![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20040630/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Acte legislative
La inițiativa unor deputați din fracțiunea majoritară a fost aprobată Legea pentru modificarea și completarea Legii cu privire la procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova. Prin aceasta s-a stabilit că "Parlamentul de aceeași legislatură alege Președintele o singură dată, cu excepția cazurilor de intervenire anticipată a vacanței funcției (în caz de demisie, demitere, deces sau imposibilitate definitivă de exercitare a atribuțiilor)". Această normă nu era înscrisă expres în dispozițiile constituționale modificate și ale legii adoptate după reforma constituțională din 2000 și legislația existentă acorda Parlamentului dreptul formal de a purcede la alegerea Președintelui cu cel mult 45 de zile înainte de expirarea mandatului Președintelui în exercițiu.
Anterior, o inițiativă legislativă asemănătoare a fost avansată și de deputații creștin-democrați, care au propus ca alegerile Președintelui Republicii Moldova să se desfășoare în două luni de la expirarea mandatului Președintelui în exercițiu și ca rezultatul alegerilor să fie confirmat prin lege organică. Respingerea acestui proiect a fost motivată prin faptul că acesta ar fi permis extinderea mandatului Președintelui în exercițiu și, în consecință, ar fi putut conduce la situații de conflict sau de impas politic în situația în care Președintele în exercițiu, aflat în conflict cu Parlamentul, ar refuza promulgarea legii organice prin care s-ar confirma alegerea unui alt șef de stat. Se cere de remarcat însă că atîta timp cît nu va fi modificată și Constituția în acest sens, legea în cauză poate fi abrogată.
Un alt act aprobat de Parlament este Legea pentru ratificarea unor acte internaționale în domeniul comerțului liber, prin care au fost supuse acestei proceduri acordurile de comerț liber încheiate între Moldova și Macedonia, pe de o parte, și Moldova și Serbia și Muntenegru, pe de altă parte. Acordurile prevăd liberalizarea comerțului între părți, un șir de norme referitoare la condițiile generale ale comerțului, cum ar fi: eliminarea barierelor tehnice; garantarea tranzitului liber; introducerea și aplicarea măsurilor antidumping, compensatorii și de salvgardare; utilizarea mecanismului de apărare comercială în cazul unor subvenții nejustificate ale statului; protejarea drepturilor de proprietate intelectuală; reglementarea măsurilor sanitare și fitosanitare; aplicarea mecanismelor Organizației Mondiale a Comerțului (OMC) pentru soluționarea litigiilor etc.
La numai o săptămînă de la ratificarea acordurilor de comerț liber cu Macedonia și Serbia și Muntenegru, Parlamentul a supus aceleiași proceduri și Acordul de comerț liber dintre Republica Moldova și Republica Albania.
În acest context, se cere de amintit că de curînd Moldova a încheiat procesul de semnare a acordurilor de liber schimb cu toate statele-membre ale Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE): Bosnia și Herțegovina (23 decembrie 2002); Albania (13 noiembrie 2003); Serbia și Mutenegru (13 noiembrie 2003); Macedonia (28 ianuarie 2004); Croația (22 februarie 2004); Bulgaria (20 mai 2004). Acordul de comerț liber cu România, și ea membră a PSESE, a fost semnat încă la 15 februarie 1994, acesta intrînd în vigoare la 17 noiembrie același an. Pînă în prezent au rămas neratificate de către Legislativul de la Chișinău acordurile de comerț liber cu Bulgaria și Croația.
În regim de urgență a fost adoptată Legea pentru modificarea legii bugetului de stat pe anul 2004. Aceasta prevede contractarea de către Guvern a unui împrumut de la Banca Națională, în sumă de 50 mln USD, pentru achitarea datoriilor externe ale Republicii Moldova. Cu suma respectivă Guvernul a răscumpărat datoria pe hîrtii de valoare emise față de concernul "Gazprom" din Federația Rusă, estimată la peste 115 mln USD.
Prin Hotărîrea privind desemnarea unui nou membru al Consiliului de Observatori al Instituției publice "Teleradio-Moldova" în componența acestui organ a fost numit, la propunerea comună a fracțiunilor parlamentare din opoziție, Victor Osipov, care în prezent deține funcția de director al Asociației Presei Electronice "APEL". Această funcție de membru al Consiliului de Observatori (CO) a devenit vacantă după ce Vasile Botnaru a decis să se retragă din componența CO.
Săptămîna trecută Parlamentul a votat Legea privind regimul stării de urgență, de asediu și de război. Aceasta stabilește: temeiurile, modalitățile și condițiile declarării stării de urgență, de asediu și de război; competența autorităților care declară aceste stări; măsurile ce se aplică în perioada acestora, precum și drepturile, obligațiile și răspunderea persoanelor fizice și juridice în timpul lor.
Legea prevede că în perioada stării de urgență, de asediu și de război, instituite pe întreg teritoriul Republicii Moldova, nu se admite modificarea Constituției, adoptarea, modificarea sau abrogarea legilor organice și legislației electorale, desfășurarea alegerilor autorităților publice centrale și locale, precum și a referendumurilor republicane și locale. După ridicarea stării de urgență, de asediu și de război, actele normative adoptate pentru această perioadă se abrogă, fără a fi necesar un preaviz special pentru aceasta.
Legea pentru modificarea legii cu privire la licențiere introduce o serie de prevederi noi în cuprinsul legislației cu privire la licențiere. Se prevede că vor fi supuse licențierii peste 45 de genuri de activitate în diverse domenii. De asemenea, se stabilește că controalele planificate, cel mult o dată în decursul unui an calendaristic, asupra respectării de către titularii de licență a condițiilor de licențiere se efectuează de către Camera de licențiere împreună cu autoritatea administrației publice centrale de specialitate, iar cele inopinate - de către Cameră și, după caz, în comun cu autoritățile menționate.
Actul de față introduce alte cîteva temeiuri noi pentru care poate fi retrasă licența: descoperirea unor date neautentice în documentele prezentate autorității de licențiere; desfășurarea ilicită de către titularul de licență a altor activități supuse licențierii fără deținerea licenței respective; desfășurarea ilicită a activității licențiate în filiale și/ sau alte subdiviziuni separate neindicate în licență; nerespectarea de către titularul de licență a termenului de depunere a cererii de eliberare a duplicatului licenței pierdute sau deteriorate.
Tot săptămîna trecută a fost ratificat Protocolul privind privilegiile și imunitățile Adunării Parlamentare a Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră.
Documentul stipulează că reprezentanții parlamentelor statelor membre, în timpul exercitării funcțiunilor sale pe parcursul reuniunilor APCEMN și călătoriei lor spre/ dinspre locul acestor reuniuni, trebuie să se bucure de următoarele privilegii și imunități: imunitate la arest personal sau deținere, la sechestrarea bagajelor lor personale, la procese juridice de orice gen privind cuvintele spuse sau scrise; inviolabilitatea tuturor hîrtiilor și documentelor, inclusiv programelor pentru computer, benzilor video sau discurilor care conțin informație și sînt în posesia lor; dreptul la utilizarea codurilor și recepția hîrtiilor și a corespondentei prin curier sau în saci ștampilați prin intermediul misiunilor diplomatice ale statelor membre; scutirea lor și a soților lor de restricțiile pentru imigrare în statele membre ale Organizației Cooperării Economice la Marea Neagră, pe care le vizitează sau prin teritoriul cărora trec în exercitarea funcțiilor lor etc.
(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).
2.1. Remanieri
Ultimele două săptămîni Guvernul s-a arătat nemulțumit de activitatea mai multor funcționari guvernamentali, fapt pentru care a operat mai multe remanieri de cadre și a aplicat cîteva mustrări aspre. Astfel, Felix Vîrlan a fost demis din funcția de ministru adjunct al Energeticii, iar Valeriu Munteanu a fost eliberat din funcția de director al Departamentului Migrațiune. Pe de altă parte, cei care au fost sancționați administrativ sînt: Feodosia Furculiță, viceministru al Finanțelor; Sergiu Sainciuc, viceministru al Muncii și Protecției Sociale și Anatol Dubrovschi, viceministru al Educației. Primilor doi le-a fost imputată tergiversarea elaborării proiectului de hotărîre a Guvernului privind suplimentarea salarizării specialiștilor în domeniul culturii fizice și sportului, în timp ce ultimul a fost sancționat pe motivul neexecutării în termenele stabilite a moțiunii guvernamentale cu privire la transmiterea școlilor sportive la balanța Departamentului Tineret și Sport, precum și pentru "diminuarea neargumentată a sumei prevăzută în planul de funcționare a Clubului sportiv Olimpia".
2.2. Hotărîri
Reglementarea în cauză este pasibilă să descurajeze potențialii investitori interesați de achiziționarea unui număr cît mai mare de acțiuni ale acestui obiectiv economic, în același timp însă, datorită reducerii prețului de cumpărare ca urmare a reducerii numărului de acțiuni destinate privatizării, va permite și altor investitori mai mici să-și prezinte ofertele de privatizare. Revelatoare în acest sens este și reducerea de către membrii Cabinetului de miniștri a indicilor capacității de generare a energiei electrice de care trebuie să dispună cumpărătorul potențial, de la 500MW pînă la 200MW, precum și excluderea condiției ca potențialul investitor să aibă experiență în domeniul distribuției energiei electrice.
3.1. Codul cu privire la știință și inovare
La 15 iunie a.c., a devenit cunoscut faptul că a fost elaborat proiectul Codului cu privire la știință și inovare, a cărui expunere de motive a fost prezentată de către Președintele Vladimir Voronin în cadrul ședinței fracțiunii parlamentare majoritare. În acest context, se cere de amintit că despre pregătirea unui asemenea document s-a știut încă de la 17 martie curent, zi în care șeful statului, participînd la o întîlnire cu colaboratorii mai multor institute ale Academiei de Științe din Moldova (AȘM), a menționat principalele intenții ale autorităților actuale cu privire la reformarea domeniului activității științifice.
În expunerea de motive la proiectul acestui cod Vladimir Voronin a realizat o caracterizare sumară a situației din domeniul științei și inovațiilor, reliefînd principalele carențe din acest domeniu și ajungînd astfel la scopul reformării sferei în cauză, care constă în:
Codul cu privire la știință și inovare este structurat în 5 capitole și cuprinde 166 de articole. Potrivit lui Voronin, acesta va impune o serie întreagă de modificări la alte coduri aflate în vigoare, întrucît se prevede ca toate organizațiile din sfera științei și inovațiilor să fie scutite de impozitul pe venit, să fie impozitate cu TVA la cota zero la acest gen de activitate, precum și să fie scutite de plata taxei vamale pentru utilajele, instrumentele și materialele de consum importate în vederea efectuării unor cercetări fundamentale. De asemenea, se preconizează aplicarea mecanismului de acreditare a organizațiilor din sfera științei și inovațiilor, procedură la care vor fi admise și organizațiile private și cele nonguvernamentale. Acest lucru le va oferi ultimelor posibilitatea să devină membri afiliați ai AȘM și, în consecință, să participe, în condiții de cofinanțare, la concursul proiectelor pentru obținerea finanțării bugetare.
O altă modificare importantă prevăzută de proiectul Codului cu privire la știință și inovare este crearea Agenției pentru Protecția Proprietății Intelectuale, prin fuzionarea Agenției pentru Protecția Proprietății Industriale și a Agenției pentru Drepturile de Autor.
Codul respectiv va întări rolul și locul AȘM, aceasta devenind "unica instituție publică de importanță națională în sfera științei și inovațiilor". În plus, întreaga finanțare bugetară a cercetărilor științifice se va realiza numai prin intermediul AȘM, care va încheia cu Guvernul în acest scop un Acord de parteneriat pe patru ani.
3.2. Ședință cu membrii Cabinetului de miniștri
La 19 iunie curent, Vladimir Voronin a convocat o ședință cu importanți factori de decizie de la Guvern, în cadrul căreia a insistat asupra perfecționării continue a activității organului executiv. Potrivit serviciului de presă al Președinției, șeful statului a recomandat membrilor Cabinetului de miniștri să acorde mai multă atenție: ridicării calității deciziilor adoptate și înăspririi controlului asupra executării lor; eliminării intereselor departamentale și personale la cheltuirea banilor publici; optimizării cooperării între structurile Executivului etc.
1. Înalți oficiali OSCE în vizită la Chișinău
În luna iunie Chișinăul a fost gazda unei serii de vizite ale mai multor înalți demnitari OSCE. Astfel, după vizita de documentare din 9-12 iunie a 26 de ambasadori acreditați pe lîngă OSCE, Chișinăul a găzduit între 17-18 iunie o delegație a Adunării Parlamentare a OSCE, iar între 21-22 iunie la Chișinău s-a aflat într-o vizită oficială Președintele în Exercițiu al OSCE, ministrul bulgar de Externe Solomon Passy.
Vizita lui Solomon Passy a avut obiectivul de a "sprijini eforturile în vederea reglementării transnistrene și de a încuraja democratizarea și procesul de reforme în întreaga țară". Passy a avut o serie de întrevederi cu înalți oficiali moldoveni, inclusiv cu Președintele Vladimir Voronin și ministrul de Externe Andrei Stratan, și cu reprezentanți ai organizațiilor societății civile și ai partidelor politice. Passy a întreprins și o vizită la Tiraspol unde s-a întîlnit cu liderul separatist Igor Smirnov. În cadrul întrevederilor de la Chișinău și Tiraspol, Passy le-a prezentat celor două părți un pachet de propuneri cu privire la reducerea forțelor armate ale acestora și întreprinderea unor măsuri pentru sporirea încrederii și a transparenței, propuneri elaborate la începutul lunii de către Misiunea OSCE din Moldova.
La finalul vizitei Passy a ținut o conferință de presă la care a îndemnat autoritățile moldovene și cele transnistrene să urgenteze negocierile în problema transnistreană. Referindu-se la actualul format de negocieri, Passy a spus că acesta "nu este o dogmă" și poate fi schimbat, dar că nu crede rațională "schimbarea de dragul schimbării".
Solicitat să comenteze întrevederea sa cu liderul transnistrean, Solomon Passy a spus că Igor Smirnov pare să fie disponibil pentru dialog. "Lui i-au fost prezentate niște propuneri, el s-a angajat să le examineze", a spus președintele în exercițiu al OSCE. Îndemnat să descrie soluția generală pentru reglementarea crizei transnistrene, Passy a spus că aceasta trebuie să fie acceptată de ambele părți.
2. Runda de negocieri din 23-24 iunie
La o zi după încheierea vizitei lui Solomon Passy în Republica Moldova, la Chișinău și Tiraspol a avut loc o nouă rundă de negocieri în problema transnistreană, în cadrul căreia Chișinăul s-a alăturat oficial documentului elaborat de OSCE și care întrunește setul de propuneri privind reglementarea crizei transnistrene.
Potrivit șefului Misiunii OSCE la Chișinău, William Hill, acest lucru a constituit un rezultat extrem de pozitiv și un pas important spre adoptarea unei soluții finale a conflictului transnistrean. În același timp, Hill a regretat faptul că delegația transnistreană a absentat de la runda de negocieri, după ce mediatorii nu au dat curs propunerii lor, lansate chiar în ajunul convocării negocierilor, de a amîna runda ordinară pentru ziua de 30 iunie pe motiv că și-ar fi dorit să examineze cele mai recente propuneri privind demilitarizarea Moldovei înmînate Tiraspolului de către președintele în exercițiu al OSCE, Solomon Passy, în timpul vizitei sale în Republica Moldova. Astfel, în lipsa reprezentanților Transnistriei, Hill a apreciat runda consumată ca fiind mai curînd una "de consultare", reproșînd subtil autorităților transnistrene că declarațiile verbale privind disponibilitatea de a purta negocieri nu au fost probate prin prezența la runda de negocieri.
La aceeași conferință de presă șeful Misiunii a explicat, fără să intre în amănunte, sensul noului pachet de propuneri avansate de OSCE, care se reduce la demilitarizarea Republicii Moldova, deziderat pe care l-au acceptat atît Tiraspolul, cît și Chișinăul. Potrivit lui Hill, demilitarizarea Moldovei nu are nici o tangență cu problema evacuării trupelor rusești cantonate în Transnistria așa cum presupun angajamentele asumate de Rusia la summit-ul de la Istanbul.
Următoarea rundă de negocieri cu participarea mediatorilor ruși ucraineni și ai OSCE a fost programată pentru 21 și 22 iulie.
3. Un nou raport ICG despre Moldova
Grupul Internațional pentru Crize (ICG), un think tank internațional specializat în investigații de teren și activități de lobby în vederea prevenirii și soluționării conflictelor, a publicat la 17 iunie 2004 un nou raport cu privire la Republica Moldova intitulat "Moldova: tensiuni regionale în jurul Transnistriei" (Moldova: Regional Tensions Over Transdniestria). Autorii raportului afirmă că "reglementarea disputei secesioniste transnistrene este o precondiție vitală pentru eliminarea unei surse potențiale de haos la periferia Uniunii Europene (UE) extinse, pentru realizarea în practică a relațiilor pașnice din perioada de după războiul rece, precum și pentru transformarea Republicii Moldova într-un stat mai viabil". Potrivit acestora, o implicare mai mare din partea SUA și UE în procesele de pace aflate în impas este esențială pentru soluționarea definitivă a conflictului transnistrean.
Raportul face o analiză a motivațiilor care stau la baza politicilor Rusiei și Ucrainei față de Republica Moldova și regiunea transnistreană, precum și eforturile oficialilor transnistreni de a-și spori influența în cele două state. Autorii raportului refutează opinia vehiculată în mod tradițional în rîndurile forțelor de opoziție de la Chișinău precum că sprijinul extern de care se bucură Transnistria provine doar din Federația Rusă și sugerează că liderii secesioniști încearcă în permanență să-și diversifice sprijinul primit din exterior, în mod special din contul Ucrainei. De-a lungul anilor Transnistria s-a transformat într-un "actor de sine stătător cu interese proprii, pe care și le promovează prin lobism, oportunism economic, joc politic și negociere creativă".
Referindu-se la rolul Rusiei în procesul de reglementare transnistreană, raportul acordă o atenție deosebită încercării unilaterale a Rusiei de a-și impune planul propriu de reglementare transnistreană în 2003 ("Planul Kozak"). Raportul publică o serie de date cu privire la istoricul acestui plan și negocierile diplomatice pe marginea lui, date pînă acum în mare parte necunoscute pentru opinia publică moldovenească. Potrivit autorilor raportului, nesemnarea planului a arătat limitele influenței Rusiei, care s-a dovedit incapabilă să-și impună planul fără sprijinul Moldovei și al comunității internaționale. În același timp, evenimentele din noiembrie 2003 au arătat că nici comunitatea internațională nu va putea ajunge la o soluție a conflictului fără a apela la ajutorul Rusiei și influența considerabilă pe care o are aceasta asupra autorităților transnistrene.
În concluzie, autorii raportului afirmă că "poziția unilaterală a Rusiei în negocieri a produs tocmai efectul opus ilustrat prin faptul că guvernul comunist de la Chișinău a declarat integrarea europeană a Republicii Moldova drept prioritate a politicii sale externe". În final, raportul cheamă Occidentul să acorde mai mult sprijin, în mod special în combaterea activităților economice ilicite care susțin regimul secesionist de la Tiraspol.
Raportul poate fi găsit în întregime, în limba engleză, pe pagina de Internet a ICG. Acesta este cel de-al doilea raport al ICG despre Moldova. Primul raport, "Moldova: nu există o soluție ușoară" (Moldova: No Quick Fix), a fost publicat în august 2003. Raportul a prezentat o analiză detaliată a istoricului, cauzelor și dinamicii conflictului transnistrean, precum și a eforturilor de soluționare a acestuia.
1. Planul de Acțiuni RM-UE
Deși au fost preconizate doar trei runde de negocieri pe marginea Planului de Acțiuni RM-UE, lucru despre care jurnalul "Guvernare și democrație în Moldova" v-a relatat în cîteva rînduri în edițiile sale precedente, la 15 iunie curent, la Bruxelles, a avut o a patra rundă de consultări bilaterale vizînd acest document. Serviciul de presă al Ministerului Afacerilor Externe (MAE) al Republicii Moldova a informat printr-un comunicat de presă că în cadrul acestei runde "părțile au ajuns la o înțelegere privind conținutul acestui document politic bilateral", care stabilește cadrul de cooperare dintre Moldova și UE pentru următorii trei ani. Comunicatul folosește o formulare evazivă cît privește data semnării Planului - "după îndeplinirea procedurilor interne ale ambelor părți". După revenirea delegației moldovenești de la Bruxelles însă, în cadrul unei conferințe de presă, ministrul de Externe Andrei Stratan a introdus o precizare, spunînd că aprobarea Planului de către ambele părți se va produce pînă la sfîrșitul lunii iulie a.c., astfel încît, din septembrie, să demareze implementarea lui. Aici se cere de remarcat că inițial s-a crezut că semnarea/ adoptarea Planului de Acțiuni RM-UE va avea loc la mijlocul lunii mai curent, ca mai apoi să se afirme, datorită tergiversării reluării rundei a treia, că acest lucru se va produce la mijlocul lunii următoare a aceluiași an.
Potrivit comunicatului difuzat de MAE, "Moldova este invitată să stabilească relații politice, de securitate, economice și culturale mai intense cu UE, să sporească cooperarea transfrontalieră și să împărtășească responsabilitatea pentru prevenirea și soluționarea conflictelor", precum și că "unul dintre obiectivele-cheie ale acestui Plan de Acțiuni va fi continuarea susținerii unei soluții viabile a conflictului Transnistrean, UE manifestîndu-și în mod expres disponibilitatea de a se implica în continuare în acest proces, utilizînd instrumentele pe care le are la dispoziție".
Cît privește beneficiile economice pe care le va obține Moldova de pe urma semnării acestui document-cadru, poate fi menționată acordarea perspectivei de avansare "spre un grad semnificativ de integrare, inclusiv prin accesul la piața internă a UE", un prim-pas în acest sens fiind oferirea de către UE a Preferințelor Comerciale Asimetrice, fapt care constituie un succes al diplomației moldovenești.
Merită a fi menționat și faptul că Planul de Acțiuni prevede asistență din partea UE pentru Moldova în vederea armonizării legislației acesteia cu cea comunitară, inclusiv prin asemenea mecanisme cum ar Oficiul TAIEX și cel de înfrățire instituțională, precum și instituirea unei cooperări dintre Republica Moldova cu Europol și Eurojust. Documentul mai consfințește suportul de care se va bucura Moldova din partea UE pentru valorificarea oportunităților ce rezultă din calitatea de membru al Chișinăului în diferite aranjamente regionale.
Potrivit principiului progresivității pe care îl evoca Comunicarea Comisiei Europene, din 11 martie 2003, document care constituie punctul de reper pentru actuala politică de vecinătate a UE, în Planul de Acțiuni mai este prevăzută posibilitatea examinării unor alte angajamente contractuale între părți în funcție de evoluția procesului de implementare a măsurilor identificate în Plan și a relațiilor dintre Moldova și UE, în general. În acest context, șeful diplomației moldovenești, Andrei Stratan, dată fiind modificarea caracterului și a statutului Planului de Acțiuni RM-UE, și-a exprimat convingerea că "după realizarea sarcinilor trecute în document Republica Moldova va obține un statut mai avansat în relațiile cu UE fiind foarte realistă aspirația Chișinăului de a obține calitatea de membru asociat".
Provocări la adresa Băncii Centrale
Iurie Gotișan
La începutul lui iunie Banca Națională a Moldovei (BNM) a marcat a 13-a aniversare de la fondare. Cu acest prilej, BNM a difuzat un comunicat de presă în care a făcut o amplă analiză a evoluției economiei și indicatorilor monetari în perioada anilor 1994-2003. Fără îndoială, rezultatele macroeconomice ale Moldovei (ținînd cont de creșterile economice înregistrate în ultimii trei ani) pot fi considerate pînă acum acceptabile, sectorul bancar reușind să evite o criză de sistem în pofida tuturor dificultăților prin care i-a fost dat să treacă. Totuși țara nu a fost capabilă să asigure o creștere susținută, un șomaj redus și o inflație joasă. Există mulți factori explicativi atît la nivel macroeconomic care sînt asociați cu deficiențele structurale din sectorul extern al economiei moldovenești, cît și la nivel microeconomic care pot fi asociați cu progresul lent al restructurării întreprinderilor, privatizării și dezvoltării instituționale în general.
Banca Națională a promovat pe parcursul acestei perioade o politică monetară restrictivă avînd drept scop stabilitatea prețurilor, însă această politică nu s-a dovedit a fi fezabilă și consistentă, îndreptată spre ținerea sub control a inflației. În condițiile unor presiuni diverse, ea a oferit sistematic credite sectoarelor "sensibile" și băncilor comerciale cu probleme. Astfel de operațiuni au constituit o trăsătură nefavorabilă în activitatea BNM de-a lungul acestor ani. În anumite momente ea a finanțat direct deficite publice, în contradicție cu scopul stabilității prețurilor. Ea mai efectuează intervenții frecvente și de proporții pe piața valutară (în special ca cumpărător de dolari și euro), aceasta fiind o altă politică în măsură să conducă la creșterea bazei monetare și, în același timp, la creșterea nivelului inflației. Spre exemplu, rata inflației de 15,7% care a fost înregistrată în 2003 a "dat peste cap" politica fulminantă a Băncii Naționale în această direcție și ne face să constatăm că economia moldovenească suferă de boli ascunse.
La sfîrșitul lunii mai 2004 rata anuală a inflației a fost estimată la un nivel de 12,7%, iar în opinia unor observatori economici pînă la sfîrșitul anului aceasta are tendințe clare de creștere. O eventuală creștere a prețurilor pentru 2005 ar putea fi provocată de reducerea nivelului de impozitare a veniturilor atît pentru persoanele fizice, cît și pentru cele juridice, măsură pe care Guvernul planifică să o realizeze la începutul anului 2005.
De obicei, guvernele sînt tentate să-și ridice ratingul înaintea alegerilor (ținînd cont de faptul că Republica Moldova se află în pragul unei campanii electorale) prin diminuarea impozitelor și majorarea cheltuielilor pentru sfera socială. Însă aceste acțiuni vor genera creșterea consumului intern, atrăgînd după sine creșterea datoriei publice interne și a deficitului bugetar, deficiențe greu de soluționat pentru Banca Națională. Pentru completarea și acumularea resurselor la capitolul venituri în bugetul de stat Guvernul, la recomandarea BNM, probabil, va majora taxele și tarifele vamale percepute de la agenții economici de la operațiunile de export-import (în Moldova 70% din veniturile bugetare sînt acumulate ca urmare a acestor operațiuni). Însă în aceste condiții atît firmele importatoare, cît și cele exportatoare vor fi "stimulate" să-și majoreze prețurile de producere, respectiv ale producției finite (prețurile de vînzare) care în consecință se vor reflecta aspra nivelului inflației.
Prin urmare, există o dublă provocare pentru BNM în politica monetară cu scopul reducerii inflației care trebuie simultan îndeplinită. În primul rînd, acest policy mix trebuie să includă o politică a veniturilor și deficite bugetare mici bazate pe un control sever combinată cu raționalizarea cheltuielilor publice și impunerea disciplinei financiare la nivelul întreprinderilor. Deficitele mari atrag după ele rate mari ale dobînzilor și necesită o politică monetară mai relaxantă pentru a contrabalansa acest efect, însă o asemenea politică conduce la mari dificultăți în cazul unei economii deschise precum este cea a Republicii Moldova. În al doilea rînd, trebuie să se controleze lichiditatea (baza monetară) și să se rupă lanțul așteptărilor inflaționiste puternice după ani de "inflație programată". Dar așteptările reacționează la modificările politicii monetare. Atît timp cît nu sînt implementate modificări majore ale politicii monetare fie că nu există voință politică, fie că nu există instituțiile sau infrastructura necesare, cu greu se poate realiza o schimbare decisivă a așteptărilor.
2. Implicațiile politicii BNM asupra sectorului real al economiei
Deși a fost menținută o relativă stabilitate a prețurilor și a cursurilor valutare, starea reală a sectorului financiar-bancar nu s-a schimbat considerabil și ca urmare a condus la o dependență financiară sporită față de donatorii externi. Politicile Băncii Naționale au avut și un efect advers, acela de inhibare a activității economice și investiționale. Din cauza ratelor încă mari ale dobînzilor creditele bancare au devenit inaccesibile pentru finanțarea proiectelor investiționale, iar o bună parte din locurile de muncă au fost închise. Pe termen scurt, o asemenea politică este perfect acceptabilă, deoarece primul risc pe care trebuie să-l elimine orice economie este cel al unei inflații ieșite de sub control. Dar pe termen lung, după realizarea unei stabilizări macroeconomice și după inhibarea anticipărilor inflaționiste ale populației, reprimarea inflației nu mai poate fi obiectivul principal al politicilor macroeconomice, acestea trebuind să se focalizeze asupra creșterii economice și combaterii șomajului.
BNM împreună cu Guvernul sînt principalii actori responsabili pentru menținerea climatului investițional din Republica Moldova. Spre exemplu, pe parcursul anului 2003 investițiile străine directe (ISD) plasate în țară au constituit 58 milioane de dolari, fiind de două ori mai mici decît în 2002. Acestea reprezintă doar 16 dolari pe cap de locuitor, fără a fi luată în calcul populația care locuiește în Transnistria, pe cînd investițiile străine plasate în România în anul 2003 au fost de cca 7 miliarde de dolari, adică aproape 320 de dolari pe cap de locuitor. Este evident că prin acțiunile sale, Banca Națională a stimulat exodul capitalului din Moldova. Acest proces a fost cauzat în primul rînd de introducerea unor norme de interdicție și limitare a liberului schimb dintre leu și alte valute forte. În al doilea rînd, au fost promulgate interdicții noi la introducerea valutei în casieriile întreprinderilor și în conturile bancare. În al treilea rînd, a fost înăsprit regimul de monitorizare a tranzacțiilor valutare în care se stipulează că valuta nu poate rămîne pe un termen mai mare de 3 zile în contul curent. Și, în cele din urmă, s-a recurs la un nou regim de notificare a organelor represive, în special a procuraturii, asupra trecerii prin conturi a sumelor represive.
Indiscutabil că economia și cadrul legislativ, inclusiv mediul de afaceri din Republica Moldova nu sînt cele mai atractive, dar acțiunile BNM, menționate și enumerate mai sus, în mare măsură catalizează procesul "fugii" capitalului. De ce exodul capitalului este critic pentru orice economie? Deoarece cînd capitalul "pleacă" se reliefează astfel de fenomene precum: șomajul ridicat, închiderea întreprinderilor incapabile să facă față concurenței ca urmare a tehnologiilor depășite, lipsa locurilor de muncă bine plătite, devalorizarea activelor de pe piața financiar-monetară, incapacitatea statului de a-și onora angajamentele sociale și de a acumula venituri la buget, într-un sfîrșit, transformarea țării într-un cimitir economic. Viitorul se arată a fi incert pentru tînăra generație, nici o ofertă decentă de muncă, iar plecarea din țară, probabil, rămîne unica soluție de supraviețuire. Tendințele gravitează exact spre acest scenariu - minuni nu se vor întîmpla.
În cazul în care se va impune atacarea cît mai eficace a problemelor evocate, se cere o calibrare adecvată a tuturor componentelor de politică economică, și respectiv, o bună colaborare între responsabilii acesteia. Pînă acum a fost mai mult sau mai puțin liniște; Guvernul nu a făcut gesturi spectaculoase, iar Banca Națională a avut o prestație în nota obișnuită. Gestionarea deficiențelor economice va testa capacitatea Guvernului și a BNM de a găsi cele mai avantajoase compromisuri.
Cînd vor avea loc alegerile parlamentare?
Igor Boțan
Recent au fost votate modificările la Legea privind procedura de alegere a Președintelui Republicii Moldova în conformitate cu care "Parlamentul de aceeași legislatură alege Președintele o singură dată, cu excepția cazurilor de intervenire anticipată a vacanței funcției". Operarea modificărilor a fost solicitată de opoziție, însă fracțiunea majoritară a Partidului Comuniștilor a preferat să voteze propriile amendamente, afirmînd că ele au menirea de a "liniști opoziția".
Problema apăruse deoarece viitorul Parlament urma a fi ales în perioada 26 februarie - 26 mai, iar Președintele țării - în perioada 22 februarie - 7 aprilie 2005. După modificarea legii menționate, dacă prevederile acesteia și cele constituționale vor fi respectate, alegerile parlamentare ar trebui organizate, ca de obicei, într-o zi de duminică în perioada începînd cu 27 februarie pînă, probabil, cel tîrziu la 13 martie 2005. Aceasta fiindcă e necesar de a dispune de timp suficient pentru întocmirea bilanțului alegerilor, validarea rezultatelor de către Curtea Constituțională, lucruri care pot dura pînă la 2 săptămîni, ținînd cont că, de obicei, există contestații care urmează a fi soluționate pînă la validarea mandatelor noilor deputați. Apoi, în conformitate cu articolul 63(2) din Constituție urmează a fi convocată de către șeful statului noua componență a Parlamentului, care să aleagă propriile organe de conducere, abia după care să fie formată Comisia specială pentru alegerea Președintelui. Toate aceste lucruri urmează a fi realizate pînă la data limită a desfășurării alegerilor Președintelui, adică nu mai tîrziu de 7 aprilie 2005.
Pentru a evita încălcarea termenelor prevăzute pentru organizarea alegerilor, forul legislativ ar trebui să anunțe ziua desfășurării alegerilor parlamentare cel tîrziu la sfîrșitul lunii decembrie a.c., înaintea încheierii sesiunii de toamnă-iarnă, deoarece în conformitate cu legislația electorală fixarea datei alegerilor urmează să aibă loc cel puțin cu 60 de zile înainte de ziua desfășurării lor, iar sesiunea următoare a Parlamentului, în conformitate cu prevederile Constituției, va putea începe abia în luna februarie. Nu este exclusă posibilitatea convocării unei sesiuni parlamentare speciale imediat după sărbătorile de iarnă pentru a numi data alegerilor în termenele prevăzute de articolul 76 al Codului electoral.
2. Impactul consecutivității alegerilor parlamentare și prezidențiale
Consecutivitatea alegerii Parlamentului și Președintelui poate avea un impact hotărîtor asupra rezultatelor alegerilor. Astfel, dacă alegerea Președintelui ar preceda alegerile parlamentare, atunci realegerea Președintelui în exercițiu în funcția pe care o deține ar ridica semne de întrebare în privința posibilității participării ulterioare a acestuia la alegerile parlamentare în topul listei de candidați, lucru care ar fi putut avea un impact negativ asupra numărului total de voturi obținut de PC.
Din aceste considerente modificarea Legii privind procedura de alegere a Președintelui nu contravine intereselor PC. Pe de altă parte, aceeași problemă persistă și în cazul în care alegerile parlamentare le vor preceda pe cele prezidențiale, deoarece nu este clar dacă șeful statului poate candida pentru o altă funcție, precum este cea de deputat în Parlament, fără a-și prezenta demisia din funcția pe care o deține. Tocmai această neclaritate a generat discuții în presa de opoziție potrivit cărora în ajunul alegerilor parlamentare șeful statului ar putea să-și prezinte demisia pentru a putea fi reales în aceeași funcție de actuala majoritate parlamentară, fără a încălca legislația în vigoare, sau pentru a putea candida în topul listei de candidați a PC, urmînd ca ulterior să fie reales în funcția de Președinte.
Merită menționat faptul că varianta de modificare a legii propusă de fracțiunea PC și votată de Parlament, deși este binevenită, lasă loc pentru manipulări atît în privința fixării datei alegerilor, cît și în privința consecutivității desfășurării alegerilor parlamentare și celor prezidențiale, în timp ce varianta propusă de opoziție de a confirma alegerea Președintelui prin lege organică excludea acest lucru. Vorba e că în caz de interes major majoritatea parlamentară oricînd ar putea încerca să argumenteze că prevederile constituționale referitoare la organizarea alegerilor parlamentare în termen de 3 luni după expirarea mandatului forului legislativ prevalează asupra limitărilor impuse de Legea privind procedura de alegere a Președintelui țării.
3. Sugestii pentru Curtea Constituțională
Presa afiliată guvernării afirma recent că Serafim Urechean, desemnat drept principalul oponent politic de către Președintele Voronin, ar fi mințit cetățenii atunci cînd a candidat pentru funcția de primar de Chișinău, știind că va candida ulterior și pentru funcția de deputat, în calitatea de lider al unei formațiuni de opoziție. Evident, situația este în mare măsură similară și în cazul Președintelui Voronin, care, pe de o parte, reprezintă statul, iar, pe de altă parte, reprezintă PC în topul listei de candidați ai căreia ar dori, probabil, să participe la viitoarele alegeri parlamentare.
Din acest punct de vedere este interesant a examina problema incompatibilității. Astfel, oficiul teritorial din Chișinău al Cancelariei de Stat a atacat recent în Curtea de Apel decizia Consiliului municipal Chișinău privind numirea pretorilor propuși de către primarul Serafim Urechean, considerînd-o ilegală pe motiv că unii consilieri dețineau în momentul votării funcții incompatibile cu cea de consilier, fiind pretori și votînd pentru propria reconfirmare în funcția respectivă. În mod corect, Curtea de Apel a dat cîștig de cauză Cancelariei de Stat, considerînd ilegală alegerea pretorilor, iar Curtea Supremă de Justiție a confirmat corectitudinea deciziei instanței inferioare.
Hotărîrea Curții Supreme de Justiție (CSJ) prezintă interes dacă e privită prin prisma principiului constituțional referitor la aplicarea uniformă a normelor de drept, însemnînd că și eventuala participare a Președintelui Voronin la alegerile parlamentare în topul listei de candidați a partidului pe care îl conduce ar crea probleme greu de depășit. Articolul 81 al Constituției afirmă: "calitatea de Președinte al RM este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcții retribuite". Funcția de deputat este una retribuită. Dacă Vladimir Voronin ar candida pe lista PC păstrîndu-și funcția de Președinte, atunci fiind ales deputat el nu ar putea să-și îndeplinească atribuția constituțională de șef al statului pentru a convoca noua componență a Parlamentului din cauza incompatibilității funcțiilor de deputat și de Președinte al RM. Evident, imediat după alegerea în calitatea de deputat el ar putea depune mandatul respectiv pentru a putea convoca noua componență a Parlamentului. Însă riscul este că în eventualitatea cuceririi de către PC a unui număr insuficient de mandate pentru alegerea Președintelui, Voronin ar putea rămîne și fără mandat de deputat și nereales în funcția pe care o deține.
Dacă Președintele Voronin ar recurge la varianta demisiei înainte de alegerile parlamentare, atunci acest plan ar trebui să prevadă "sacrificarea" calității de eventual deputat a președintelui Parlamentului sau a prim-ministrului care în conformitate cu prevederile constituționale asigură interimatul funcției. De fapt, versiunea lansată de mass-media referitoare la o eventuală demisie a șefului statului în ajunul alegerilor pentru a putea candida în topul listei PC este puțin probabilă. Din punct de vedere politic ea ar avea un impact negativ asupra imaginii lui și a PC.
Astfel, recenta decizie a CSJ poate servi, cel puțin, drept sugestie pentru deputați de a se adresa Curții Constituționale cu scopul de a clarifica dacă șeful statului în perioada exercitării mandatului poate candida pentru o altă funcție. La începutul mandatului prezidențial al lui Vladimir Voronin Curtea Constituțională a refuzat sub diferite motive să răspundă la întrebarea deputaților din opoziție dacă șeful statului poate fi membru de partid. În eventualitatea participării șefului statului pe listele de candidați ale PC, Curții Constituționale îi va fi, probabil, greu să evite un răspuns exhaustiv dacă va fi întrebată.
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |