ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20040929/index.shtml


e-journal, an. II, nr. 38, 13-26 septembrie 2004

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

I. Activitatea instituțiilor publice

1. Parlament

1.1. Debut de nouă sesiune parlamentară

La 23 septembrie curent, a început sesiunea ordinară de toamnă-iarnă a Parlamentului Republicii Moldova. În mesajul speaker-ului Legislativului de deschidere a ședințelor plenare din cadrul acestei sesiuni au fost punctate cîteva momente-cheie, printre cele mai relevante fiind necesitatea "continuării reformelor economice și sociale", "promovarea insistentă a cursului de integrare europeană, fără a renunța la colaborarea în cadrul comunităților existente (CSI)" ș.a. De asemenea, speaker-ul a îndemnat deputații să lucreze constructiv, să-și onoreze statutul de aleși ai poporului, să nu se "lase atrași înainte de timp în cursa electorală" și să nu stăruie în mod rudimentar asupra obținerii unor dividende electorale în ultimele zile ale mandatului.

Însă felul în care s-a desfășurat prima ședință plenară a Parlamentului denotă faptul că încercările de dezamorsare a disputelor intraparlamentare nu-și vor avea efectele scontate. Numai asupra ordinii de zi a ședințelor și a problemelor ce urmează a fi examinate de Parlament în primele 2 săptămîni după vacanță s-au purtat discuții aprinse timp de aproape 2 ore. Temele dezbătute au pornit de la propunerile reprezentanților opoziției de a forma comisii parlamentare speciale pentru examinarea situației protestatarilor de la Compania "Teleradio-Moldova" și a școlilor moldovenești din regiunea transnistreană a căror activitate este blocată.

Cu toate acestea, în privința problemei blocării activității școlilor cu predare în baza grafiei latine din regiunea transnistreană deputații din toate fracțiunile parlamentare au acceptat practic în unanimitate să emită o declarație comună. Conform textului declarației în cauză, Parlamentul Republicii Moldova se arată profund îngrijorat de continuarea blocării de către autoritățile autoproclamate de la Tiraspol a activității școlilor moldovenești din regiunea transnistreană care funcționează în baza programelor de învățămînt ale Republicii Moldova. Legislativul a făcut apel către Consiliul Europei, parlamentele statelor Uniunii Europene, Comunitatea Statelor Independente, organizațiile internaționale pentru a lua atitudine în vederea soluționării problemei în cauză. De asemenea, s-a adresat parlamentelor statelor-garante - Federația Rusa și Ucraina - rugămintea de a se implica mai activ în procesul de soluționare a problemelor legate de funcționarea școlilor moldovenești din Transnistria.

1.2. Acte legislative

Prin Legea pentru modificarea Codului Fiscal s-a stabilit că comercializarea bunurilor întreprinderilor cuprinse în programul de privatizare, în care statul deține mai mult de o pătrime din capitalul social, se va organiza de către Departamentul Privatizării, în modul stabilit pentru privatizarea patrimoniului public. În prezent legislația prevede că Departamentul Privatizării organizează comercializarea tuturor bunurilor sechestrate ale întreprinderilor incluse în programul de privatizare.

Legea pentru modificarea Codului de procedură civilă introduce dispoziții noi, potrivit cărora la examinarea cauzei în procedură de recurs președintele ședinței este în drept să limiteze luările de cuvînt ale reprezentaților părților, dacă aceștia se abat vădit de la fondul recursului, iar argumentele expuse nu au legătură cu motivarea recursului.

În practica instanțelor judecătorești s-au constatat abateri de la sensul acordat inițial normelor de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală. Această situație a determinat Legislativul să adopte Legea pentru interpretarea Codului de procedură penală. Aceasta prevede:

  1. Dacă se schimbă competența cauzelor penale, acestea se transmit după competență pentru judecare în fond, în cazul în care acestea nu se află în faza de terminare a procesului penal.
  2. Dacă judecătorii care judecă cauzele penale aflate în faza de terminare sînt transferați în alte instanțe judecătorești sau eliberați din funcție, ei vor termina judecarea acestor cauze.
  3. Dacă judecătorii care judecă cauza aflată în faza de terminare nu au fost transferați sau eliberați din funcție, ei termină judecarea cauzei și pronunță hotărîrea respectivă în numele instanței judecătorești care a judecat această cauză.
  4. Apelurile și/ sau recursurile împotriva hotărîrilor judecătorești date în condițiile art.4 al Legii interpretate se vor judeca de instanța judecătorească ierarhic superioară instanței care a judecat cauza respectivă.

Unul din actele legislative cu implicații majore în viitor, aprobat săptămîna trecută de Parlament, este Legea pentru ratificarea Acordului privind comerțul liber între Republica Moldova și Republica Bulgaria. Acordul, ratificat în preajma vizitei oficiale la Chișinău a Președintelui Bulgariei, are drept scop crearea unui regim de comerț liber între Republica Moldova și Bulgaria și este bazat pe practicile și exigențele OMC.

În calitate de obiective ale Acordului sînt declarate: promovarea comerțului reciproc și dezvoltarea relațiilor economice; asigurarea condițiilor pentru desfășurarea unei concurențe loiale în comerțul dintre Părți; contribuirea la înlăturarea barierelor tarifare și netarifare din calea comerțului; crearea premiselor necesare pentru dezvoltarea cadrului juridic, cooperării și colaborării bilaterale în diferite domenii de activitate.

Adoptarea legii de față consemnează încheierea procedurii de ratificare a acordurilor de comerț liber cu toate statele membre ale PSESE.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).


2. Guvern

2.1. Remanieri

Remanierile de cadre guvernamentale operate în această perioadă au vizat eliberarea lui Mihail Știrban din funcția de vicedirector general al Departamentului Construcțiilor și Dezvoltării Teritoriului și a lui Gheorghe Stratan din funcția de consilier al viceprim-ministrului.

2.2. Hotărîri


3. Președinție

3.1. Decrete

Șeful statului, Vladimir Voronin, a decretat eliberarea lui Alexandr Petkov din funcția de consilier al Președintelui Republicii Moldova în problemele de politică externă și a lui Eugeniu Clim din funcția de președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC). Potrivit textului decretelor respective, ambii funcționari publici au fost disponibilizați din proprie voință, ultimul motivîndu-și decizia, la solicitarea unor mijloace de informare în masă, prin starea nesatisfăcătoare a sănătății sale.


II. Politici economice

1. Nu este exclusă o ieftinire a gazelor naturale

Moldova și Federația Rusă vor renegocia protocolul de modificare a acordului care vizează aplicarea TVA pentru gaze și produse petroliere. La întrevederea informală de la Astana, Kazahstan, dintre prim-ministrul Republicii Moldova Vasile Tarlev și omologul său rus Mihail Fradkov s-a decis ca în timpul apropiat să fie revăzut Acordul privind principiile generale de aplicare a impozitelor indirecte. Potrivit acestuia, TVA se aplică după principiul destinației pentru toate produsele cu excepția gazelor naturale și a produselor petroliere. Partea moldovenească a solicitat să fie exclusă definitiv actuala cotă de TVA pentru gaze și produse petroliere de 18%. Premierul rus a acceptat inițiativa Chișinăului.

Această decizie a Moscovei, susțin experții, este binevenită și demnă de a fi salutată, deoarece în cazul în care Moscova va satisface solicitarea Chișinăului, nu este exclus scenariul unei ieftiniri a gazelor importate din Federația Rusă. Inițiativa Chișinăului survine în momentul în care și în Codul fiscal al Federației Ruse au fost introduse modificări ce prevăd o TVA la cota zero pentru toate produsele exportate.

Totodată, anticipînd o evoluție a evenimentelor, o eventuală ieftinire a gazelor naturale, după cum am menționat anterior, va fi condiționată și de cursul negocierii prețurilor de către societatea Moldovagaz și concernul rus Gazprom, acesta din urmă solicitînd în mai multe rînduri majorarea tarifelor pentru gazele furnizate Republicii Moldova.

2. Restanțele la plata salariilor sînt în creștere

Recent, din inițiativa șefului Cabinetului de miniștri a fost creat un grup de lucru guvernamental, format din reprezentanți ai mai mult ministere și departamente, cu misiunea de a evalua situația privind plata salariilor și achitarea restanțelor salariale, după ce s-a constatat că, potrivit datelor Departamentului de Statistică și Sociologie (DSS), există restanțe la remunerarea muncii. În același timp, factori de decizie din cadrul Ministerului de Finanțe au declarat că începînd din luna martie 2002 nu există datorii la plata pensiilor și salariilor angajaților bugetari, precum și că au fost lichidate toate datoriile istorice, iar salarizarea se efectuează lunar numai în numerar.

Noua comisie urmează să întreprindă, potrivit declarațiilor făcute de primul-ministru, "măsuri extraordinare și urgente" de lichidare a restanțelor agenților economici pentru remunerarea muncii angajaților, în caz de constatare a acestora. Grupul va efectua un control strict al procesului de achitare a salariilor de către agenții economici și va asigura mobilizarea tuturor întreprinderilor, instituțiilor vizate și sindicatelor de ramură pentru achitarea la termen a salariilor lucrătorilor, conform legislației în vigoare.

Potrivit unui raport al DSS, restanțele salariale totale pe economie erau la 1 august a.c. de 187 milioane lei. Cele mai mari restanțe la plata salariilor au fost înregistrate pentru lucrătorii din agricultură, respectiv 95,16 milioane lei, în învățămînt datoriile la remunerarea muncii au crescut cu aproape 1,5 milioane lei. Salariul mediu pe economie a fost în luna august de 1150 de lei (95 USD). Cel mai mare salariu în august l-au avut angajații din instituțiile financiare și bancare - în medie 3 583 de lei. Salariile medii pentru angajații din învățămînt și sănătate au fost de 716 lei și 863 lei, respectiv. Valoarea estimativă a coșului minim de consum în luna august a fost de 1386 lei (116,13 USD).

3. Problema datoriei externe

Datoria externă brută a Republicii Moldova a fost evaluată la 30 iulie a.c. în mărime de 1 miliard 896,32 milioane USD, se arată într-un raport al Băncii Naționale referitor la evoluția datoriei externe. Din acestea datoriile Guvernului dețin o cotă de 36,2% în total, ale Băncii Naționale - 7%, ale băncilor comerciale - 2,4% și ale altor sectoare - 54,4%. Tot în acest raport este inclusă și datoria pentru resursele energetice în mărime de 295,26 milioane USD. Datoria publică și public garantată, care implicit include datoriile Guvernului și BNM, precum și datoria privată garantată de Guvern, este în mărime de 874,62 milioane USD. Cea mai mare pondere în datoria externă a Republicii Moldova este deținută de împrumuturi și titluri de angajamente, inclusiv arieratele la ele - 71,4% din total.

Istoria economică postbelică cunoaște numeroase cazuri cînd țările care nu dispuneau de suficiente resurse financiare acceptau datorii externe temporare pentru a realiza progrese economice durabile în interior. Din păcate, aceasta nu este și cazul Moldovei. Datoria externă totală de 1,9 miliarde USD este echivalentă cu 84% din PIB pentru 2003, nivel care este mult peste media pe categoria țărilor subdezvoltate - circa 35%. În proiectul Legii bugetului de stat pentru 2005, aprobat de Guvern, este prevăzut că pentru achitarea datoriei externe a statului în anul viitor vor fi alocate 31,2 milioane USD. Pentru achitarea datoriei externe de bază, garantată de Guvern, vor fi alocate 28,8 milioane USD, iar pentru plata dobînzii - 2,4 milioane USD. Pe parcursul ultimilor ani, Moldova s-a aflat într-o stare permanentă de insolvabilitate tehnică, pe care, cel puțin în mod indirect, o recunoștea de fiecare dată cînd tergiversa achitarea următoarei tranșe din datorie pînă în ultima clipă a scadenței sau cînd solicita disperat o nouă restructurare a datoriilor.

4. Anul agricol bun nu temperează suficient inflația

Producția record de grîu de anul acesta (830 mii tone), pe lîngă creșterea substanțială a consumului, va ajuta Republica Moldova sa realizeze un ritm înalt de creștere economică. O estimare anunțată de autorități în mai multe rînduri arată că acesta ar putea atinge 7% din PIB, nivel situat peste prognoza inițială de creștere pentru acest an (6%), precum și peste estimările ulterioare, care avansau cifre precum 6,5%. Contribuția anului agricol bun se face simțită însă mult mai puțin prin efecte benefice în evoluția ratei inflației.

În ciuda producției record, prețurile produselor agroalimentare au întîrziat să consemneze scăderi semnificative. Astfel, la nivelul întregului sector, prețurile s-au majorat chiar cu 0,2%, cele mai mari creșteri înregistrîndu-se la carne (plus 3,4% la prețul cărnii de porc, plus 1,8% la carnea de vită, plus 1,3% pentru preparatele din carne). În aceste condiții, rata inflației a coborît la 0,5% în luna august, de la nivelul record de 1,3% atins în iulie, însă s-a situat cu 0,2 puncte peste nivelul consemnat în luna august a anului trecut. În creștere s-a situat, astfel, și rata anuală a inflației, care a ajuns în august la 12,4%.

Alături de creșterea prețurilor la produsele agroalimentare, la inflația din august au mai contribuit scumpirile la produsele petroliere importate. La combustibili prețurile au crescut cu 12%. Prima lovitură a scumpirii carburanților au primit-o șoferii amatori, care se văd siliți să-și micșoreze consumul pe măsura buzunarelor. Tot ce presupune transport de persoane sau de mărfuri va fi mai costisitor, și astfel va fi inclus în prețurile produselor sau al tarifelor, fiindcă toate mărfurile au în structura lor costuri legate de transport. În medie, costurile de transport vor crește cu 2-5% și se vor vedea în măriri de prețuri la mai toate produsele.

Cu siguranță că unii comercianți vor încerca scumpiri mai puternice, dar nu credem că vor avea șanse să reziste. Piața s-a așezat și nu mai acceptă măriri de 30% ale prețurilor cu argumentul costurilor. Deși sînt în pragul alegerilor, nu este exclus ca guvernanții să fie siliți să ridice și prețurile transportului public. Este evident că mai devreme sau mai tîrziu o să apară un efect al scumpirilor carburanților. Pentru moment scumpirile carburanților au fost simțite de către agenții economici care trebuie să-și reducă din costuri sau să le acopere cerînd mai mulți bani pe un produs.

În prima jumătate a anului, creșterile de prețuri s-au suprapus pe o expansiune a consumului cu 9%, acesta contribuind la creșterea PIB-ului în primele șase luni cu 6,1% în termeni reali. Vînzările au avansat în această perioadă cu 14,1%. Din păcate, o mare parte a creșterii consumului a fost susținută de mărfurile aduse din străinătate. Importurile au avansat, astfel, mult peste creșterea consemnată de exporturi, așa încît, în primul semestru al anului 2004, soldul balanței comerciale a înregistrat un deficit de 380 milioane USD.


III. Problema transnistreană

La o lună de la începerea noului an școlar, liceul "Lucian Blaga" din Tiraspol și liceul românesc din Rîbnița rămîn închise, iar părinții celor aproximativ 1200 de elevi ai acestor două instituții sînt supuși unor persecuții continue din partea autorităților transnistrene, de la amenințări cu urmărirea penală și privarea de drepturile părintești pînă la impunerea unor amenzi administrative pentru refuzul de a-și transfera copiii la alte școli.

UE, OSCE, Consiliul Europei și statele mediatoare și-au reînnoit apelurile către autoritățile transnistrene de a permite funcționarea normală a celor două școli, iar Parlamentul moldovean a adoptat în sfîrșit o declarație în care condamnă acțiunile autorităților transnistrene față de școlile românești din regiune și a hotărît să trimită la sfîrșitul lunii septembrie o delegație de parlamentari moldoveni la Moscova care vor discuta problema școlilor cu colegii lor ruși. Între timp, Ministerul Educației al Republicii Moldova a adoptat un plan de măsuri pentru sprijinirea celor opt școli moldovenești cu predarea în grafia latină din regiunea transnistreană. Acestea includ îmbunătățirea bazei tehnico-materiale, asigurarea cu materiale didactice, acordarea ajutorului financiar pentru reparație și asigurarea hranei fără plată pentru elevii claselor 1-4.

În timp ce situația de pe teren a rămas practic neschimbată față de acum două săptămîni, subiectul transnistrean a fost abordat în mai multe discursuri ale unor personalități politice importante din țară și străinătate. Astfel, Președintele rus Vladimir Putin a declarat în cadrul unei conferințe de presă susținute pe 16 septembrie în cadrul summit-ului CSI de la Astana, Kazahstan, că deși Rusia nu se va opune extinderii formatului actual de negocieri în problema transnistreană, un asemenea pas ar fi inutil și ar putea transforma negocierile în "vorbăraie" fără sens. Președintele ucrainean Kucima, prezent la conferința de presă, a calificat și dînsul drept inutilă modificarea formatului pentalateral de negocieri și a regretat eșecul Guvernului moldovenesc de a semna așa-zisul "Memorandum Kozak", care, potrivit lui Kucima, a constituit o șansă reală pentru ieșirea din situația de criză. În plus, Kucima a declarat că conflictul nu poate fi soluționat cu ajutorul unor sancțiuni economice sau prin mijloace militare și că Ucraina nu sprijină "blocada economică" instituită de către Guvernul moldovenesc împotriva Transnistriei.

Între timp, Președintele Voronin, care nu a participat la summit-ul de la Astana pe motiv că acesta nu ar fi abordat chestiuni destul de importante, a chemat în repetate rînduri comunitatea internațională să se implice în soluționarea problemei transnistrene. Voronin a solicitat instituirea unei misiuni internaționale de monitorizare a segmentului transnistrean a frontierei moldo-ucrainene, dar și înlocuirea actualelor forțe pacificatoare, care ar sprijini regimul transnistrean, cu căști albastre internaționale.

Problema transnistreană a constituit unul din subiectele principale abordate în cadrul vizitei la 23 septembrie la Chișinău a Secretarului General al NATO, Jaap de Hoop Scheffer. După o serie de întîlniri cu Președintele Voronin, ministrul de Externe și cel al Apărării, oficialul NATO a ținut o conferință de presă la care a declarat că comunitatea internațională trebuie să se implice în reglementarea transnistreană. Deși NATO nu are un rol direct în acest proces, Alianța este interesată în găsirea unei soluții echitabile și definitive a conflictului. De Hoop Scheffer a reiterat poziția NATO potrivit căreia Rusia trebuie să-și îndeplinească obligațiile asumate în 1999 la Istanbul și să-și retragă neîntîrziat militarii și armamentul de pe teritoriul Republicii Moldova și s-a oferit să acorde sprijin Moldovei în acest proces.

Mai mulți observatori au interpretat neparticiparea Președintelui Voronin la summit-ul CIS de la Astana drept o dovadă a reorientării eforturilor acestuia în vederea soluționării problemei transnistrene de la est spre vest. Această schimbare de direcție a fost salutată de o bună parte a opoziției politice din țară și a fost sprijinită de înalți oficiali europeni precum Secretarul General al NATO. În aceleași timp, Președintele Voronin refuză categoric să discute cu autoritățile transnistrene și a lansat în ultimul timp o serie de acuzații la adresa celor două state mediatoare, Rusia și Ucraina, precum că acestea ar acorda sprijin regimului transnistrean. Declarațiile făcute în ultimul timp în acest sens de către Președintele Voronin par să fie tot mai mult inspirate de comentariile analistului de la "The Wall Street Journal", Vladimir Socor, un cunoscut adept al internaționalizării eforturilor de reglementare transnistreană cu excluderea Rusiei, comentarii care sînt publicate cu regularitate pe prima pagină a oficiosului guvernamental "Moldova suverană". Mizînd doar pe vectorul vestic și antagonizînd actorii principali, se pare că autoritățile moldovene au din ce în ce mai puține șanse de a rezolva o criză multidimensională și cu importante ramificații regionale cum este problema transnistreană.


IV. Relații externe

1. Summit-ul CSI

În perioada 15-16 septembrie, la Astana, Kazahstan, a avut loc summit-ul ordinar al CSI. Delegația moldovenească la această reuniune a fost condusă de prim-ministrul Vasile Tarlev, opinia publică moldovenească fiind surprinsă și contrariată de refuzul Președintelui Vladimir Voronin de a face și el deplasarea în capitala kazahă, acest lucru constituindu-se, nu fără aportul presei, într-o adevărată senzație. După cum era de așteptat, în urma evenimentelor produse la summit-ul CSI de la Ialta, în luarea sa de cuvînt Vasile Tarlev a adus mai multe critici la adresa situației din cadrul Comunității, care, potrivit lui, "n-a devenit un mecanism eficient de asigurare a parteneriatului reciproc avantajos, de apropiere a popoarelor și statelor". În aceeași ordine de idei, premierul moldovean a menționat că "deocamdată se respectă insuficient acordurile de formare în CSI a unei zone a liberului schimb, de armonizare a legislației economice și coordonare a eforturilor în alte sfere de activitate economică", atrăgînd atenția asupra faptului că potențialul statelor CSI în acest domeniu rămîne a fi încă nevalorificat. În consecință, prim-ministrul moldovean s-a arătat nemulțumit de existența multiplelor bariere tarifare și netarifare în comerțul reciproc, de neonorarea angajamentelor economice asumate și de lipsa unui sistem eficient de plăți și decontări în relațiile comerciale din cadrul Comunității.

Cu titlu de recomandare, Vasile Tarlev a reiterat necesitatea accelerării procedurilor de intrare în vigoare a documentelor semnate în acest domeniu și conjugării eforturilor comune în direcția înlăturării piedicilor birocratice și a barierelor comerciale, una dintre soluțiile posibile în acest sens fiind, în opinia oficialului moldovean, transpunerea rigorilor OMC în zona CSI.

În pofida mesajelor inspirate ale șefilor de state, concluzia esențială care putea fi trasă la încheierea reuniunii de la Astana este că CSI s-a transformat într-un club politic de dezbateri, util ca exercițiu oratoric, dar ineficient pe plan economic și comercial. Tocmai din această cauză, Moldova trebuie să se orienteze definitiv spre integrarea în structurile UE, mult mai productive din punct de vedere al eficienței integraționiste economice și comerciale. În același timp, piețele estice pot fi ușor păstrate și pe baze bilaterale, fără participarea în CSI.

Ca și în cazul summit-ului informal al CSI din iulie 2004, de la Moscova, participanții la reuniunea din Astana au adoptat o adresare către OSCE, care reia mai multe teze și propuneri avansate de liderii statelor membre ale CSI vara aceasta. Documentul reia problemă ratificării de către toți membrii OCSE a Acordului privind adaptarea Tratatului FACE, evocă necesitatea impulsionării activității OSCE în direcția combaterii terorismului, fiind evidențiată necesitatea extinderii Strategiei OSCE de contracarare a pericolelor asupra stabilității și securității, semnată în 2003, la Maastriht, recomandă OSCE-ului să participe "constructiv" la reglementarea conflictelor regionale pe tot spațiul său, în cadrul formatului de negocieri și a mecanismelor deja existente. Cu toate că în ultima perioadă Președintele Voronin a dat de înțeles în mod repetat că actualul format de negocieri în problema transnistreană trebuie reconsiderat, partea moldovenească a subscris textului adresării respective.

Adresarea recomandă, de asemenea, elaborarea unor criterii unice de apreciere a proceselor electorale, efectuarea unei analize comparate a legislației electorale și practicii judiciare a țărilor membre ale OSCE, evitarea practicilor de focalizare a activității în direcția monitorizării situației politice, perfecționarea procedurii de numire a șefilor misiunilor etc.

Dincolo de acestea, OSCE-ului i-a fost adusă și o învinuire ciudată, precum că aceasta ar fi culpabilă, potrivit serviciului de presă al Ministerului rus de Externe, pentru "condițiile economice inegale în care activează membrii OSCE". A învinui OSCE de acest lucru e echivalent cu a-i aduce acuzații Consiliului Europei pentru că drepturile omului se respectă inegal de statele sale membre. Întrucît este o evidență, greu se pretează înțelegerii de ce astfel de acuzații nu vizează statele concrete care se fac vinovate de încălcarea unor atare condiții, cu atît mai mult cu cît majoritatea statelor CSI tergiversează sau chiar neglijează procesul de asimilare a standardelor OMC.

2. GUUAM

Pe 23 septembrie, la puțin timp de la aprobarea de către Guvern a proiectului de lege pentru ratificarea Acordului cu privire la crearea zonei de comerț liber între statele-membre ale GUUAM, o delegație a Parlamentului Republicii Moldova, condusă de vicepreședintele acestuia Mihail Camerzan, a participat la ședința de constituire a Adunării parlamentare a GUUAM. Declarația cu privire la constituirea acestui for, precum și regulamentul ce vizează regimul de funcționare a acestuia au fost semnate de Azerbaidjan, Georgia, Moldova și Ucraina.

Potrivit documentelor în cauză, Adunarea parlamentară a GUUAM urmează să contribuie la perfecționarea bazei juridice în domeniul comercial-economic, cultural și politic, la implementarea deciziilor șefilor de state din componența GUUAM, la consolidarea și dezvoltarea instituțiilor democratice din această zonă. Documentele de constituire a acestui for interparlamentar prevăd desfășurarea reuniunilor acestuia o dată pe an și instituie Biroul și trei comitete specializate în domeniile politico-juridic, comercial-economic și cultural-umanitar în calitate de organe de conducere ale Adunării parlamentare.


V. Studii, analize, comentarii

Povara datoriilor ne amenință tot mai mult
Iurie Gotișan

Ca și în alte economii în tranziție, în Republica Moldova se poate observa o diferență între întreprinderile de stat și cele private în neplata obligațiilor și persistența unor acțiuni concomitente a acestor firme față de buget. Cu alte cuvinte, lupta contra arieratelor (datoriilor) trebuie însoțită de un progres major în impunerea unor constrîngeri bugetare tari în economie, astfel ca întreprinderile (mai ales cele de stat) să plătească impozitele către buget. Din acest punct de vedre, hotărîrea Guvernului de săptămîna trecută prin care acesta s-a pronunțat pentru anularea unor datorii de 107,5 milioane lei (http://www.azi.md/news?ID=30902) acumulate la un șir de întreprinderi agricole față de Bugetul de stat vine să ne confirme o dată în plus atitudinea distinctă de care dau dovadă autoritățile în comportamentul său față de agenții economici de stat și cei privați. Este vorba, evident, despre un tratament discriminatoriu între cei care au parte de facilități și cei care nu beneficiază de acestea.

În proiectul de lege, elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și aprobat de Executiv, se prevede anularea datoriilor a 30 de întreprinderi agricole, din care mai multe sovhozuri, colhozuri și cooperative agricole de producție, datorii calculate și neachitate către bugetul de stat la situația din 1 ianuarie 2004. Totodată, documentul obligă autoritățile publice locale să întreprindă în următorii ani "măsuri în vederea anulării parțiale sau totale a datoriilor istorice ale agenților economici vizați de proiectul de lege". Nu este de mirare faptul că numele tuturor acestor entități debitoare nu au fost făcute publice, așa după cum nici amănuntele anulării datoriilor nu au fost publicate, dar este ușor de presupus care vor fi întreprinderile beneficiare de bunăvoința guvernamentală. Indiscutabil că legea în cauză ar putea fi o soluție extrem de favorabilă pentru unele persoane sus-puse din Guvern sau Parlament care ar putea sta în spatele acestor întreprinderi, făcîndu-și legea după bunul lor plac. Cînd legea se transformă în afaceri nu mai este ce trebuie să fie, iar în politică rolul imens jucat de bani subminează procesul deciziei.

Probabil oficialitățile au ezitat să facă publice anumite date, căci nu de străinătate, ci de propriul popor s-au ferit! Nu întîmplător, avînd în vedere filiația comunistă mai directă sau mai puțin directă, autoritățile aflate acum la guvernare au adus la limita incendiarului dosirea de date și cosmetizarea celor făcute publice. Mai precis, cele imposibil sau de nedorit a fi dosite au fost pe cît s-a putut cosmetizate. Ștergerea de arierate, precum și eșalonarea de datorii pentru întreprinderile aflate în gestionarea statului riscă să dea "peste cap" toate prognozele oficiale legate de inflație, susțin analiștii economici. Drept exemplu, potrivit Departamentul de Statistică și Sociologie rata inflației pentru prima jumătate a anului 2004 a fost de 13,3%, Republica Moldova situîndu-se pe poziția a doua, după Belarus (20,3%), între statele CSI după trendul ascendent al inflației. Obiectivul pragului psihologic de inflație anuală de 10% nu se va îndeplini decît "dacă se vor măslui cifrele oficiale", sînt de părere experții. Oficialii sînt calmi și nu vad nici o influență negativă a creșterii succesive de datorii.

Nimeni nu știe cu precizie care sînt influențele acestor anulări și reeșalonări de datorii pentru că în Republica Moldova nu se lucrează cu modele economice serioase și nu există (în unele cazuri sînt "umbrite") suficiente informații statistice. Astfel încît, din acest punct de vedere, autoritățile umblă legate la ochi în domeniul prognozelor economice. Fără a intra în detalii și explicații asupra modalităților de calcul, inflația din statistici este mai mică decît cea care îi arde pe oameni la buzunare, iar creșterea economică este mult mai borcănată decît cea care este realmente resimțită de sistemul economic și în bugetul statului. În schimb, datele deranjante care nu făceau parte din raportările obligatorii și curente au fost făcute "uitate". Paroxismul a fost atins cu datele privind arieratele pe economie, adică datoriile restante ajunse la scadență dar totuși neachitate. În programul de guvernare al PCRM din anul 2001 se insistă tocmai pe creșterea alarmantă a arieratelor în perioada trecutei guvernări, estimîndu-se că, pe ansamblul economiei, acestea ar fi ajuns în anul 2001 la 30% din PIB. De atunci, lacătul a fost pus pe datele privind arieratele. Nici rapoartele anuale ale Ministerului de Finanțe nu au mai fost publicate, nici evaluări oficiale cu privire la stocul de arierate nu au mai fost menționate. Motivele erau de presupus: în perioada actualei guvernări arieratele crescuseră în continuare și, probabil, încă și mai abitir decît în trecuta guvernare! Dacă ar fi scăzut, datele ar fi fost făcute publice și trecute rapid în contul "realizărilor" noii guvernări.

În timpul actualei guvernări, nici nu se putea altfel decît ca arieratele să crească. Factori obiectivi și subiectivi au concurat în această direcție. Pe de o parte, o serie de constrîngeri impuse din exterior obligau fie la masive și severe restructurări, fie la neplăți ale furnizorilor și statului către buget. A fost aleasă de către întreprinderi cea de-a doua variantă, pur și simplu că li s-a permis politic. Restructurarea sistemului bancar a închis accesul la finanțare bancară pentru întreprinderile de stat falimentare și neperformante. Pe de altă parte - și aici este factorul subiectiv pe care îl reprezintă contribuția nemijlocită a actualei guvernări - nu a existat vreodată o deschidere mai mare, oficială și instituționalizată, față de tolerarea neplății obligațiilor financiare. Au fost inventate tot felul de reglementări de plată eșalonată cu facilități și chiar de întronare a principiului ștergerii de penalități și majorări de întîrziere la arieratele "istorice" în cazul plății datoriilor curente. În context, merită să menționăm că săptămîna trecută Guvernul împreună cu Consiliul Creditorilor de Stat a adoptat o hotărîre privind reeșalonarea datoriilor istorice față de buget pentru cele două CET-uri din capitală în sumă de 187,5 milioane lei. Iar acum o lună, "actorii" menționați mai sus au înghețat datorii istorice față de buget pentru șapte întreprinderi din ramura tutungeriei cifrate la peste 25 milioane de lei.

Mai rău, au fost încurajate activități de producție bazate pe finanțări indirecte, respectiv din credite fiscale (neplăți ale obligațiilor la bugetele publice) sau din ajutoare de stat (neplăți ale obligațiilor financiare la unitățile energetice aflate în proprietatea statului). Nicicînd nu a existat un asemenea rai pentru rău-platnici cu acoperire politico-clientelară. Toate acestea nu puteau duce decît la creșterea arieratelor, care s-au aglomerat, pe de o parte, la bugetele publice (transformate în adevărate paradisuri pentru evaziunea fiscală la vedere), iar, pe de altă parte, la unitățile energetice care, de stat fiind, nu au fost lăsate politic să întrerupă aprovizionarea rău-platnicilor.

Cu un an în urmă arieratele globale fuseseră, potrivit unui raport FMI, cu 4,5% mai mari decît la sfîrșitul anului 2001, respectiv cu peste 200 milioane USD mai apăsătoare. Oricum, din acest stoc, estimat la 30% echivalent PIB, arieratele bugetare nu reprezintă doar 3% din PIB după cum a declarat recent ministrul de Finanțe într-o conferință de presă la prezentarea bugetului de stat pentru 2005. Dimpotrivă, după arieratele la unitățile publice, cele mai importante sînt tocmai arieratele la bugetele publice, rău platnicii găsind în clemența guvernamentală supapa preferată a ieșirii din constrîngerile de plăți.

Nivelul foarte mare al plăților restante între agenții economici, inclusiv față de bănci, le împinge pe acestea din urmă să crească dobînzile ca mijloc de recapitalizare. În acest context menționăm că chiar dacă s-a înregistrat o creștere a producției industriale pe parcursul ultimilor doi ani, datoriile generate între agenții economici și, respectiv, plățile restante ale acestora către băncile comerciale se estimează la o valoare de peste 4 miliarde de lei, constituind aproximativ 14% din PIB pentru 2004. Volumul exagerat de mare al creditelor neperformante (fără acoperire materială sau financiară) acordat de instituțiile financiare generează noi "găuri" financiare în economie, iar nivelul rezervelor obligatorii, care este un instrument folosit de BNM pentru a controla lichiditatea monetară, mărește costurile băncilor comerciale, afectînd astfel creditarea sectorului real din partea acestora. În plus, costul creditului în monedă națională devine mai scump în condițiile unei supraevaluări a monedei naționale, neglijînd valoarea reală a acesteia. Aceasta explică, de altfel, de ce creditul neguvernamental în valută a realizat o creștere vădită, care, potrivit datelor Băncii Naționale, se estimează la peste 200 milioane dolari.

Datoriile agenților economici din Republica Moldova față de bugetul consolidat erau la 1 august în valoare de 1059 milioane lei (88,2 milioane USD) și au cunoscut o creștere de 9% (87,5 milioane lei) de la începutul acestui an, se arată într-un comunicat dat publicității de către Inspectoratul Fiscal Principal de Stat. Din suma totală a datoriilor, 72% (761 milioane lei) reprezintă "restanțe compromise sau problematic de a fi rambursate". Printre agenții economici restanțieri figurează întreprinderi care nu-și desfășoară activitatea de peste trei ani cu datorii estimate la 226 milioane lei, agenții economici aflați în litigiu ce adună datorii de 102 milioane lei, declarați în proces de faliment - 97,5 milioane lei, precum și întreprinderile ce nu dispun de patrimoniu - 100,7 milioane lei. Complexul termoenergetic datorează bugetului consolidat circa 228 milioane lei.

Dar nu despre arieratele bugetare este vorba în programul guvernamental. Acesta viza reducerea aportului nou de arierate, să le zicem arierate "proaspete", ce se adaugă anual stocului de arierate istorice, aport anual care se ridică la 4% echivalent din PIB. Respectiv cam atît reprezintă ceea ce anual bugetele și utilitățile publice ar trebui să încaseze deocamdată și nu încasează. Ștergînd arieratele "istorice", nu se obține de fapt o reducere reală a arieratelor. O asemenea reducere nu se poate realiza decît diminuînd aportul de arierate "proaspete". În acest domeniu, Ministerul de Finanțe nu și-a onorat angajamentul și, nu întîmplător, cînd a fost să folosească pentru cheltuieli sociale o serie de fonduri rezultînd din încasări suplimentare la buget generate de creșterea economică, FMI s-a opus folosirii integrale în acest scop a fondurilor respective. La altceva poate n-o fi fost bun, dar la faptul că a făcut cunoscute public cifre și acțiuni ale autorităților, ascunse cu bună știință, FMI a avut o contribuție binevenită și demnă de a fi salutată. În cele din urmă, dacă înghețarea datoriilor istorice nu va fi concomitentă cu plata datoriilor la zi, economia moldovenească va ajunge peste un an sau doi în pragul dezastrului, iar povara datoriilor va fi atît de mare încît va exista riscul să sufoce bugetul de stat și economia privată.


Summit-ul de la Astana: o confirmare a crizei CSI
Igor Boțan

Absența ostentativă a Președintelui Voronin de la summit-ul CSI

Lipsa Președintelui Vladimir Voronin la summit-ul CSI desfășurat la Astana, în perioada 15-16 septembrie a.c., este una dintre cele mai elocvente ilustrații a gradului deteriorării relațiilor dintre RM, pe de o parte, și Rusia, pe de altă parte.

Explicațiile pe care le-a invocat Președintele Vladimir Voronin pentru justificarea absenței sale la Astana lasă impresia unei atitudini elaborate și consecvente asupra problematicii CSI. Acum un an, în cadrul summit-ului CSI de la Ialta, Vladimir Voronin a criticat foarte dur constituirea Spațiului Economic Comun (SEC) de către cele patru state industrializate din CSI: Rusia, Ucraina, Kazahstan și Belarus, dispuse să-și creeze avantaje reciproce de ordin economic de care nu vor putea beneficia ceilalți membri ai CSI, lăsați în afara SEC. Președintele moldovean avertiza atunci că fondarea SEC va submina CSI, transformînd-o într-un club de discuții. În recentul interviu acordat agenției "Novosti-Moldova" și republicat în oficiosul "Moldova suverană"1 Vladimir Voronin, practic, reitera aceleași argumente, subliniind că cele patru state au interese comune de ordin pragmatic avînd drept scop sincronizarea politicilor economice în vederea accederii în OMC. Într-adevăr, agenda separată a liderilor celor patru state fondatoare ale SEC a conținut: discutarea modului de realizare a acordurilor semnate la summit-ul de la Ialta din septembrie 2003, desemnarea priorităților și documentelor care urmează a fi elaborate în continuare, identificarea principiilor unice de aplicare a TVA, simplificarea circulației cetățenilor în SEC. Ceilalți șefi de state ai CSI au fost puși în situația să se mulțumească cu statutul de parteneri solidari cu Rusia, care după seria de acte teroriste de pe teritoriul acesteia este interesată în mod deosebit de suport în combaterea terorismului, a crimei organizate, a traficului cu droguri și a migrației ilegale, subiecte care au figurat pe agenda summit-ului pentru toți șefii de state CSI. În aceste circumstanțe Președintele Voronin a considerat că reprezentarea RM la summit de către prim-ministru corespunde agendei.

Totuși aceste explicații nu par a fi convingătoare. Există cîțiva factori care lasă această impresie. În primul rînd, la summit-ul CSI de la Astana a participat majoritatea șefilor statelor care, de asemenea, nu au fost admise în SEC, inclusiv liderii statelor caucaziene care se confruntă cu probleme similare celor ale RM, în special cu conflicte separatiste, soluționarea cărora depinde de Rusia.

În al doilea rînd, după summit-ul CSI neformal de la Moscova din iulie a.c. mai degrabă se putea aștepta ca la următorul summit de la Astana să absenteze liderii azer și georgian, și nu Președintele moldovean. Primii doi au fost cei care au refuzat să semneze, în pofida insistenței Președintelui Vladimir Putin, Declarația împotriva OSCE. Probabil, ei înțelegeau că în pofida neajunsurilor acestei organizații, documentele finale ale acesteia, precum cele semnate la summit-ul de la Istanbul din 1999 privind Tratatul Forțelor Armate Convenționale în Europa, dar mai ales Actul final din 1975, care consfințește principiile integrității teritoriale ale statelor și inviolabilitatea hotarelor acestora, constituie pietre de temelie ale securității regionale. Deși Declarația anti-OSCE de la Moscova nu țintea direct în temelie, ci doar în "geamurile construcției", totuși este semnificativ că liderii a două state caucaziene care se confruntă cu separatismul au refuzat s-o semneze. În acest sens, poate fi înțeleasă solidaritatea cu Rusia împotriva OSCE a liderului armean care contestă o parte a teritoriului azer, poate fi chiar înțeleasă și solidaritatea altor state care nu au pe teritoriul lor regimuri separatiste și trupe rusești care le susțin, însă solidaritatea Președintelui moldovean, chiar și condiționată, a fost destul de stranie atunci.

În al treilea rînd, este remarcabil faptul că șefii statelor caucaziene nu și-au etalat vreodată, în măsura pe care a făcut-o anterior Președintele Voronin, atașamentul deosebit pentru relațiile cu CSI, în general, și cele cu Rusia, în special. Cu toate acestea, ei au participat la summit pentru a discuta problemele de interes comun, iar liderul georgian Mihail Saakașvili a ținut chiar să condiționeze solidaritatea cu Rusia în lupta împotriva terorismului cu neadmiterea aplicării dublelor standarde de către aceasta în soluționarea conflictelor separatiste inspirate tocmai de ea. Contrastul cu comportamentul Președintelui moldovean devine izbitor dacă ne amintim că în conformitate cu articolul 27 al Tratatului de prietenie și cooperarea între Republica Moldova și Federația Rusă părțile contractante s-au obligat să coopereze în cadrul CSI, iar în conformitate cu articolul 14 al aceluiași Tratat s-au obligat să coopereze în combaterea "terorismului, traficului ilicit de droguri" etc. Recentul summit CSI avea pe agendă tocmai aceste chestiuni, de aceea, lipsa Președintelui Voronin poate fi calificată drept o ignorarea ostentativă a obligațiunilor asumate prin legea RM de ratificare a Tratatului de prietenie cu Rusia. Însă lucrurile par a fi mult mai grave.

Aspirațiile Rusiei și reacțiile pe care le provoacă acestea

Summit-ul CSI de la Astana a avut loc după șirul de acțiuni teroriste organizate de separatiștii ceceni pe teritoriul Rusiei, începînd cu uciderea președintelui cecen Akhmad Kadîrov la 9 mai a.c. și terminînd cu tragedia de la Beslan de la începutul lunii septembrie a.c. În această situație, Rusia a avut nevoie de exprimarea solidarității liderilor CSI în lupta împotriva terorismului. Pe de altă parte, anume în perioada respectivă conducerea de vîrf a Rusiei, diplomația acestei țări și oficiali de rang mai mic au întreprins acțiuni și au făcut declarații de rezonanță care scot în evidență atitudinile față de regimurile separatiste din spațiul CSI.

Spre exemplu, separatiștii din Abhazia și Osetia de Sud au fost consultați și susținuți în permanență de către vicepreședintele Dumei de stat, Dmitrii Rogozin. În perioada crizei din Adjaria, din primăvara anului curent, doi dintre părinții fondatori ai regimului separatist transnistrean - membrul Dumei de stat Victor Alksnis și generalul Iurii Netkacev, fostul comandant al fostei Armate a 14-a, care a înarmat regimul separatist transnistrean cu armament din depozitele armatei ruse - s-au deplasat la Batumi pentru a împărtăși "experiența pozitivă" a proiectului separatist de succes din Transnistria. Însă cinismul oficialilor ruși a atins limite inimaginabile tocmai în perioada cînd teroriștii separatiști ceceni dețineau peste o mie de ostatici în școala din Beslan. Exact atunci, 2 septembrie a.c., regimul separatist de la Tiraspol sărbătorea cu mult fast cea de a 14-a aniversare a independenței Republicii Moldovenești Nistrene (RMN). La festivități a participat și vicepreședintele Dumei de Stat, Serghei Baburin, care declara: "Evaluînd situația de pe Nistru, trebuie să recunoaștem realitatea: Moldova constă din două state - Republica Moldovenească Nistreană și Republica Moldova, transnistrenii au demonstrat deja că au dreptul să-și hotărască singuri soarta... Nici blocada și nici mișcările febrile de renunțare la Memorandumul în care RMN figurează în calitate de stat nu vor putea schimba realitatea"2. Un alt vicepreședinte al Dumei de stat, Vladimir Jirinovskii, i-a trimis liderului separatist transnsitrean, Igor Smirnov, un mesaj de felicitare și susținere în care îl asigura că "cu eforturi comune vom putea obține recunoașterea Republicii Moldovenești Nistrene și aderarea ulterioară a acesteia la Federația Rusă"3. Astfel, liderii separatiști care se postează drept internaționaliști îi au drept susținători pe cei mai înveterați naționaliști din Rusia. Dacă acești oficiali ruși s-ar fi deplasat la Beslan pentru a negocia pe marginea revendicărilor teroriștilor, cine știe, poate salvau niște vieți de oameni nevinovați.

Evident, Baburin, Rogozin, Jirinovskii (toți vicepreședinți ai Dumei de Stat cu viziuni naționaliste și șovine) sînt, deocamdată, niște politicieni marginali, însă experiența anterioară a demonstrat că misiunea lor este de a spune pe șleau ceea ce nu își poate permite Kremlinul, care este nevoit să respecte uzanțele diplomatice. De fapt, ceea ce nu exprimă în mod foarte explicit autoritățile și diplomația este elaborat de experții politologi admiși la urechea Kremlinului. Sînt lucruri știute de mult, dar care în condiții de criză apar într-o lumină cu totul deosebită. Astfel, președintele Institutului pentru Strategie Națională, Serghei Belkovski, care își etalează apropierea de Kremlin, a ținut să explice de ce Rusia are nevoie de regimurile separatiste din spațiul CSI: "Anume statele nerecunoscute permit Rusiei să-și mențină pîrghiile de influență, rolul de arbitru și tămăduitor al celor mai grave conflicte din spațiul postsovietic, în definitiv, prezența militară directă în cele mai îndepărtate colțuri ale CSI, ceea ce asigură modelul unipolar al acestei comunități. Centura constituită din statele nerecunoscute reprezintă mecanismul de asigurare a prezenței Rusiei în punctele nevralgice ale fostei URSS. Dispariția acestei centuri ar însemna pierderea de către Rusia a rolului de moderator în spațiul postsovietic. În atare situație, CSI se va destrăma, fiind înlocuită de un conglomerat de 12 țări cu drepturi egale, fiecare din acestea soluționîndu-și problemele în mod direct cu actorii globali (SUA, UE, China) sau regionali (Turcia, Iran), Moscova nefiind centru de atracție pentru nici una dintre ele"4. Sigur, și declarațiile politologului trebuie tratate cu multă circumspecție, însă decizia Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) privind "cazul Ilașcu" arată cu lux de amănunte că lucrurile stau exact așa cum afirmă acesta.

Pe de altă parte, principalul strateg al Kremlinului, președintele Fundației pentru Politică Eficientă, Gleb Pavlovski, după tragedia de la Beslan, a identificat dușmanii și a explicat de ce Rusia nu va admite dezghețarea conflictelor din spațiul CSI pe care le-a inspirat și înghețat: "Este extrem de dificil a identifica inamicii în lumea modernă. Persoanele și organizațiile care în unele cazuri ne sînt parteneri diplomatici, în alte cazuri acordă suport ucigașilor, de exemplu, Bruxelles-ul le dă legitimitate acestora numindu-i rebeli. Un alt exemplu este că UE, fortificîndu-se, își promovează doctrina de extindere, ridicînd problema dezghețării vechilor conflicte din Caucaz și din zona Mării Negre. Dat fiind faptul că pentru UE noțiunea de securitate este una esențială, viziunea asupra acesteia este aplicată față de teritoriile de la hotarele ei. Adică, în Basarabia, în Transnistria, Abhazia, Osetia de Sud, Armenia cu scopul inventarierii teritoriilor limitrofe. Însă conflictele au fost înghețate de noi, în cadrul altei abordări - a sistemului nostru de securitate, care a funcționat ultimii 10 ani. Saakașvili, care joacă cartea dezghețării conflictelor, o face pentru că are nevoie de resursele SUA și ale Europei, încercînd să le angajeze în acest joc. De faptul că Saakașvili a dezghețat conflictul din Osetia de Sud a profitat Basaev. De aceea, Rusia este în drept să formuleze întrebarea adresată lui Saakașvili în felul următor: sîntem convinși că cei care au pus la cale atacul terorist de la Beslan nu ar fi ales drept țintă Osetia de Nord dacă Georgia nu ar fi dezghețat conflictul din Osetia de Sud?"5

Pavlovski a afirmat cele de mai sus imediat după tragedia de la Beslan și în prejma recentului summit CSI. La Astana Președintele georgian s-a referit în mod expres la problemele ridicate de Pavlovski, afirmînd: "consider important ca să nu fie aplicate standarde duble în abordarea problemelor de litigiu. Noi doar cunoaștem fețele teroriștilor. Să-l luăm, spre exemplu, pe Basaev. La mijlocul anilor '90 acesta era un adevărat erou al separatiștilor din Abhazia, mîinile cărora sînt pline de sînge"6. Replica Președintelui rus, Vladimir Putin, s-a referit la faptul că oricum "sancțiunile economice și presiunile militare nu vor da rezultate. Aceasta nu este calea care duce spre Lăcașul Sfînt". Aici curiozitatea constă în faptul că Occidentul tocmai acest lucru i-l sugerează de mult lui Putin, referindu-se la eventuala cale de soluționare a conflictului cecen, dar acesta îl respinge. Astfel, ceea ce își permite Rusia în Cecenia îi este refuzat Georgiei în Osetia de Sud și Abhazia, unde regimurile separatiste au fost instaurate cu suportul militar direct al Rusiei și unde Basaev și-a acumulat experiența de combatant. Rusia își poate permite să inspire conflicte separatiste pe care să le înghețe pentru a-și asigura prezența militară în statele CSI, a căror independență și suveranitate a recunoscut-o, iar acestora din urmă, pe propriul lor teritoriu, nu li se poate să întreprindă măsuri de dezghețare a conflictelor respective pentru a le soluționa altfel decît îi convine Rusiei. Cei care încearcă acest lucru și eventualii lor susținători sînt identificați drept inamici. În aceste circumstanțe oficialii ruși apelează la solidaritate și îndeamnă Occidentul să renunțe la "dublele standarde"7. Astfel, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a depus la 23.09.04 spre examinare Consiliului de Securitate al ONU proiectul de rezoluție "privind activizarea interacțiunii în lupta cu terorismul mondial". Este un lucru extrem de important, numai că în cazul Rusiei terorismul are rădăcini separatiste. De aceea, nu ar trebui încurcate cauza și efectul, adică ar fi corect ca în denumirea proiectului de rezoluție să figureze "lupta împotriva separatismului și terorismului". Evident, Rusia dorește să profite de interferența factorilor separatist și al terorismului islamic pentru a-l substitui definitiv pe primul cu cel de al doilea. Obsesia legată de presupusele "duble standarde" ale Occidentului ar dispărea dacă conflictele separatiste din spațiul CSI și soluțiile pentru acestea ar fi tratate de către Rusia în baza acelorași criterii.

Concluzii

Este evident că modul de abordare a problemelor politice și economice din spațiul CSI subminează dramatic viitorul acestei structuri. Soarta SEC rămîne incertă din cauza egoismului economic al Rusiei. Alegerile din Kazahstan, modalitatea desfășurării campaniei electorale din Ucraina, referendumul lui Lucașenko privind posibilitatea deținerii unui număr nelimitat de mandate prezidențiale sînt evenimente care se corelează foarte bine cu lunecarea tot mai pronunțată a Rusiei spre autoritarism. Însă pentru toată lumea a devenit evident că "verticalele puterii" provoacă doar noi conflicte. Celelalte trei state din Asia Centrală se confruntă cu probleme extrem de specifice pentru a contribui la stabilitate în spațiul CSI.

Cît privește statele caucaziene, acestea nu atît investesc speranțe în dezvoltarea CSI, cît mai speră încă în rolul pozitiv al Rusiei în soluționarea conflictelor cu care se confruntă. La Astana Președintele Saakașvili a menționat anume acest lucru: "Consider că Rusia poate și trebuie să joace un rol pozitiv în soluționarea conflictelor. Există potențial pentru negocieri".

Faptul că Președintele Voronin a renunțat să profite de ocazia oferită de summit-ul CSI de la Astana pentru a discuta cu președinții Putin și Kucima pe marginea conflictului transnistrean arată că potențialul pentru negocieri în vederea soluționării conflictului transnistrean cu participarea Rusiei și Ucrainei în formatul existent de negocieri este epuizat complet. Acest lucru a constituit o surpriză pe motiv că în recentul său discurs cu ocazia Zilei Independenței RM, Vladimir Voronin afirma că "negocieri cu Tiraspolul nu vor mai avea loc. Noi vom continua să dialogăm numai cu cei cărora Tiraspolul li se supune în cel mai direct mod". Evitînd să-i numească pe aceștia din urmă, Președintele Voronin afirma că cei 460 de km de hotare cu Ucraina sînt deschiși pentru contrabandă care "aduce dividende Tiraspolului, Ucrainei și Rusiei, încît paralizează în mod efectiv și acțiunea dreptului internațional". La 1.09.04, într-un interviu pentru postul de radio BBC, Președintele moldovean reitera că "regimul transnistrean este unul de marionete, fiind condus din Rusia și Ucraina". Astfel, se poate înțelege de ce Președintele Voronin nu mai vrea să discute cu "marionetele de la Tiraspol", însă este straniu că renunță să discute și cu "păpușarii de la Moscova și Kiev", deși tocmai asta promisese în discursul rostit cu ocazia Zilei Independenței RM, la 27.08.04.

De fapt, prin afirmațiile sale Președintele Voronin a adus învinuiri Rusiei de încălcare a articolului 5 al Tratatului de prietenie și cooperare între Republica Moldova și Federația Rusă din 19.12.2001, articol care stipulează în mod expres că "Părțile condamnă separatismul sub toate formele lui de manifestare și se angajează să nu sprijine mișcările separatiste". Probabil, în acest mod el a dorit să anticipeze justificarea neonorării obligațiunilor RM stipulate în Tratat față de cooperarea în cadrul CSI. Consecințele vor fi, probabil, foarte serioase și merită a fi discutate aparte.


1 "Integrarea Moldovei în structurile europene nu necesită ieșirea din cadrul CSI", în Moldova suverană, nr.155, 16.09.2004

2 http://www.olvia.idknet.com/ol13-09-04.htm

3 http://www.olvia.idknet.com/ol11-09-04.htm

4 "Начало трагедии", în Ведомости, 12.05.04

5 "Судороги рождения нации", în Русский журнал, 4.09.04

6 "СНГ - страна советов ", în GazetaSNG.ru, 17.09.04

7 "Лавров пытался разобраться с англичанами на нейтральной территории", în Независимая газета, #206, 24.09.04


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]