ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20040602/index.shtml


e-journal, an. II, nr. 31, 2 iunie 2004

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

I. Activitatea instituțiilor publice

1. Parlament

1.1. Vizite de lucru

Între 11-12 mai curent, președintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc, s-a aflat în fruntea unei delegații de parlamentari moldoveni care au efectuat o vizită de lucru în Italia. În cadrul acestei vizite, Eugenia Ostapciuc a avut întrevederi cu ambii președinți ai camerelor Parlamentului italian, cu ministrul Muncii și Protecției Sociale, cu alți oficiali de diferit rang și cu un grup de cetățeni moldoveni aflați la muncă în Italia.

Peste o săptămînă, reprezentanții Legislativului moldovean în APCE au participat la reuniunea acestui for continental, avînd și o serie de întrevederi cu președintele APCE, Pieter Schieder, cu Secretarul General al CE, Walter Schwimmer, cu președintele Bundestagului german, Wolfgang Thierse etc. Eugenia Ostapciuc, aflată și ea la Strasbourg, a participat la lucrările Conferinței europene a președinților de parlamente.

1.2. Acte legislative

Prin Legea pentru modificarea Legii privind organizarea judecătorească a fost majorat numărul de judecători ai judecătoriei sectorului Botanica din mun. Chișinău, dat fiind faptul că în acest sector se examinează un număr mai mare de cauze decît în celelalte sectoare ale capitalei.

Legea pentru scutirea de TVA a construcțiilor monumentale statuează scutirea de această taxă a lucrărilor de expertiză tehnică, prospecțiuni, proiectare, construcție și de restaurare finanțate din contul mijloacelor bănești donate de persoanele fizice și juridice, urmînd ca lista obiectelor ce vor intra sub incidența acestei reglementări să fie stabilită ulterior de Legislativ.

Legea pentru completarea Legii securității statului introduce în categoria amenințărilor la adresa securității statului și cazurile de criminalitate organizată și corupție. Potrivit acesteia, un pericol deosebit pentru securitatea statului îl prezintă:

Prin Legea pentru modificarea Legii cu privire la pregătirea cetățenilor pentru apărarea Patriei au fost introduse completări care permit studenților instituțiilor private de învățămînt superior și celor din învățămîntul secundar sau mediu de specialitate să solicite amînarea încorporării militare. Pînă în prezent legislația permitea acest lucru doar studenților de la instituțiile de învățămînt superior și acreditate de stat.

În lectură finală a fost adoptată și Legea pentru modificarea și completarea Codului penal. Aceasta prevede modificarea reglementărilor referitoare la:

Legislatorii au stabilit că acțiunile sus-menționate, în dependență de gravitate, daunele pricinuite consumatorilor și de modul în care au fost comise, vor fi sancționate începînd cu o amendă de 900 lei și pînă la privațiunea de libertate pe un termen de pînă la 7 ani.

Pentru comercializarea deliberativă a mărfurilor necorespunzătoare standardelor de calitate se va aplica o sancțiune pornind de la o amendă în mărime de 6 mii lei și pînă la privațiunea de libertate pe un termen de pînă la 7 ani.

Prin Legea privind modificarea Legii distincțiilor de stat și Hotărîrea privind instituirea medaliei jubiliare "60 de ani de la eliberarea Moldovei de sub ocupația fascistă" legislatorii au dat curs inițiativei șefului statului de a fi instituită o asemenea distincție, aprobînd statutul și modelul medaliei jubiliare respective.

Legea pentru modificarea Legii cu privire la societățile pe acțiuni prevede obligația societăților pe acțiuni de a plăti în calitate de dividende cel puțin 30 la sută din profitul net care rămîne la dispoziția societății după executarea altor obligații existente și expres stipulate de legislație. Proiectul în cauză a fost criticat de reprezentanții societăților pe acțiuni, care au considerat că astfel se limitează autonomia administrării întreprinderii și libertatea activității economice. Pe de altă parte, autorii inițiativei susțin că ea este îndreptată spre susținerea acționarilor minoritari, care sînt foarte mulți la număr, dar adesea sînt nedreptățiți prin neplata dividendelor anuale sau plata unor sume derizorii.

Prin Legea pentru modificarea și completarea Legii cu privire la declararea Combinatului de vinuri "Cricova" SA drept obiect al patrimoniului cultural-național Parlamentul a exclus din patrimoniul public o serie de obiecte și bunuri care vor putea fi utilizate astfel pentru dezvoltarea tehnologică a întreprinderii, obținerea creditelor etc.

Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative ce reglementează regimul produselor petroliere urmărește scopul extinderii atribuțiilor Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), ca organ de supervizare a prețurilor și tarifelor la produsele respective.

Actul în cauză conține o serie de prevederi care au menirea de a spori responsabilitatea titularilor de licențe, respectarea de către aceștia a normelor tehnice, standardelor, condițiilor licenței, drepturilor consumatorilor, metodologiei de calculare a prețurilor la produsele petroliere etc.

Legea nr.461-XV privind piața produselor petroliere a fost adoptată la 30 iulie 2001, fiind declarată de guvernare ca fiind una din marile realizări în domeniul combaterii contrabandei cu produse petroliere și un mecanism sigur pentru asigurarea securității energetice a statului. Din momentul adoptării acestei legi, mai multe prevederi ale acesteia au suscitat critici și chiar proteste din partea importatorilor și comercianților de produse petroliere, fapt care a determinat modificarea ei de mai multe ori. În pofida acestui fapt, prețurile la produsele petroliere cresc în continuare, calitatea combustibilului rămîne la fel de modestă, iar acumulările la buget nu sînt cele scontate.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).


2. Guvern

2.1. Remanieri

La 26 mai a.c., Lilia Dumitraș a fost numită în funcția de consilier al prim-viceprim-ministrului Vasile Iovv, iar Ion Moraru a fost desemnat în calitate de vicedirector general al Departamentului Migrațiune. Totodată, Guvernul a dispus eliberarea lui Gheorghe Caraivanov din funcția de administrator al Zonei Economice Libere "Tvardița" și numirea lui Ion Borov în exercițiul interimatului acestei funcții.

2.2. Hotărîri


3. Președinție

3.1. Decretul privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate

Președintele Vladimir Voronin a semnat Decretul privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate (CSS), nr. 1824-III din 24.05.2004. După o descreștere a numărului de membri ai CSS de la 12 la 10 în 1997, se poate constata că actul de față accentuează tendința, consemnată prin textul decretului omonim nr. 237-III din 19.09.2001, de lărgire a CSS, prin înglobarea unui număr tot mai mare de funcționari publici în componența sa. Acest fenomen poate fi văzut prin compararea structurii CSS stabilită prin decretele privind constituirea CSS din 1991, 1997, 2001 și 2004:

Decretul cu privire la crearea CSS, nr. 162 din 20.08.91Decretul cu privire la constituirea CSS, nr. 332-II din 08.10.97Decretul privind constituirea CSS, nr. 237-III din 19.09.2001Decretul privind constituirea CSS, nr. 1824-III din 24.05.2004
Componența CSS (membri/ funcții):Componența CSS (membri/ funcții):Componența CSS (membri/ funcții):Componența CSS (membri/ funcții):
1. Președintele RM - președintele CSS1. Președintele RM, Comandantul Suprem al FA - președintele CSS1. Președintele RM, Comandantul Suprem al FA - președintele CSS1. Președintele RM, Comandantul Suprem al FA - președintele CSS
2. Consilierul Președintelui RM - secretarul CSS2. Șeful Serviciului CSS al Aparatului Președintelui RM - secretarul CSS2. Șeful Serviciului CSS al Aparatului Președintelui RM - secretarul CSS
2. Președintele Parlamentului RM(exclus/ă)3. Președintele Parlamentului RM
3. Prim-ministrul RM3. Prim-ministrul RM3. Prim-ministrul RM4. Prim-ministrul RM
4. Ministrul de Externe4. Ministrul Afacerilor Externe4. Ministrul Afacerilor Externe5. Ministrul Afacerilor Externe
5. Ministrul Afacerilor Interne5. Ministrul Afacerilor Interne 5. Ministrul Afacerilor Interne6. Ministrul Afacerilor Interne
6. Ministrul Apărării6. Ministrul Apărării6. Ministrul Apărării7. Ministrul Apărării
7. Președintele Comitetului pt Securitatea Statului(exclus/ă)
8. Președintele Comisiei pt Securitatea Statului și Problemele Militare a Parlamentului(exclus/ă)7. Președintele Comisiei pt Securitatea Națională a Parlamentului8. Președintele Comisiei pt Securitatea Națională a Parlamentului
9. Președintele Comisiei pt Problemele de Drept a Parlamentului(exclus/ă)8. Președintele Comisiei Juridice, pt Numiri și Imunități a Parlamentului(exclus/ă)
10. Președintele Comisiei pt Drepturile Omului și Relațiile Naționale a Parl.(exclus/ă)
11. Președintele Comisiei pt Problemele Combaterii Criminalității a Parl.(exclus/ă)
12. Președintele Comisiei pt Autoadministrarea Locală și Economia Locală a Parl.(exclus/ă)
7. Ministrul Finanțelor9. Ministrul Finanțelor9. Ministrul Finanțelor
8. Directorul SIS10. Directorul SIS10. Directorul SIS
9. Directorul Departamentului Protecție Civilă și Situații Excepționale11. Șeful Departamentului Situații Excepționale11. Șeful Departamentului Situații Excepționale
10. Șeful Marelui Stat Major, prim-viceministrul Apărării12. Șeful Marelui Stat Major, prim-viceministrul Apărării(exclus/ă)
12. Ministrul Economiei
13. Președintele AȘM
14. Guvernatorul BNM
15. Directorul CCCEC
16. Procurorul general
17. Guvernatorul Găgăuziei

Abrevieri:

Dincolo de extinderea componenței CSS, Decretul privind constituirea CSS, nr. 1824-III din 24.05.2004 introduce un articol nou care stabilește mecanismul de completare a structurii CSS în situația în care se va ivi un loc vacant. Documentul în cauză mai instituie pe lîngă CSS, în comparație cu precedentul decret, o comisie nouă - comisia pentru politică antiteroristă, care va activa alături de vechile comisii pentru politica internă și externă, pentru politica economico-financiară, pentru politica socială și ecologică și de centrul de analiză și informare.


II. Politici economice

1. Dependența energetică a Moldovei

Potrivit situației la 1 iunie 2004, datoria totală a Republicii Moldova pentru gazele naturale furnizate de concernul rus "Gazprom", inclusiv penalitățile, se estimează la peste 1,2 mlrd dolari. Potrivit serviciului de presă al SA "Moldova-Gaz" datoria Moldovei, aferentă penalităților pentru plățile expirate, constituie 305,2 mln dolari, iar cea a Transnistriei - 961,2 mln dolari. Principalii datornici pentru gazele consumate continue să fie întreprinderile din sectorul electroenergetic, precum CET-1, CET-2, "Termocom" etc.

Vicepreședintele SA "Gazprom" Aleksandr Reazanov a declarat în cadrul adunării anuale a acționarilor SA "Moldova-Gaz" că "obiectivul strategic al SA "Moldova-Gaz" în 2004 trebuie să devină elaborarea unei scheme de restructurare a datoriilor din anii precedenți față de concernul rus "Gazprom". Potrivit lui Reazanov, această schemă trebuie să prevadă, în particular, restructurarea datoriilor pe 5-10 ani, pe calea achitării datoriilor prin mijloace bănești sau transmiterii SA "Gazprom" a obiectelor industriale din țară în contul achitării datoriei.

Președintele SA "Moldova-Gaz" a menționat că astfel valoarea penalizărilor pentru plățile expirate pentru anii trecuți a depășit de 2,5 ori datoria totală a Moldovei pentru gazele furnizate, acumulată în 2003. Unii experți independenți din țară consideră că autoritățile sînt conștiente de faptul că importul agenților energetici din Rusia în Moldova este mai mult decît "import" și aceste relații nu pot fi explicate de motivul firesc de maximizare a profitului economic din moment ce partea rusă cere tot mai insistent pachetul majoritar de acțiuni al unor întreprinderi locale în contul datoriilor acumulate de Moldova. Prin urmare, se crede că considerentele politice domină asupra celor economice.


III. Problema transnistreană

1. Runda de negocieri din 25-26 mai

O nouă rundă de negocieri în problema transnistreană în format pentagonal, cu participarea reprezentanților părților moldovenească și transnistreană, precum și ai mediatorilor din partea OSCE, Federației Ruse și Ucrainei, a avut loc la Tiraspol și Chișinău la 25 și 26 mai. Cele două părți și-au prezentat în cadrul întîlnirii opiniile în scris cu privire la propunerile pe care le-au făcut anterior pe marginea planului politic pregătit de către mediatori sub egida OSCE toamna trecută.

William Hill, șeful Misiunii OSCE, a făcut bilanțul negocierilor în cadrul unei conferințe de presă organizată la 26 mai la Chișinău. Potrivit agenției de știri "BASA-press", Hill a declarat că părțile rămîn în continuare pe poziții divergente în ceea ce privește structura viitorului stat federal. Deși în urma negocierilor nu a fost adoptat nici un document scris, a adăugat Hill, părțile au reușit să ajungă la un numitor comun pe marginea mai multor chestiuni importante, dar nu a dat nici un exemplu concret în acest sens. Rugat să comenteze opiniile exprimate tot mai des precum că pînă la alegerile parlamentare din martie 2005 din Republica Moldova există puține șanse să se ajungă la o soluție definitivă a conflictului, Hill a spus că astfel de opinii sînt exagerate și că orice perioadă de timp prezintă posibilități pentru depășirea divergențelor. Următoarea rundă de negocieri a fost fixată pentru 21-22 iunie.

În cadrul unui talk-show tv transmis la televiziunea națională și pe unul din canalele transnistrene imediat după încheierea negocierilor și la care au participat ministrul moldovean al Reintegrării Vasile Șova, "ministrul de Externe" transnistrean Valeri Lițkai și șeful Misiunii OSCE William Hill, părțile și-au reiterat pozițiile principial diferite cu privire la forma și organizarea viitorului stat federal, dar s-au declarat convinse că negocierile trebuie purtate în continuare. Merită a fi menționat faptul că aceasta a fost prima emisiune tv din întreaga "istorie" a conflictului transnistrean, care a reunit înalți oficiali din partea Republicii Moldova și a Transnistriei în cadrul unor dezbateri televizate pe marginea problemei transnistrene.

2. Barometrul de opinie publică, mai 2004

Barometrul de opinie publică realizat la comanda Institutului de Politici Publice pe un eșantion național reprezentativ în lunile aprilie-mai 2004 de către Centrul pentru Investigații Sociologice, Politologice și Psihologice CIVIS a arătat că reintegrarea teritorială a statului este considerată a fi o sarcină prioritară pentru Republica Moldova doar de către 2,9% din respondenți (doar cu 0,3% mai mult față de noiembrie 2003), după consolidarea statului și a ordinii (30,6%), dezvoltarea economică și îmbunătățirea nivelului de trai (30,3%), asigurarea păcii și a înțelegerii dintre oameni (15,3%), lupta cu corupția (8,3%) și îmbunătățirea educației, științei și culturii (4,1%). În același timp, întrebați dacă consideră acceptabilă transformarea Moldovei într-un stat federal, 17,1% din cei chestionați au dat un răspuns afirmativ (față de 21,20% în noiembrie 2003), 32,6% au spus că nu vor accepta acest lucru în nici un caz (față de 37,80% în noiembrie 2003), 14,3% au considerat că această problemă nu-i privește, iar 32,7% nu au știut să dea un răspuns la această întrebare. De menționat că sondajul din noiembrie 2003 a fost realizat înainte de publicarea planului de reglementare propus de Federația Rusă, cunoscut și ca "Planul Kozak". Astfel, diferențele neseminficative dintre datele de atunci și cele de acum cu privire la problema federalizării denotă că atenția sporită a opiniei publice față de "Planul Kozak" din noiembrie trecut nu a lăsat o amprentă de lungă durată asupra opiniei publice din Republica Moldova.

3. Problema armelor mici și a armamentelor ușoare în Republica Moldova

Monitorul cu privire la armele mici și armamentele ușoare pentru Europa de Sud-Est, finanțat de către Centrul informațional cu privire la controlul armelor mici și a armamentelor ușoare din Europa de Sud-Est și realizat de către organizația neguvernamentală britanică Safeworld, a fost prezentat în cadrul unei mese rotunde organizate de către biroul PNUD în Moldova la 17 mai la Chișinău (raportul complet poate fi găsit la http://www.seesac.org/target/salw_monitor.htm). Potrivit monitorului, care a inclus și un compartiment cu privire la Republica Moldova, "problema armelor mici și a armamentelor ușoare în Moldova, inclusiv cea a producerii și comercializării ilegale a acestora, prezența unor depozite mari de muniții și lipsa controlului asupra unei porțiuni semnificative a frontierei moldovenești, sînt legate direct de probleme politice și de securitate care se datorează prezenței conflictului înghețat în regiunea separatistă transnistreană". Monitorul preia unele din afirmațiile vehiculate anterior de către alte organizații de specialitate precum că Transnistria este un focar de crimă organizată și o groapă de armament învechit, în care se păstrează cantități mari de mine, muniții și arme mici. De asemenea, se afirmă că regimul transnistrean are capacitatea de a fabrica și exporta diverse modele de arme mici și armamente ușoare, iar lipsa unui control real la frontiera moldo-transnistreană și cea trasnistreano-ucraineană agravează și mai mult aceste probleme facilitînd activitățile de contrabandă, transferul de arme și alte activități ilegale. În concluzie, autorii raportului afirmă că problema armelor mici și a armamentelor ușoare nu poate fi cu adevărat soluționată atîta timp cît există problema transnistreană, făcînd referință la raportul Grupului internațional de crize "NoQuick Fix" din august 2003 în care se afirma că într-o entitate care nu este recunoscută pe plan internațional și în care autoritățile centrale nu dețin nici un fel de control nu pot fi desfășurate acțiuni efective de îmbunătățire a legislației, de instruire cu privire la aplicarea acesteia și de sporire a atenției opiniei publice față de activitățile de contrabandă.


IV. Relații externe

1. Raporturi moldo-bulgare

Președintele Vladimir Voronin s-a aflat între 19-21 mai într-o vizită oficială în Bulgaria. În cadrul acesteia, Vladimir Voronin s-a întreținut cu: Președintele Bulgariei, Gheorghi Pîrvanov; prim-ministrul acestei țări, Simeon de Saxa Coburg-Gotha; președintele Adunării Populare a Bulgariei, Ognian Gerdjikov; ministrul bulgar de Externe și președintele în exercițiu al OSCE, Solomon Passy etc.

În urma întrevederii cu Președintele Bulgariei și după reuniunea în plen a delegațiilor oficiale ale ambelor țări au fost semnate mai multe documente bilaterale importante, între care: Acordul de Liber Schimb, Acordul privind colaborarea în domeniul comunicațiilor poștale, telecomunicațiilor și tehnologiilor informaționale, Acordul privind cooperarea în domeniul crimei organizate, traficului ilicit de droguri și substanțe psihotropice, terorismului și altor tipuri de infracțiuni grave, Memorandumul privind cooperarea în domeniul securității sociale a populației și pieței muncii, Acordul de colaborare în domeniul tineretului și sportului etc.

În acest context, se cere de amintit că semnarea Acordului de Liber Schimb cu Bulgaria finalizează procesul de încheiere de către Moldova a unor astfel de acorduri cu toate statele membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), urmînd să aibă loc liberalizarea graduală a comerțului exterior cu aceste țări pînă în 2007.

2. Reuniunea a XI-a a președinților de state din Europa Centrală

În perioada 27-28 mai curent, în orașul românesc Mamaia și-a ținut lucrările cea de-a XI-a reuniune a șefilor de stat din Europa Centrală, la care a participat și Vladimir Voronin. Potrivit serviciului de presă al Președinției de la Chișinău, principalele subiecte de discuții din cadrul acestui summit au vizat: consecințele aderării la Uniunea Europeană (UE) a primului grup de state din Europa Centrală; continuarea procesului de extindere a UE; cooperarea regională în vederea consolidării stabilității în Balcanii occidentali și mediul investițional și de afaceri în Europa Centrală și de Sud-Est.

Opinia publică din Moldova și-a concentrat însă atenția asupra rezultatelor întrevederii bilaterale dintre Președintele moldovean și cel român, dat fiind cunoscute dificultățile intervenite în ultimul timp în raporturile moldo-române. Pornind astfel discuția de la starea actuală a relațiilor dintre Moldova și România, Vladimir Voronin "a menționat necesitatea continuării dialogului politic la toate nivelurile și a optat pentru încheierea unor acorduri care ar avea valoarea unor angajamente reciproce de drept internațional" și a optat pentru "reluarea consultărilor dintre grupurile de experți asupra proiectului Tratatului de Bază și a pachetului de documente privind regimul de frontieră". De asemenea, Președintele Voronin a propus ca în domeniul educațional să fie instituit un mecanism al schimbului de burse dintre Republica Moldova și România și i-a solicitat Președintelui român, Ion Iliescu, să facă o declarație "de sprijin pentru moldoveni în efortul lor de edificare a unui stat independent și de utilizare a noțiunii limba moldovenească, ca element al identității naționale". Mai mulți observatori sînt tentați să creadă că invitația adresată dlui Voronin de către Ion Iliescu de a participa la festivitățile de comemorare a domnitorului Ștefan cel Mare și Sfînt, care se vor desfășura la Putna pe data de 2 iulie 2004, servește drept argument că Președintele român va da curs rugăminții omologului său moldovean de a face o astfel de declarație.

3. Programul de vecinătate Moldova-România

La 11 mai a.c., la Chișinău a avut loc a treia ședință a Comitetului mixt de cooperare moldo-român, convocat în vederea examinării proiectelor ce urmează a fi implementate în cadrul Programului de vecinătate Moldova-România, lansat în contextul politicilor UE privind "noii vecini". Potrivit surselor guvernamentale, Memorandumul de finanțare pentru anii 2004-2006 a proiectelor din cadrul programului în cauză urmează a fi semnat în septembrie 2004. Se prevede, de asemenea, că Republica Moldova va primi în cadrul acestui program asistență financiară în valoare de 5 mln euro, mijloace care vor fi folosite pentru desfășurarea unor proiecte care vor viza în principal cooperarea transfontalieră, protecția mediului ambiant, domeniul sănătății publice, prevenirea și combaterea crimei organizate, asigurarea securității frontierelor, dezvoltarea cooperării interpersonale etc.


V. Studii, analize, comentarii

Configurația preelectorală
Igor Boțan

În luna mai a.c. s-a profilat destul de clar configurația principalilor concurenți electorali pentru alegerile parlamentare din primăvara anului viitor. Astfel, principalele formațiuni politice reprezentate în Parlament - Partidul Comuniștilor (PC) și Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD) - și-au desfășurat adunarea plenară, în primul caz, și congresul, în cel de al doilea.

În aceeași perioadă, au fost constituite două blocuri politice: Uniunea Cetățenilor "Patria-Rodina" (UCPR), formată din două partide socialiste și cîteva organizații politice neformale, care își revendică calitatea de opoziție de stînga față de Partidul Comuniștilor, și Blocul "Moldova Democrată" (BMD), format din "Alianța "Moldova Noastră"" (AMN), Partidul Democrat (PD) și Partidul Social-Liberal (PSL), care își revendică statutul de forță centristă, de asemenea, în opoziție față de partidul de guvernămînt.

Partidul Social-Democrat (PSD), care a renunțat să adere la BMD, și-a făcut publice tezele viitorului program electoral intitulate "Spre un stat democratic puternic". După toate aparențele, aceste cinci formațiuni vor determina parametrii luptei electorale din 2005.

Celelalte 12 formațiuni politice înregistrate de Ministerul Justiției au o pondere nesemnificativă, șansele lor electorale fiind considerate extrem de reduse în comparație cu cele 5 formațiuni menționate. Iată cum se prezintă ultimele de la dreapta spre stînga:

a) Partidul Popular Creștin Democrat

La 16 mai a.c. a fost convocat Congresul al VIII-lea al partidului, desfășurat în aer liber, pe Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului. Locul neobișnuit de desfășurare a congresului a oferit creștin-democraților posibilitatea de a atrage mult mai accentuat atenția opiniei publice asupra evenimentului, precum și de a învinui autoritățile că au împiedicat desfășurarea congresului într-un local destul de spațios pentru participarea celor peste 2000 de delegați la lucrările forului.

În afara modificării statutului și alegerii organelor de conducere ale partidului de un interes deosebit au fost rezoluțiile congresului și Proclamația cu privire la strategia electorală, care a desemnat principalele sarcini ale formațiunii: combaterea corupției; depășirea crizei economice; restabilirea unității teritoriale a țării; părăsirea de către RM a CSI și integrarea în structurile europene și euroatlantice - NATO și UE. Pentru toate aceste probleme au fost schițate repere de abordare și sugestii de soluționare.

Realizarea obiectivelor menționate este în opinia PPCD strîns legată de necesitatea înlăturării de la guvernare a PC în urma viitorului scrutin parlamentar. În rezoluțiile congresului liderii PC sînt acuzați de corupție, subminarea instituțiilor democratice ale statului, starea proastă a economiei și a protecției sociale a cetățenilor. În acest sens, este de remarcat faptul că forul PPCD s-a desfășurat pe fundalul unor acțiuni permanente de blocare a tribunii centrale a Parlamentului de către fracțiunea PPCD pe motiv că i se refuză accesul la rapoartele Curții de Conturi despre modul de cheltuire a banilor publici de către unele instituții publice, precum și pe fundalul unei campanii energice îndreptate spre atragerea atenției publice asupra afacerilor profitabile ale liderilor PC și ai membrilor familiilor acestora, care se presupune că ar fi bazate pe traficul de influență.

Totuși în opinia creștin-democraților, guvernarea care se va instaura după viitoarele alegeri parlamentare va fi una de tranziție, avînd menirea să înlăture efectele guvernării comuniste, adică să realizeze "decomunizarea", care să asigure condițiile necesare pentru dezvoltarea democratică ireversibilă a RM.

În același timp, PPCD a anunțat că va supune unor "critici drastice" BMD, componentele căruia au refuzat să constituie un singur bloc electoral de opoziție de orientare anticomunistă. Liderii BMD sînt suspectați de relații obscure cu autoritățile separatiste de la Tiraslol și de revendicarea suportului autorităților Federației Ruse pentru a învinge PC în alegeri. De asemenea, PPCD consideră că renunțarea BMD de a constitui un singur bloc anticomunist este un indicator al predispoziției acestui bloc de a prefera în caz de necesitate formarea unui bloc postelectoral mai degrabă cu PC decît cu PPCD.

b) Blocul "Moldova Democrată"

În aceeași perioadă, la 18 mai a.c., liderii AMN, PD și PSL au reconfirmat în cadrul unei conferințe de presă constituirea BMD, lucru despre care anunțase la 8 mai a.c. În Declarația de constituire a BMD se menționează că scopul acestuia este "stoparea tendințelor care ar conduce la distrugerea totală a statului". Pentru aceasta BMD și-a fixat următoarele priorități: lichidarea sărăciei prin relansarea unei economii funcționale de piață; stoparea degradării morale a societății, asigurarea edificării unui stat de drept bazat pe consens și cooperarea cu societatea civilă, ajustarea legislației RM la standardele europene; asigurarea accesului cetățenilor la educație și servicii medicale garantate de stat; reintegrarea pe cale pașnică a RM în baza democratizării, demilitarizării și decriminalizării regiunii transnistrene; apropierea RM de obiectivul strategic al aderării la UE; restabilirea bunelor relații cu România și Ucraina; construirea unor relații bazate pe interes reciproc cu UE, SUA și Rusia.

Din start, liderii BMD și-au etalat optimismul privind perspectivele electorale de a cuceri o majoritate suficientă pentru formarea organelor statale. Acest optimism contrastează puternic cu scepticismul manifestat de observatorii politici, care scot în evidență tratativele extrem de lungi și anevoioase prin care au trecut componentele noului bloc. Astfel, cel mai important handicap al BMD rămîne a fi considerat eterogenitatea elementelor constituante, lucru care atrage după sine mesaje incoerente față de principalele probleme cu care se confruntă RM și respectiv neîncrederea reciprocă a liderilor noii formațiuni. Acest lucru se referă mai cu seamă la faptul că PD renunță să desfacă alianțele postelectorale cu fracțiunile comuniste dintr-un șir de consilii raionale, componentele blocului au viziuni diferite asupra modalității soluționării conflictului transnistrean, precum și asupra atingerii obiectivelor prioritare ale politicii externe. Se consideră că perpetuarea acestei situații ar putea avea drept consecință descurajarea potențialilor votanți.

O altă problemă importantă a BMD este legată de poziționarea acestuia pe centrul spectrului politic. În acest sens, BMD reprezintă un fel de tampon între PPCD și PC, formațiuni antagoniste și, practic, ireconciliabile. Deja la această etapă BMD este supus unor atacuri extrem de dure atît din dreapta, cît și din stînga, fapt care alimentează și mai mult scepticismul față de șansele electorale ale acestei structuri amorfe și fragile ca să poată rezista presiunilor. Dacă totuși ar rezista și s-ar prezenta la viitoarele alegeri ca o entitate electorală relativ închegată, atunci șansele BMD ar crește semnificativ. Însă și în acest caz, este destul de înaltă probabilitatea desfacerii coaliției după alegeri, inclusiv în fragmente diferite de părțile constituante.

Pentru a-și crea o perspectivă electorală apreciabilă liderii ar trebui să ajungă la un consens asupra cîtorva lucruri. În primul rînd, este evident că drept sarcină minimă ar trebui să fie stabilită neadmiterea cuceririi majorității absolute de către PC, care conform sondajelor de opinie păstrează șanse reale în acest sens. Aceasta i-ar permite BMD să spere să devină stăpîn pe situație, în sensul că fără participarea lui va fi imposibilă constituirea oricărei majorități parlamentare. De aceea, programul electoral al BMD ar trebui, în mod evident, să fie unul caracteristic unei formațiuni de centru-stînga, adresat unei părți semnificative a electoratului cu viziuni moderate, dar care în virtutea unor circumstanțe a preferat la alegerile precedente PC. De fapt, acest lucru îi este sugerat BMD de către PPCD în mod explicit. Principiile în baza cărora a fost constituit blocul arată că liderii acestuia înțeleg acest lucru.

În sfîrșit, pentru a atenua atacurile din dreapta și din stînga, BMD ar fi trebuit să transmită un mesaj foarte clar că va accepta o coaliție postelectorală cu formațiunea care se va arăta mai puțin agresivă față de ea în timpul campaniei preelectorale. Acest lucru se pare a fost sesizat de PPCD, liderii căruia după ce au anunțat supunerea BMD unor "critici dure" au revenit la îndemnul de cooperare și abținere de la o alianță postelectorală cu PC. Pe de altă parte, mass-media guvernamentală afiliată PC continuă să bată cu "artileria grea" în BMD, argumentînd că recentele sondaje de opinie îi atribuie victoria absolută PC. De fapt, propagandei oficiale îi va fi extrem de dificil să-și restructureze prestația mediatică extrem de agresivă față de BMD după ce a anunțat cu mult fast că sînt, practic, încheiate cîteva dosare penale pe numele unuia din liderii BMD.

c) Partidul Social-Democrat

În cadrul conferinței de presă din 18 mai a.c., PSD a făcut publică decizia Consiliului Național al partidului de a înainta trei inițiative: cu privire la consolidarea societății, organizarea de stat și concepția noii politici social-economice. PSD intenționează să organizeze discuții publice pe marginea inițiativelor sale, care probabil vor lua forma unor documente oficiale de partid la Congresul al IX-lea al formațiunii, programat pentru luna noiembrie a.c. Din cele trei inițiative a fost făcută publică doar cea referitoare la organizarea de stat, care presupune o vastă modificare a Constituției în scopul realizării controlului societății asupra puterii de stat. Esența inițiativei respective se rezumă la introducerea unor noi funcții eligibile la nivelul administrației publice și sistemului judecătoresc, modificarea sistemului electoral și a modalității de alegere a Președintelui, asigurării transparenței utilizării banilor publici etc. Ca de obicei, inițiativele PSD sînt foarte interesante, rămînînd să se vadă pe cît de înțelese pot fi simplilor cetățeni care ar trebui să le susțină prin votul lor.

De la primele alegeri legislative din 1994 PSD are un rating stabil de aproximativ 3%. În ultimele două campanii electorale pentru alegeri legislative PSD a preferat că evite formarea coalițiilor, lucru care este prognozabil și pentru viitoarea campanie din 2005. Probabil, în cazul în care PSD ar avea posibilitatea unei estimări credibile a perceperii de către cetățeni a noilor sale inițiative, nu ar fi exclusă dorința acestuia de a adera la una din formațiunile cu șanse reale de a fi reprezentată în viitorul Parlament. Este vorba, mai degrabă, de BMD. Evident, ambele formațiuni vor avea doar de cîștigat de pe urma coalizării, cîștigul fiind direct proporțional cu rating-urile respectivelor formațiuni.

d) Partidul Comuniștilor

Deocamdată, șansele PC de a cîștiga viitoarele alegeri parlamentare sînt cotate foarte înalt. Acest lucru este confirmat și de rezultatele recentelor sondaje de opinie. Pozițiile puternice ale PC se bazează pe doi factori principali: imaginea carismatică a Președintelui Voronin și titulatura formațiunii care este asociată de către o parte importantă a alegătorilor cu politici sociale îndreptate spre protecția păturilor vulnerabile.

În plus, în calitate de partid de guvernămînt PC are un variat instrumentariu din așa-zisul arsenal de resurse administrative pe care în utilizează pentru a-și menține și întări pozițiile. Este vorba despre accesul la importante resurse financiare directe sau camuflate prin diferite acțiuni și inițiative filantropice, susținute de oamenii de afaceri care "nu doresc să aibă probleme cu organele statului". În aceste sens, se poate observa cum tot mai des importanți lideri ai PC apar în blocurile informaționale ale televiziunii de stat alături de oamenii de afaceri care fac acte de caritate etc. Controlul asupra mass-media de stat scrisă și electronică cu acoperire totală sau parțială a teritoriului RM, care mai degrabă face propagandă în favoarea PC și defăimează oponenții acestuia decît informează cetățenii, are, deocamdată, efectul unuia din factorii determinanți în menținerea rating-ului PC. Experiența alegerilor locale parțiale și a alegerilor regionale din Gagauz-Yeri au demonstrat cum mecanismul "verticalei puterii" obligă instituțiile statului și ale administrației publice locale să servească interesele PC. Mai mult, PC și-a asigurat controlul asupra unei părți considerabile a sindicatelor și așa-ziselor GONG-uri prin intermediul cărora se pot influența destul de eficient opțiunile electorale ale simplilor cetățeni etc.

Totuși există factori care arată că victoria PC nu este "bătută în cuie". În primul rînd, sondajele de opinie arată că rating-ul încrederii față de Președintele Voronin este în continuă descreștere - de la 45% în martie 2002 pînă la 29% în mai 2004. În al doilea rînd, rating-urile PC și ale principalelor partide de opoziție din mai 2004, practic, coincid cu cele din mai 2003, din ajunul alegerilor locale. Acest lucru oferă posibilitatea identificării unui "factor de corecție" pentru a estima adevărata pondere electorală a potențialilor concurenți electorali. În acest sens, se poate afirma că este incertă capacitatea PC de a obține victoria absolută la alegerile parlamentare, dat fiind faptul că la cele locale din anul trecut a obținut sub 50%, deși sondajele de opinie indicau același rating pe care îl are în prezent. În al treilea rînd, abuzurile PC de "factorul administrativ" în cadrul alegerilor regionale din Gagauz-Yeri, precum și în cele locale din anul trecut au focalizat atenția organizațiilor internaționale asupra procesului electoral din RM, lucru care a încurajat partidele de opoziție să țintească de pe acum în privilegiile administrative ale PC descrise mai sus. În acest sens, PPCD a elaborat un set de amendamente îndreptate spre diminuarea controlului asupra mass-media de stat și asupra organelor de ocrotire a normelor de drept etc. Dacă liderii PC se vor opune creării unor posibilități echitabile pentru concurenții electorali, atunci este evident că vor crește presiunile interne și externe asupra lor. Deocamdată, este imprevizibil efectul acestora, dar este puțin probabil ca ele să fie favorabile PC. Din aceste considerente, unele voci din opoziție admit că PC ar fi atins culmea de pe care se poate doar rostogoli îndărăt, ceea ce este încurajator pentru opoziție.

Și situația internă din PC nu pare a fi ideală din cauza politicilor arbitrare ale șefului statului, în sensul abaterii acestora de la scopurile statutare și programatice ale partidului. La 15 mai a.c. a avut loc plenara PC care a decis convocarea celui de al V-lea Congres al formațiunii la 11 decembrie a.c., congres la care urmează să fie revizuite programul și statutul partidului. Este interesant că data desfășurării congresului a fost fixată în ajunul sărbătorilor de iarnă, care de obicei paralizează viața politică pentru vreo lună și jumătate. Este foarte probabil ca sfîrșitul sărbătorilor de iarnă să coincidă cu începutul campaniei electorale. Astfel, data tîrzie de desfășurare a "congresului reformator" poate fi explicată prin dorința liderilor PC de a atenua eventualele consecințe nefaste legate de modificările documentelor de partid. Vorba e că ortodocșii comuniști, nemulțumiți de posibilele modificări ale programului și statutului partidului, vor fi pur și simplu puși în fața faptului împlinit, fără a avea timpul și posibilitatea de a se regrupa pentru o contraofensivă cu caracter electoral.

Că acest gen de presupuneri au temei ne-o demonstrează recentele atitudini ale unor importante figuri din cadrul PC față de politicile postmoderniste cu caracter eclectic ale șefului statului, care se presupune că ar fi inspirate de către principalul său consilier, Mark Tkaciuc. Astfel, unul dintre ideologii ortodocși ai PC, Ivan Grec, a publicat o serie de articole în presa oficială în care, pe de o parte, în vorbe, îi aduce elogii șefului statului, demonstrîndu-și fidelitatea, iar, pe de altă parte, indică asupra faptului că politica economică și cea externă promovate de el sînt greșite. Mai mult, ideologul comunist s-a apucat să justifice eșecurile PC, lucru extrem de sugestiv pentru mersul lucrărilor preconizatului congres. Un alt exemplu în acest sens este luarea de atitudine a liderului fracțiunii comuniste din consiliul municipal Chișinău, Valeri Garev, care a declarat recent că modificările programului și statutului partidului n-ar trebui să se refere la scopul final al acestuia - construirea comunismul. Aceste lucruri scot în evidență faptul că PC este dezaxat din punct de vedere ideologic, lucrul nepermis pentru o formațiune care dorește cu tot dinadinsul să-și mențină titulatura de "partid comunist". Cocteilul intern de opinii are destule ingrediente inflamabile, lucru care, de asemenea, ar putea avea consecințe greu de subestimat pentru rezultatul final al concurenților electorali.

e) Uniunea Cetățenilor "Patria-Rodina"

La momentul lansării, UCPR s-a declarat în opoziție de stînga față de PC, care a fost învinuit de trădarea idealurilor de stînga, comuniste. Comitetul organizatoric al formațiunii a lansat la 21 mai a.c. o declarație prin care și-a "clarificat poziția", subliniind că este o formațiune: eminamente de stînga, dar nu de orientare social-democrată, orientare care doar camuflează o esența pur capitalistă; univoc și radical antioccidentală; de orientare proestică. În același timp, liderii UCPR nu exclud o colaborare postelectorală cu formațiunile centriste, dar care nu sînt anticomuniste.

Deocamdată, șansele electorale ale UCPR nu sînt luate în serios, deși se consideră că ar putea atrage de partea sa cîteva procente din electoratul PC. Slăbiciunile UCPR sînt evidente: structură amorfă, formată din două partide socialiste, fiecare cu rating-ul sub 1%, și cîteva formațiuni neformale de stînga, de orientare radicală; lipsa unui lider credibil și relativ bine cunoscut; lipsa resurselor financiare și a accesului la mass-media larg răspîndită. Liderii UCPR se arată conștienți de aceste neajunsuri, dar speră să le înlăture pe cît se poate în perioada de pînă la alegeri.

În primul rînd, pentru a-și crea cîmp de manevră din contul PC liderii UCPR preiau lozincile și promisiunile anterioare, nerealizate ale ultimului: de apropiere de Transistria și soluționarea conflictului prin crearea "statului comun" federativ; de integrare a RM în spațiu euroasiatic, mai exact în Spațiul Economic Unic (SEU) pe care se preconizează să-l formeze Rusia, Belarus, Kazahstan și Ucraina. În al doilea rînd, pentru soluționarea problemei liderului UCPR, ziarul Kommersant plus a sugerat, printre altele, candidatura lui Grigori Maracuță, președinte al legislativului autoproclamatei Republici Moldovenești Nistrene. Dacă ar proceda așa Maracuță, de fapt, ar urma exemplul fostului lider separatist din Adjaria, Aslan Abașidze, care a stat în capul unei liste de candidați, ajutîndu-i să ajungă în Parlament, dar care niciodată nu s-a prezentat la vreo ședință a Legislativului georgian.

Problema este că această sugestie nu poate fi luată în serios, mai cu seamă după ce a devenit cunoscută soarta politică a lui Abașidze. Totuși sugestia ziarului a coincis cu o inițiativă destul de stranie a lui Maracuță de a întreprinde măsuri pentru ridicarea statutului "limbii moldovenești" în Transnistria, lucru care subminează mitul privind armonia lingvistică din regiune. Apoi, a urmat un șir de articole în presa oficială din Transnistria în care se afirma că elita din regiune are un interes special pentru rezultatele viitoarelor alegeri parlamentare din RM. În plus, chiar recent ministrul afacerilor externe din autoproclamata republică declara că are semnale foarte clare că nimeni, niciodată nu va recunoaște independența Transnistriei și, de aceea, oricum nu există o altă soluție decît constiturea "statului comun" cu RM. Ultima declarație avea, probabil, menirea de a justifica implicarea liderilor transnistreni în eventualul joc electoral din RM.

Evident, dacă liderii Transnistriei ar decide să influențeze în mod serios rezultatele alegerilor din RM, atunci ei ar putea face acest lucru prin intermediul UCPR, ceea ce ar ridica cumva șansele acestei formațiuni, inclusiv prin suportul financiar și informațional, deschiderea secțiilor de votare pe teritoriul Transnistriei etc. În acest caz, ar fi de așteptat și un suport din partea anumitor forțe politice din Rusia. Experiența anterioară arată însă că toate aceste scenarii sînt puțin probabile, servind mai degrabă drept fundal pentru speculații împotriva partidului de guvernămînt.


În ciuda creșterilor din ultimii trei ani, populația consideră că trăiește mai prost
Iurie Gotișan

1. Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei a fost aprobată

Guvernul a aprobat la 19 mai Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS). SCERS este un document de politici social-economice ce urmează a fi implementate între 2004-2006 pentru realizarea unei creșteri economice durabile și reducerea sărăciei. Potrivit mai multor structuri și organizații internaționale, Republica Moldova este calificată drept cea mai săracă țară din Europa. În Strategie se constată că, deși în ultimii trei ani PIB-ul a crescut cu 21,6%, salariul mediu lunar - cu 70,1%, iar pensia medie lunară - cu 93%, fenomenul sărăciei rămîne o problemă majoră. Mai mult decît atît, se estimează că cca 40% din populație trăiește sub limita minimului de existență, iar 35-40% din populația economic activă este plecată peste hotare în căutarea unui cîștig decent.

În același timp, la 25 mai varianta finală a Strategiei a fost prezentată Băncii Mondiale spre evaluare și aprobare finală. Factorii de decizie de la Chișinău așteaptă ca SCERS să fie aprobată de bancă nu mai tîrziu de luna iulie și astfel să devină funcțională. Chișinăul se află deja de patru ani într-un proces de elaborare a SCERS. În context, este cazul să menționăm că în decembrie 2000 Consiliul de Directori al Băncii Mondiale (BM) a aprobat o Strategie preliminară de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei, elaborată de Guvernul Braghiș. Totodată, după schimbarea Guvernului în primăvara anului 2001 s-a recurs la actualizarea SCERS, document care a fost aprobat în aprilie 2002. Însă după ce societatea civilă, organismele financiare internaționale, precum și alți donatori externi au formulat mai multe obiecții asupra calității documentului, procesul de elaborare a fost prelungit pentru încă un an de zile.

De asemenea, SCERS va fi remisă Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională, Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, Agenției Suedeze pentru Dezvoltare Internațională, altor parteneri, a căror programe de asistență pentru Republica Moldova vor fi construite pe prioritățile incluse în SCERS. La Chișinău este discutat în prezent modul în care Parlamentul va aproba SCERS, cu titlu de lege sau hotărîre. Mai mulți experți implicați în procesul de elaborare a SCERS se pronunță împotriva atribuirii acestui document a statutului de lege.

Servind drept bază conceptuală pentru viitoarele programe de asistență financiară, se consideră că documentul va permite obținerea unor condiții de asistență externă maximal avantajoase. O atenție deosebită va fi acordată fezabilității și clarității acțiunilor prioritare elaborate de Guvern, precum și mecanismului de monitorizare care trebuie să fie construit în așa fel încît să fie posibilă îmbunătățirea continuă a SCERS.

Trebuie remarcat că actuala versiune a documentului SCERS este totuși calitativ mai bună decît precedentele și superioară în comparație cu alte documente similare elaborate în Moldova pe parcursul perioadei de tranziție. Însă în opinia mai multor experți independenți, există și importante carențe. Unele din ele vor putea fi înlăturate dacă discuția publică va fi un veritabil proces transparent și orientat spre rezultate. Conform rigorilor stabilite de FMI și BM, înseși guvernele care elaborează strategiile de reducere a sărăciei trebuie să identifice și să recunoască părțile slabe și puternice ale acestor documente și să anticipeze factorii de risc care pot compromite implementarea lor.

2. Sărăcia este principala problemă pentru tot mai mulți

Implementarea SCERS este o problemă de urgență. Marea majoritate a cetățenilor Republicii Moldova, aproximativ 90%, se consideră săraci. Această stare de fapt se constată într-un sondaj de opinie realizat de către Centrul de Analiză și Investigații Sociologice și Psihologice CIVIS în aprilie-mai 2004 la solicitarea Institutului de Politici Publice. Participanții la sondaj au apreciat bunăstarea lor pe o treaptă de evaluare de 10 puncte, de la nivelul "1", ceea ce semnifică "sărac", pînă la nivelul "10" - specificat ca "bogat". Aproape 10% din cei intervievați au declarat că se situează pe prima, adică pe cea mai joasă treaptă de evaluare a sărăciei, 13,3% și-au apreciat nivelul de trai cu 2 puncte, 21,9% - cu "3", 21,3% - cu "4", 24,6% - cu "5". Mai sus de media de evaluare, adică peste cinci puncte, s-au plasat 9,2% din respondenți (intervalul de la 6 la 8). Este sugestiv faptul că nici una dintre persoanele participante la sondaj nu a punctat pe "9" și "10".

În același timp, 42,8% din respondenți susțin că veniturile actuale ale familiei nu sînt suficiente "nici pentru strictul necesar", 40% - "doar pentru strictul necesar". Totodată, 86,8% din cei intervievați spun că nu sînt mulțumiți de salariul pe care-l primesc și doar 8,8% sînt "destul de mulțumiți" sau "foarte mulțumiți". Comparativ cu perioada similară a anului 2003, se observă o creștere semnificativă a temerii populației față de prețuri (50%, în creștere cu 23%), fenomenul sărăciei (64%, în creștere cu 11%), viitorul copiilor (52%, +8%).

Situația economică a Republicii Moldova va fi mult mai bună sau puțin mai bună peste un an, consideră 35,8%, alții 25,5% sînt de părerea că nimic nu se va schimba, ca urmare situația va rămâne la fel. Deși 43,2% din persoanele chestionate afirmă că situația economică din anul curent este "mai bună" sau "puțin mai bună", iar 34,7% consideră că este "la fel", doar 8,4% se arată mulțumiți de această situație, în timp ce 47,6% nu sînt prea mulțumiți și deloc mulțumiți. Respondenții sînt de părerea că pentru îmbunătățirea situației social-economice din țară sînt necesare ameliorarea mecanismului de funcționare a legilor, creșterea rolului statului în dirijarea economiei, atragerea mai multor investiții străine, dezvoltarea întreprinderilor industriale și combaterea criminalității.

Nu trebuie de uitat că o bună parte din populație își asigură cele necesare traiului din producția propriei gospodării. Situația generală a economiei este privită prin prisma propriului buzunar. Și în ultimul sondaj se constată o creștere importantă a celor nemulțumiți, mai ales în ultimul an. Aproape 40% consideră că situația economică a Moldovei s-a înrăutățit după venirea la putere a actualului guvern. Principalele cauze care au condus la înrăutățirea situației din ultimul an sînt menționate în ordine: scăderea veniturilor, creșterea prețurilor și lipsa unui loc de muncă.

Din sondajul realizat de CIVIS rezultă că majoritatea moldovenilor își doresc o societate mai omogenă, fără inegalități mari între venituri. Percepția populației asupra inegalității sociale este importantă, pentru că o creștere a inegalității duce la scăderea solidarității și încrederii între membrii societății. Rezultatele studiului indică un procentaj de 80% din respondenți care percep societatea moldovenească în prezent ca fiind extrem de inegală: cei mai mulți dintre membrii ei sînt foarte săraci, iar o mică parte sînt extrem de bogați.


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]