ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20040414/index.shtml


An. II, nr. 28, 14 aprilie 2004

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Transnistria

Relații externe

Studii, analize, comentarii

I. Activitatea instituțiilor publice

1. Parlament

1.1. Ajun de sărbătoare

În perioada 29 martie-11 aprilie curent Parlamentul s-a întrunit în cadrul unei singure ședințe plenare. A doua ședință, planificată pentru sfîrșitul săptămînii trecute, a fost suspendată în vederea eludării confruntărilor în ajunul Sfintei Sărbători de Paști după ce fracțiunea majoritară comunistă a optat pentru excluderea din programul de activitate pentru acea zi a tradiționalelor interpelări adresate Guvernului, decizie cu care deputații creștin-democrați n-au fost de acord.

1.2. Acte legislative

Legea pentru aprobarea Titlului VII "Taxele locale" din Codul fiscal determină procedura și principiile stabilirii, modificării și anulării taxelor locale, cotele lor maxime, modul de achitare a acestora și criteriile de acordare a înlesnirilor fiscale.

Prin noțiunea de "taxe locale" urmează a se înțelege plățile obligatorii în bugetul unității administrativ-teritoriale. Sistemul impozitelor locale va cuprinde taxe de piață (20%); balneare (1%); pentru parcarea autovehiculelor (10%); pentru amenajarea teritoriului (40 lei anual/ salariat); pentru unitățile comerciale și prestare servicii (3600-9000 lei anual); pentru dreptul de a presta servicii de transportare a călătorilor (500-1700 lei); pentru cazare (5%); pentru aplicarea simbolicii locale (0,1%); de organizare a licitațiilor și loteriilor (0,1%); de amplasare a publicității (5%); de la posesorii de cîini (9-90 lei).

Se cere de amintit că Guvernul a propus inițial reducerea numărului de taxe locale existente, deputații acceptînd doar excluderea celor pentru efectuarea filmărilor și pentru dreptul de a vinde în zona vamală. Legea va intra în vigoare începînd cu 1 ianuarie 2005, dată pînă la care va funcționa actuala lege cu privire la taxele locale.

Legea privind procedura publicării și republicării actelor normative în "Monitorul oficial" stabilește procedura publicării și republicării în "Monitorul oficial" a actelor normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale, precum și cea a rectificărilor care se operează în aceste acte. Astfel, se stabilește că autoritățile publice emitente remit actele sale Agenției "Moldpres" în copie certificată prin aplicarea sigiliului emitentului pe fiecare pagină. Remiterea spre publicare se întocmește printr-un demers oficial care este semnat de către conducătorul emitentului sau persoanele special desemnate în acest scop. Retragerea actului remis pentru publicare va urma aceeași procedură.

Legea mai stipulează că întîrzierea publicării, republicării sau rectificării cauzată de nerespectarea obligațiilor prevăzute în cuprinsul acesteia va atrage răspunderea disciplinară a persoanelor responsabile de efectuarea măsurilor respective.

De asemenea, a fost adoptată și Legea pentru ratificarea Convenției dintre Republica Moldova și Bosnia și Herțegovina pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit și pe proprietate. Convenția prevede evitarea dublei impuneri pentru impozitele: pe venit; pe bunuri imobiliare; pe profitul întreprinderilor; pe proprietate; pe venitul din drepturile de autor, patente și inovații tehnice.

Convenția are la bază principiile nediscriminării, simplității decontărilor și dinamizării antreprenoriatului.

Prin Legea pentru modificarea Programului de privatizare din categoria obiectelor destinate privatizării au fost excluse Centrul auto specializat "Nistru-Tavria" și fabrica de fermentare a tutunului din orașul Ceadîr-Lunga.


2. Guvern

2.1. Remanieri

Aleksandr Bannikov, ex-viceprimar al municipiului Chișinău, a fost desemnat la 31 martie în funcția de director general al Departamentului Privatizării (DP). Se cere de amintit că această funcție a fost vacantă aproximativ un an de zile, timp în care principalele atribuții de conducere au fost exercitate de vicedirectorul DP, Mihail Cibotaru, căruia, tot la 31 martie, Guvernul i-a acceptat cererea de demisie.

2.2 Hotărîri


3. Președinție

3.1. Întrevedere cu Președintele Greciei

Președintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu omologul său elen Constantinos Stephanopoulos, care s-a aflat între 29-30 martie într-o vizită oficială la Chișinău. Potrivit serviciului de presă al Președinției, principalele subiecte abordate în cadrul reuniunii au vizat în fond conflictul transnistrean, problema cipriotă și procesul de integrare europeană. În acest context, dl Voronin s-a declarat favorabil unei soluționări a contenciosului cipriot conform planului ONU, în timp ce omologul său elen a reafirmat disponibilitatea țării sale de a susține sub diverse forme Republica Moldova în procesul de integrare europeană.

Cu prilejul acestei vizite, între Republica Moldova și Grecia au fost semnate trei documente: Acordul privind evitarea dublei impuneri și a evaziunilor fiscale; Acordul bilateral privind transporturile aeriene și Protocolul interguvernamental privind securitatea socială, protecția socială și piața muncii - ultimul urmînd a constitui baza pentru semnarea unui nou acord care ar presupune legalizarea cetățenilor moldoveni aflați la muncă în Grecia.

Vladimir Voronin și Constantinos Stephanopoulos au participat, în cadrul celei de-a doua zi de aflare a înaltului oficial elen la Chișinău, la un forum economic la care au participat peste 40 de oameni de afaceri din Grecia și peste 100 de businessmeni moldoveni. În discursul de inaugurare a lucrărilor acestui forum, Președintele Voronin a realizat o caracterizare sumară a situației economice din Republica Moldova și a enumerat mai mulți factori care, în opinia lui, fac țara sa atractivă pentru investiții, între care: creșterea economică; stabilitatea politică și socială; existența "Coridorului 9", care leagă Țările Baltice de Grecia; accesul pe diferite piețe prin intermediul acordurilor de comerț liber cu statele CSI și cu majoritatea celor din cadrul PSESE; calitatea Moldovei de membru al OMC; cadrul legislativ, menționînd că Legea cu privire la investiții asigură companiilor locale și celor străine tratament nediferențiat în problemele licențierii, aprobării și achiziționării; forța de muncă calificată etc. De asemenea, au fost elucidate și nișele de pe piața moldovenească susceptibile să asigure rentabilitate economică, cît și alte oportunități de investiții în economia Republicii Moldova.


II. Politici economice

1. Politici investiționale

Ministerul Economiei a prezentat investitorilor străini în Republica Moldova noua Lege cu privire la investiții în activitatea de întreprinzător, adoptată în lectură definitivă la 18 martie curent. "Noua lege stabilește reguli clare, stabile și transparente pentru investitorii strategici, locali și străini, evitînd discriminarea între aceștia", a declarat ministrul Economiei, Marian Lupu. Legea prevede egalarea în drepturi a investitorilor locali și celor străini, elaborarea unor noi politici investiționale în condiții de transparență.

Legea în cauză prevede garanții ce vor fi acordate de către stat investitorilor împotriva exproprierii investițiilor sau altor acțiuni similare, achitarea despăgubirilor în valuta în care a fost efectuată investiția. Organul executiv abilitat cu implementarea politicii investiționale și coordonarea activităților de atragere a investițiilor în Republica Moldova este Ministerul Economiei. În context, Marian Lupu a declarat că în prezent Guvernul elaborează un proiect de modificări la legislația fiscală și vamală în vederea acordării unor facilități investitorilor și a chemat atît investitorii străini, cît și cei locali să participe mai activ la procesul de elaborare a legislației.

2. Comerț exterior

Departamentul Statistică și Sociologie a anunțat un deficit comercial pentru primele două luni ale anului 2004 de 55,2 milioane USD, deficit care este în creștere cu 29,8% în comparație cu perioada similară a anului precedent. Potrivit datelor oficiale, producția destinată exportului a crescut cu 33,6%, în timp ce importurile au sporit cu 32,5%.

Creșterea schimburilor comerciale la acest început de an, îndeosebi cu țările Europei Centrale și de Vest, nu a fost în stare să atenueze cîtuși de puțin dinamica balanței comerciale. În anul 2003, potrivit ultimelor date ale Băncii Naționale, deficitul balanței comerciale a înregistrat un nivel record de 666 milioane USD(!) în toți acești ani de transformări economice. În opinia mai multor experți în economie, majorarea în continuare a salariilor și a transferurilor de valută ale cetățenilor Republicii Moldova aflați la muncă peste hotare conduce la creșterea puternică a consumului intern, care de fapt reprezintă în cele din urmă o creștere a prețurilor sau a inflației.

Dacă în anul 1999 moldovenii angajați la "negru" sau legal peste hotare au transferat 90,2 milioane USD, apoi în anul 2003 transferurile curente, evaluate oficial de BNM, au fost de circa 375 milioane USD. Fără îndoială că o bună parte din transferurile private se efectuează prin canale nonbancare care nu pot fi luate ușor în calcul, dar care se estimează a fi mult mai mari decît cele pe care le oferă datele oficiale. Potrivit unor experți, acestea s-ar cifra în jur de 650 milioane de dolari. Într-un recent comunicat de presă al BNM se spune că în primele două luni ale anului curent achizițiile de valută de la persoanele fizice s-a dublat în comparație cu perioada similară a anului precedent.

În următorii trei ani deficitul comercial își va menține tendința de creștere și va reprezenta peste 25% din produsul intern brut, a declarat recent Vasile Mămăligă, prim-viceministrul Economiei.

Guvernul estimează pentru anul 2004 o creștere a exportului cu 14% sau cu 1020 milioane USD în valori nominale și o majorare a importurilor cu 9% sau cu 1632 milioane USD.


III. Transnistria

1. Procesul de negocieri politice

Autoritățile moldovene au chemat Consiliul permanent al OSCE să întreprindă măsuri suplimentare în vederea reluării procesului de negocieri în problema transnistreană. Cererea a fost înaintată de către ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Șova, pe motiv că prevederile protocolului semnat la Belgrad în februarie curent, potrivit căruia la sfîrșitul lunii martie urma să fie convocată o nouă ședință în format pentalateral, nu au fost respectate. Ministrul Șova a ținut să constate că partea moldovenească a îndeplinit recomandările mediatorilor și și-a prezentat propunerile pe marginea documentului politic de bază elaborat sub egida OSCE toamna trecută. Anterior, Șeful Misiunii OSCE de la Chișinău, William Hill, acuza partea transnistreană de tergiversarea, sub diverse pretexte, a reluării negocierilor în format pentalateral.

2. Patrimoniul militar rus din Transnistria

Noul ministru de Externe al Federației Ruse, Serghei Lavrov, a reiterat în cadrul reuniunii neformale a miniștrilor de Externe a Consiliului Rusia-NATO, din 2 aprilie, de la Bruxelles, poziția Rusiei precum că sincronizarea ratificării Tratatului adaptat cu privire la Forțele Convenționale în Europa (FACE) cu finalizarea retragerii trupelor și armamentului rusești din Georgia și Republica Moldova este nejustificată. Potrivit stenogramei conferinței de presă susținută de ministrul rus la sfîrșitul reuniunii, publicată pe pagina de Internet a ministerului rus de Externe, Lavrov a declarat următoarele: "Acordul privind FACE este un document ce impune obligații juridice. În paralel, Rusia și-a asumat anumite angajamente privind evacuarea patrimoniului nostru din Transnistria și coordonarea cu Georgia a problemelor în legătură cu modul și termenul retragerii bazelor noastre militare. Se poartă negocieri privind patrimoniul nostru. Acolo a mai rămas numai paza depozitelor de armament. Dacă ar fi s-o eliminăm, atunci depozitele ar putea fi furate, iar armamentul ar putea nimeri și în Europa. Dacă evacuarea patrimoniului ar depinde numai de noi, atunci el de mult n-ar mai fi fost în Transnistria. Din păcate, aceasta depinde, inclusiv, de poziția autorităților transnistrene. Și despre aceasta colegii noștri din OSCE știu prea bine. Au fost propuse soluții care ar permite deblocarea situației, cu atragerea autorităților Republicii Moldova. Dacă acestea ar fi funcționat, atunci problema ar fi fost reglementată. Lucruri similare s-au mai întîmplat, atunci cînd, cu mîini străine, a fost dinamitată posibilitatea de a ajunge la un acord politic între Moldova și Transnistria".

În același timp, Colin Powell, Secretarul de Stat al SUA, a declarat, citat de presa internațională, că principala condiție pentru aderarea a noi state membre la FACE o constituie evacuarea trupelor și armamentului rusești de pe teritoriul Georgiei și al Republicii Moldova.

La rîndul său, Secretarul General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, aflat în vizită la Moscova, a refutat încercările Moscovei de a delimita problema ratificării FACE de cea a prezenței militare în Georgia și Moldova. Jaap de Hoop Scheffer și-a exprimat speranța că Tratatul FACE va intra în curînd în vigoare, precizînd în același timp că evoluțiile vor depinde de tratativele Rusiei cu Georgia și Republica Moldova pe marginea prezenței sale militare în aceste două state.


IV. Relații externe

1. Extinderea NATO

La 2 aprilie curent, la sediul NATO de la Bruxelles au fost arborate drapelele a încă 7 state europene (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia), acest act simbolic consemnînd cea mai mare extindere a acestei organizații. Constituită din alte raționamente, decît cele pentru care există astăzi, NATO și-a extins umbrela sa de securitate pînă la Prut, Republica Moldova devenind astfel, via România, vecina celei mai puternice alianțe politico-militare de pe glob.

Cu această ocazie, MAE al Republicii Moldova a făcut o declarație, a cărei text este apreciat contradictoriu de mai mulți lideri politici și de opinie, întrunind o varietate de calificative, de la unul realist și echilibrat, pînă la unul lipsit de relevanță și anost.

În declarație se arată că "extinderea Alianței Nord-Atlantice este rezultatul proceselor de integrare politică, economică și de securitate care au loc pe continentul european în ultimul deceniu". În continuare se spune că "ținînd cont de obiectivele declarate ale Alianței, există speranța că extinderea NATO va contribui la stabilitatea și prosperitatea întregii Europe", precum și că "luînd în considerație neutralitatea prevăzută de Constituție, țara noastră va coopera în continuare cu Alianța în domeniile de interes comun, utilizînd în mod special mecanismele Parteneriatului pentru Pace".

Extinderea NATO a servit drept un alt prilej pentru a fi articulată o dată în plus ideea renunțării Moldovei la principiul neutralității permanente, invocîndu-se exemplul țărilor candidate la integrarea în UE, cu excepția Ciprului și Maltei, care, urmînd cursul integrării europene, și-au asigurat mai întîi un loc sub umbrela de securitate a NATO. În acest context, se cere de amintit că doar trei dintre actualele state membre ale UE - Austria, Irlanda și Norvegia - nu sînt și membre ale NATO. Islanda însă este singura țară europeană membră NATO, fără a avea și calitatea de membru al UE sau de candidat la integrarea în UE.

2. Programul de vecinătate Moldova-România

La 1 aprilie curent, concomitent la Iași și Chișinău și-a ținut lucrările seminarul "Programul de vecinătate Republica Moldova-România și Documentul comun de programare". În cadrul acestui seminar au fost examinate prioritățile care vor fi incluse în Documentul comun de programare (DCP), ce reprezintă un prim-pas în procesul de elaborare a Programului de vecinătate Moldova-România. DCP este un document-cadru care va stabili sarcinile, evalua avantajele și riscurile implementării unor proiecte deja existente și viitoare în cadrul Programului de vecinătate Moldova-România. Programul în cauză, lansat în contextul recentei politici a UE "new neighborhood", va avea drept scop susținerea dezvoltării economice și sociale durabile în zonele de frontieră, conlucrarea în vederea reacționării la provocările comune, asigurarea unor frontiere eficiente și sigure, promovarea acțiunilor culturale și sociale etc.


V. Studii, analize, comentarii

Competiția de idei pentru binele public
Igor Boțan

În ultima vreme viața politică din RM este dominată de competiția de idei a liderilor principalelor partide politice. Nu încape îndoială că drept imbold pentru competiția de idei a servit efortul de coalizare a forțelor politice în vederea participării la alegerile parlamentare programate pentru 2005. Deocamdată, este greu de evaluat dacă ideile enunțate clarifică ofertele politice sau, dimpotrivă, complică și mai mult lucrurile, care stau în felul următor:

"Alianța «Moldova Noastră»"

Unul dintre liderii politici care a dat startul competiției de idei este Serafim Urechean, primarul de Chișinău, copreședinte al "Alianței «Moldova Noastră»" (AMN). El a publicat acum două luni pe paginile ziarului "Moldavskie vedomosti" (nr. 619) un articol programatic intitulat "Moldova trebuie să aibă neapărat un vis", care ulterior ar trebui să se transforme într-o "idee națională integratoare" cu denumirea de "Proiectul european".

Serafim Urechean consideră că "cei trei ani de guvernare a Partidului Comuniștilor (PC) au fost ani pierduți" pentru RM, el se întreabă retoric: "oare autoritățile nu înțeleg că prietenia cu Rusia nu este o derivată a conjuncturii politice sau economice, ci este o alegere istorică a Moldovei?". Potrivit lui, scopul strategic "alfa și omega mișcării noastre înainte - este integrarea europeană, aderarea RM la UE". Pentru realizarea "visului Moldovei" autoritățile ar trebui să evite pendularea între Est și Vest, acceptînd "calea de mijloc" a bunelor relații atît cu Vestul, cît și cu Estul. Acest lucru i-ar permite RM să devină o "Elveție a Balcanilor" prin valorificarea avantajelor oferite de amplasarea geografică a țării. "Calea mijlocului de aur" semnifică în concepția lui Urechean "integrarea organică a RM în spațiul comerțului liber din Europa de Sud-Est", precum și în "spațiul economic unic din CSI", format de Rusia, Ucraina, Kazahstan și Belarus.

Ceva mai tîrziu ștafeta inițiativelor programatice a fost preluată de un alt copreședinte al AMN, Dumitru Braghiș, care a publicat în revista "Săptămîna" (nr. 587) un articol intitulat "Sistemul". Articolul se referă la faptul că înainte de a purcede la realizarea unei "idei naționale integratoare" este necesară o diagnosticare a regimului politic din RM. În acest sens, el afirmă: "nu am conștientizat niciodată că sîntem ostaticii unui SISTEM", care funcționează după formula: bani, frică, minciună. "Partidele constituite de noi au fost din start incapabile să depășească instinctul autoconservării, iar singurele valori pe care le recunoșteam erau banul și frica". Potrivit lui Braghiș chiar și Președintele Vladimir Voronin este ostatic al Sistemului, funcționarea căruia este asigurată de către așa-zișii "soldați ai Sistemului", scopul cărora este parazitarea pe corpul societății. Metodele "soldaților Sistemului" se reduc la coruperea instituțiilor statului.

Soluția propusă de Braghiș se conține în afirmația: "astăzi clasa politică trebuie să-și regrupeze forțele, indiferent de locul aflării ei - pe dreapta, pe centru sau pe stînga eșichierului politic. Trebuie să elimine din rîndurile sale soldații Sistemului". Aceste lucruri sînt enunțate de unul dintre cei mai eficienți prim-miniștri ai RM, care a reușit timp de aproximativ un an și jumătate cît s-a aflat la guvernare (1999-2001), în lipsa unui suport stabil în Parlament, să obțină o creștere economică, prima după colapsul financiar din 1998 din Rusia, care a afectat grav economia RM. Tot Braghiș a reușit în mare parte să soluționeze problema arieratelor la plata pensiilor și salariilor. Cu toate acestea, el folosește persoana a treia plural pentru a-și exprima ideile, creînd impresia că articolul, publicat doar cu două săptămîni înainte de Paști, este un îndemn la pocăință. Este interesant că doar peste două zile după apariția articolului lui Braghiș a fost publicat articolul de pocăință "Criza liberalismului în Rusia" semnat de faimosul oligarh rus, Mihail Hodorkovski, întemnițat la Moscova. Curioasă coincidență, care poate fi un indicator că în spațiul CSI elitele intră în "zodia pocăinței". Dacă e așa, atunci liderii partidelor politice din RM au răspuns la îndemnul de pocăință prin lansarea chiar în ajunul sărbătorilor religioase a unor documente partinice ce vizează binele public.

Partidul Social-Democrat

Săptămîna trecută liderii Partidului Social-Democrat (PSD) au lansat "Manifestul social-democrat". PSD respinge categoric retorica anticomunistă. Oferta lor este edificarea unui stat bazat pe doctrina socialismului democratic, care ar înlocui "capitalismul sălbatic promovat de toate guvernările" anterioare. Manifestul este menit să propună societății repere pentru identificarea unei "idei naționale unificatoare", altele decît cele ale AMN. Aluzia lor este clară - nu e nevoie de inventarea "căii de mijloc", este suficient ca în RM să fie implementat modelul social-democrat care a fost unul de succes în Europa Occidentală.

Social-democrații pun la îndoială originalitatea ideilor programatice ale celor doi copreședinți ai AMN: a) ideea lui Serafim Urechean privind transformarea RM într-o "Elveție a Balcanilor" fusese lansată și anterior, în toamna anului 2001, de către consilierii Președintelui Voronin. Este adevărat că ultimii intenționau să facă acest lucru jucînd pe contradicțiile dintre Est și Vest, în timp ce Urechean propune explorarea avantajelor unor bune relații cu unii și cu alții; b) propunerea de a urma "calea de mijloc" prin combinarea "alegerii istorice a RM - Rusia" cu "scopul strategic - aderarea la UE", de asemenea, poate fi atribuită Președintelui Voronin, care a propus în octombrie 2002 integrarea CSI-ului în UE; c) că sîntem ostatici ai unui Sistem cunoaștem de mult - din lucrarea "Ostaticii" publicată mai bine de 10 ani în urmă de către fostul Președinte al RM, Petru Lucinschi; d) cunoaștem de mult și formula de funcționare a Sistemului, a cărui ostatici sîntem, chiar de la actualul șef al statului, Vladimir Voronin care, încă pe vremurile cînd Partidul Comuniștilor se afla în opoziție, afirma că funcționarea Sistemului era liber convertibilă după principiul: bani-putere-bani.

Din acest punct de vedere, contribuția lui Dumitru Braghiș la descrierea Sistemului se reduce la precizarea faptului că după victoria PC în 2001 Sistemul se bazează nu doar pe "bani și putere", ci și pe "frică și minciună".

Partidul Popular Creștin Democrat

Liderii PPCD continuă să insiste asupra constituirii unui singur bloc electoral de opoziție anticomunist, deși speră tot mai puțin că realizarea acestei opțiuni este posibilă. Săptămîna trecută creștin-democrații au demonstrat că se caracterizează nu doar prin atitudini anticomuniste, cromatica viziunilor PPCD fiind mult mai diversă. Astfel, potrivit lor, "doctrinele moderne bazate pe tradiția iudeo-creștină oferă o viziune organică asupra omului și a lumii, care plasează persoana umană în centrul preocupărilor societății guvernate spiritualmente de Dumnezeu". Această "concepție umanistă oferă o relație de complementaritate și unitate organică între bărbați și femei". Pentru a traduce în practică aceste idei PPCD a adoptat o decizie referitoare la "promovarea în viitorul Parlament al RM pe listele sale electorale a 50% bărbați și 50% femei, aceștia urmînd să fie înscriși pe lista de candidați succesiv, unul după altul.

Eventuala formațiune "Rusia Mare"

Acum cîteva săptămîni, redacția revistei de limbă rusă "Kommersant Plus" s-a angajat benevol să devină centrul de coalizare a unei noi formațiuni politice de orientare prorusească. Acțiunea este desfășurată sub genericul "Rusia Mare". Pentru aderarea la noua formațiune au fost invitați: Partidul Socialist, Partidul Socialiștilor, Mișcarea social-politică "Ravnopravie", Mișcarea obștească "Pro-Moldova". De asemenea, au fost invitate formațiuni neînregistrare de către Ministerul Justiției, precum filiala Partidului Național Bolșevic din Rusia, Noii Comsomoliști etc. Drept suport ideologic pentru eventuala formațiune servește antiglobalismul. În acest sens, potențialii aderenți ai "Rusiei Mari" critică vehement relațiile autorităților RM cu UE, SUA și instituțiile finanțatoare internaționale.

Ei pledează pentru independența și suveranitatea RM, viitorul căreia este integrarea cu Estul. În opinia lor valorile occidentale nu sînt adecvate pentru RM, ele fiind prezentate drept pseudo-valori. Principala țintă a atacurilor sînt liderii PC, care în opinia aderenților "Rusiei Mari" au revizuit ideile socialiste, comuniste și cele de parteneriat strategic cu Rusia, vehicularea cărora în campania electorală din 2001 le-a asigurat victoria absolută, pe care PC a folosit-o pentru îmbogățirea clanului aflat la guvernare și a celor afiliate guvernării. Cel mai mare "păcat" al actualilor guvernanți este considerat refuzul de a semna așa-zisul "Memorandum Kozak" de soluționare a conflictului transnistrean prin federalizarea RM.

Unul din scopurile pragmatice este atragerea votanților PC, mai ales a celor vorbitori de limbă rusă, de partea "Rusiei Mari". Ei consideră drept realistă convertirea de partea lor a aproximativ 40% din electoratul PC.

Partidul Comuniștilor

Ca o replică la strădaniile liderilor partidelor de opoziție de a propune soluții de alternativă sau de a formula o "idee națională integratoare", pentru realizarea căreia cetățenii le-ar oferi un mandat de exercitare a puterii de stat, sună titlul interviului exclusiv acordat de către șeful statului revistei "Mîsli" (vezi "Comunistul" nr.411): "Puterea nu se dă - puterea se cucerește". Fără îndoială, Președintele Vladimir Voronin nu are rivali în domeniul cunoașterii "anatomiei puterii". El lasă să se înțeleagă că formațiunea pe care o conduce are nevoie de puterea de stat doar pentru a o transforma în "putere a poporului". Potrivit lui, actualul program al partidului (în proces de revizuire), care este "sublimat" în lozinca: "Republica, Puterea poporului, Socialismul", nu a fost realizat complet. Aceasta fiindcă în cei trei ani de guvernare a PC a fost nevoie de a construi "verticala puterii" fără de care puterea de stat nu poate fi transformată în "putere a poporului" prin intermediul sovietelor.

Totuși șeful statului a ținut să scoată în evidență realizările PC în cei trei ani de guvernare: "suveranitatea, independența, democratizarea politicii interne și externe". El se întreabă retoric: care partid a eliminat pericolul lunecării RM spre regimul prezidențial autocratic, transformînd-o într-o republică parlamentară; care forță politică a izbăvit Moldova de sistemul administrativ monstruos al județelor, revenind la raioane care apropie puterea de cetățeni; dar care partid a inițiat sistemul de măsuri pentru conceperea în țara noastră a societății civile"? Răspunsul ar trebui să fie evident.

Președintele Voronin a oferit și un mecanism de realizare a "puterii poporului" prin plasarea în fața primăriilor, după exemplul autorităților Romei Antice, a unor panouri pe care să fie înscrise promisiunile electorale. El s-a arătat încredințat că dacă la alegerile pentru funcția de primar de Chișinău din anul trecut ar fi învins candidatul PC, Vasile Zgardan, atunci în fața primăriei din Chișinău neapărat ar fi fost instalat un astfel de panou.

Pentru că primăria este responsabilă de plasarea publicității, primarul de Chișinău, Serafim Urechean, considerat principalul oponent politic al PC, ar putea face un gest prietenos, împăciuitor, dînd ascultare sugestiei șefului statului și instalînd un panou cu promisiunile sale electorale în fața primăriei. Iar în semn de susținere a ideii transmiterii puterii poporului prin intermediul "verticalei puterii" ar putea instala și un panou similar cu promisiunile electorale ale PC în fața Președinției. Dacă s-ar proceda așa, atunci ar prinde contururi îndemnul lui Dumitru Braghiș de unire a tuturor forțelor de pe eșichierul politic moldovenesc în favoarea binelui public, rivalitatea dintre partide urmînd să aibă loc doar în competiția de realizare a promisiunilor electorale. Inițiativa respectivă ar putea fi susținută de către societatea civilă, născută prin efortul și inițiativele Partidului Comuniștilor, după cum afirmă șeful statului. Acest lucru ar putea fi realizat chiar în cadrul Pactului Social, lansat de acum doi ani de către Președintele Voronin.

În loc de concluzii

Dintre partidele cu o anumită pondere la competiția de idei pentru binele public nu au participat Partidul Democrat (PD) și Partidul Social-Liberal (PSL), lucru care limitează posibilitatea tragerii unor concluzii pertinente. Totuși se cunoaște că aceste partide sînt angajate în negocieri cu AMN în vederea constituirii unui bloc electoral.

Din păcate, liderii PSL, care au faima unor buni polemiști și specialiști în diagnosticarea viciilor sociale, s-au putut angaja doar în activități de desolidarizare de afirmațiile unuia din vicepreședinții formațiunii, Nicolae Dabija, care a publicat în revista "Literatura și arta" (nr. 3057) articolul "Rusoacele-2". Articolul cu pricina a fost calificat, practic, în unanimitate de către liderii politici din RM drept unul xenofob. Din acest punct de vedere, se poate afirma că, deocamdată, în RM unitatea viziunilor partidelor poate avea loc doar pentru negarea unor atitudini sau idei. Este trist să se constate că o astfel de oportunitate a fost oferită clasei politice moldovenești tocmai de către PSL, considerat la momentul constituirii sale în 2001 drept un partid al noilor speranțe și un simbol al reînnoirii clasei politice moldovenești.


"Boom-ul investițional": asocierea capitalului bancar cu întreprinderile din sectorul real al economiei
Iurie Gotișan

Pe fundalul discuțiilor cu caracter economic din Republica Moldova a fost trecută cu vederea o noutate legislativă. Este vorba de intrarea în vigoare a Legii cu privire la grupurile financiar-industriale. La prima vedere, pare a fi o lege foarte bună, o dată ce își declară drept scop înviorarea procesului investițional în economie și crearea unor ramuri de producție competitive. Pentru aceasta, legea dorește să asigure asocierea capitalului bancar cu întreprinderile din sectorul real al economiei.

În același timp, acum două săptămîni Parlamentul a votat în a doua lectură Legea cu privire la investițiile în activitatea de antreprenoriat. Scopurile declarate de promotorii legii, în general, sînt similare celei cu care am început acest material, adică de a îmbunătăți climatul investițional în Moldova. În particular, au fost făcute declarații că Legea prevede garanții că investițiile nu vor fi expropriate și naționalizate. Legea nu a fost încă publicată, de aceea comentarii pot fi făcute doar numai pe marginea declarațiilor oficiale. De aceea, vom încerca în continuare o analiză mai amplă a Legii cu privire la grupurile financiar-industriale care, la prima vedere, pare a fi să funcționeze.

Care însă au fost premisele care au condus la adoptarea legii? De la bun început s-ar părea că totul este clar. Producătorul autohton, separat de sectorul bancar prin dobînzile mari la creditele contractate, nu poate asigura volumul necesar de investiții în economie. Pentru comparație, volumul investițiilor totale efectuate anul trecut în economia națională se estimează la circa 75 milioane dolari, adică de trei ori mai puțin decît volumul anual al traficului de droguri care se realizează prin Republica Moldova. Cineva din deputații fracțiunii majoritare a Parlamentului argumenta că noua lege a fost necesară anume pentru îmbunătățirea climatului investițional. Considerăm însă că legea provoacă mai multe întrebări decît dă răspunsuri. Iar efectele ei scontate pot trece din categoria celor economice în a celor politice.

În Republica Moldova există deja un grup financiar-industrial înregistrat în conformitate cu Legea cu privire la întreprinderi și antreprenoriat din 1995. Dar de vreme ce actualul cadru juridic a permis activitatea unui grup financiar-industrial, nu este clar pentru ce a mai fost necesară o lege specială? Era mult mai simplu, credem, dacă se făceau modificări de rigoare în Legea cu privire la întreprinderi și antreprenoriat, și în Legea instituțiilor financiare.

Este foarte ciudată și procedura înregistrării grupurilor financiar-industriale. Astfel, în conformitate cu articolul 11 din lege, pentru a fi înregistrat, grupul trebuie să prezinte, alături de alte documente, și așa-numitul proiect de organizare, constînd dintr-o notă explicativă și din argumentarea tehnico-economică a oportunității de constituire a grupului. Acest proiect urmează să fie expus unei expertize efectuate de către unele autorități de stat. Însă, în conformitate cu legea, acestea pot refuza înregistrarea, inclusiv dacă vor considera că nu este credibilă argumentarea tehnico-economică a oportunității proiectului. Dar în conformitate cu articolul 13 din aceeași lege, înregistrarea grupului nu poate fi refuzată din motivul inoportunității de constituire a acestuia.

Și mai interesant este că atunci cînd se va lua decizia de înregistrare sau de refuz, unul dintre criteriile considerate de experți va fi, cităm, "gradul de orientare a proiectului de organizare spre asigurarea sporirii eficienței producției pe seama restabilirii legăturilor integraționiste". În context, oare nu este vorba despre restabilirea legăturilor integraționiste în spațiul ex-sovietic? Or, gurile rele de la Chișinău spun că legea ar fi fost elaborată în interesul unei singure întreprinderi, conduse de unul dintre foștii prim-miniștri moldoveni și care se ocupă de exportul producției agricole în Belarus și de importul tehnicii agricole în Moldova.

O altă stipulare foarte interesantă este că membri ai grupului financiar-industrial pot fi organizații comerciale sau necomerciale, care au statut de persoană juridică, cu excepția organizațiilor obștești și religioase. Din această formulare înțelegem că partidele politice, spre exemplu, care nu sînt prevăzute în categoria excepțiilor și care, în același timp, sînt prin natura lor organizații necomerciale, pot fi membri ai grupurilor financiar-industriale!

Cea mai importantă noutate însă este că statul va exercita măsuri de sprijinire în favoarea grupurilor financiar-industriale din domeniile prioritare ale economiei naționale. Dar apare o întrebare simplă, care derivă din însăși natura viitoarelor grupuri financiar-industriale. Aceste grupuri de fapt reprezintă îmbinarea creditelor bancare pe termen lung cu posibilitățile tehnologice sporite ale producătorilor din grup. Adică o atare structură va avea de acum o forță financiară de invidiat. Care ar mai fi rostul acordării unui suport de stat, dacă nu dorința statului de a prelua controlul celor mai importante ramuri economice? În favoarea acestei ipoteze vine și o altă prevedere din lege. Din art. 26 rezultă că datoria pe care o are față de stat un membru al grupului poate fi convertită în acțiuni sau obligațiuni emise de către grup și care vor fi trecute în contul statului.

Este remarcabil că legea a fost promovată de comuniștii din Parlamentul precedent. De fapt, comuniștii ar trebui să se teamă de fuzionarea capitalului bancar cu cel productiv, deoarece - spuneau Marx și Lenin - aceasta aduce cu sine biruința forțelor capitaliste retrograde. Deputații comuniști însă, cei care au promovat cel mai insistent noua lege, afirmau că modalitatea cea mai posibilă de folosire a capitalului bancar în sectorul real este participarea băncilor la capitalurile statutare ale corporațiilor.

Dar un regulament al Băncii Naționale limitează posibilitățile băncilor comerciale de a participa la capitalurile altor corporații, deoarece aceasta ar putea pune în pericol lichiditatea băncilor. Legea prevede și acest caz, permițînd BNM să acorde privilegii anumitor bănci comerciale, în particular prin reducerea normelor rezervelor obligatorii. Aceasta va conduce, în primul rînd, la distorsionarea concurenței pe piața serviciilor bancare. În al doilea rînd, s-ar putea ca noile modificări în regulamentele bancare să nu poată fi făcute fără operarea unor modificări în administrația Băncii Naționale a Republicii Moldova.

Considerăm că, alături de efectele Legii cu privire la grupurile financiar-industriale, pornirile guvernării comuniste de denigrare a instituțiilor publice și întreprinzătorilor privați din ultima perioadă arată că, în curînd, în Republica Moldova va începe o campanie de redistribuire a pozițiilor administrative în instituțiile de supraveghere a sistemului financiar-bancar, care vor fi ocupate de persoane loiale comuniștilor.

Dacă aceasta se va întîmpla, sistemul financiar moldovenesc va fi folosit pentru finanțarea unor acțiuni sociale și economice, care, pentru îndreptățirea unor așteptări electorale populiste, nu pot fi realizate decît prin emiterea suplimentară de monedă și creditarea preferențială a statului. Din practicile economice ale altor țări sînt bine cunoscute consecințele inflaționiste ale manipulării politice a sistemului financiar-bancar. Oare chiar populația din Republica Moldova își dorește cel mai mult acum o nouă creștere a prețurilor?


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]