată de către Guvern"; 3) să țină sub un strict control activitatea grupurilor de lucru îndreptată spre elaborarea PA; 4) să examineze experiența avansată a țărilor care au parcurs cu succes calea integrării europene, în special cea a Slovaciei și a Sloveniei; 5) "în paralel" cu elaborarea PA să fie "elaborată Strategia Europeană, care va include toate direcțiile de activitate în vederea realizării aspirațiilor europene ale RM".

2. Noile surse de inspirație integraționistă

Nu încape îndoială că noul val de inspirație integraționistă a autorităților moldovenești este generat de doi factori: 1) eșecul "Planului Kozak" de reglementare a conflictului transnistrean, lansat la mijlocul lunii noiembrie 2003, care a provocat o mare incertitudine în relațiile RM cu Rusia; 2) recenta vizită la Chișinău, în perioada 4-5 decembrie 2003, a comisarului european pentru Extindere, Gunter Verheugen.

În cadrul întrevederii pe care a avut-o cu Președintele Voronin comisarul european s-a referit la prioritățile strategice și principiile de bază ale noii inițiative a UE privind noii vecini. S-a subliniat că "RM va beneficia de un tratament diferit de cel aplicat în relațiile cu Ucraina, Rusia și Belarus". În acest sens UE este dispusă, de comun acord cu autoritățile moldovenești, să elaboreze un Plan individual de acțiuni, care urmează să țină cont de specificul, capacitățile și problemele RM și care va defini obiectivele cooperării RM cu UE.

Mesajul comisarului european adresat autorităților și clasei politice moldovenești a fost cît se poate de clar: 1) politica de vecinătate a UE este diferită de problema unui eventual nou val de extindere; 2) această politică se referă la țările pentru care calitatea de membru nu este în prezent pe agendă; 3) nu este în interesul RM să insiste asupra includerii sale în Procesul de Stabilizare și Asociere (PSA), deoarece politicile elaborate în cadrul acestui proces conceput pentru statele balcanice nu corespund necesităților RM; 4) UE va utiliza instrumente de cooperare cu noii vecini diferite de cele utilizate în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE).

În opinia analiștilor locali mesajul comisarului european este: 1) descurajator pentru intenția declarată a Președintelui Voronin de integrare a RM în UE prin filiera sud-est europeană, adică prin PSESE; 2) preconizatul tratament diferențiat al RM este motivat de faptul că UE va avea hotare comune cu RM cel puțin cu trei ani mai tîrziu decît cu Ucraina și Belarus, adică atitudinea diferențiată a UE față de vecini nu este neapărat un indice al tratamentului preferențial al RM.

Partea optimistă pentru RM a mesajului lui Verheugen este că potrivit acestuia "politica de vecinătate a UE nu închide ușa pentru aspirațiile europene ale oricărei dintre țările vecine", politica de vecinătate reprezintînd doar o "fereastră de oportunități".

Este interesantă perceperea diferită de cea a experților locali a mesajului oficialului european de către autoritățile moldovenești. Astfel, potrivit serviciului de presă al Președinției, "Gunter Verheugen a subliniat că strategia de vecinătate a UE deschide o perspectivă clară în sensul integrării europene pentru țările din Est, care nu sînt parte la procesul de integrare și dă noi speranțe și motivații pentru promovarea mai activă a reformelor economice și politice".

Această percepere nuanțată a mesajului comisarului pentru extindere al UE s-a manifestat imediat după terminarea vizitei lui Gunter Verheugen la Chișinău, cînd șeful statului a convocat o ședință cu participarea ambasadorilor RM în statele europene, precum și cu alți factori de decizie responsabili de realizarea cursului strategic al RM de aderare la UE". În cadrul ședinței Președintele Voronin a insistat asupra eforturilor integraționiste pe dimensiunea sud-est europeană: "Sînt convins că RM trebuie... să folosească eficient posibilitățile pe care le deschide dimensiunea sud-est europeană a politicii noastre, îmbinîndu-le cu cele propuse de către Uniunea Europeană prin Inițiativa de Vecinătate". El i-a informat pe diplomații moldoveni despre obiectivele viitorului PA și sarcinile care urmează a fi realizate. Aceste sarcini au fost practic reiterate peste cîteva săptămîni în cadrul ședinței cu participarea oficialilor de la Președinție, Parlament și Guvern. În mod special, a fost subliniată necesitatea "înfăptuirii reformei administrației centrale, ținînd cont de necesitățile integrării europene".

Evident, diplomaților le-au fost formulate sarcini speciale care trebuie să se regăsească în PA. Astfel, pentru ca RM "să poată obține, în următorii 2-3 ani, statutul de candidat pentru aderarea la UE" urmează ca prin eforturile diplomaților moldoveni UE să fie implicată în: 1) evacuarea armamentului și trupelor ruse de pe teritoriul țării; 2) soluționarea problemei transnistrene; 3) realizarea Strategiei Naționale de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei; 4) sporirea volumului schimburilor comerciale dintre RM și UE și a volumului investițiilor interne și externe în economia națională.

Evident, rămîne ca UE să se lase convinsă să se implice în aceste activități.

3. Efecte "deja vu"

Luînd cunoștință de sarcinile formulate de Președintele Voronin în cadrul celor două ședințe din luna decembrie 2003 cu diplomații moldoveni, iar apoi cu factorii de decizie de la Președinție, Guvern și Parlament, nu poți scapă de senzația de "deja vu". Vorba e că exact un an în urmă, la mijlocul lunii decembrie 2002, în cadrul primei ședințe a Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE) Președintele Voronin a formulat practic același șir de sarcini privind integrarea RM în UE. Atunci, la sfîrșitul anului 2002, sarcinile formulate de șeful statului aveau menirea să dezvolte sarcinile formulate în decretul prezidențial nr. 957-III din 13 noiembrie 2002 prin care fusese instituită CNIE. Decretul prezidențial mai prevedea: 1) elaborarea de către CNIE a Strategiei RM de integrare europeană; 2) aprobarea de către Parlament a Strategiei respective; 3) elaborarea, aprobarea și coordonarea implementării Planului de acțiuni pentru realizarea Strategiei; 4) instituirea unui organ al administrației publice pentru realizarea politicii de integrare europeană.

Acum, după un an de zile, putem constata că principalele realizări pe făgașul integrării europene s-au redus la constituirea CNIE prin menționatul decret prezidențial nr. 957-III, constituirea la 28.02.2002 prin hotătrîrea nr.84-XV a Comisiei Parlamentului pentru integrare europeană (CPIE) și crearea prin hotărîrea Guvernului nr. 960 din 4.08.2003 a Departamentului Integrare Europeană. Este interesant că cele trei documente menționate mai sus constituie practic întregul cadru legislativ al RM care se referă la noul "obiectiv de importanță strategică pentru RM", și în care se conține îmbinarea de cuvinte "integrare europeană".

Este adevărat că îmbinarea de cuvinte "integrarea europeană" se mai conține și în Legea turismului nr. 798-XIV din 11.02.2000 care prevedea "integrarea europeană prin turism", precum și în Hotărărea Parlamentului nr. 605-XV din 2.11.2001 prin care a fost aprobată Concepția de mediu a RM și referitoare la "integrarea europeană prin politicile de mediu". În actele internaționale semnate de RM îmbinarea de cuvinte "integrare europeană" se regăsește doar în Declarația comună din 7.06.2000 a RM și Republicii Populare Chineze "cu privire la consolidarea în continuare a colaborării multilaterale în secolul XXI". Această Declarație este remarcabilă prin faptul că este singurul document care se referă la eventualele termene de aderare a RM la UE - secolul XXI.

Este evident că acest cadru legal este inadecvat pentru realizarea unui "obiectiv de importanță strategică" cum este integrarea RM în UE. Crearea comisiilor și departamentelor nu dă deocamdată rezultatele scontate. Dimpotrivă, se creează impresia că autoritățile RM acționează în conformitate cu practica sovietică potrivit căreia pentru a zădărnici realizarea oricărei idei este suficient de a constitui tot felul de comisii.

Astfel, după o elementară trecere în revistă a activității timp de un an de zile a CNIE, putem constata că președintele acesteia, Vasile Tarlev, de cel puțin trei ori a anunțat facerea publică a Strategiei RM de integrare în UE, pentru ca ulterior să se constate că Strategia se substituie cu o simplă concepție. Probabil, Parlamentul nu a examinat și nu a aprobat Concepția elaborată de CNIE pe motiv că decretul prezidențial se referea în mod expres la Strategie, și nu la Concepție, care nici nu a fost măcar publicată pentru ca cetățenii să ia cunoștință de conținutul ei. Autoritățile afirmă că documentul le-a fost transmis direct oficialilor Comisiei Europene încă în luna septembrie 2003. Nu se cunoaște dacă oficialii UE au luat vreo atitudine față de Concepția elaborată de CNIE. Însă, dacă judecăm după textul recentei Rezoluții a Parlamentului European privind RM din 18 decembrie 2003 în care sînt evidențiate 9 documente de bază care formează atitudinea acestei instituții față de RM, observăm că Concepția integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană elaborată de CNIE nici nu este măcar menționată.

Este curios că în recentele adresări ale Președintelui Voronin către factorii de decizie care urmează să implementeze aceleași sarcini de integrare a RM în UE, formulate și acum un an pentru CNIE, șeful statului nici nu pomenește (!) măcar de existența acestei Comisii.

Și mai curios este că factorii de decizie către care se adresează șeful statului sînt practic aceiași care au format componența CNIE - prim-ministrul Vasile Tarlev, președinte al Comisiei și, practic, tot Cabinetul de miniștri! Se poate presupune că pentru lipsa de realizări are de suferit denumirea comisiei, și nu cei din componența ei. În astfel de condiții apare întrebarea dacă mai este valabil decretul prezidențial - principalul act normativ referitor la integrarea RM în UE care a fost emis tocmai pentru constituirea CNIE.

La fel de rezultativă pare să fi fost și activitatea Comisiei Parlamentului pentru integrare europeană (CPIE). Nu se cunoaște care sînt realizările comisiei respective. Cert este că nu au fost făcute publice rapoartele de activitate ale CPIE (la 1 iulie și 1 ianuarie) așa cum prevede hotărîrea Parlamentului prin care CPIE a fost constituită.

În acest context nu miră faptul că în Planul său de activitate pentru primul semestru al anului 2004 aprobat prin hotărîrea nr. 1577 din 26.12.2003 Guvernul nu prevede nici o acțiune în vederea atingerii "obiectivului de importanță strategică pentru RM". Și aceasta după ce Președintele Voronin în alocuțiunea sa rostită în fața Parlamentului și membrilor Guvernului la sfîrșitul lunii iulie 2003 cu ocazia încheierii sesiunii de vară sublinia că "este necesar să conștientizăm faptul că integrarea europeană trebuie neapărat să-și găsească reflectarea într-un program comun, bine coordonat, al puterii executive și al celei legislative. Acest program nu trebuie să fie doar o declarație de intenții. Țin să subliniez că acest sistem de măsuri trebuie să devină și un program al organului legislativ, în primul rînd, dacă e să fiu mai exact, al acelei majorități politice care determină deciziile Parlamentului. În caz contrar, nu va ieși nimic. Și Guvernul, și Parlamentul trebuie să acționeze în acest sens, respectînd o agendă riguros elaborată și avînd un obiectiv clar - în anul 2007 Moldova trebuie să devină membru asociat al Uniunii Europene".

Este dificil de a aprecia activitatea Departamentului Integrare Europeană constituit doar acum cinci luni. Există speranțe că anume Departamentul respectiv va deveni forța motrice în vederea integrării europene a RM, cel puțin pentru a-și justifica denumirea. Dar pentru ca acest lucru să se întîmple urmează ca Parlamentul, în conformitate cu articolul 66 al Constituției RM să adopte în sfîrșit "direcțiile principale ale politicii externe a statului", adică noua Concepție a politicii externe pe care Ministerul Afacerilor Externe a promis s-o elaboreze pînă la sfîrșitul anului trecut, precum și să adopte Strategia de integrare europeană a RM așa cum prevedea decretul prezidențial emis cu mai bine de un an în urmă.

Numai în acest caz s-ar putea vorbi despre existența unui cadru legislativ menit să susțină "cursul strategic" spre integrarea europeană, lucru care ar obliga factorii de decizie de la Președinție, Parlament și Guvern să acționeze în conformitate cu Strategia de integrare europeană, și nu reieșind din considerente conjuncturiste. Spre exemplu, existența unui cadru legislativ pentru suportul Strategiei de integrare europeană ar reduce dramatic posibilitatea elaborării și implementării pe la "spatele Europei" a unor documente gen "Memorandumul Kozak", care ar exclude în principiu o eventuală aderare a RM la UE.

De asemenea, adoptarea de către Parlament a Strategiei de integrare europeană ar putea avea un impact hotărîtor asupra reformei partidului de guvernămînt. Dacă liderii Partidului Comuniștilor (PC) ar compara sarcinile definite în programul politic al PC cu prevederile Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC) dintre UE și RM, încheiat la 28.11.94, ar observa că multe din prevederile acestor documente se află în contradicție flagrantă. Poate tocmai faptul că liderii marcanți ai PC care fac parte din CNIE și CPIE nu știu ce este prioritar - integrarea europeană sau îndeplinirea programului de partid - generează incoerența dintre declarații și fapte? Drept exemplu servește comportamentul Președintelui Parlamentului, dnei Eugenia Ostapciuc, care doar după aproximativ o lună de la declararea la sfîrștul anului 2002 de către Președintele Voronin a cursului strategic de integrare a RM în UE, afirma în cadrul unei conferințe de presă că "Partidul Comuniștilor își păstrează toate opțiunile din programul electoral, inclusiv cel cu privire la aderarea RM la Uniunea Rusia-Belarus". Aceste inconsistențe provoacă reacții de genul sugestiei delicate a oficialilor din Comisia Europeană adresată autorităților moldovenești pentru ca aceștia înainte de a lansa strategii de integrare în UE să se concentreze mai întîi asupra îndeplinirii prevederilor APC.

În aceste împrejurări este legitimă doleanța reiterată de nenumărate ori de Președintele Voronin în cei doi ani și jumătate de aflare la guvernare de a reforma administrația centrală și politica de cadre a RM pentru a impulsiona apropierea de UE. Baterea pasului pe loc poate avea drept cauză faptul că aceiași reprezentanți ai actualei guvernări - care timp de zece ani după declararea independenței RM, cît s-au aflat în opoziție, au deplîns "dispariția patriei socialiste", identificîndu-și drept scop programatic reedificarea URSS -, sînt îndemnați acum de șeful statului să participe la elaborarea și implementarea Strategiei RM de integrare în UE. Inconsistența politicilor promovate de PC a ajuns să creeze situații comice. Astfel, imediat după întîlnirea Președintelui Voronin cu ambasadorii moldoveni în cadrul căreia le-a fixat acestora sarcini în vederea promovării politicilor integraționiste a RM, îndemnîndu-i să contribuie și la elaborarea Strategiei de integrare a RM în UE, oficiosul Moldova suverană publică un interviu cu Alexei Tulbure, ambasadorul RM la Consiliul Europei, care afirma fără jenă că "în acest an (2003) țara noastră a adoptat Strategia integrării europene, document care determină principalele direcții de dezvoltare a statului în următorii ani". Acest neadevăr spus în public de diplomatul Tulbure ne convinge că efortul de integrare europeană a RM nu depășește încă stadiul unei acțiuni propagandistice lansate din considerente oportuniste. Se poate afirma că anunțata activitate reformistă a partidului de guvernămînt, la fel ca și strategia de integrare europeană, corespund în mare măsură faimosului slogan "Mișcarea este totul, scopul final nimic", lansat de Edurad Bernstein, unul din liderii oportuniști ai Internaționalei a II-a.

În aceste circumstanțe este actual îndemnul Președintelui Voronin exprimat la ultima sa întîlnire din decembrie 2003 cu factorii de decizie: "Sîntem obligați să manifestăm maximă responsabilitate pentru a demonstra UE, întregii societăți și nouă înșine că sîntem capabili să facem față celor mai înalte rigori ale comunității europene și că putem fi acceptați la masa de negocieri pentru aderarea țării noastre la UE". Mai mult, acest îndemn al șefului statului se corelează foarte bine cu afirmația sa din discursul rostit o jumătate de an în urmă la închiderea sesiunii de vară a Parlamentului în iulie 2003: "Dacă ne considerăm politicieni, dacă sîntem gata să răspundem în fața poporului nostru pentru fiecare cuvînt rostit, atunci, cred, a venit timpul să trecem la fapte concrete". Este o parafrază a afirmației lui V.I. Lenin, care spunea că "Sinceritatea în politică, adică în acea sferă a relațiilor umane care nu se referă la o persoană, ci la milioane - sinceritatea în politică este un lucru care poate fi ușor verificat prin corespunderea dintre vorbe și fapte" (v. 32, p. 259). Cuvintele lui Lenin ar trebui să aibă un impact pentru motivarea membrilor PC aflați la guvernare pentru ca aceștia să se angajeze în aprobarea și implementarea strategiei RM de integrare în UE, problema este că acesta considera că "Statele Unite ale Europei sînt imposibile și reacționare în condițiile capitalismului".


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]