![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20040225/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
Disensiuni inerente specificului vieții noastre politice
Un loc aparte în cîmpul de preocupări ale legislatorilor moldoveni l-a ocupat în ultimele două săptămîni examinarea chestiunii privind ridicarea imunității parlamentare a cîtorva deputați creștin-democrați, care se dorește a fi trași la răspundere administrativă pentru pichetarea Ambasadei Federației Ruse, sediului Televiziunii, precum și pentru desfășurarea unor acțiuni de protest neautorizate. Răspunzînd astfel la solicitarea organelor procuraturii, mai mulți deputați comuniști și independenți au votat în două ședințe plenare diferite pentru lipsirea lui Vlad Cubreacov, Ștefan Secăreanu, Valentin Chilat și a președintelui PPCD, Iurie Roșca, de imunitate parlamentară.
Acte legislative
Adoptînd în regim de urgență Legea pentru modificarea legii cu privire la Guvern, la doar două zile de la aprobarea unei hotărîri guvernamentale în acest sens, Parlamentul a decis să reorganizeze Ministerul Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului (MECDT) în două structuri separate: (1) Ministerul Ecologiei și Resurselor Naturale (MERN) și (2) Departamentul Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului (DCDT). Această transformare instituțională se produce după ce Președintele Voronin, participînd la ședința colegiului MECDT, a adus critici serioase la adresa acestui minister, dar și după ce fostul conducător al MECDT, Gheorghe Duca, a fost ales în funcția de președinte al Academiei de Științe a Moldovei, el nefiind mai mult în posibilitatea de a-și exercita atribuțiile de ministru.
Parlamentarii au decis prin Legea pentru modificarea Codului muncii să excludă din acest cod norma care obliga angajatorul solicitant de licență să aibă permisiunea eliberată de organele de protecție a muncii. Inițiativa respectivă a fost promovată în scopul reducerii numărului de acte necesare pentru obținerea licenței și stimulării dezvoltării business-ului mic.
Hotărîrea privind aniversarea a 645-a a statului Moldova instituie marcarea celor 645 ani de la apariția statului medieval Moldova, prin organizarea unor acțiuni de sărbătorire la nivel republican și local a acestui eveniment "de mare însemnătate pentru statornicirea și dăinuirea poporului moldovenesc". Adoptarea acestui act a fost motivată prin necesitatea de a se contribui la consolidarea societății "moldovenești multinaționale", la accelerarea procesului de restabilire a integrității teritoriale și la afirmarea Republicii Moldova pe plan european.
Parlamentul a mai ratificat și un șir de acte internaționale, printre care: (1) Acordul privind comerțul liber între Republica Moldova și Ucraina; (2) Hotărîrea Consiliului șefilor de guverne ale statelor membre ale CSI cu privire la remunerarea muncii în organele comunitare, act care prevede majorarea retribuirii funcționarilor angajați în structurile CSI, pentru a aduce salariile acestora în concordanță cu nivelul de trai general; (3) Statutul Organizației Intra-Europene a Administrațiilor Fiscale, instituție care promovează cooperarea și schimbul de experiență dintre administrațiile fiscale ale țărilor-membre; (4) Convenția de la Stockholm privind poluanții organici persistenți, act ce are menirea de a proteja sănătatea omului și mediul ambiant împotriva influenței negative a poluanților organici persistenți.
Săptămîna trecută a fost adoptată Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la activitatea farmaceutică, prin care au fost interzise comercializarea sau schimbul de medicamente și produse farmaceutice între furnizorii angro. De asemenea, s-a stabilit că importul medicamentelor și produselor farmaceutice se va efectua direct de la producători sau distribuitorii autorizați ai acestora.
Prin alte două hotărîri Parlamentul l-a desemnat în funcția de prim-adjunct al procurorului general pe Valeriu Gurbulea, care a deținut pînă în prezent funcția de secretar al Consiliului Suprem de Securitate de pe lîngă Președintele Republicii Moldova, și a confirmat componența Colegiului Procuraturii Generale.
Remanieri
În ședința sa, din 11 februarie curent, Guvernul i-a eliberat din funcțiile de viceminiștri ai Afacerilor Externe pe Ion Stăvilă și pe Vitalie Slonovschi, totodată înlocuindu-i pe aceștia cu Eugenia Kistruga, fost consilier prezidențial pentru probleme de politică externă, și cu Sergiu Stati, ex-consultant principal al acesteia. Remanierile respective se produc la puțin timp după ce Andrei Stratan l-a substituit în funcția de ministru al Afacerilor Externe pe Nicolae Dudău.
Peste o săptămînă Victor Zlacevschi, reprezentantul organului legislativ moldovenesc în Adunarea interparlamentară a CSI, a fost numit în funcția de ambasador al Republicii Moldova în România. Tot atunci Anatol Dubrovschi, ex-consilier prezidențial pentru problemele culturii, învățămîntului și științei, a fost numit în calitatea de viceministru al Educației, iar Valeriu Lazăr, directorul firmei de consulting "Intelligent Service", a fost desemnat în funcția de ministru adjunct al Economiei.
Hotărîri
Dînd curs deciziei comisiei pentru lichidarea Companiei de Stat "Teleradio-Moldova", Executivul a aprobat la 11 februarie o hotărîre prin care dispune lichidarea acestei companii în vederea reorganizării ei în instituție publică. După ce decizia respectivă va fi reafirmată și de Parlament, va fi interesant a se urmări dacă angajații mai puțin loiali față de actuala conducere a Companiei de Stat "Teleradio-Moldova" vor fi reangajați în slujba noii instituții publice a audiovizualului.
În virtutea obligațiunilor sale asumate față de patronat și sindicate, săptămîna trecută Guvernul a aprobat o hotărîre prin care se prevede asigurarea, începînd cu 1 februarie 2004, a unor salarii tarifare lunare de 440 lei pentru categoria întîi de calificare a angajaților unităților economice cu autonomie financiară și de 360 lei pentru aceeași categorie de calificare pentru angajații din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurărilor obligatorii de asistență medicală, precum și pentru personalul auxiliar din întreprinderile care activează în domeniul agrar. În cazul ultimelor se va admite trecerea graduală la noile salarii tarifare, proces care însă nu va trebui să depășească data-limită de 1 septembrie 2004.
Guvernul a mai aprobat, la 18 februarie a.c., un program care vizează dezvoltarea ramurii farmaceutice în perioada anilor 2004-2006. Programul prevede dezvoltarea științei farmaceutice, extinderea rețelei de aprovizionare cu medicamente a instituțiilor medicale de pe întreg teritoriul republicii, asigurarea calității medicamentelor etc. În cadrul aceleiași ședințe ministerelor de resort li s-au dat indicații ca în timp de două săptămîni să elaboreze un alt plan, realizarea căruia ar permite deschiderea "în fiecare localitate și spital a cel puțin unei farmacii de stat".
Potrivit unui alt proiect de lege se preconizează construcția gazoductului magistral de înaltă presiune Căușeni-Chișinău, cu o lungime de 85 km și cu un cost aproximativ de 25 mln USD. Potrivit autorilor proiectului în cauză, darea în exploatare a acestui gazoduct va spori gradul de securitate energetică a capitalei țării, precum și va permite gazificarea altor 20 de localități din republică.
Guvernul a aprobat, de asemenea, și Regulamentul cu privire la ocuparea prin concurs a funcțiilor publice vacante. Potrivit acestuia, doritorii de a ocupa funcții publice vor trebui să susțină o probă scrisă, care va consta în executarea unor lucrări, teste etc., și un interviu, asumîndu-și totodată obligația de a achita anumite taxe pentru participarea la concurs.
Ședința CNIE
În cadrul unei noi ședințe, din 14 februarie curent, a Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE), prezidată de prim-ministrul Vasile Tarlev, reprezentanții mai multor ministere și departamente responsabile de elaborarea Planului de acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană au avansat propuneri care vizează conținutul acestui document. Aceste propuneri urmează a fi discutate cu experții europeni în cadrul celei de-a doua runde de negocieri pe marginea documentului în cauză, care va avea loc pe 23 februarie la Bruxelles. În acest context, premierul Vasile Tarlev a subliniat, potrivit unui comunicat difuzat de către serviciul de presă al Guvernului, că "în Planul de acțiuni trebuie prevăzute activități de dezvoltare a Strategiei de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei, a Acordului de Parteneriat și Cooperare, colaborării în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est". În opinia prim-ministrului, "direcțiile prioritare în acțiuni ale Moldovei [trebuie să vizeze] deschiderea la Chișinău a Delegației permanente a UE, semnarea acordului asimetric de liber schimb și a celui de stabilizare și asociere, bazat pe cele patru libertăți: libera circulație a mărfurilor, a banilor, a serviciilor și a cetățenilor".
Edificarea unei societăți informaționale
Necesitatea elaborării și implementării unui program național de conectare gratuită la Internet a instituțiilor de învățămînt și a bibliotecilor a fost discutată în cadrul unei ședințe convocate de Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin. În cadrul acestei reuniuni, șeful statului a declarat că "edificarea unei societăți informaționale trebuie să devină o prioritate națională și să se înscrie în contextul eforturilor de integrare europeană a țării noastre. Realizarea opțiunii de integrare europeană depinde în mare măsură de implementarea standardelor europene, în special în domeniile social-economic, educațional, informațional". În acest context, se impun acțiuni cardinale și neordinare pentru asigurarea unui salt calitativ în direcția informatizării societății noastre, Președintele Voronin remarcînd că premisele unor astfel de realizări există.
Șeful statului a pledat pentru elaborarea și lansarea operativă a unui program de edificare a societății informaționale în Republica Moldova, o primă etapă a căruia ar fi conectarea gratuită la Internet, pînă la sfîrșitul anului 2005, a instituțiilor de învățămînt preuniversitar și a bibliotecilor. În acest scop s-a recomandat crearea unui grup de lucru, sub conducerea ministrului Educației, care ar coordona și ar monitoriza procesul de implementare a programului în cauză.
Un nou plan de reglementare transnistreană
La insistența președinției bulgare a OSCE, la 16 februarie misiunea OSCE de la Chișinău a dat publicității planul de reglementare transnistreană elaborat de către mediatori în toamna anului 2003, plan care a fost prezentat părților moldovenească și transnistreană ceva mai devreme potrivit înțelegerilor de la Sofia. Documentul intitulat "Propunerile și recomandările mediatorilor din partea OSCE, Federației Ruse, Ucrainei cu privire la reglementarea transnistreană" nu stabilește un termen exact pentru finalizarea negocierilor sau adoptarea unei Constituții federale, ci vorbește doar la general despre viitoarea structură a statului, a Parlamentului și a modului în care va fi ales Președintele. Astfel, Republica Moldova reunificată ar urma să devină stat federal, cu un singur subiect federal - Transnistria. Subiectul federal va putea părăsi federația în cazul în care Republica Moldova se va alipi la un alt stat sau își va modifica statutul său actual de subiect al dreptului internațional. Planul prevede și o serie de garanții politice, economice, umanitare și militare. Cele din urmă ar urma să fie asigurate de către un contingent internațional de forțe de menținere a păcii cu mandat OSCE. Planul acordă mai multe puteri organelor federale decît cel propus de către Federația Rusă în noiembrie 2003, precum și puteri de control asupra subiecților federali. Prin acest nou document se propune instituirea unui Parlament federal bicameral, a cărui cameră superioară ar fi aleasă potrivit principiului administrativ-teritorial, în timp ce șeful statului ar fi ales fie prin vot direct, fie prin votul Parlamentului.
Cele două părți au prezentat deja mediatorilor propunerile și comentariile lor pe marginea noului plan. Acestea urmează să fie discutate de către mediatori pe 24 februarie la Belgrad, în cadrul unei noi întîlniri trilaterale.
Retragerea munițiilor ruse din Transnistria
Ministrul rus al Apărării, Serghei Ivanov, a declarat în cadrul conferinței anuale a NATO de la Munchen din 6-7 februarie că Rusia ar putea cere renegocierea acordurilor de la Istanbul, în particular a Tratatului adaptat privind Forțele Convenționale din Europa (FACE). Potrivit lui Ivanov, FACE își va pierde capacitatea de a contribui la menținerea stabilității și a balanței de interese în Europa o dată cu apropiata aderare la NATO a șapte noi membri, o parte din care nu au participat la elaborarea FACE. În aceste noi condiții politico-militare Rusia consideră justificată cererea sa de a renegocia termenele de evacuare a trupelor și munițiilor sale din Georgia și Moldova.
Cîteva zile mai tîrziu, ambasadorul Rusiei în Republica Moldova, Iuri Zubakov, declara în cadrul unei conferințe de presă la Chișinău că Rusia și-a îndeplinit integral obligațiile asumate prin FACE în ceea ce privește Republica Moldova, iar contingentul militar rus staționat în Transnistria va fi evacuat imediat ce vor fi create condițiile necesare. Potrivit lui Zubakov, pauza de aproape două luni din procesul de evacuare se datorează unor complicații apărute ca urmare a eșecului planului rus de reglementare transnistreană, precum și ca urmare a nereglementării problemei compensațiilor financiare revendicate de autoritățile transnistrene.
În replică la declarațiile ambasadorului Zubakov, Ministerul de Externe de la Chișinău a difuzat un comunicat în care reamintește că problema soluționării politice a conflictului transnistrean nu poate fi în nici un mod sincronizată cu cea a retragerii armamentului și trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova și îndeamnă Rusia să-și onoreze angajamentele de la Istanbul în mod necondiționat. Potrivit comunicatului, orice legătură între nesemnarea planului Kozak și blocarea procesului de retragere a munițiilor "este contraproductivă soluționării conflictului și poate avea doar repercusiuni negative asupra comportamentului liderilor transnistreni la masa de negocieri".
Această poziție nu pare însă să fie împărtășită și de autoritățile transnistrene, care au declarat recent că doresc ca Rusia să-și mențină prezența militară în regiune pînă la reglementarea definitivă a conflictului dintre Chișinău și Tiraspol.
Disputa în jurul comisariatului de poliție moldovenească de la Tighina (Bender)
Situația în jurul comisariatului de poliție și penitenciarului pentru deținuți bolnavi de tuberculoză de la Tighina, subordonate administrativ Chișinăului, s-a agravat simțitor pe parcursul ultimelor două săptămîni. Autoritățile locale de la Tighina (Bender) insistă de mai mulți ani ca aceste două instituții să fie evacuate din oraș, lucru pe care l-au cerut în mod imperativ din luna august 2003, deconectînd ambele instituții de la rețelele orășenești de alimentare cu energie și apă. Deoarece mai multe runde de negocieri pe marginea acestei probleme în cadrul CUC nu au dus la nici un rezultat, autoritățile locale au recurs săptămîna trecută la o serie de acțiuni de expulzare forțată a comisariatului de poliție moldovenească de la Tighina (Bender). După demontarea geamurilor și ușilor unei părți a blocului în care își are sediul comisariatul, acestea au recurs la demontarea acoperișului blocului, inclusiv a unor birouri ocupate de către comisariat. Deși incidentul nu s-a soldat cu ciocniri violente între lucrătorii comisariatului și echipa de muncitori transnistreni, acesta și-a lăsat amprenta asupra relațiilor și așa tensionate dintre Chișinău și Tiraspol. Ministrul moldovean al Reintegrării a calificat acțiunile autorităților de la Tighina (Bender) drept o încălcare flagrantă a Acordului de încetare a focului din 1992 și o provocare la adresa Chișinăului. Pe de altă parte, Misiunea OSCE din Republica Moldova a chemat autoritățile transnistrene să se abțină de la acțiuni unilaterale care ar putea duce la destabilizarea situației.
Potențiale surse de conflict electoral
Igor Boțan
Pregătirile pentru viitoarele alegeri parlamentare au demarat deja, deși pînă la startul oficial al campaniei electorale a rămas aproximativ un an. Deocamdată, eforturile potențialilor concurenți electorali sînt concentrate asupra dezbaterilor privind viitoarele alianțe electorale și asupra relațiilor dintre putere și opoziție. În aceste condiții rămîne în afara atenției calitatea legislației electorale în baza căreia urmează să fie desfășurate alegerile.
În primul rînd, merită menționat faptul că timpul care a mai rămas pînă la alegeri nu este suficient pentru o revizuire cardinală a legislației electorale. Codul electoral, adoptat în noiembrie 1997 și considerat de către organizațiile internaționale specializate în domeniul electoral drept un document relativ bun în comparație cu legile electorale din țările CSI și cele ale Europei de Sud-Est, în prezent nu mai satisface exigențele referitoare la administrarea alegerilor, procedurile de vot, transparența finanțării campaniilor concurenților, reflectarea campaniei în mass-media etc. Pentru comparație merită menționat faptul că în Federația Rusia legislația electorală este supusă unei revizuiri fundamentale, practic, după fiecare campanie electorală sau ciclu electoral, în timp ce în RM multiplele amendamente la Codul electoral s-au referit preponderent la precizarea normelor existente, crearea unor condiții favorabile grupărilor politice aflate la guvernare și la stabilirea unor impedimente pentru eventualii noi concurenți. În acest sens, spre exemplu, a fost ridicat pragul electoral pentru formațiunile politice de la 4% la 6%, iar apoi, pentru blocurile electorale, pînă la 9% și 12%, în dependență de numărul formațiunilor constituente.
Totuși în timpul care a mai rămas pînă la alegeri ar fi util ca în legislația electorală a RM să fie, cel puțin, introduse amendamentele sugerate de către misiunile observatorilor OSCE. Se știe că reprezentanții fracțiunii Partidului Comuniștilor (PC) lucrează în prezent asupra amendamentelor la Codul electoral, dar nu se știe exact care articole vor fi modificate.
În al doilea rînd, după modificarea Constituției în iulie 2000 și transformarea RM într-o republică parlamentară din Codul electoral a fost eliminat Titlul al V-lea privind alegerile pentru funcția de Președinte. În luna septembrie a aceluiași an a fost adoptată Legea cu privire la procedura de alegere a Președintelui RM, care nu mai este ales în mod direct, ci de către Parlament. Ultima lege a fost adoptată în mare grabă, doar cu cîteva luni înainte de expirarea mandatului Președintelui precedent, de aceea calitatea ei nu a fost testată plenar.
Experiența alegerii actualei componențe a Parlamentului și a celei ulterioare a Președintelui în exercițiu în 2001 nu este tocmai relevantă pentru a admite că pe viitor sînt excluse coliziile de ordin legislativ. Astfel, data alegerii Președintelui fusese fixată pentru 1 decembrie 2000, exact în ziua cînd expirase mandatul de 4 ani al Președintelui în exercițiu de atunci. În conformitate cu prevederile articolului 78(5) al Constituției modificate, eșecul alegerii noului Președinte din două încercări consecutive s-a soldat atunci cu dizolvarea la 31 decembrie 2000 a Parlamentului de către Președintele în exercițiu căruia îi expirase deja mandatul. Deși intervenise vacanța funcției de Președinte (articolul 90(1)) și acesta urma a fi ales "în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța" (articolul 90(4)), de fapt, mandatul lui fusese prelungit cu mai mult de 4 luni, "pînă la depunerea jurămîntului de către Președintele nou ales" (articolul 80(1)).
Acest exemplul se referă la testarea aplicabilității normelor Constituției modificate și a Legii privind procedura de alegere a Președintelui în situația în care termenul expirării mandatul Președintelui diferă substanțial (mai mult de un an) de termenul expirării mandatului Parlamentului. În situația în care expirarea mandatului Parlamentului și cel al Președintelui practic coincid, cum se va întîmpla în 2005, lucrurile nu par a fi la fel de clare din cauza discrepanței dintre normele Constituției modificate și cele ale Legii privind procedura alegerii Președintelui RM.
b) Pericolul cîmpului de manevre prea vast
Pentru a evita potențialele conflicte dintre forțele politice chiar în preajma alegrilor din 2005, merită ca de pe acum să fie precizate cîteva lucruri. Astfel, în conformitate cu prevederile Constituției (articolul 61(3)) și ale Codului electoral (articolul 76) alegerea Parlamentului urmează să aibă loc în 3 luni după expirarea mandatului, iar alegerea Președintelui, în conformitate cu articolul 2(1) al legii respective, urmează să aibă loc cu 45 de zile înaintea expirării mandatului acestuia.
Hotărîrea Curții Constituționale nr.31 din 10.11.1997 stabilește că "durata mandatului Parlamentului începe în ziua alegerilor și încetează după expirarea termenului de 4 ani". Actualul Parlament al RM a fost ales la 25 februarie 2001, de aceea în conformitate cu prevederile Constituției și Codului electoral următoarele alegeri parlamentare ar trebui să fie fixate pentru o zi de duminică, în perioada 26 februarie-26 mai 2005. Pe de altă parte, alegerea Președintelui RM, care și-a început mandatul la 7 aprilie 2001 (ziua depunerii jurămîntului), potrivit legii respective ar trebui fixată în perioada 22 februarie-7 aprilie 2005. Evident, aceste termene ar trebui aduse la un numitor comun, evitînd încălcarea normelor stipulate în Constituție și legislația privind alegerile.
În condiții normale, ținînd cont de faptul că durata mandatelor Parlamentului și Președintelui coincid (4 ani), aceeași componență a Parlamentului ar fi trebuit să poată alege Președintele RM o singură dată. De aceea, dacă se respectă acest principiu, atunci legea privind alegerea Președintelui limitează drastic termenul constituțional de 3 luni pentru alegerea Parlamentului. Astfel, viitoarele alegeri parlamentare ar trebui să fie fixate (aproximativ) pentru perioada 27 februarie-27 martie 2005, pentru a reuși convocarea noii legislaturi a Parlamentului (o lună) și alegerea de către acesta a noului Președinte pînă la 7 aprilie 2005, așa cum prevede legea respectivă. Aceasta ar fi varianta ideală din punct de vedere legal.
Pe de altă parte, principiul exprimat mai sus (o componență a Parlamentului, în condiții normale, alege doar un Președinte) nu este fixat în mod expres nici în Constituție și nici în vreo lege, oferind Parlamentului un vast cîmp de manevră pentru a decide ordinea în care urmează a fi aleși noua componență a organului legislativ și Președintele RM.
Acest lucru poate fi folosit de o fracțiune parlamentară majoritară, inclusiv de cea actuală, sau de o coaliție care nu are certitudinea că după alegerile parlamentare ordinare ar obține o majoritate calificată de 3/5 de voturi necesare pentru alegerea noului Președinte, alegîndu-l pe acesta înainte de alegerile parlamentare în termenele prevăzute de legea respectivă. Într-adevăr, nu există nici un impediment în acest sens. Componență Parlamentului căreia i-a expirat mandatul nu poate modifica doar Constituția și legile organice, putînd însă adopta legi ordinare și hotărîri. Potrivit Legii privind procedura de alegere a Președintelui RM "Parlamentul adoptă o hotărîre prin care confirmă că Președintele RM este ales" (articolului 11). Este adevărat că Curtea Constituțională urmează să valideze rezultatele alegerilor (articolul 79(1)).
c) Concluzii
În principiu, actuala majoritate parlamentară poate fixa data alegerilor parlamentare (sfîrșitul lunii februarie-martie 2005), astfel încît să evite potențialele scandaluri legate de termenele și ordinea desfășurării alegerilor Parlamentului și Președintelui, respectînd stipulările constituționale și cele ale Legii privind procedura de alegere a Președintelui RM.
Totuși experiența țărilor din comunitatea CSI, din care face parte și RM și unde domină aceleași moravuri politice, arată că ispita liderilor politici de a profita de pe urma lacunelor și stipulărilor vagi ale legislației este extrem de mare. Cel mai recent exemplu este cel al Ucrainei, unde Curtea Constituțională a găsit "argumente" pentru a-i oferi Președintelui Kucima posibilitatea de principiu de a candida pentru un al treilea mandat, deși Constituția prevede în mod expres că o persoană poate deține funcția de Președinte doar pe durata a două mandate.
De aceea, cazul menționat mai sus demonstrează că merită să fie înlăturate orice posibilități pentru astfel de ispite, chiar dacă bunele intenții ale actualei majorității parlamentare nu sînt puse la îndoială. Pentru aceasta este nevoie de a modifica doar două articole din Legea privind procedura alegerii Președintelui RM.
1. Articolul 2(1) din legea respectivă ar trebui modificat în redacția: "Alegerile pentru funcția de Președinte al RM se desfășoară în termen de 2 luni de la expirarea mandatului".
2. Articolul 11(2) ar trebui modificat în redacția: "Parlamentul adoptă o lege organică prin care confirmă că Președintele RM este ales".
Argumente:
1. Actuala redacție a articolului 2(1) al Legii privind procedura de alegere a Președintelui RM, care prevede desfășurarea alegerilor "cu cel mult 45 de zile înainte de expirarea mandatului", este arbitrară. Articolul 78(6) din Constituție afirmă doar că "procedura de alegere a Președintelui RM este stabilită prin lege organică". În situația în care Constituția prevede în mod expres ca alegerea Parlamentului să aibă loc după expirarea mandatului acestuia, nu există temei pentru a impune ca alegerea Președintelui să aibă loc înaintea expirării mandatului acestuia.
2. Redacția propusă a articolului 2(1) al legii ar veni în conformitate cu articolul 90 din Constituție care prevede că "în termen de 2 luni de la data la care a intervenit vacanța funcției de Președinte al RM, se vor organiza, în conformitate cu legea, alegeri pentru un nou Președinte". Este important de menționat faptul că vacanța funcției de Președinte care intervine în cazul expirării mandatului nu presupune interimatul funcției (articolul 91), care intervine doar în cazurile demisiei, imposibilității temporare de exercitare a atribuțiilor sau decesului. Din prima parte a acestui comentariu s-a văzut că experiența aplicării normelor Constituției modificate și a Legii privind procedura de alegere a Președintelui RM în 2000 și 2001 presupune că în cazul vacanței funcției de Președinte, cauzată de expirarea mandatului, acesta "își exercită mandatul pînă la depunerea jurămîntului de către Președintele nou ales" (articolul 90(2)).
3. Confirmarea alegerii Președintelui prin lege organică exclude posibilitatea alegerii acestuia de un Parlament al cărui mandat a expirat deja.
Disonanțele latente dintre autorități și producătorii autohtoni
Iurie Gotișan
Anume din această cauză un eveniment, în cadrul căruia Camera de Comerț și Industrie împreună cu Asociația Națională a Producătorilor au dorit să demonstreze potențialul industrial al Moldovei, a arătat mai degrabă că producătorii naționali și Guvernul se află încă în două tabere antagoniste interesele cărora nu sînt identice decît într-o foarte mică măsură.
Deși este ușor de criticat statul pentru politicile sale economice incoerente, trebuie remarcat că și oamenii de afaceri merită "dușuri reci". Pe de o parte, ei doresc cu orice preț ca statul să-i ferească de suflarea concurenței internaționale prin instituirea unui regim comercial protecționist, lucru care a devenit însă destul de problematic o dată cu aderarea Republicii Moldova la Organizația Mondială a Comerțului. Pe de altă parte, mulți industriași mai consideră că ei nu ar fi obligați să răspundă cu o loialitate fiscală mai pronunțată la protecția pe care statul ar trebui să le-o ofere. Este ciudat, de asemenea, că foarte mulți dintre oamenii de afaceri participanți la ședință, în loc să critice ratele înalte ale impozitelor, invocau amenzile prea mari instituite pentru încălcarea legislației economice. Această ciudată atitudine se prezintă ca una patologică în ceea ce privește stilul postsovietic de a face bani, cînd businessmanul "contribuie" la prosperitatea socială prin construirea unei vile personale cît mai somptuoase.
Guvernul, la rîndul său, urmărește instituirea unui control asupra economiei. Putem să mai amintim aici și presiunile care au fost exercitate în ultimul rînd de putere asupra investitorilor străini, dar și unele detalii din programul electoral al Partidului Comuniștilor în care se spune: "scopul final al PCRM este preluarea de către stat a mijloacelor de producere și instituirea unui sistem economic socialist". Acțiunile cosmetice pe care le întreprinde Guvernul pentru a arăta cercurilor de afaceri că "conducerea țării este cu voi" nu pot să taie nodul gordian al economiei moldovenești - amploarea sufocantă a economiei subterane. Spre exemplu, în ultimul raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare se arată că ponderea economiei tenebre în Republica Moldova constituie cca 50% din PIB. Atît oamenii de afaceri, cît și Guvernul sînt conștienți de faptul că ambele tabere sînt vinovate. Primii, deprinși cu faptul că statul este necruțător, nu îndrăznesc să iasă din ilegalitate. Statul, considerînd în mod greșit că impozite mai mari înseamnă și venituri bugetare mai ridicate, nicidecum nu diminuează povara fiscală care de un deceniu încoace este printre cea mai înaltă în categoria țărilor în tranziție.
Ungaria și Polonia, spre exemplu, viitori membri ai UE, vor ispiti investitorii cu cote ale impozitului pe profit reduse sub 20%. Într-un astfel de context extern, cu ce argumente mai poate atrage Moldova capitaluri externe? Pachetul radical de reformă votat recent de Parlamentul slovac a redus atît impozitul pe profit, cît și cel pe venitul persoanelor fizice, la 19%. Modelul cotei unice de impozitare a veniturilor funcționează în Estonia, Letonia, Lituania, Rusia (în această țară se aplică o cotă unică la impozitul pe venit de 13%, angajații nu plătesc contribuții sociale) și Ucraina, iar balticii facînd "oferta fiscală" și mai atractivă prin reduceri suplimentare ale nivelului aplicat. Tendințele de reducere a fiscalității din regiune vor afecta negativ Republica Moldova în atragerea investitorilor dacă nu vom crea și noi un avantaj comparativ.
Taxele și impozitele au scăzut în regiune sub nivelul din Republica Moldova. Iar în această direcție Guvernul va trebui să pregătească și să implementeze măsuri serioase pentru menținerea competitivității economice. Din considerente politice, strategia fiscală a actualului Executiv a eliminat însă exact modelul "magnetului pentru investiții", care funcționează în mai multe state central- și est-europene. Impactul fiscalității excesive este analog unui nivel prea mare al ratei dobînzii, cînd creșterile acesteia din urmă deteriorează bilanțurile întreprinderilor împovărate de datorii. Reducerea nesemnificativă a ratei impozitului pe profit corporativ de la 25 la 22% operată în bugetul pentru anul 2004 este absolut insuficientă pentru a diminua simțitor numărul celora care preferă să activeze "la negru". Deși se pare că înțeleg perfect acest lucru, guvernanții nu riscă să inițieze o revoluție fiscală, temîndu-se să piardă și acea brumă de venituri publice necesare pentru finanțarea politicilor sociale populiste promise în perioada electorală.
Revenind însă la evenimentul care m-a determinat să-mi exprim unele opinii vizavi de situația mediului de afaceri din Republica Moldova, trebuie să constat că problemele ridicate de producători la această expoziție sînt deja bine cunoscute: controlul obligatoriu înainte de expediție (considerat de cei mai mulți ca fiind un impediment principal al progresului în afacerile moldovenești), costurile energetice foarte mari incluse în producția finală și presiunea exercitată de birocrații și controlorii omniprezenti. Cele mai multe dintre aceste probleme au devenit deja cronice, cum ar fi cea a costurilor energetice, dar acest lucru se datorează nu doar învechirii morale și tehnice a infrastructurii electro-energetice, ci și uzării instalațiilor, liniilor de producere și tehnologiilor la cele mai multe dintre întreprinderile industriale prezente la expoziția menționată. Acest lucru a dus la situația paradoxală în care ponderea energiei consumate de industria moldovenească în produsul industrial brut este printre cea mai înaltă din Europa, în schimb nivelul de energie electrică consumată de cetățeni este printre cele mai mici.
Expoziția a decurs sub patronatul premierului Tarlev, care de altfel este și în postura de președinte al Asociației Naționale a Producătorilor. Probabil că mesajul tainic al premierului la această reuniune ar putea fi formulat în felul următor: "am fost și noi oameni de afaceri și ne sînt bine cunoscute problemele producătorilor moldoveni". Este uluitor însă faptul că deși actualul premier a venit în fruntea guvernului din mediul de afaceri, foștii săi colegi nu contestă faptul că anume sub actuala Guvernare tensiunea confruntărilor dintre stat și producător a crescut ca niciodată. Reacția cercurilor de afaceri la intervențiile guvernamentale în domeniul economic nu s-au lăsat prea mult așteptate: în luna ianuarie încasările la bugetul de stat au scăzut vădit față de indicatorul similar din anul trecut.
Deși unul dintre laitmotivele expoziției a fost povara fiscală pe care producătorii autohtoni sînt nevoiți să o suporte, șeful Inspectoratului Fiscal de Stat a declarat într-un recent interviu acordat săptămînalului economic de limbă rusă "Экономическое обозрение" că varianta în vigoare a Codului Fiscal este cea optimă. Așa că, stimați oameni de afaceri, căutați-vă de treabă sănătoși, revoluția fiscală se amînă!
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |