![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20040428/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Incidente în lanț
După ce doleanța deputaților creștin-democrați de a adresa interpelări Guvernului nu a fost satisfăcută în cadrul ultimei ședințe a Parlamentului din ajunul Sfintei Sărbători de Paști, invocîndu-se necesitatea evitării unor confruntări nedorite în timpul Săptămînii Patimilor, această doleanță a fost ignorată și în săptămîna ce a urmat, deși cea mai severă perioadă prepascală a trecut. În aceste condiții, la sfîrșitul ședinței plenare a Legislativului din 16 aprilie Iurie Roșca, liderul fracțiunii creștin-democrate, a rostit o declarație prin care s-a solicitat în mod imperativ eliberarea Eugeniei Ostapciuc din funcția de președinte al Parlamentului, acuzînd-o de încălcarea drepturilor opoziției și de tăinuirea unor informații cerute de reprezentanții acesteia.
La următoarea ședință, din 22 aprilie, cîțiva deputați ai PPCD au blocat tribuna centrală, revendicînd demisia necondiționată a speaker-ului Eugenia Ostapciuc. Încercînd să riposteze, un grup de deputați comuniști i-au îmbrîncit pe deputații creștin-democrați, reușind să-l scoată cu forța pe Vlad Cubreacov din sala de ședințe. Ședința a continuat în pofida faptului că tribuna centrală a Parlamentului a rămas blocată de deputații creștin-democrați pe întreg parcursul acesteia. La finalul ședinței Eugenia Ostapciuc a anunțat că săptămîna ce va urma va fi adoptată o lege care va permite scoaterea cu forța din sala de ședințe a deputaților care vor periclita lucrările organului legislativ.
1.2. Acte legislative
Deși inițial a provocat foarte multe obiecții și dezbateri aprinse, Legea cu privire la taxa off-shore a fost totuși adoptată de Parlament într-o variantă perfecționată. Conform legii, prin taxă off-shore se înțelege o plată obligatorie cu titlu gratuit, care nu este impozit. Prin zonă off-shore se înțelege țara (teritoriul) cu un regim de înlesniri fiscale și/ sau care limitează accesul la informațiile despre operațiunile financiare efectuate prin această zonă.
Subiecți ai impunerii vor fi considerate persoanele fizice și juridice, rezidenții Republicii Moldova prevăzuți de legislația fiscală care efectuează operațiuni comerciale și financiare la import prin intermediul zonei off-shore.
Taxa off-shore se va achita la bugetul de stat de către rezidenții Republicii Moldova, subiecți ai impunerii, pînă la transferarea mijloacelor bănești în lei moldovenești la cursul oficial al Băncii Naționale în mărime de 15%, se va include în componența cheltuielilor generale și administrative și se va deduce din venitul impozabil la determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în modul general stabilit.
Amintim că printre obiecțiile principale care au fost expuse împotriva adoptării legii au fost pericolul creșterii prețurilor la produsele petroliere și la alte produse de import, prejudicierea intereselor actualilor și potențialilor investitori, apariția unor contradicții cu tratatele internaționale pe care le are încheiate Republica Moldova și care prevăd evitarea dublei impuneri etc.
Art.15 din Legea bugetului de stat pe anul 2004 prevede instituirea unui fond pentru susținerea sectorului agrar în sumă de 36 milioane lei. În vederea introducerii mecanismului de reglementare a folosirii acestuia Parlamentul a aprobat Hotărîrea pentru aprobarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din Fondul pentru susținerea sectorului agrar. Conform hotărîrii în cauză, 22 milioane de lei, administrate și gestionate de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, vor fi utilizate pentru subvenționarea și stimularea creditării agenților economici producători de producție agricolă de către băncile comerciale, asociațiile de economii și împrumut ale cetățenilor și de către Corporația de Finanțare Rurală. Celelalte 14 milioane de lei, administrate și gestionate de către întreprinderea de stat "Moldresurse", vor fi utilizate pentru stimularea creării stațiunilor tehnologice de mașini.
Regulamentul aprobat prevede că valoarea maximă a subvenției acordate unui producător de producție agricolă în decursul unui an calendaristic nu poate depăși 85 mii lei, în timp ce subvențiile pentru stimularea creării stațiunilor tehnologice de mașini nu vor depăși 25% din costul tehnicii și utilajului agricol procurat.
(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).
2.1. Hotărîri
Pînă în prezent societatea a reușit să achite peste 56% din datorii. Totodată, achitarea integrală a plăților restante, potrivit memorandumului, este preconizată pînă la 30 iunie 2005. În urma unui studiu efectuat pe baza evoluției stării economico-financiare a întreprinderii, s-a constatat că aceasta nu va reuși, în termenul rămas, să achite integral datoriile. SA "Covoare Ungheni" este o întreprindere cu capital privat. În anul 2003 volumul vînzărilor nete a constituit 75 milioane lei, fiind în creștere cu 3,7 milioane lei comparativ cu anul precedent. Profitul brut, obținut de întreprindere anul trecut, a constituit 6,8 milioane lei.
O altă modificare prevede reducerea și comasarea genurilor de activitate supuse Legii. În prezent Legea prevede 58 genuri de activitate licențiate, iar potrivit modificărilor propuse acestea vor fi în număr de 47. Din listă vor fi excluse astfel de genuri de activitate precum expertiza judiciară, lucrările de prospectare (de cercetare a unui teren cu scopul de a descoperi și a localiza zăcăminte minerale utile), de cercetare arheologică etc.
În scopul debirocratizării procesului de licențiere, se propune excluderea prezentării obligatorii a certificatului despre lipsa datoriilor la bugetul consolidat și cel al asigurărilor sociale de stat. Potrivit Directorului Camerei de Licențiere, Zinaida Chistruga, legislația în vigoare prevede că existența acestor datorii constituie temei de retragere a licenței. În acest mod vor fi evitate cheltuielile suportate de agenții economici pentru autentificarea la notar a copiilor documentelor respective.
3.1. Eradicarea corupției
Președintele Vladimir Voronin s-a întreținut cu Holly Wiseman, expert american în domeniul combaterii corupției, antrenat în realizarea unui program de asistență în vederea restructurării Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și a Corupției (CCCEC). În cadrul întrevederii, la care a participat și ambasadorul SUA în Republica Moldova, Heather M. Hodges, s-a discutat pe marginea căilor și modalităților de eficientizare a activității CCCEC. Cu acest prilej, Președintele Voronin a subliniat importanța pe care o atribuie autoritățile de la Chișinău problemei combaterii crimelor economice și corupției, solicitînd în acest context asistență în vederea expertizării proiectelor Strategiei naționale de prevenire și combatere a corupției (SNPCC) și a Planului de acțiuni pentru realizarea SNPCC, aprobate de curînd la ședința lărgită a Consiliului Suprem de Securitate și publicate în ziarul guvernamental Moldova suverană din 22 aprilie curent. Realizarea prevederilor documentelor în cauză este menită să contribuie la stăvilirea corupției, fenomen care, în opinia șefului statului, "frînează dezvoltarea social-economică a statului nostru, subminează orice reforme în Republica Moldova, devenind chiar o problemă a securității statului".
Această percepție a Președintelui Voronin, care este în mod vizibil în defavoarea CCCEC, a fost reafirmată și la ședința, din 23 aprilie, a Colegiului acestei instituții. În cadrul ședinței în cauză șeful statului și-a exprimat insatisfacția în legătură cu activitatea CCCEC pe motiv că această instituție nu a reușit să-și onoreze rațiunile pentru care a fost constituită. În vederea remedierii deficiențelor depistate în activitatea CCCEC, Vladimir Voronin a recomandat optimizarea structurii Centrului, participarea mai activă la perfecționarea cadrului legislativ existent în sensul excluderii condițiilor care generează fenomenul corupției, concentrarea atenției asupra muncii analitice și de prevenire a actelor de corupție, conlucrarea mai strînsă cu alte structuri de drept etc.
3.2. Prioritatea absolută a politicii interne și externe a Republicii Moldova
Șeful statului, Vladimir Voronin, a participat recent la ceremonia de înmînare a certificatelor de absolvire a cursurilor de integrare europeană pentru 35 de funcționari publici din diverse ministere și departamente de stat. Cu această ocazie, Președintele Voronin a subliniat din nou că aderarea la Uniunea Europeană este prioritatea absolută a politicii interne și externe a Republicii Moldova, după ce la 21 februarie curent, în cadrul unei ședințe la care au fost convocați membrii Guvernului pentru stabilirea sarcinilor acestuia pentru anul 2004, șeful statului a desemnat în calitate de obiectiv prioritar "modernizarea socială a statului". În acea ierarhie a sarcinilor trasate pentru Cabinetul de miniștri, "integrarea europeană și modernizarea economiei" au fost plasate pe poziția a doua, fiind urmate de o a treia sarcină importantă - "reintegrarea și asigurarea securității statului". Afirmația Președintelui Voronin de la sfîrșitul acestei ședințe că "membrii Guvernului trebuie să soluționeze problemele nominalizate cu toată responsabilitatea unor oameni aflați la putere și care înțeleg că în activitatea puterii nu există detalii nesemnificative" (Moldova suverană, nr. 29 (20431), 24 februarie 2004) impune să nu considerăm această schimbare de optică drept un asemenea detaliu.
1. Relații economice externe
O delegație oficială a Republicii Moldova, condusă de către ministrul Economiei, Marian Lupu, a participat în zilele de 18-20 aprilie la reuniunea anuală a Consiliului de guvernatori al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) care și-a desfășurat lucrările la Londra. La această reuniune Marian Lupu a avut o prezentare pe marginea realizărilor economice obținute de Republica Moldova pe parcursul anului 2003. Ulterior, după această comunicare, a urmat o rundă de discuții cu cercurile de afaceri străine care, de altfel, se prezintă ca potențiali investitori în Moldova.
În cadrul reuniunii anuale a BERD delegația Republicii Moldova a avut întrevederi bilaterale cu președintele BERD, Jean Lemierre, cu directorul general al Departamentului pentru Dezvoltare Internațională a Marii Britanii, Nicola Brewer, precum și cu reprezentanți ai Comisiei Europene, ai delegațiilor oficiale ale României, Rusiei, Ucrainei, Armeniei, Olandei, Japoniei etc.
Republica Moldova figurează pe lista țărilor care vor beneficia de o finanțare mai mare a BERD. Această instituție financiară este gata să majoreze volumul investițiilor de la 90 milioane la 150 milioane de euro pe an în cele mai sărace șapte țări din spațiul postsovietic, respectiv în Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Kîrgîzstan, Republica Moldova, Tadjikistan și Uzbekistan, a declarat în cadrul acestei sesiuni anuale la Londra Jean Lemierre, directorul BERD.
Noua inițiativă de asistență prevede, în particular, sporirea investițiilor în sectorul privat, acordarea unor linii de credit băncilor locale, înlesnirea schimburilor comerciale, precum și investiții în serviciile publice. BERD este dispusă să contracteze credite fără garanția Guvernului. Economiile țărilor din estul Europei și ale statelor din fosta Uniune Sovietică sînt așteptate să crească cu 4,9% în 2004, potrivit unui raport publicat recent de BERD, scrie cotidianul britanic Financial Times. Evoluția economică din acest an ar constitui al cincilea an de creștere economică consecutivă pentru statele din regiunile respective.
În cei 11 ani de cînd a lansat primul proiect de împrumut în Republica Moldova, BERD a implementat proiecte în valoare totală de peste 170 milioane de dolari, fiind singurul investitor financiar occidental care a plasat mijloace atît în proiecte guvernamentale, cît și în cele private. Din totalul celor 29 proiecte de creditare ale BERD contractate de țările în dezvoltare, atît în Europa Centrală și de Est, cît și în Asia Centrală, 0,9% din valoarea acestor investiții au fost plasate în Republica Moldova. Cele mai importante resurse financiare, în valoare de peste 50 milioane de dolari, au fost direcționate spre sectorul financiar-bancar din țară și în unele sectoare de infrastructură.
BERD este o instituție financiară internațională avînd ca scop acordarea de împrumuturi, asistență pentru privatizări, fuzionări, achiziții și crearea de societăți mixte. Ea a fost înființată în 1991 la Consiliul European de la Strasbourg. Membrii fondatori ai BERD sînt 40 de țări europene. Capitalul ei este constituit din fonduri ale instituțiilor Uniunii Europene și din subscrieri ale țărilor membre. Împrumuturile se acordă numai țărilor din Europa Centrală și de Est, și sînt repartizate în proporție de 60% pentru sectorul privat și 40% pentru sectorul public, în special pentru dezvoltarea infrastructurii.
2. Privatizare
Comisia parlamentară pentru economie, industrie, buget și finanțe a anunțat pentru săptămîna curentă discuțiile asupra proiectului de modificare a Legii cu privire la privatizare, ce vizează procesul de privatizare din Transnistria. Documentul prevede că "statul nu garantează dreptul de proprietate asupra obiectivelor amplasate în localitățile din stînga Nistrului și în orașul Bender, privatizate fără acordul autorităților guvernamentale de la Chișinău".
Cîțiva deputați din opoziție, membri ai Comisiei, au declarat că această inițiativă este lipsită de sens, în condițiile în care Transnistria este un teritoriu nerecunoscut și nu se subordonează Chișinăului. Deputații comuniști însă s-au pronunțat pentru adoptarea proiectului. În opinia președintelui Comisiei, Nicolae Bondarciuc, acest proiect de lege este "un avertisment" pentru investitorii străini care au participat sau doresc să participe la procesul de privatizare în regiunea transnistreană. Ca ripostă la afirmațiile lui Bondarciuc, deputatul Valeriu Cosarciuc a subliniat că Ministerul de Externe al Republicii Moldova are misiunea să informeze investitorii străini despre riscul de a-și pierde proprietățile amplasate în localitățile din stînga Nistrului, în condițiile în care aceste privatizări nu sînt aprobate de către Chișinău.
1. Negocierile în reglementarea transnistreană
Misiunea OSCE de la Chișinău a anunțat reluarea negocierilor în problema transnistreană la 26 aprilie, cînd la Chișinău va avea loc ședința mediatorilor din partea Rusiei, Ucrainei și OSCE. Aceștia urmează să pregătească agenda unei ședințe în format pentalateral cu participarea reprezentanților părților moldovenească și transnistreană programată pentru ziua următoare.
În același timp, a devenit cunoscut faptul, confirmat la nivel neoficial de reprezentanții Misiunii OSCE și cei ai Ambasadei Rusiei la Chișinău, că ambasadorul rus cu misiuni speciale, Alecsandr Novojilov, care a condus pe parcursul mai multor ani delegația rusă în cadrul negocierilor, a fost înlocuit cu un alt diplomat rus, Valeri Nesterușkin. Ministerul rus de Externe nu și-a motivat în nici un fel această decizie.
Se pare că din cauza acestei schimbări de cadre nu a fost posibilă reluarea negocierilor la 21 aprilie, dată anunțată anterior de către liderul transnistrean Igor Smirnov. Acesta, aflat într-o vizită de mai multe zile la Moscova, declara că în cadrul ședinței în format pentalateral partea transnistreană își va prezenta propunerile pe marginea planului politic elaborat de către mediatori sub egida OSCE toamna trecută, propuneri inspirate din planul rusesc de reglementare transnistreană cunoscut și ca "Memorandumul Kozak".
În cadrul vizitei la Moscova Smirnov a participat la ședința închisă a grupului parlamentar "Rodina" din cadrul Dumei de Stat a Federației Ruse în cadrul căreia a făcut o prezentare cu privire la situația economică și politică din Transnistria. Tot la Moscova, potrivit unor surse neoficiale, liderului transnistrean i-a fost înmînat ordinul "Slava Rusiei", ordin civic al Federației Ruse acordat pentru merite deosebite în activitatea antreprenorială, științifică, de cercetare, obștească etc. Deși faptul acordării medaliei nu a fost confirmat oficial nici de partea rusă, nici de cea transnistreană, evenimentul nu a întîrziat să provoace indignarea autorităților moldovenești, dat fiind faptul că, potrivit informațiilor existente, ordinul a fost înmînat de către consilierul Președintelui rus Serghei Samoilov.
Mai mulți comentatori locali au ținut să observe că vizita la Moscova a liderului transnistrean în ajunul reluării tratativelor pentalaterale denotă sprijinul tacit pe care îl acordă Moscova acestuia, dar și faptul că Moscova nu a renunțat la "Memorandumul Kozak" drept document politic de bază pentru reglementarea diferendului transnistrean.
2. Un diplomat american precizează poziția SUA cu privire la reglementarea transnistreană
Stephen Pifer, asistent adjunct al Secretarului de Stat al SUA, a reafirmat în cadrul unei conferințe de presă ținute la sfîrșitul vizitei sale între 22 și 23 aprilie la Chișinău sprijinul SUA pentru formatul actual de negocieri în problema transnistreană, dar a menționat că SUA împreună cu partenerii săi din UE examinează mai multe modalități de impulsionare a acestuia.
Referindu-se la "Memorandumul Kozak", Pifer a reamintit că atît SUA, cît și alte state membre ale OSCE își mențin obiecțiile față de acest proiect, care țin în mod special de modalitatea de divizare deficientă a atribuțiilor între centrul federal și autoritățile federale. Pifer a apreciat eforturile Rusiei de a urgenta soluționarea conflictului transnistrean, dar a subliniat că SUA vor încerca să asigure ca orice efort de acest fel să fie canalizat prin filiera OSCE.
3. Privatizare în Transnistria
În ciuda nerecunoașterii de către autoritățile moldovene a procesului de privatizare derulat în Transnistria, administrația tiraspoleană a anunțat completarea programului de privatizare din acest an cu alte 40 de companii, pe care mai mulți investitori străini s-ar fi arătat interesați să le cumpere.
1. Preluarea președinției Consiliului șefilor de guverne al CSI
Prim-ministrul Vasile Tarlev a preluat președinția Consiliului șefilor de guverne din țările membre ale CSI în cadrul reuniunii acestui organism, din 16 aprilie curent, de la Ciolpon-At (Kîrgîzstan), după ce Iuri Iarov, președintele Comitetului Executiv și secretarul executiv al CSI, a solicitat anterior, printr-un demers oficial, acordul Președintelui moldovean în acest sens.
În cadrul acestei reuniuni au fost semnate o serie de acorduri care vizează, în general, intensificarea colaborării în zona CSI, între care: acordul privind introducerea pe teritoriul CSI a certificatului internațional de cîntărire a mijloacelor de transport; hotărîrea cu privire la respectarea obligațiunilor financiare de către membrii CSI; hotărîrea privind măsurile financiare necesare pentru crearea și dezvoltarea unui sistem unic de apărare antiaeriană etc.
2. Planul de Acțiuni RM-UE
Interesul prioritar al Republicii Moldova pentru integrarea europeană, exprimat de Președintele Voronin la ceremonia de înmînare a certificatelor de absolvire a cursurilor de integrare europeană pentru 35 de funcționari publici, a fost reafirmat și de ministrul Afacerilor Externe, Andrei Stratan, în cadrul unui interviu acordat la 24 aprilie postului "Radio-Moldova". În acest context, ministrul moldovean de Externe a spus, potrivit BASA-press, că "Planul Individual de Acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană ar putea fi semnat în luna iunie a.c. de diplomați de la Bruxelles și Chișinău și adoptat ulterior de Comitetul politic ministerial al UE [avînd în vedere probabil Consiliul pentru Afaceri Generale și Relații Externe, denumit Consiliu pentru Afaceri Generale pînă la Consiliul European de la Sevillia din iunie 2002 - n. ADEPT] și de Guvernul moldovean".
Se cere de amintit că aprobarea Planului de Acțiuni RM-UE era preconizată anterior pentru luna mai curent, lucru devenit imposibil, probabil, din cauza amînării celei de-a treia runde de negocieri pe marginea acestui document, care inițial era programată la mijlocul lunii martie și despre care s-a crezut, potrivit unor surse din cadrul MAE, că va fi reluată fie la sfîrșitul lunii martie, fie la începutul lunii aprilie ale acestui an.
1000 și 100 de zile ale Guvernului V. Tarlev
Anatoli Gudîm
Explicația constă în primul rînd în funcționarea ireproșabilă a mecanismelor verticalei puterii: Președintele, Parlamentul, Guvernul în calitatea sa de organ executiv. La menținerea stabilității a contribuit și sectorul privat (circa 80% din PIB), și întreprinzătorii, care se pare că s-au adaptat la condițiile de piață după o decadă de reforme. În plus, sprijinul financiar anual pentru țară în mărime de 300-500 mln dolari SUA proveniți de la moldoveni - muncitori în străinătate.
Cum poate fi evaluată calitatea activității Guvernului? Cred că, mai întîi de toate, în conformitate cu trei criterii majore:
Privitor la primele două criterii, potrivit sondajelor sociologice, 2/3 din populație evaluează situația din țară ca fiind satisfăcătoare. Cu această situație nu sînt întotdeauna de acord, bineînțeles, politologii și sociologii, fără a mai vorbi de partidele de opoziție.
Însă principala deviză a programului Guvernului a fost "Renașterea economiei - renașterea țării". Acest obiectiv urma a fi realizat prin "creșterea rolului statului în asigurarea dezvoltării socioeconomice durabile". Vedem ce a rezultat din acest deziderat din tabelul care reunește principalii indicatori macroeconomici.
|
Divergențele sînt la vedere. Pe de o parte, a crescut în mod evident PIB-ul (cu 21,6% în trei ani), care a început înainte de criză în 1997 (+1,6%) și a revenit în 2000 (+2,1%). Banca Națională controla cursul leului, iar Ministerul de Finanțe, balanța de venituri și cheltuieli. A crescut salariul mediu pe țară și cuantumul pensiilor (în 2003, de pildă, respectiv cu 31% și 28%). Sfera socială a beneficiat de 53,7% din toate cheltuielile de la bugetul consolidat.
Pe la altă parte, țara s-a confruntat cu o acută criza de investiții (stocuri pentru viitor!), cu un enorm deficit al balanței comerciale, cu creșterea lentă a exporturilor, cu dificultățile datoriei externe și interne. Și cu pericolul exploziei inflației.
Atît populația, cît și Guvernul și consilierii acestuia de la Fondul Monetar Internațional și de la Banca Mondială știu ce ar trebui schimbat și îmbunătățit: calitatea creșterii economice (actualmente doar 1/3 din sporul PIB-ului se formează în sectorul real); caracterul relațiilor dintre stat și antreprenoriat); situația concurenței și a climatului de afaceri; separarea împuternicirilor între puterile centrală și locală; crearea de noi locuri de muncă pentru a contracara exodul în masă al migranților; restabilirea liberei circulații a oamenilor și mărfurilor cu Transnistria; lupta împotriva corupției și a criminalității; direcționarea ajutorului social către cei săraci.
Pentru a soluționa aceste probleme destul de complicate, Guvernul trebuie să se ridice pe un palier mai înalt al inițiativei și creației deoarece o parte considerabilă a realizărilor pozitive a fost obținută, conform afirmației Președintelui Vladimir Voronin, "în baza resurselor administrative". Însă aceste resurse și intervenția statului în economie își au limitele lor. Cu atît mai mult cu cît noi încercam să redresăm țara cu ajutorul unui aparat de stat încă nereformat.
Nu este exclus că în luna mai Guvernul își va evalua, de o manieră echilibrată, activitatea desfășurată în anii 2000-2003, incluzînd plusurile și minusurile și dezmințind părerea ultimei misiuni a FMI precum că în Moldova reformele și-au încetinit ritmul, iar în anumite domenii au cunoscut în general un regres.
Deocamdată însă, Guvernul și-a definit, prin Hotărîrea nr. 351 din 2 aprilie 2004, "obiectivele prioritare de activitate ale puterii executive pentru anul 2004" și, pe deasupra, planul de acțiuni alcătuit din 177 (!) de puncte. Acțiunile reprezintă un ansamblu de propuneri ale ministerelor și departamentelor, iar prioritățile au fost formulate, probabil, în "eșalonul de vîrf".
Așadar, atenție! "A considera obiective prioritare ale activității puterii executive pe anul 2004:
Să fie toate aceste formulări mărețe și lipsite de concretețe prioritățile pentru ultima "sută de metri" a Guvernului? Pentru ce au fost atunci irosiți cei trei ani anteriori? Căci Guvernul și-a propus aceste obiective generale încă la 19 aprilie 2001. Și unde a dispărut "combaterea sărăciei" din Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei, documentul principal pentru Guvern în anii 2004-2006?
Totuși Hotărîrea în cauză are și o latură pozitivă: Guvernul a oferit țării un argument convingător în folosul necesității imperioase de a reforma aparatul de stat.
NATO se extinde, iar Moldova... se reduce?
Viorel Cibotaru
Într-un context mai larg, de importanță majoră este urmărirea evoluțiilor din țările din vestul Comunității Statelor Independente (CSI) care au devenit vecine ale NATO. Se știe că, pe de o parte, elitele guvernante din Ucraina și Moldova își declară cu diferite ocazii intențiile de integrare europeană, iar pe de altă parte, Belarus insistă asupra integrării cu Rusia. Evident, evoluțiile din aceste state prezintă interes pentru securitatea regională. În acest context, atît importanta Ucraină, cît și mica Moldovă nu pot pretinde la o colaborare serioasă cu Occidentul, atîta timp cît forțele lor armate și alte "structuri de forță" rămîn nereformate, iar problemele securității continuă a fi privite prin prisma suspiciunilor și lipsei de transparență.
În cazul Republicii Moldova, întrebarea firească este: ce ar trebui să se întreprindă pentru realizarea reformei sectorului de securitate și asigurarea transparenței lui? Evident, pentru a răspunde la această întrebare trebuie să se ia în considerație faptul că cea mai mare sfidare pentru politica de securitate a Republicii Moldova este conflictul transnistrean. De asemenea, trebuie să se ia în considerație că atîta timp cît Federația Rusa va susține economic, politic și militar forțele secesioniste din Transnistria, opțiunea de integrare europeană a RM va fi subminată.
În aceste circumstanțe, apare o altă întrebare: de ce fel de forțe armate are nevoie RM? De fapt, la această întrebare trebuia să răspundă conceptul reformei militare din 2002, concept greu de realizat în condiții de incertitudine generată de evoluțiile politice.
În cadrul programului NOSTRUM "Necesități și opțiuni pentru transparența și reforma sectorului de securitate în Ucraina și Moldova", susținut de autoritățile moldovenești și Ministerul Afacerilor Externe al Olandei și implementat de Centrul European pentru Studii de Securitate din Olanda și Institutul de Politici Publice din Republica Moldova, a fost elaborat un set de recomandări pe termen scurt și mediu vizînd politicile RM în domeniul respectiv.
O opțiune ar putea fi adoptarea unei politici de expectativă, de evaluare a evoluției sistemului de securitate regională după lărgirea NATO și UE, a impactului pe care îl va avea politica UE a "Europei lărgite" asupra realizării "scopului strategic" declarat al RM de integrare europeană pentru apropierea RM, care ar indica noi soluții și ar da un nou imbold reformei sistemului de securitate al RM.
Abordarea de alternativă este de a face lucrurile care trebuie făcute, indiferent de modalitatea de abordare a problemei transnistrene. Fără îndoială, această abordare ar trebui, de asemenea, să ia în considerație eventualul impact al extinderii UE și NATO. În acest sens, recomandările s-au referit la:
Evident, toate aceste recomandări, la fel ca și politicile de securitate, rămîn foarte vagi în condițiile cînd, pe de o parte, se adoptă concepții de reforme militare, iar, pe de altă parte, se promovează idei referitoare la "demilitarizarea completă" sau "parțială" a eventualului "stat federal reîntregit". Aceste idei se conțin în "Memorandumul Kozak" de soluționare a conflictului transnistrean prin federalizarea RM (care, în conformitate cu opiniile autorităților moldovenești, ba este de "importanța căderii zidului berlinez", ba este respins pe motiv că "a fost elaborat pe la spatele Europei", ba iarăși afirmă că nu a fost respins etc.), fiind ulterior preluate și inserate în ultimul proiect de federalizare înaintat de OSCE. În astfel de condiții, nimeni nu știe nici măcar aproximativ cum ar putea arăta un sistem de securitate al RM.
Mai mult, vorbind despre transparență și coerență, merită să ne aducem aminte de un caz recent. Astfel, în cadrul ședinței anuale de bilanț a Colegiului Ministerului Apărării (MA) de la finele anului trecut, Comandantul Suprem al Forțelor Armate, Președintele Vladimir Voronin, a cerut, potrivit agențiilor de presă, conducerii militare propuneri concrete privind reformarea unor importante unități ale Armatei Naționale, cum ar fi, bunăoară, brigăzile de artilerie, aeriene și de apărare antiaeriană. Peste vreo două săptămîni, într-un comunicat al Președinției se spunea că în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Securitate au fost aprobate propunerile MA privind restructurarea unor unități ale Armatei Naționale care, după examinarea lor de către Guvern, vor fi propuse Parlamentului spre aprobare. Restructurarea, care în opinia Comandantului Suprem se referă și la "debarasarea de tehnica militară învechită", ar putea însemna multe lucruri, inclusiv realizarea comercială a unor loturi de armament și tehnică militară din dotare, de care RM ar putea să nu mai aibă nevoie: vreo 6 avioane de vînătoare MiG-29; elicoptere de transport; tehnică blindată - 209 unități (BTR-80, TAB-71, BMP, BMD); tunuri - 79; aruncătoare de mine - 115; instalație pentru focul de salvă - 12; tunuri antitanc - 36; rachete dirijate antitanc - 118; rachete nedirijate antitanc - 113; instalații de rachete antiaeriene - 3; instalații de artilerie antiaeriene - 23; instalații mobile de tip "Igla", "Strela" - 66 unități. Se știe că unii agenți economici de la noi au avut contracte și legături comerciale în acest domeniu cu parteneri din unele țări din Africa, Coreea de Nord, Iran etc. Aceste exemple impun ca orice tranzacție de acest gen să fie cît se poate de transparentă, pentru a evita orice speculații a căror consecințe pot afecta imaginea Republicii Moldova.
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |