![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20040903/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Parlamentul la finalul sesiunii de primăvară-vară 2004
Ultimele ședințe plenare din sesiunea de primăvară-vară 2004 a Parlamentului au fost marcate de creșterea tensiunii în relațiile dintre majoritate și opoziție. Astfel, liderul fracțiunii parlamentare "Alianța Braghiș" a propus ca Parlamentul să nu plece în vacanță, pînă nu va discuta situația creată în legătură cu acțiunile întreprinse de administrația transnistreană față de școlile cu predare în baza grafiei latine, precum și situația care s-a creat la Compania "Teleradio-Moldova" în legătură cu acțiunile de protest ale angajaților acestei instituții.
Majoritatea parlamentară nu a acceptat includerea în ordinea de zi a propunerilor fracțiunii condusă de Dumitru Braghiș, motiv pentru care toți reprezentanții acestei formațiuni au părăsit sala de ședințe, anunțînd că pleacă în Transnistria și la sediul Companiei "Teleradio-Moldova" pentru a se documenta și participa la rezolvarea situației. Ca și anterior, fracțiunea PPCD a preferat să asiste la ședința plenară pentru a face în final o declarație referitoare la viziunea acestui partid privind tensiunile de la compania publică a audiovizualului și a modului de soluționare a crizei apărute.
În replică, liderul fracțiunii majoritare a PCRM a declarat că situația la Compania "Teleradio-Moldova" este normală, acțiunile administrației se realizează conform prevederilor legii expertizate de Consiliul Europei și că anumite forțe politice intenționează să utilizeze situația angajaților disponibilizați pentru a obține dividende electorale proprii.
În situația creată, ședința finală, la care au participat și Președintele țării și primul-ministru, s-a desfășurat în lipsa majorității deputaților fracțiunilor de opoziție, cu participarea fracțiunii majoritare și a cîtorva deputați independenți.
În cadrul alocuțiunii președintelui Parlamentului din cadrul ultimei ședințe plenare a Parlamentului din sesiunea de primăvară-vară 2004 au fost făcute totalurile sesiunii, s-a menționat faptul că o atenție deosebită a fost acordată perfecționării cadrului legislativ în domeniul agricol, social și al administrației publice. Ca și anterior, președintele Legislativului a menționat atitudinea "neconstructivă" a reprezentanților opoziției "minoritare". De asemenea, deputaților li s-a amintit despre faptul că sînt în serviciul poporului și s-a constatat că majoritatea lor au reușit să conștientizeze acest statut.
1.2. Acte legislative
Dacă pînă în prezent informațiile bancare puteau fi aduse numai la cunoștința Băncii Naționale, inspectorilor ei, experților contabili și contabililor autorizați externi acceptați de aceasta, organelor judiciare și de urmărire penală, Curții de Conturi, Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției, organelor fiscale competente, atunci prin Legea pentru abilitarea Serviciului de Informații și Securitate cu dreptul de acces la informațiile bancare s-a stabilit că în posesia informațiilor cu caracter bancar vor putea intra și reprezentanții acestei instituții.
Scopul modificărilor operate îl constituie necesitatea supravegherii operațiunile dubioase, contracarării operațiunilor de spălare de bani sau finanțării organizațiilor teroriste, în vederea asigurării securității statului.
Legea privind modificarea unor acte legislative referitoare la privatizarea întreprinderilor sectorului energetic a fost adoptată în vederea reducerii de la 75%+1 la 50%+1 a numărului de acțiuni care pot fi scoase la vînzare în cazul întreprinderilor de distribuție a energiei electrice, statul putînd astfel menține controlul asupra administrării unor astfel de întreprinderi. Modificarea în cauză a fost efectuată luîndu-se în considerație experiența anterioară legată de privatizarea RED-Chișinău, RED-Centru și RED-Sud de către Compania spaniolă "Union Fenosa", experiență pe care autoritățile actuale o consideră nereușită, precum și viitorul proces de privatizare a RED-Nord și Nord-Vest.
În context, se cere de amintit că anterior au fost anunțate cîteva concursuri de privatizare a rețelelor electrice rămase în proprietatea statului, fără însă a se reuși vînzarea lor, din cauza prețului mic al ofertelor. În condițiile actuale, în care potențialilor investitori li se va propune un pachet și mai mic de acțiuni, este greu de crezut că numărul ofertelor va crește, chiar dacă prețul de cumpărare se va micșora pe contul reducerii numărului de acțiuni supuse vînzării.
Scopul principal al Legii pentru modificarea legii achiziției de mărfuri, lucrări și servicii pentru necesitățile statului vizează descentralizarea mecanismului de efectuare a achizițiilor. În urma modificărilor operate, sarcinile Agenției Naționale pentru Achiziții Publice, care în prezent aprobă toate actele și tranzacțiile în domeniu, se vor reduce la plasarea ofertelor, examinarea achizițiilor dintr-o singură sursă și va examina contestațiile referitoare la procedura de achiziții. În rest, toată responsabilitatea va fi în sarcina instituției (organizației) care va efectua achizițiile.
Legea privind neaplicarea sancțiunilor pentru neachitarea impozitului funciar stabilește o derogare de la prevederile Codului fiscal, care constă în amînarea pînă la 1 noiembrie 2004 a achitării sumei integrale a impozitului funciar pe terenurile agricole pentru anul 2004 de către contribuabilii care activează în agricultură. Introducerea acestei derogări se întemeiază pe presupoziția că în anul curent colectarea roadei agricole se va realiza cu întîrziere. În anul 2004 au fost preconizate din contul impozitului funciar peste 165 mln lei, circa 42 mln fiind deja achitate în buget.
Legea pentru modificarea unor acte legislative legate de implementarea Codului cu privire la știință și inovare vizează:
Codul muncii - pentru a se stabili termenele concediilor pentru cadrele științifice (30-42 de zile) și pentru a se include temeiuri suplimentare pentru încetarea contractului de muncă (în cazul neatestării sau necîștigării concursurilor pentru ocuparea funcțiilor științifice etc.);
Legea serviciului public - în scopul de a include conducerea Academiei de Științe a Moldovei (AȘM) și a Consiliului superior de acreditare în lista funcționarilor publici;
Legea salarizării - în vederea stabilirii unor categorii mai mari de salarizare pentru conducerea AȘM;
Codul fiscal - în scopul de a exclude impozitarea veniturilor întreprinderilor, instituțiilor și organizațiilor obținute din activitatea desfășurată în sfera științei și inovării, cît și al scutirii de TVA a importului și livrării în țară a serviciilor din această sferă;
Legea cu privire la Guvern - pentru a se permite delegarea către AȘM a împuternicirilor în domeniul științei și inovării, precum și pentru a include Președintele AȘM în componența membrilor Guvernului.
Prin Legea pentru modificarea legii cu privire la distincțiile de stat, la propunerea Președintelui țării, a fost instituită o nouă distincție - Ordinul "Credință Patriei", de clasa I, II și III. Ordinul va reprezenta o stea convexă cu opt colțuri, formată din fascicule de raze divergente, cu două spade încrucișate și un scut aurit.
Ordinul respectiv se va conferi: pentru organizarea excelentă a serviciului militar; pentru succese importante la conducerea trupelor; pentru vitejie și spirit de sacrificiu; pentru îndeplinirea ireproșabilă a datoriei ostășești, de serviciu și cetățenești, pentru acțiuni de curaj și inițiativă în combaterea criminalității, extremismului și terorismului; pentru curaj și dîrzenie manifestate la salvarea oamenilor și valorilor etc.
O altă lege importantă aprobată de Parlament la sfîrșitul sesiunii sale de primăvară-vară este Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative referitoare la valorile mobiliare. Prin modificările adoptate de Parlament s-a stabilit că acțiunea Legii cu privire la valorile mobiliare nu se va răsfrînge asupra valorilor mobiliare emise de Banca Națională a Moldovei și de bănci, care sînt instrumente ale pieței monetare (certificate de depozit, cambii bancare etc.).
Scopul modificărilor este atragerea de către bănci a mijloacelor suplimentare de pe piață și direcționării lor în economia națională. Se mizează, în special, pe atragerea în masa monetară și în circuitul financiar a transferurilor de mijloace bănești efectuate de peste hotarele țării de către muncitorii migranți. Legislația în vigoare nu permite introducerea pe piață a titlurilor de valoare bancare pe un termen scurt și frustrează aplicarea unor practici noi, afirmate pe plan internațional și eficiente din punctul de vedere al politicii financiar-bancare.
(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).
2.1. Hotărîri
2.2 Bilanț
În cadrul ședinței de încheiere a sesiunii de primăvară-vară 2004 a Parlamentului prim-ministrul Vasile Tarlev a raportat deputaților despre rezultatele activității instituției pe care o conduce. Potrivit premierului, în primul trimestru al anului curent, rata de creștere a PIB-ului a fost de 6,1%, valoarea adăugată brută s-a majorat cu 7,1%, comparativ cu trimestrul similar al anului 2003, iar formarea brută de capital fix - cu 14,4%. Vasile Tarlev a menționat că în primele 6 luni ale anului curent veniturile bugetului consolidat au constituit 3 mlrd 231 mln lei, crescînd cu 13,8% față de aceeași perioadă a anului trecut, în timp ce alocațiile de la bugetul respectiv au constituit 3 mlrd 395,8 mln lei, înregistrînd și ele o creștere cu 22,5%. Potrivit primului-ministru, în prima jumătate a anului în curs s-au mai majorat: acumulările la bugetul asigurărilor sociale de stat (cu 23%, constituind în valori nominale 1 mlrd 245,9 mln lei); volumul producției industriale și al celei agricole, acesta fiind de 113,1% și, respectiv, de 100,9% față de perioada similară a anului 2003. Tendințe ascendente s-au înregistrat și în domeniul vînzărilor de mărfuri cu amănuntul, a căror rată de creștere a fost de 13,1%, în comparație cu perioada similară a anului precedent, și în sfera serviciilor, a căror volum s-a majorat cu 7,3%. Un alt indicator al creșterii economice îl constituie, în viziunea premierului, mărirea în lunile ianuarie-iunie curent a volumului activităților economice externe cu 36%, față de aceeași perioadă a anului trecut.
3.1. Inițiativă
La sfîrșitul lunii iulie curent, Președintele Vladimir Voronin a adresat Parlamentului o scrisoare în care a avansat inițiativa revizuirii Constituției Republicii Moldova în sensul instituirii la nivel național a unui nou mecanism intern, care va soluționa pe plan național litigiile privind drepturile omului și al cărui obiectiv principal va fi de a se pronunța, în ultimă instanță, asupra încălcărilor drepturilor și libertăților omului. Președintele arată în scrisoarea adresată deputaților că acest mecanism urmează a fi implementat atribuindu-se Curții Constituționale competența de a se pronunța, în condițiile legii, asupra cererilor depuse de orice persoană fizică sau juridică care se va pretinde victimă a unor încălcări ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, consfințite în Titlul II al Legii Fundamentale sau în tratatele internaționale la care Republica Moldova este parte, provenite dintr-o lege, dintr-un act administrativ, dintr-o hotărîre judecătorească sau dintr-o omisiune a autorităților publice.
Inițiativa Președintelui se înscrie astfel în contextul sugestiilor făcute în mod repetat de organizațiile internaționale și locale de profil, care au recomandat cu insistență în ultima vreme introducerea unei noi reglementări legislative care ar fi acordat persoanelor fizice dreptul de a se putea adresa cu interpelări la Curtea Constituțională.
Cu toate acestea, mai mulți experți în domeniu se arată a fi destul de sceptici cît privește succesul acestei inițiative, invocînd eșuarea, în ultimul timp, a mai multor procese de reformă, ineficiența mecanismului privind executarea deciziilor judecătorești, cît și carențele modalității actuale de numire în funcție a judecătorilor.
1. Povara datoriilor interne apasă dur asupra bugetului de stat
Datoriile agenților economici din Republica Moldova față de bugetul consolidat erau la 1 august în valoare de 1059 milioane lei (88,2 milioane USD) și au cunoscut o creștere de 9% (87,5 milioane lei) de la începutul acestui an, se arată într-un comunicat dat publicității de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat.
Din suma totală a datoriilor 72% (761 milioane lei) reprezintă "restanțe compromise sau problematic de a fi rambursate". Printre agenții economici restanțieri figurează întreprinderi care nu-și desfășoară activitatea de peste trei ani cu datorii estimate la 226 milioane lei, agenții economici aflați în litigiu ce adună datorii de 102 milioane lei, declarați în proces de faliment - 97,5 milioane lei, precum și întreprinderile ce nu dispun de patrimoniu - 100,7 milioane lei. Complexul termoenergetic datorează bugetului consolidat circa 228 milioane lei.
Pe de o parte, fiscul precizează că în 24 de raioane s-a reușit reducerea datoriilor față de bugetul consolidat. Pe de altă parte, în municipiul Chișinău valoarea datoriilor a crescut cu 96 milioane lei, în special, ca urmare a creșterii datoriilor către societatea "Moldova-Gaz" - 45 milioane lei.
Mai mult ca atît, săptămîna trecută Guvernul împreună cu Consiliul Creditorilor de Stat a adoptat o hotărîre privind înghețarea datoriilor istorice față de buget pentru șapte întreprinderi din ramura tutungeriei și la unele întreprinderi din sectorul energetic. Suma totală a datoriilor se estimează la circa 200 milioane lei. Riscurile aplicării unui program de înghețare a datoriilor sînt foarte mari. Acestea ar putea veni din trei direcții. Prima se referă la faptul că o astfel de măsură induce în economie ideea unui tratament fiscal nociv.
Marii datornici, cu capital de stat, ar putea crede că, mai devreme sau mai tîrziu, vor mai putea beneficia de astfel de pomeni fiscale. Ei ar putea fi încurajați să nu-și plătească datoriile către buget mergînd pe un raționament simplu: statul ne va mai ierta încă o dată. Cu certitudine că un astfel de raționament nu își vor putea permite micii contribuabili. Ei știu că fiscul nu este nici pe departe la fel de îngăduitor cu datoriile pe care le au la buget. Iar controalele fiscale "taie în carne vie" atunci cînd vine vorba de datoriile la buget ale micilor întreprinderi. Și atunci avem de a face cu al doilea risc major: o astfel de măsură este eminamente împotriva principiului concurenței. Este vorba, evident, despre un tratament discriminatoriu între cei care au parte de facilități și cei care nu beneficiază de acestea.
În fine, dacă înghețarea datoriilor istorice nu va fi concomitentă cu plata datoriilor la zi, economia moldovenească va ajunge peste un an sau doi în pragul dezastrului. Blocajul financiar va fi atît de mare încît va exista riscul să sufoce atît bugetul de stat, cît și economia privată. Această "bombă" a datoriilor la scară națională ar putea exploda cîndva, generînd un colaps financiar major. Efectele unei astfel de explozii ne vor găsi oricum și oricît ne-am "ascunde" noi în spatele unui buget relativ echilibrat. În actuala conjunctură este necesar să se chibzuiască toate implicațiile unor asemenea măsuri economice, pentru a nu se risca pretinsele "cîștiguri" realizate de către actualul Guvern în schimbul unui vremelnic "balon de oxigen".
2. Republica Moldova este catalogată drept o țară cu inflație mare
Într-un top al nivelului ratei inflației elaborat de Agenția Centrală de Informații (CIA) și care cuprinde 221 de țări, Republica Moldova este plasată pe locul 192 cu o inflație medie anuală de 11,7%, în anul 2003. Potrivit estimărilor CIA, Republica Moldova se poziționează după Serbia și Muntenegru, Turkmenistan, Burundi și devansează Nigeria, Rusia, România. Cea mai mare inflație a fost înregistrată în Angola și Zimbabwe, sfîșiate de conflicte.
Pentru anul 2003 150 de țări au înregistrat o rată a inflației sub 5%, iar 100 au înregistrat creșteri de prețuri de pînă la 3%. În iulie, rata medie anuală a inflației pentru țările care au adoptat moneda unică europeană a fost de 2,4%, cu 0,4% mai sus față de ținta de 2% recomandată de Banca Central Europeană.
Potrivit statisticilor oficiale, indicele prețurilor de consum la sfîrșitul anului 2003 în Moldova a constituit 15,7%, iar indicele mediu anual de 11,6%. Bugetul de stat pe anul 2004 a fost construit pe o rată anuală a inflației de 4,5%. Însă după ce au fost date publicității datele oficiale privind evoluția economiei moldovenești în anul 2003, Ministerul Economiei a revăzut previziunile și anticipează o rată a inflației de 10%. La rîndul său, Banca Națională și FMI estimează pentru acest an o rată a inflației în limita de 8-10%. În primul semestru al anului curent rata inflației a fost de 4,5%. Cu o rată anuală de 10%, Republica Moldova s-ar situa într-un nou top pe locul 184-185, în cazul în care celelalte țări vor menține rata inflației la nivelul anului 2003. Pentru anul 2005 Guvernul moldovean prognozează o inflație de 8,9%, iar pentru 2006 - de 6,0%.
3. Poziția valutară internațională a Moldovei se ameliorează
Banca Națională a Moldovei a majorat rezervele valutare în iulie cu circa 23 milioane USD pînă la nivelul de 319 milioane USD, se spune într-un comunicat de presă dat publicității de către aceasta la sfîrșitul lunii august. Este a doua lună consecutiv cînd se înregistrează o creștere semnificativă a rezervelor (în iunie - cu 25 milioane USD), după reducerile din luna mai cu 39,7 milioane USD. Sursa principală de creștere a rezervelor în valută convertibilă sînt cumpărările efectuate de banca centrală de pe piața interbancară locală care în luna iulie s-au cifrat la 36 milioane USD și 145 mii euro.
Cea mai mare cotă în structura rezervelor le revine depunerilor și plasărilor la termen - 241,21 milioane USD, inclusiv în alte bănci centrale - 79,80 milioane USD și în bănci comerciale cu oficii în străinătate - 161,41 milioane USD. În hîrtii de valoare sînt păstrate rezerve în sumă de 77,38 milioane USD. BNM mai dispune de drepturi speciale de tragere (DST) în sumă de 119,26 mii USD și o poziție de rezervă la FMI în mărime de 7,28 mii USD. Obiectivul BNM pentru anul 2004 este de a menține rezervele valutare la un nivel acceptabil pentru acoperirea, cel puțin, a trei luni de import.
Potrivit prognozelor Centrului de Politici Economice al Institutului pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale "Viitorul" în anul 2004 BNM va continua să procure valută străină și rezervele sale internaționale vor spori pînă la o valoare de 335-350 milioane USD.
După ce autoritățile transnistrene nu s-au conformat cerinței Chișinăului de a soluționa în termeni utili problema școlilor cu predare în grafia latină din regiune, autoritățile moldovene au introdus cu începere de la 1 august următoarele măsuri împotriva agenților economici transnistreni care nu își onorează obligațiunile fiscale față de bugetul de stat al Republicii Moldova: suspendarea eliberării actelor vamale și a certificatelor de origine, încetarea deservirii agenților transnistreni de către companiile de transport moldovenești, inclusiv cele feroviare, și suspendarea deciziilor care reglementează activitatea agenților economici din Transnistria.
Potrivit mai multor declarații ale oficialilor moldoveni, aceste măsuri sînt îndreptate spre legalizarea economiei transnistrene și crearea unor condiții egale de activitate pentru agenții economici de pe cele două maluri ale Nistrului. Atît partea transnistreană, cît și Federația Rusă însă au calificat măsurile impuse de Chișinău drept "blocadă economică totală" împotriva poporului transnistrean.
În răspuns la măsurile Chișinăului, administrația transnistreană a blocat la 2 august arterele de cale ferată care unesc Chișinăul cu sudul Moldovei și cu Rusia și au preluat prin forță administrarea filialelor Căilor Ferate Moldovenești din regiunea transnistreană. În plus, centrala electrică de la Cuciurgan, care se află în regiunea transnistreană și care acoperă 70% din necesarul de energie electrică a zonelor de centru și sud ale Moldovei, a încetat furnizarea de energie electrică către distribuitorul "Union Fenosa".
Doar la cîteva zile de la intrarea în forță a măsurilor impuse de Chișinău, Ucraina și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu limitarea traficului feroviar prin punctele de trecere a frontierei moldo-ucrainene de pe segmentul transnistrean. Presa de la Chișinău a publicat mai multe informații potrivit cărora autoritățile vamale ucrainene ar permite accesul transportului feroviar de pe teritoriul ucrainean în regiunea transnistreană. Acest lucru a determinat autoritățile moldovene să întrerupă, cu începere de la 20 august, toate operațiunile de import-export pe segmentul transnistrean al frontierei și să amenințe că din septembrie va bloca și circulația trenurilor de tranzit și a celor de pasageri prin Transnistria. Ceva mai devreme, premierul moldovean Vasile Tarlev i-a expediat omologului său ucrainean o scrisoare în care îi explica acestuia motivele pentru care Chișinăul a introdus măsurile economice la 1 august și a chemat partea ucraineană să respecte înțelegerile vamale dintre cele două state cu privire la recunoașterea reciprocă a documentelor vamale și menținerea regimului frontierei de stat.
Situația tot mai alarmantă din estul republicii a constituit motivul vizitei între 9-12 august la Chișinău, Tiraspol și Kiev a unei delegații a Uniunii Europene în frunte cu Robert Cooper, director general al Departamentului pentru Relații Externe și Politico-militare al Consiliului European. În aceeași perioadă, la Chișinău și Tiraspol s-a aflat și trimisul special al ministerului rus de Externe Igor Savolski. Atît delegația UE, cît și trimisul rus au chemat cele două părți la reluarea negocierilor în format pentagonal și soluționarea problemei școlilor pe calea negocierilor.
În ciuda "bunăvoinței" autorităților transnistrene și a deschiderii spre dialog remarcate de către membrii delegației UE, la scurt timp după plecarea acestora Tiraspolul a înăsprit acțiunile împotriva școlii-internat din Tighina (Bender), unde de mai multe săptămîni elevi și profesori s-au blocat în interior pentru a preveni luarea cu asalt a școlii de către forțele de ordine transnistrene. În urma mai multor altercații dintre milițienii transnistreni dislocați în jurul școlii și reprezentanții misiunii OSCE care încercau să transmită copiilor și profesorilor alimente și apă, la 17 august administrația de la Tiraspol a dispus interzicerea accesului în regiune a reprezentanților OSCE, pe care i-a acuzat de încercare deliberată de a destabiliza situația din regiune și de amestec în afacerile interne ale "statului de rezidență".
În paralel cu acțiunile îndreptate împotriva școlilor moldovenești, forțele de ordine transnistrene au blocat drumurile care leagă satele Pohrebea și Coșnița - sate din stînga Nistrului, dar care se află sub jurisdicția Chișinăului - de terenurile agricole ce aparțin agenților economici din aceste localități și care se află dincolo de traseul Camenca-Tiraspol, pe motiv că aceștia din urmă nu au contacte de arendă încheiate cu administrația transnistreană. După o scurtă intervenție a forțelor de pacificare - atît satele, cît și terenurile în cauză se află în zona de securitate - și în ciuda unei decizii CUC, milițienii transnistreni au instalat un post permanent de control la ieșirea din satul Pohrebea, acțiune repetată cîteva zile mai tîrziu de polițiști moldoveni, care au instalat și ei un post de control la doar cîteva zeci de metri de postul transnistrean.
Pe fundalul acestui val de acțiuni de sabotare și amenințare reciprocă, Președintele Voronin a declarat în cadrul unei ședințe a Guvernului convocate la revenirea sa din vacanță că autoritățile de la Chișinău vor trata de acum încolo administrația de la Tiraspol ca pe un "regim totalitar de natură fascistă" și că "negocierile cu Tiraspolul... vor fi reluate numai după democratizarea zonei transnistrene și eliberarea populației acesteia de hunta care a uzurpat dreptul de a vorbi în numele întregii regiuni." Președintele Voronin a lansat critici dure și la adresa mediatorilor care, potrivit acestuia, s-au transformat în niște "avocați ai administrației transnistrene" și a acuzat autoritățile vamale ucrainene de "sabotarea" înțelegerilor vamale cu Republica Moldova.
Mai mulți comentatori locali au salutat tonul categoric al Președintelui Voronin și criticile la adresa mediatorilor, care sînt percepuți de o bună parte a opiniei publice moldovenești drept părți interesate. În plus, este pentru prima dată cînd Președintele Voronin a constatat în termeni atît de duri o stare de fapt confirmată o dată în plus de ultimele evenimente din regiunea transnistreană și anume ineficiența mecanismelor de reglementare a conflictului instituite în urma încetării focului din 1992. Astfel, formatul pentalateral de negocieri pare să nu mai fie în stare să ajute părțile să depășească divergențele pe calea negocierilor, deciziile CUC sînt neglijate în mod ostentativ, iar contribuția forțelor de pacificare la menținerea stabilității în zona de stabilitate și asigurarea implementării deciziilor CUC este de departe a fi una pe măsură. Astfel, nu este surprinzător faptul că doar la cîteva zile de la declarațiile Președintelui, Ucraina și Rusia, ambele state mediatoare, au lansat o declarație comună în care își exprimă îngrijorarea în legătură cu impasul în care a intrat procesul de reglementare transnistreană.
În același timp, observatorii occidentali și-au exprimat îngrijorarea în legătură cu tonul recalcitrant al Președintelui, care nu va duce decît la deteriorarea în continuare a relațiilor moldo-transnistrene și așa destul de tensionate în condițiile în care în prezent nu există posibilități reale de a implementa niște mecanisme alternative de reglementare a conflictului transnistrean pe cale pașnică.
Dependența energetică a Republicii Moldova
Iurie Gotișan
În context, merită să specificăm că economia actualei UE se bazează pe importul a 52% din resurse, iar în orizontul anului 2020 gradul de dependență al UE lărgite (cu 30 de țări) va crește pînă la 78%. Resursele critice sînt țițeiul și, mai ales, gazele naturale. Creșterea consumului de gaze naturale al Europei, pe perioada următoarelor două decenii, va fi acoperită aproape integral din exporturile rusești, care se vor dubla pe relația cu UE. Este un fapt istoric că un astfel de raport economic oferă deținătorului de resurse șansa de a le utiliza ca arme virtuale de tipul presiunilor și amenințărilor de natură politico-strategică. Iar rolul strategic și politic al energiei a fost în mod clar evidențiat în ultimii 30 de ani de diferitele crize petroliere, conflicte regionale sau erori în politica energetică a unei țări.
Dacă UE are suficientă "monedă de schimb" pentru a echilibra raporturile cu Rusia, țările din zona central- și est-europeană printre care și Republica Moldova sînt cu mult mai vulnerabile, iar presiunile energetice exercitate asupra lor trec din registrul virtual într-unul contondent. Atunci cînd nu te afli sub umbrela puternicului club al UE, atunci cînd nu ai nici un metru cub de gaze naturale în subsolul țării și atunci cînd factura energetică externă depășește în valoare bugetul de stat, furnizorului de resurse energetice (în cazul dat Gazprom-ului) trebuie să i se plătească tributul cuvenit de respect, în monedă politică, diplomatică ori comercială. Ultimii ani ne-au dat o întreagă cronică a incidentelor în livrarea resurselor energetice către Republica Moldova, iar în rolul protagonistului s-a aflat nu numai Rusia, ci și Ucraina, pe teritoriul căreia trec rețelele tranzit de transport.
Ca rezultat putem să constatăm, spre regretul nostru, că independența economică a Moldovei rămîne doar o simplă aspirație. Fiind conștientă de rolul central al gazului natural pentru asigurarea securității energetice a Moldovei, Moscova a reușit relativ ușor să transforme această dependență într-un factor de presiune asupra politicii externe și interne a Chișinăului. Problema dependenței energetice are de fapt două cauze. Prima o reprezintă lipsa resurselor energetice proprii care poate fi explicată de factorii geografici obiectivi și, în egală măsură, dependența de o singură sursă de import, implicit a gazelor naturale din Rusia. A doua - mult mai periculoasă - este cea a datoriilor. Potrivit statisticilor oficiale, datoria totală a Moldovei pentru gazele naturale furnizate de concernul rus Gazprom, care include și penalitățile aferente acesteia, se estimează la peste 300 milioane de dolari, iar datoriile Transnistriei depășesc 1 miliard de dolari.
În același timp, Guvernul nu se prea străduiește să opună mare rezistență la presiunile externe, ceea ce ne face să considerăm că importul energiei din Rusia în Republica Moldova este mai mult decît "import" și aceste relații nu pot fi explicate de motivul firesc de maximizare a profitului economic. Lărgimea cîmpului său de manevră este direct proporțională cu evoluția crescîndă a datoriilor pentru resursele energetice furnizate de Federația Rusă care condiționează achitarea datoriilor prin participarea unor firme rusești la procesul de privatizare a întreprinderilor autohtone. Lupta pentru preluarea întreprinderilor din sectorul energetic a devenit o afacere economico-politică datorită campaniilor puternice de lobby derulate în spatele scenei tranzacției de fiecare jucător în parte. Iar în cele din urmă este lesne de înțeles că argumentele politice sînt foarte dominante în acest domeniu, poate chiar mai mult decît cele economice.
Aceasta și explică toleranța Rusiei față de problema datoriilor comerciale uriașe acumulate de Moldova, deoarece cîștigurile politice pe care le obține pe termen lung pot compensa pe deplin costurile economice de moment. Politica energetică moldovenească pasivă contribuie la agravarea potențialelor consecințe pe care le-ar putea avea utilizarea de către Rusia a "armei energetice". Chișinăul reacționează la modificările condițiilor ofertei fără a încerca să le anticipeze, fără a face ordine în relațiile sale financiare cu Transnistria și fără a încerca să diversifice furnizorii, să modernizeze infrastructura arhaică și să atenueze caracterul energofag al ramurilor industriale și al sectorului public. Moldova de fapt s-a transformat într-un obiect al politicii energetice rusești și care nu are o poziție activă în negocieri. Iar într-un viitor nu prea îndepărtat, dacă politica energetică a Chișinăului nu va fi calitativ superioară actualei politici, dependența politică a Moldovei de Rusia se va accentua.
În acest context, relațiile între Ministerul Energeticii, Moldova-Gaz, companiile Union Fenosa și Moldelectrica au devenit extrem de complicate. Toate acestea nu s-ar fi întîmplat dacă negocierile moldo-ruse în problema datoriilor energetice nu ar decurge după o cortină impenetrabilă pentru publicul larg și dacă relațiile dintre companiile de pe piața energetică din Moldova și instituțiile cu funcții de reglementare ar fi determinate de legea scrisă, și nu de cea a telefonului. Mai mult ca atît, intensificarea recentă a conflictului latent dintre instituțiile publice din sfera energetică (Ministerul Energeticii și Agenția Națională pentru Reglementări în Energetică) este un alt aspect nevralgic de pe acest segment de piață. Disensiunile au fost determinate, în mare parte, de deconectările masive de energie electrică în mai multe localități din Moldova efectuate de Centrala Termoelectrică de la Cuciurgan. Este bine știut faptul că această structură, care funcționează eminamente cu gaze naturale furnizate de concernul Gazprom, se află sub controlul total al regimului secesionist de la Tiraspol loial cu trup și suflet Kremlinului.
La puțin timp după începerea acestui "spectacol" pe scenă și-a făcut apariția și un alt actor, venit direct de la Moscova, vicepreședintele companiei ruse Gazprom Aleksandr Reazanov. Compania dată, alături de alt monopolist, RAO EES Rossii (Rețelele Electrice ale Rusiei), nu și-a ascuns niciodată interesul de a controla exportul de energie către țările din Balcani. Înaltul demnitar al Gazprom-ului a declarat la adunarea comitetului de conducere al companiei locale Moldova-Gaz că Federația Rusă este gată să reeșaloneze datoriile Moldovei pentru consumul de gaze naturale pe un termen de cinci ani. Astfel, tolerînd restanțele destul de mari ale Moldovei pentru achitarea "facturilor", Moscova își asigură un anumit atașament politic al populației locale față de Rusia.
În ciuda acestei situații, Guvernul de la Chișinău nu a depus mari eforturi să găsească o ieșire din această situație. Ba mai mult, au fost intimidate pînă și modestele încercări ale guvernelor precedente de a spori importul agenților energetici din România, precum și de a diversifica sursele de import pe care sînt gata să le ofere România și Ucraina în cazul în care va exista o cerere din partea oficialităților moldovene. Sub orice altă critică este și atitudinea puterii de la Chișinău vizavi de propunerile Bucureștiului de a finaliza împreună cu partea moldovenească lucrările de construcție a centralei atomoelectrice de la Cernavodă, oferind astfel Republicii Moldova energie electrică produsă la unul din reactoarele centralei. Însă, în cele din urmă, aceste propuneri, care de altfel se arătau extrem de avantajoase, au fost respinse cu vehemență. Fără îndoială că pentru aceasta se cerea un efort financiar din partea bugetului Moldovei, însă prețul acestui efort ar fi fost pe deplin îndreptățit pe termen mediu și lung.
Restructurarea întreprinderilor de stat din complexul termoenergetic ar fi o alternativă de reducere a datoriilor pentru materia primă. Din cauza costurilor exorbitante de producere și a echipamentului arhaic acestea sînt principalii consumatori de gaze naturale și principalii debitori ai companiei Moldova-Gaz. Iar drept urmare a mentalității comuniste ce domină sistemul de gestionare a economiei din Republica Moldova, mai persistă practica înghețării datoriilor, fapt ce contribuie la creșterea deficitului bugetar, precum și a datoriei totale către furnizorii de agenți energetici, în special față de Federația Rusă. Pe seama consumatorilor privați însă revin doar 20% din consumul de gaze care de obicei este achitat cu regularitate. Acestea ar permite atenuarea poverii datoriilor și ar face ca relațiile dintre Rusia și Moldova în acest domeniu să nu mai aibă o asemenea încărcătură politică și să fie pur economice. Un lucru interesant, care trebuie luat în considerare de politicienii din Moldova, este că și celelalte țări din Europa Centrală și de Est sînt practic la fel de dependente de importurile energetice din Rusia cum este Moldova.
Învățămîntul - încotro!?
Ion Basiul
Deloc îmbucurătoare aceste date, cu atît mai mult cu cît în țară se constată pe zi ce trece o agravare a situației în învățămînt, care în cele din urmă reprezintă principalul pilon al dezvoltării umane din Moldova.
Agravarea situației este sporită și de criza celor șase școli cu predare în baza grafiei latine de pe malul stîng al Nistrului, criză provocată de regimul secesionist de la Tiraspol. Situația acestor școli rămîne încă tensionată în acest debut de an școlar și pare să aibă o rezolvare dificilă, în ciuda intervenției diferitelor organisme internaționale.
În altă ordine de idei, lucrurile nu stau prea bine și în teritoriul controlat de autoritățile de la Chișinău. Continuă migrația forței de muncă peste hotare, printre care o pondere importantă o constituie personalul didactic. Potrivit raportului ONU, în țara noastră pe parcursul ultimilor zece ani circa 48 000 de cadre didactice și-au abandonat activitatea pedagogică în schimbul obținerii unor venituri suplimentare peste hotare care le-ar asigura un trai mai decent. Aceasta se datorează, în primul rînd, ritmului unei creșteri salariale insuficiente în raport cu necesitățile vieții reale și în comparație cu creșterile salariale din celelalte ramuri ale economiei naționale. Un exemplu elocvent în acest sens îl constituie salariul mediu lunar în învățămînt la începutul acestui an, care este de 660 lei, reprezentînd circa 61% din salariul mediu pe economie. Salariul mediu al profesorilor constituie suma de 880 lei sau 93,5% din salariul mediu pe economie.
Anual Ministerul Învățămîntului repartizează în instituțiile preuniversitare din țară circa 500 de absolvenți ai învățămîntului universitar, dintre care aproape jumătate își abandonează activitatea emigrînd peste hotare sau eventual încadrîndu-se în alte sectoare ale economiei naționale unde retribuțiile pentru munca prestată sînt oarecum suficiente pentru a se bucura de condițiile unui trai decent. Aproximativ 600 din cei peste 2000 de absolvenți ai instituțiilor pedagogice repartizați în școli și licee și-au ocupat locurile de muncă. Deficitul de cadre didactice pe parcursul anului trecut a fost de 1300 de persoane, în timp ce actualmente doar în instituțiile de învățămînt preuniversitar există 2241 locuri vacante.
Recent Guvernul a adoptat un proiect de completare a Legii învățămîntului care are drept scop atragerea tinerilor absolvenți pedagogi în instituțiile de învățămînt rurale. Conform documentului adoptat, absolvenții colegiilor pedagogice vor beneficia de o indemnizație unică, echivalentă a patru salarii minime de bază, iar absolvenții instituțiilor de învățămînt superior - de șase salarii minime de bază. De asemenea, li se va atribui și un spor salarial în mărime de 50% din salariul minim pe economie și un șir de alte facilități deloc neglijabile menite să-i atragă pe tineri în mediul rural pentru a-și desfășura activitatea. Acțiunile Guvernului în această direcție sînt binevenite, dar menționăm că proiectul respectiv de lege nu stipulează nici un avantaj pentru cadrele didactice care deja își desfășoară activitatea în învățămînt, mai cu seamă că în bugetul de stat pentru anul 2004 nu sînt prevăzute majorări salariale în învățămînt.
De asemenea, o problemă stringentă la ora actuală o constituie cadrele didactice care au activat în învățămînt și care s-au pensionat. Deocamdată, în acest sens există multiple dificultăți, în condițiile în care un fost cadru didactic care a activat în domeniul învățămîntului circa 30-40 de ani beneficiază de o pensie lunară de 300-400 de lei.
În altă ordine de idei, este lăudabilă acțiunea Guvernului în legătură cu adoptarea Codului cu privire la știință și inovare, cu toate că și în acest caz există anumite rezerve exprimate atît din partea unor membri ai opoziției, cît și din partea partidului de guvernămînt. Unii sînt de părerea că denumirea acestui act este improprie, deoarece codurile se referă numai la anumite domenii ale cadrului juridic. Alții sînt împotriva faptului ca președintele Academiei de Științe din Moldova să fie membru al Guvernului.
După cum am mai afirmat anterior, învățămîntul în Moldova se confruntă cu deficiențe majore. Stabilirea acordurilor interguvernamentale cu diverse țări privind cooperarea în domeniul învățămîntului ar fi una din măsurile ce ar putea contribui esențial la ameliorarea situației din sfera învățămîntului național. În context, este de menționat suportul moral și financiar al României care acordă anual burse de studiu tinerilor moldoveni practic în toate domeniile, oferind un înalt nivel de pregătire profesională. Cunoscînd experiența diferitelor țări, tinerii școliți în Occident reprezintă un adevărat stimul pentru atingerea idealurilor și pentru ca într-un viitor mai îndepărtat Moldova să se plaseze în rîndul statelor dezvoltate.
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |