ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20040330/index.shtml


An. II, nr. 27, 30 martie 2004

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

I. Activitatea instituțiilor publice

1. Parlament

1.1. Perioadă de o relativă acalmie

După o perioadă mai tumultuoasă în activitatea forului legislativ, acesta a reintrat în albia unei activități marcate de o relativă acalmie. În condițiile atenuării disputelor de natură politică, discuțiile din cadrul Parlamentului au avut mai curînd un caracter tehnic, vizînd în principal examinarea proiectelor de acte legislative.

1.2 Acte legislative

Legea cu privire la investiții în antreprenoriat stabilește principiile juridice, economice și sociale de organizare și dezvoltare a activității investiționale, drepturile și obligațiile investitorilor, atribuțiile autorităților publice în domeniu, garanțiile pe care le acordă statul investitorilor străini și autohtoni, precum și regimul activității întreprinderilor cu investiții străine.

Actul respectiv mai definește o serie de noțiuni în domeniu, precum cea de "investiții" prin care se are în vedere totalitatea de bunuri active depuse în activitatea de întreprinzător pentru a se obține venit, precizează formele pe care le pot avea investițiile, stabilește principii de realizare a acestora și prevede mecanisme de protejare a lor. În cazul examinării capitolului care se referă la protejarea investitorilor străini, mai mulți reprezentanți ai opoziției parlamentare au exprimat un șir de obiecții, arătînd că normele declarative din legislație nu-și găsesc continuitate într-o politică adecvată față de investitori, invocînd în acest sens cazurile "Union Fenosa", "Farmaco", "Megadat.com", hotelului "Dacia" ș.a.).

În general, Legea nu a introdus garanții și elemente noi de facilitare a activității investitorilor, normele respective urmînd a fi stabilite în legislația fiscală, vamală, cu privire la proprietate etc. Legea adoptată de Parlament va asigura doar reglementarea generală de la care se va porni în realizarea politicii de stat în domeniul investițiilor, politică care, conform legii sus-numite, va fi elaborată și promovată de către Guvernul Republicii Moldova, în special prin intermediul Ministerului Economiei.

Prin Legea privind anularea penalităților și amenzilor întreprinderilor raionale de termoficare Parlamentul a dispus anularea, conform situației de la 1 ianuarie 2004, a amenzilor și penalităților calculate întreprinderilor raionale din sistemul de termoficare. Suma totală a datoriilor față de bugetul public a acestor întreprinderi se estimează la peste 22,5 milioane lei. Tot 22,5 milioane lei constituie amenzile și penalitățile calculate pentru neachitarea acestor datorii.

Un alt act legislativ aprobat de Parlament este Legea pentru modificarea legii cu privire la introducerea și scoaterea din Republica Moldova a bunurilor de către persoanele fizice. Aceasta prevede:

  1. acordarea dreptului persoanelor fizice de a scoate de pe teritoriul Republicii Moldova: bunuri destinate activității comerciale sau de producție a căror valoare în vamă nu depășește suma de 100 000 Euro; obiecte din metale și pietre prețioase produse de agenții economici autorizați, destinate acelorași tipuri de activități și a căror valoare nu depășește în vamă aceeași sumă;
  2. acordarea dreptului persoanelor fizice rezidente în Republica Moldova de a introduce mijloace de transport auto cu termen de exploatare mai mare de 10 ani pe o perioadă de pînă la 45 de zile, în cazul în care nu vor fi plasate în nici un regim vamal. În schimb, se cer respectate următoarele condiții: mijloacele de transport auto trebuie să se afle la evidență permanentă în alte state pe numele persoanei rezidente în Republica Moldova; în contul organului vamal de frontieră să fie depusă o sumă de garanție (în valută națională și/ sau străină) în mărime dublă față de drepturile de import prevăzute pentru plasarea mijlocului de transport auto în regimul vamal de import; după 45 de zile mijloacele de transport auto să fie scoase de pe teritoriul Republicii Moldova, restituindu-se suma garanției depuse.

Legea pentru completarea Codului cu privire la contravențiile administrative introduce un articol nou - Încălcarea legislației cu privire la reprezentarea statului în societățile economice - în cuprinsul codului de față. Articolul stabilește sancționarea cu pedepse pecuniare între 3600 și 54 000 lei pentru: încălcarea drepturilor și intereselor legale ale statului în procesul de constituire, activitate, reorganizare și lichidare a societății, prin care statului i s-ar atribui rolul de participant cu răspundere nelimitată sau suplimentară sau i s-ar diminua cota de participare în capitalul social, în cazul în care legea interzice acest lucru; tăinuirea condițiilor prin care reprezentantul statului deține sau a dobîndit interes patrimonial în societatea economică și n-a anunțat autoritatea de stat abilitată; tăinuirea sub orice formă a informației privind activitatea economică și financiară, a altei informații pe care autoritatea de stat abilitată este în drept să o ceară etc.

O altă reglementare importantă este Legea pentru modificarea unor acte legislative referitoare la activitatea operativă de investigații, portul armelor și licențierea unor genuri de activitate. Aceasta aduce un șir de acte legislative în concordanță cu prevederile noului Cod de procedură penală și cu cele ale Legii privind activitatea particulară de detectiv și de pază.

Dincolo de acestea, Parlamentul a mai ratificat și cîteva acte internaționale, între care:

  1. Convenția Europeană privind transferarea persoanelor condamnate și Protocolul adițional la Convenție;
  2. Convenția între Republica Moldova și Republica Slovacă pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe proprietate;
  3. Protocolul privind încetarea valabilității Acordului cu privire la crearea Uniunii euroasiatice interstatale "Cărbune și metal".

În condițiile în care mai mulți observatori remarcă faptul că în procesul de organizare a CSI au fost transplantate mai multe forme, mecanisme și instrumente utilizate în construcția UE, se cere de menționat că de acum încolo ei vor avea cu un element de comparație mai puțin între aceste două organizații, întrucît Uniunea euroasiatică "Cărbune și metal" din spațiul CSI - similară oarecum cu Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO), care a servit drept piatră de temelie pentru procesul de construcție europeană - și-a încheiat de facto existența.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT.


2. Guvern

2.1. Remanieri

În fruntea Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale (MERN) și a Departamentului Construcții și Dezvoltare a Teritoriului (DCDT), apărute recent după restructurarea fostului Minister al Ecologiei, Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului (MECDT), au fost numiți Constantin Mihailescu și, respectiv, Igor Semenovscher.

Conform altor remanieri de cadre operate de Guvern la 24 martie curent, Igor Semenovscher va fi secundat de Svetlana Dohotaru căreia i s-a încredințat funcția de prim-vicedirector al DCDT. În aceeași zi, Olga Goncearova a fost numită în locul Tatianei Mlecico în funcția de director al Departamentului Relații Interetnice, Ion Dron a fost desemnat în funcția de director al Centrului de Creație Legislativă, înlocuind-o în această calitate pe Parascovia Copacinschi, Aurelian Dănilă a fost demis din funcția de rector al Academiei de Arte, Teatru și Film, iar Iurie Moraru a fost eliberat din funcția de șef al Serviciului de presă al organului executiv. Alte remanieri au vizat numirea lui Adrian Fetescu în calitate de director adjunct al Camerei de Licențiere, precum și desemnarea lui Andrei Neguța, ambasadorul Republicii Moldova în Franța, pentru aceeași funcție în Regatul Spaniei.

2.2 Hotărîri

La 17 martie curent, Guvernul a aprobat o hotărîre prin care a dispus alocarea pe parcursul anului 2004 a 3 500 000 lei pentru efectuarea cercetărilor științifice în cadrul programelor de stat de cercetare-dezvoltare și a 5 315 750 lei pentru realizarea proiectelor de cercetare-dezvoltare și de transfer tehnologic, selectate pe bază de concurs. Guvernul a pus în sarcina Consiliului Suprem pentru Știință și Dezvoltare Tehnologică să elaboreze în termen de o lună Planul Național de cercetare-dezvoltare pe anul 2004, să stabilească în termen de 6 luni metodologia de evaluare a rezultatelor cercetărilor științifice în cadrul programelor de stat, precum și să prezinte pînă la 1 aprilie curent mecanismul de remunerare a persoanelor antrenate în realizarea ambelor categorii de proiecte.

Printr-o altă hotărîre, Executivul a aprobat Regulamentul și structura DCDT, lista instituțiilor, organizațiilor și întreprinderilor de stat subordonate DCDT, precum și cea a societăților pe acțiuni în care pachetul de acțiuni ale statului este administrat de acest departament. Hotărîrea mai stabilește și personalul scriptic al DCDT.

Începînd cu 1 aprilie curent, pensiile achitate din bugetul asigurărilor sociale de stat vor fi indexate cu 22,3 la sută. Pentru stabilirea coeficientului de indexare a fost luată în calcul creșterea, în anul trecut, a indicelui prețurilor de consum cu 15,7% și a salariului mediu pe economie cu 28,9%. Sub incidența acestei reglementări vor intra 623 mii persoane. Reamintim că în 2003 pensiile au fost indexate cu 19,3 la sută pentru mai bine de 618 mii pensionari. Acum valoarea medie a pensiei pe țară este de 217 lei.

La ședința Guvernului din 24 martie a fost propus un proiect de modificare a Legii pentru achiziția de mărfuri, lucrări și servicii pentru necesitățile statului, adoptate la 30 aprilie 1997. Actualul proiect a fost elaborat de Ministerul Economiei, are drept scop perfecționarea și simplificarea procesului de achiziție a mărfurilor, lucrărilor și serviciilor din contul banilor publici, precum și propune descentralizarea mecanismului actual de achiziții publice. Proiectul mai prevede asigurarea publicității pentru desfășurarea licitațiilor publice de către Agenția Națională pentru Achiziții Publice (ANAP). În rest, fiecare beneficiar de stat își va desfășura achizițiile în mod individual, fără aprobarea contractelor de către ANAP.

2.3. Eradicarea corupției

La 19 martie curent, Comisia pentru elaborarea Strategiei Naționale de Prevenire și Combatere a Corupției s-a reunit într-o ședință de lucru, aprobînd proiectele strategiei în cauză și cel al planului de acțiuni aferent acesteia, nu însă fără a avansa cîteva propuneri de modificare și completare a acestor două documente. Modificările și completările propuse vizează, în principal, introducerea în conținutul documentelor respective a unor compartimente noi "care să asigure reprezentanților mass-media condiții necesare pentru desfășurarea jurnalismului de investigare și cu privire la răspunderea materială a organelor de control în cazul cauzării nejustificate a unor prejudicii materiale agenților economici". În continuare urmează, după ce Secretariatul Comisiei va reface textul acestor documente în termen de 5 zile, înaintarea lor pentru a fi aprobate de Parlament.


3. Președinție

3.1. Decret

La aproximativ o lună de la accentuarea de către Președintele Vladimir Voronin a necesității edificării societății informaționale în Republica Moldova, pe 19 martie a fost emis un decret în acest sens. Decretul declară edificarea societății informaționale în Republica Moldova drept una din prioritățile naționale și stabilește patru sarcini pe care le va avea de îndeplinit Guvernul în această direcție. Constituirea Comisiei Naționale pentru Edificarea Societății Informaționale în Republica Moldova și elaborarea, pînă la sfîrșitul anului 2004, a unei strategii, însoțită de un plan de măsuri ce i-ar corespunde - sînt două dintre aceste sarcini.

3.2. Sarcini pentru Academia de Științe

În ajunul adunării generale a Academiei de Științe a Moldovei (AȘM), Președintele Vladimir Voronin a vizitat la 17 martie această instituție întreținîndu-se cu colaboratorii Institutului de Cercetări Economice, Institutului de Filozofie, Sociologie, Politologie și Drept, Institutului de Cercetări Interetnice și Institutului de Genetică. Principalul mesaj cu care a venit șeful statului în fața oamenilor de știință se referă la consolidarea colaborării institutelor Academiei de Științe cu instituțiile publice în sensul utilizării rezultatelor cercetărilor științifice la toate etapele de realizare a politicilor publice.

Calificînd situația științei moldovenești drept catastrofală, Președintele Voronin a subliniat necesitatea restructurării domeniului în cauză și a nominalizat principalele sarcini ale reformării acestuia. Sarcinile vizează: "formarea în țară a unui climat favorabil inovațiilor; /…/ crearea bazei juridice pentru comercializarea rezultatelor activității științifice; /…/ crearea suportului juridic necesar trecerii de la mecanismul deficitar și defectuos al finanțării științei de către stat la sistemul investițiilor de stat în știință și inovație și /…/ crearea de condiții pentru ca ea (știința - n. ADEPT) să interacționeze temeinic cu sistemul de învățămînt". În aceeași ordine de idei, șeful statului a adus la cunoștința audienței și principalele intenții ale autorităților actuale vizavi de reformarea domeniului activității științifice, intenții care se vor putea materializa prin: concentrarea alocațiilor financiare pentru cercetări științifice în sensul utilizării lor numai prin intermediul AȘM; trecerea tuturor instituțiilor cu profil științific în subordinea AȘM; acreditarea științifică a instituțiilor AȘM; modificarea structurii AȘM, astfel încît Consiliul superior pentru știință să devină organul executiv colectiv al AȘM; majorarea salariilor cercetătorilor științifici, precum și prin încheierea unui acord dintre AȘM și Guvern care va statua obligațiile lor reciproce.

3.3. Ședința Colegiului Ministerului Energeticii

Participînd la ședința Colegiului Ministrului Energeticii, Președintele Vladimir Voronin a rostit un discurs prin care a dat de înțeles că este nemulțumit de activitatea acestui minister. Utilizînd sintagme de inspirație figurativă, șeful statului a spus că în condițiile de față Ministerul Energeticii nu poate fi numit altfel decît "dispecerat central", care doar în situația în care va fi reorganizat va putea deveni un "stat-major" al ramurii. Ca să poată pretinde la un astfel de calificativ, ministerul în cauză va trebui, în opinia Președintelui, să se ocupe în mod prioritar de: modernizarea sistemelor de distribuție a energiei; reducerea cheltuielilor de producție; diminuarea pierderilor de energie; implementarea consecventă pe parcursul următorilor 3 ani a Strategiei dezvoltării capacităților generatoare de electricitate în vederea asigurării securității energetice depline a Republicii Moldova; descentralizarea sistemului de încălzire etc.


II. Politici economice

1. Politica monetar-creditară

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a Republicii Moldova a decis, printr-o hotărîre din 26 martie 2004, menținerea ratelor dobînzilor la nivelul stabilit la 4 decembrie 2003. Potrivit oficialilor de la Banca Națională, această decizie a fost adoptată ținînd cont, în principal, de dinamica indicatorilor macroeconomici, a ratei inflației și a principalilor indicatori monetari.

Totodată, rata de bază anuală a dobînzii a fost stabilită la nivelul de 14 la sută și este aplicată la refinanțarea băncilor comerciale prin intermediul operațiunilor REPO de achiziționare a hîrtiilor de valoare de stat și a bonurilor de trezorerie pe un termen de două luni. Rata dobînzii la facilitatea de lombard, la creditele overnight și depozitele atrase de BNM de la băncile comerciale au rămas la același niveluri - 16 la sută, 17 la sută și, respectiv, 3 la sută. Rata dobînzii la creditele pe termen lung (peste cinci ani) constituie 11,5 la sută.

2. Sectorul bancar

În anul 2004 volumul achizițiilor de valută străină în numerar de la populație continuă să fie cu mult peste volumul vînzărilor. În ianuarie băncile comerciale au cumpărat cu 24,7 milioane USD în numerar mai mult decît în decembrie 2003. În februarie diferența a fost de 30,3 milioane USD. Totodată, în ianuarie 2004 instituțiile financiar-bancare au achiziționat 9,3 milioane Euro, iar în februarie - 6,6 milioane Euro. Pe parcursul anului 2003 pe conturile curente ale băncilor au intrat, ca urmare a diferenței de vînzare și cumpărare, 302 milioane USD și 103 milioane Euro. Tendințele care se reliefează în sectorul bancar arată că în anul curent aceste intrări pe contul băncilor vor fi cu mult mai mari. Aproximativ ? din achizițiile de valută de la bănci au fost procurate de către Banca Națională pentru a completa rezervele valutare. Dacă la începutul anului rezervele valutare nete constituiau 159,83 milioane USD, apoi la sfîrșitul lunii februarie acestea se cifrau la 176,69 milioane USD. Rezervele valutare brute se estimează actualmente la 310,91 milioane USD și acoperă 2,2-2,3 luni de import. O asemenea modificare rapidă a activelor Băncii Naționale a condus în mod clar la o creștere substanțială a bazei monetare (M0). Iar potrivit evoluției principalilor indicatori monetari, se presupune că la sfîrșitul primului trimestru al acestui an rezervele valutare ale BNM vor fi în jur de 320 milioane de USD.

3. Politici comerciale

În anul 2003 volumul producției fabricate în zonele economice libere (ZEL) a depășit de 1,5 ori nivelul atins în anul precedent. Mai mult de 75% din producție a fost exportată. Potrivit rezultatelor de anul trecut, rezidenții zonelor economice libere au transferat la buget 64,9 milioane lei. Zonele economice libere constituie un instrument eficient al politicii investiționale promovate de stat. Factori de decizie din cadrul Ministerului Economiei susțin că ZEL joacă un rol important în economia regiunilor. Astfel ZEL "Valcaneș" a transferat la buget 5,6 milioane lei, ceea ce reprezintă 48% din încasările în bugetul raional. O situație similară este prezentă și în raionul Taraclia unde este prezentă ZEL "Tvardița". Investițiile nete plasate în această zonă pe parcursul anului trecut au constituit 51,3 milioane USD.

4. Privatizare

Guvernul a anunțat un nou concurs investițional pentru vînzarea a 99,97% din acțiunile întreprinderii "Nis-Struguraș". La concursul precedent, anunțat anul trecut, a participat doar compania rusă "Parom" din Moscova. În aceste condiții, privatizarea combinatului de vinuri a fost amînată. Aceasta s-a produs pe motivul neîndeplinirii de către investitor a obligațiilor asumate și stipulate în contractul de privatizare a combinatului. Potrivit oficialilor din Guvern, contractul a fost reziliat în legătură cu faptul ca SA "Parom" asumîndu-și obligația să achite pentru fabrica moldovenească 1,5 milioane USD sub formă de investiții n-a efectuat plata în termenul semnat de ambele părți și prevăzut de legislația în vigoare.


III. Transnistria

1. Chișinăul cheamă la reluarea negocierilor în format pentagonal

În cadrul unei conferințe de presă ținute la Chișinău la 16 martie ministrul Reintegrării Vasile Șova a solicitat mediatorilor să fixeze o dată exactă pentru reluarea negocierilor în format pentagonal. Potrivit ministrului Șova, perspectivele reluării negocierilor sînt reale, dar necesită eforturi suplimentare. El a îndemnat mediatorii din partea Rusiei, Ucrainei și OSCE să inițieze consultările necesare pentru convocarea unei întîlniri pentagonale la sfîrșitul lunii martie, potrivit înțelegerilor de la Belgrad.

Vasile Șova a reiterat îngrijorarea Chișinăului față de acțiunile unilaterale ale administrației transnistrene și care sînt îndreptate spre destabilizarea situației din regiune și tensionarea relațiilor cu Chișinăul, referindu-se la incidentele din jurul comisariatului moldovean de poliție de la Tighina (Bender) și la situația școlilor românești din regiunea transnistreană. În acest sens, Șova a declarat, citat de "Basa-press": "Sînt vizibile simptome ale unei situații de criză, care ar putea fi prevenită prin reluarea negocierilor în cel mai larg format. /.../ Dacă însă eforturile noastre vor rămîne fără rezultat, va fi, probabil, necesară convocarea unei ședințe speciale a Consiliului Permanent al OSCE de la Viena".

Pe de altă parte, William Hill, Șeful Misiunii OSCE de la Chișinău, declara ceva mai tîrziu că Tiraspolul tergiversează în mod nejustificat procesul de relansare a negocierilor în format pentagonal. Potrivit lui Hill, autoritățile transnistrene refuză sub diverse pretexte solicitările repetate ale OSCE de a fixa o dată exactă la care reprezentanții Tiraspolului ar fi disponibili să participe alături de reprezentanții Chișinăului și cei ai mediatorilor la o nouă ședință în format pentagonal.

2. Alegerile din Rusia și prioritățile "politicii externe" ale Transnistriei

"Politica externă a Transnistriei rămîne neschimbată și este orientată istoric spre legături prioritare cu Rusia și Ucraina. Susținerea și fortificarea acestor legături reprezintă prioritățile noastre strategice", declara la 22 martie liderul transnistrean Igor Smirnov, citat de agenția oficială de presă de la Tiraspol, "Olvia-press", în cadrul unei conferințe de presă convocată pentru a face bilanțul anului politic 2003 și a schița prioritățile politicii externe pentru 2004. Smirnov le-a mulțumit celor două state pentru desfășurarea operațiunii de menținere a păcii în regiune și pentru contribuția la procesul de reglementare transnistreană, exprimîndu-și speranța că și în continuare acestea vor juca un rol determinant atît în procesul de reglementare, cît și în cel de reconstrucție postconflictuală.

Fermitatea tonului declarațiilor lui Smirnov nu poate fi disociată de rezultatele alegerilor prezidențiale de la Moscova. În ajunul acestora Smirnov s-a întîlnit la Moscova cu Președintele rus Vladimir Putin, cu care a abordat și subiectul reglementării transnistrene, iar în ziua scrutinului propriu-zis Smirnov îndemna Rusia să-și intensifice rolul de putere ce asigură "pacea și securitatea" în Transnistria. Tot atunci Smirnov chema la permanentizarea prezenței militare ruse în regiune și la accelerarea procesului de dobîndire a cetățeniei ruse de către locuitorii transnistreni. În aceste condiții, este ușor de înțeles contextul pledoariilor Tiraspolului pentru reglementarea definitivă și echitabilă a relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol, precum și pentru consolidarea juridică a statalității transnistrene pe arena internațională.

3. Procesul de evacuare a munițiilor rusești din regiunea transnistreană

O încărcătură de circa 100 de tone de obuze de artilerie și mine rusești a fost evacuată din regiunea transnistreană în noaptea de 24 spre 25 martie. Aceasta este prima încărcătură de muniții rusești evacuate din Transnistria în acest an, după o pauză de trei luni. Purtătorul de cuvînt al Misiunii OSCE din Moldova, Claus Neukirch, a confirmat expedierea încărcăturii, dar a precizat că experții militari ai Misiunii nu au asistat la încărcarea transportului, ci au fost admiși numai în ultimul moment la depozit. Neukirch a mai declarat că autoritățile rusești nu au precizat data la care vor transporta următoarea încărcătură.

4. Planul Kozak în atenția comunității internaționale

Ambasadorul Stephen Pifer, asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA, aflat într-o vizită oficială la Moscova, și-a exprimat convingerea că în urma vizitei la Washington din aprilie curent a viceministrului rus de Externe, Veaceslav Trubnikov, planului rusesc de reglementare transnistreană, cunoscut și ca Planul Kozak, "i se poate induce energie nouă". Potrivit agențiilor rusești, citate de "Basa-press", diplomatul american a mai declarat că Rusia ar trebui să-și asume o parte din vină pentru eșecul Planului Kozak, deoarece acesta prevedea participarea unui contingent de 2000 militari ruși la operațiunea de menținere a păcii, și nu a 300 sau maximum 500 de militari așa cum anunțase Rusia anterior în cadrul consultărilor cu demnitari europeni.

Cu referință la același Plan Kozak, ediția electronică a ziarului moscovit "Nezavisimaia Gazeta" a publicat la 25 martie un comentariu semnat de analistul politic german Aleksander Rahr. Potrivit acestuia, planul elaborat de către unul dintre politicienii cu cele mai mari perspective din anturajul Președintelui Putin, Dmitri Kozak, este un model de recuperare a fostelor republici sovietice. Astfel, afirma Rahr, modelul confederativ elaborat pentru Moldova, în caz de succes, ar fi fost propus și Georgiei, apoi Armeniei și Azerbaidjanului, iar transformarea fostelor republici sovietice în state confederative ar fi dus în timp la transformarea CSI într-o cvasiconfederație. Analistul german presupune că Rusia se va opune oricăror inițiative internaționale de pacificare în fostul spațiu sovietic, iar atîta timp cît Occidentul nu va deschide ușa Uniunii Europene și a NATO pentru georgieni, moldoveni și ucraineni, influența Rusiei în acest spațiu va fi în creștere. Astfel, concluzionează Rahr, "soarta parteneriatului dintre Rusia și Occident în timpul celui de-al doilea mandat prezidențial (al lui V. Putin - n. ADEPT) va fi decisă nu în saloanele diplomatice din Bruxelles, Washington, Londra, Roma sau Berlin, ci în punctele fierbinți ca Batumi, Suhumi și Tiraspol".


IV. Relații externe

1. Integrarea europeană

Potrivit comunicatelor de presă difuzate de MAE la începutul acestui an, la mijlocul lunii martie ar fi trebuit să aibă loc ultima rundă (a III-a) de negocieri pe marginea Planului de Acțiuni RM-UE. Aceasta însă a fost amînată pentru o vreme, fapt care le-a determinat pe unele instituții media să avanseze ideea că procesul de negocieri a fost întrerupt. Ceva mai tîrziu, Ambasada Marii Britanii, după o întîlnire a mai multor diplomați europeni cu ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, a difuzat un comunicat de presă în care precizează că "nici o întrerupere nu a survenit în procesul de negocieri. /…/ La această etapă, țările membre ale UE și cele care aderă trec în revistă rezultatele discuțiilor avute pînă în prezent cu toate statele partenere implicate în programul Europa Extinsă pentru a determina acțiunile de viitor. Obiectivul principal este obținerea unui rezultat clar și pozitiv al discuțiilor privind planurile de acțiuni, inclusiv cel pentru Republica Moldova".

Chintesența acestei precizări a fost confirmată și de surse din cadrul MAE, care au mai presupus că data ultimei runde de negocieri va fi stabilită fie pentru sfîrșitul lunii martie, fie pentru începutul lunii următoare, după care autoritățile moldovene vor trebui să finalizeze Planul de Acțiuni, astfel încît să fie posibilă prezentarea lui la Bruxelles pînă în luna mai curent.

2. GUUAM

În capitala Azerbaidjanului, orașul Baku, a avut loc reuniunea coordonatorilor naționali din țările GUUAM, Republica Moldova fiind reprezentată la această întrunire de Sergiu Stati, ministru adjunct de Externe. Potrivit agenției RIA "Novosti", citată de "BASA-press", în cadrul reuniunii au fost abordate mai multe probleme, între care: dezvoltarea structurii interne a GUUAM, realizarea acordurilor semnate pînă în prezent de membrii organizației, colaborarea acestui aranjament regional cu alte state etc.


V. Studii, analize, comentarii

Foc asupra statelor-majore!
Igor Boțan

1. Context

Deși acțiunile întreprinse de opoziție în vederea constituirii unor coaliții preelectorale nu inspiră optimism, totuși guvernanții au declanșat o campanie masivă de dezbinare și defăimare a acesteia.

Aceasta fiindcă, așa slabă și răzlețită cum este, opoziția revendică alternanța la guvernare într-o perioadă de deteriorare a situației social-economice legate de majorarea semnificativă a prețurilor la agenții energetici și la produsele alimentare. Lucrurile menționate se produc pe fundalul risipei finanțelor publice de pe urma creșterii îngrijorătoare a costurilor de întreținere a aparatului birocratic ca urmare a revizuirii sistemului de administrație publică locală.

Politicile economice ale guvernanților au un impact negativ și asupra imaginii externe, a climatului investițional din RM. În acest sens este simptomatic că recent 10 ambasadorii și reprezentanți din SUA, țările UE, instituțiile financiare internaționale, Consiliul Europei s-au văzut nevoiți să-și exprime în public îngrijorarea față de strangularea activității companiilor private din RM. Mai mult, gestul solidar al diplomaților străini intervine la scurt timp după escapada agresivă a aparatului prezidențial la adresa șefului misiunii OSCE din RM.

S-au deteriorat grav relațiile cu principalii parteneri externi, inclusiv Rusia, Președintele căreia, Vladimir Putin, preferînd de curînd să discute despre perspectivele soluționării conflictului transnistrian cu liderul separatist, Igor Smirnov, și nu cu Președintele RM, Vladimir Voronin.

Toate aceste lucruri au loc după alegerile locale din anul trecut care au arătat că ratingul PC era într-o ușoară descreștere în condiții economice și politice mult mai favorabile. Dacă tendințele respective se vor păstra, atunci PC riscă să nu poată acumula la viitoarele alegeri parlamentare numărul necesar de voturi pentru menținerea întregii puteri de stat. În aceste circumstanțe singurele surse care pot asigura succesul PC sînt: utilizarea factorului administrativ și menținerea opoziției în stare fărîmițată și frustrată.

De aici rezultă și sarcinile pe care și le-a trasat PC. Ele au fost enunțate chiar de Președintele Voronin la una din plenarele partidului încă în vara anului trecut. Atunci, referindu-se la "Alianța "Moldova Noastră"" (AMN), șeful statului afirma: "Pentru noi ar fi de neiertat să stăm cu brațele încrucișate și să așteptăm pînă cînd oponenții noștri politici vor începe a se certa. Capacitatea lor de a se uni împreună în momentele critice o pot subaprecia doar oamenii naivi din punct de vedere politic, iar naivitatea politică totdeauna e pasibilă de pedeapsă". Referindu-se recent la PPCD, șeful statului a fost mult mai explicit, spunînd că această formațiune "urmează a fi neutralizată".

Aceste afirmații sînt, de fapt, îndemnuri la acțiuni. În acest sens, actuala situație din RM se aseamănă cu cea din China, cînd Marele Cîrmaci Mao a lansat în ajunul plenarei PC din 1966 lozinca: "Foc asupra statelor-majore", după care detașamentele de așa-ziși "hunveibini" înarmați cu citatele lui Mao au purces la neutralizarea oponenților acestuia. Ca urmare, numai în Comitetul Central al PC chinez au fost "neutralizați" 90 din cei 170 de membri.

2. Tehnici

Actualii propagandiști din mass-media de stat și cea afiliată partidului de guvernămînt din RM acționează la fel. Comportamentul lor induce reacții de răspuns, mai ales din cauza faptului că mass-media de stat n-ar trebui sub nici o formă să se implice în războiul informațional dintre partidul de guvernămînt și cele de opoziție. Dimpotrivă, se poate constata că atacurile mass-media de stat la adresa opoziției sînt metodice și coordonate pentru a obține un efect maxim în ridiculizarea, defăimarea și dezorientarea ei.

Spre exemplu, după ce guvernarea le-a intentat liderilor PPCD dosare penale pentru organizarea protestelor neautorizate, mass-media de stat îi atacă sistematic, prezentîndu-i drept un grup de extremiști pentru faptul că protestează împotriva neîndeplinirii de către Federația Rusă a obligațiilor de evacuare a munițiilor și trupelor de pe teritoriul Transnistriei, separat de RM și controlat de cetățeni ai Rusiei. Este interesant că atitudinea autorităților Rusiei față de cetățenii săi - adică față de liderii separatiști de la Tiraspol, care au uzurpat puterea pe o parte a teritoriului RM și cărora li se acordă susținere și încurajare, lor oferindu-li-se și tot felul de înalte distincții - contrastează mult cu atitudinea autorităților RM față de cetățenii săi care protestează împotriva unei astfel de stări de fapt. Efectul este că celor acuzați în permanență de extremism li se reduce dramatic cîmpul de manevră în procesul de formare a coalițiilor.

Pe de altă parte, în cazul celor trei copreședinți ai AMN se urmărește dezbinarea lor printr-un tratament diferențiat. În acest sens, copreședintele AMN Veaceslav Untilă este ridiculizat îndelung și în unison de către aceleași mass-media de stat pentru niște afirmații fără vreo relevanță deosebită sau pentru faptul că a lucrat cîndva în poliția rutieră.

În același timp, altui copreședinte al AMN, Dumitru Braghiș, deși este și el ridiculizat pentru afirmații făcute tocmai cu 4 ani în urmă, i se oferă generos posibilitatea de a-și împărtăși prin intermediul mass-media de stat aspirațiile sale social-democrate, scoțînd astfel în evidență lipsa unității de idei din cadrul AMN. Recentul tratament preferențial la care a fost supus Braghiș, precum și declarația unuia dintre membrii importanți ai AMN privind o eventuală părăsire a formațiunii de către aripa social-democrată, condusă de Braghiș, au generat zvonuri precum că acestuia i s-ar fi propus recent să-l înlocuiască pe Vasile Tarlev în funcția de prim-ministru. Zvonurile de acest gen subminează dramatic capacitatea AMN de a deveni un centru de atracție stabil pentru constituirea unui puternic bloc electoral. Ele au la bază faptul că Braghiș își exprimase cu diferite ocazii dorința de a rămîne în funcția de prim-ministru după victoria PC în alegerile parlamentare din 2001.

Cel de al treilea copreședinte al AMN, Serafim Urechean, este în permanență atacat foarte dur. Atacurile sistematice și coordonate la adresa lui au început acum doi ani. Atunci, după anunțarea alegerilor locale anticipate (anulate ulterior printr-o hotărîre a Curții Constituționale), presa de stat a republicat un articol defăimător la adresa lui Urechean, în care acesta era învinuit de corupție și de alte lucruri obscure. În paralel, TV de stat a pus pe post un reportaj despre copiii străzii, învinuindu-l pe Urechean că ignoră problemele acestora, spre deosebire de Președintele Rusiei, Vladimir Putin (?!), care își propusese în acea perioadă să soluționeze problema copiilor străzii în țara sa. De asemenea, Urechean a fost prezentat drept o persoană conservativă, care nici măcar nu are o opinie despre piesele muzicale ale celei mai populare formații din RM "Zdop și Zdup", în timp ce Președintele Voronin tocmai le conferise membrilor acestei trupe distincții de stat.

Pentru Serafim Urechean, care pînă la acel moment era răsfățatul presei de stat, de serviciile căreia chiar a abuzat în campania electorală din 1999, a fost primul semnal că actuala guvernare nu-l agreează și că ar dori substituirea lui din funcția de primar de Chșinău, deși, inițial, Urechean se arăta cooperant cu guvernarea comunistă. În conformitate cu afirmațiile lui Urechean, un an mai tîrziu, în 2003, șeful statului i-ar fi propus un post de ambasador numai să nu candideze la funcția de primar al municipiului Chișinău.

De atunci primarul de Chișinău este menținut în permanență în vizorul propagandiștilor din mass-media de stat, care acționează cu insistență și regularitate în vederea discreditării imaginii personale și a capacităților manageriale. Recent a fost făcută publică informația precum că sînt practic finalizate cîteva dosare penale care i-au fost intentate lui Urechean și anturajului acestuia. Ba mai mult, presa guvernamentală a lansat ipoteza, bazată pe cercetările preliminare ale unei comisei speciale, precum că "mafia pîinii", care și-ar fi propus să submineze actuala guvernare prin majorarea prețurilor la produsele de panificație și pe care Președintele Voronin a identificat-o chiar în cadrul recentei ședințe a Consiliului Superior de Securitate, ar fi condusă de Serafim Urechean.

La toate acestea, se adaugă impedimentele de ordin administrativ care i se creează cu aceeași regularitate. Ultima declarație a fracțiunii comuniste din consiliul municipal, care deține jumătate din mandatele de aleși locali, despre trecerea în opoziție intransigentă față de primar, promite desfășurarea unei noi faze de perpetuare a confruntării dintre partidul de guvernămînt și liderul AMN.

3. Posibile consecințe

Ținînd cont de comportamentul autorităților în campania electorală din anul trecut, cînd au fost arestați cîțiva candidați la funcții de primar, care după alegeri au fost eliberați, ne putem aștepta la acțiuni similare și pe viitor. Astfel, în cazul unei eventuale coalizări a opoziției, considerate periculoase pentru actualii guvernanți, dosarele intentate liderilor PPCD și lui Serafim Urechean ar putea fi utilizate, spre exemplu, pentru a-i condamna cu suspendarea condiționată de executare a pedepsei, încît opoziția să fie decapitată chiar în preajma alegerilor prin interzicerea includerii liderilor nominalizați în listele de candidați.

Evident, un astfel de tratament al liderilor opoziției induce stări de nervozitate și suspiciune în relațiile reciproce. În plus, este greu de presupus că în astfel de condiții liderii opoziției se pot ocupa de "construcția de partid" sau de constituirea blocurilor electorale printr-un dialog eficient cu potențiali parteneri din formațiunile cu o pondere mai mică.

Este adevărat că și fără hărțuirea guvernanților acțiunile liderilor AMN chiar generează destule confuzii. Astfel, pentru constituirea anunțatei coaliții sub egida AMN era suficient să fie deschis un cadru de dialog cu o singură condiție, și anume ca participanții să nu facă declarații necoordonate pînă la terminarea negocierilor sau pînă la părăsirea definitivă a acestora. În mod normal, principiile de bază pentru coalizare și algoritmul listei de candidați urmau să fie formulate pe parcursul negocierilor. AMN însă a pus din start condiții privind algoritmul constituirii listei de candidați în care figurează criterii precum numărul de partide care au fuzionat cîndva. Drept urmare, guvernanților li s-a sugerat să verifice modalitatea de constituire a AMN prin fuziune, descoperind că pînă în prezent această procedură nu a fost finalizată, deși a trecut aproape un an. După acest caz potențialii parteneri de coaliție nu-și pot face iluzii despre potențialul de organizare al AMN.

Nici comportamentul potențialilor parteneri de coaliție ai AMN nu pare a fi prea inspirat. Ei își demonstrează nemulțumirea față de condițiile apriorice înaintate de AMN prin intermediul conferințelor de presă în cadrul cărora anunță despre imposibilitatea coalizării. Este exact ceea ce confirmă că "focul asupra statelor-majore" ale opoziției își atinge țintele. Mai mult, elementele opoziției riscă să se angajeze într-un "schimb de focuri" între ele, lucru care se profilează în presa afiliată PPCD și AMN și care ar fi de mare utilitate pentru strategii guvernamentali.

Urmează să vedem ce regrupări de forțe vor avea loc. Deocamdată, se poate afirma că opoziția riscă să se confrunte cu o criză de timp pentru a reuși să se regrupeze, să se coalizeze și să se lanseze pentru a fi recunoscută drept forță organizată și competitivă de către alegători.


Consecințele unei crize de amploare
Iurie Gotișan

Ultimele evenimente legate de criza făinii ne face să intuim, în baza experienței anterior acumulate, că majorarea prețurilor la pîine în viitorul apropiat este inevitabilă. Cu certitudine, scumpirea în cauză se va prezenta ca un fenomen care îl afectează pe fiecare. Mai mult, în cazul produselor alimentare este deosebit de acut impactul creșterii prețurilor asupra celor mai sărace categorii de cetățeni. Statistica oficială arată că cheltuielile pentru produse alimentare dețin peste 70% din bugetele gospodăriilor sărace. Iar pîinea este, după cum se știe, unul din produsele alimentare de bază, cererea pentru care rămîne relativ constantă chiar și la variații semnificative ale prețului. Prin urmare, orășenii vor trebui să reducă alte cheltuieli, inclusiv cele pentru achitarea serviciilor comunale, pentru a păstra mai mult sau mai puțin constant nivelul consumului alimentar. În asemenea condiții, este de la sine înțeles că sporirea prețurilor pentru pîine va afecta cele mai sărace categorii ale populației.

Era clar încă din luna octombrie a anului trecut că creșterea prețurilor va fi de neevitat, pentru că costurile de producție au sporit în mod spectaculos. Dacă dorim în general să avem producători de pîine, trebuie să acceptăm o rentabilitate, cel puțin, minimală pentru ei. Mai mult ca atît, ținînd cont de amploarea cu care a crescut prețul pentru făină și de deficitul continuu de grîu alimentar pe piața internă ne putem aștepta ca creșterea precedentă a prețurilor la pîine să nu fie și ultima. Totodată oficialii guvernamentali de politică economică erau și sînt la curent cu aceste realități. În asemenea condiții, apare întrebarea: trebuie ca populația să fie anunțată din timp despre preconizata creștere?

Pe de o parte, este evident că o creștere anunțată a prețurilor ar declanșa o agitație în piețe și magazine. Guvernarea trebuia să anunțe încă de la sfîrșitul perioadei de recoltare că în condițiile noastre creșterea prețurilor va fi inevitabilă, doar că aceasta ar trebui să se producă treptat, astfel încît cetățenilor să li se acorde timpul necesar pentru identificarea unor alternative consumiste. Creșterea prețurilor la pîine, operată în luna noiembrie 2003 de societatea pe acțiuni "Franzeluța", a fost urmată de un veritabil șoc social. În dependență de tipul pîinii, prețurile au sporit cu 30-60%. Iar asortimentul de pîine prețul căruia, conform afirmaților producătorului, nu a fost modificat, cu greu putea fi găsit în vînzare.

Evenimentele tensionate care s-au produs în ultima vreme între principalii producători de pîine și structurile guvernamentale, care de altfel imprimă și un pronunțat substrat politic, sînt notorii și prin faptul că pentru prima dată celebra promisiune electorală a guvernării de a reduce prețul pîinii a fost compromisă atît de dur de realitatea economică. Se știe că oficialii guvernamentali promiteau că prețurile pentru pîine vor rămîne constante încă cîteva luni, indiferent de condițiile de pe piață. Este adevărat că statul a încercat să controleze nivelul prețurilor, dar acest fapt nu este compatibil cu principiile economiei de piață unde prețurile se stabilesc în funcție de cerere și ofertă. Or, acum este evident că condițiile de pe piață sînt mai puternice decît voința politică a guvernării. Actualmente rezerva de grîu a Republicii Moldova constituie 30 mii tone, cantitate care este suficientă pînă la 15 aprilie curent. Cantitatea de grîu recoltată în anul 2003 a fost de 10 ori mai mică comparativ cu cea din 2002 și a constituit doar 102 mii tone. Pe fundalul evoluțiilor negative din sectorul agricol, este greu de spus care vor fi posibilitățile Moldovei de a se descurca fără ajutor extern.

Lucrurile ar putea fi agravate și de faptul că creșterea prețului la pîine creează premisele economice și psihologice necesare pentru creșterea prețurilor la alte produse alimentare. Un mare producător de lactate din Moldova deja a anunțat revizuirea grilei de prețuri pentru produsele sale. Ne putem aștepta că în următoarele cîteva luni, dacă prețurile la pîine nu vor reveni la nivelul precedent, să asistăm și la creșterea altor prețuri, în așa fel încît să se restabilească nivelul prețurilor relative la principalele produse alimentare.

Însă pe lîngă probabilitatea alinierii celorlalte prețuri la prețul nou pentru produse de panificație, există și riscul declanșării unei spirale inflaționiste. Sindicatele vor solicita revizuirea acordurilor de muncă, iar protestele sociale și grevele cu pretext economic ar putea să se intensifice. Pentru atenuarea dezechilibrelor interne, Guvernul ar putea fi nevoit să renunțe la achitarea calendaristică a datoriilor externe în scopul majorării pensiilor și subvențiilor nominale însă fără acoperiri financiare temeinice, ceea ce va agrava încă mai mult dezechilibrele externe.


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]