![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20041020/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Decizii
În perioada de referință organul legislativ s-a întrunit în cadrul a două ședințe plenare.
La ședința sa din 30 septembrie, Parlamentul a decis numirea președintelui Judecătoriei Economice, Petru Răilean, în funcția de președinte al Comisiei Electorale Centrale (CEC). Petru Răilean a mai deținut funcția de președinte al CEC în 1996, în perioada campaniei electorale pentru alegerea Președintelui Republicii Moldova. Numirea unei persoane experimentate în funcția de Președinte al CEC se poate explica prin dorința majorității parlamentare de a evita apariția unor probleme de natură electorală, mai ales în condițiile în care comunitatea internațională, organizațiile specializate și mai mulți reprezentanți ai societății civile și-au declarat intenția de a monitoriza foarte atent desfășurarea viitorului scrutin pentru alegerea Parlamentului Republicii Moldova.
La aceeași ședință, deputații din Parlament au acceptat eliberarea din funcție a Președintelui Curții de Conturi, Vasile Pentelei. Deși demisia a fost acceptată la cererea sa, mai mulți deputați și reprezentanți ai presei au declarat că Vasile Pentelei a fost demis în urma scandalului legat de atribuirea mai multor terenuri pentru construcții de către primăria mun. Chișinău, mai cu seamă că în lista persoanelor care au primit astfel de terenuri, listă publicată în Moldova suverană, figurează numele mai multor funcționari importanți de la Curtea de Conturi.
În urma aceluiași scandal, din componența fracțiunii majoritare a fost exclus Alexandru Ciugureanu pentru "comportament inadecvat și acțiuni incompatibile cu calitatea de ales al poporului". Numele deputatului respectiv figura și el în lista publicată de ziarul guvernamental.
Preocupată de "curățirea" propriilor rînduri, majoritatea parlamentară nu a uitat nici de reprezentanții opoziției. Astfel, s-a decis constituirea unei comisii de anchetă care să cerceteze circumstanțele obținerii de către liderul PPCD Iurie Roșca a cîtorva imobile în mun. Chișinău. După ce președintele creștin-democrat a declarat că imobilele și alte proprietăți le deține legal, că achită toate impozitele și că face toate declarațiile de avere, acestuia i s-au adus acuzații noi referitor la o presupusă implicare a lui într-o operațiune de falsificare a unor mari sume de bani, informație parvenită de la serviciile speciale din Ucraina.
Peste o săptămînă, în plenul Legislativului a fost audiat raportul ministrului Energeticii, Iacob Timciuc, care a asigurat parlamentarii că sistemul de încălzire din țară este pregătit pentru sezonul rece și că locatarii conectați la sistemele centralizate vor avea căldură calitativă imediat ce condițiile climaterice vor impune acest lucru. Cu toate acestea, ministrul nu a precizat ce se va întîmpla cu conectarea la căldură a blocurilor unde datoriile pentru consumul de energie nu au fost achitate și dacă aceste case vor primi căldură împreună cu celelalte, precum și nu a răspuns la întrebările deputaților referitor la posibilitatea reducerii livrării de gaze de către Federația Rusă și la pericolul pe care îl comportă această situație, recunoscînd totodată că dependența de furnizorul rus Gazprom este cvasitotală.
1.2. Acte legislative
Prin Legea privind anularea unor penalități datorate bugetului asigurărilor sociale de stat, conform unei practici încetățenite deja, deputații au scutit de penalitățile anterior calculate mai multe întreprinderi care nu au datorii la plata salariilor și contribuțiilor de asigurări sociale de stat. Suma totală a penalităților se estimează la peste 1,7 mln lei. Ca și anterior, motivul declarat al scutirilor a fost necesitatea redresării situației lor economico-financiare.
Convenția Poștală Universală, Regulamentul general al Uniunii Poștale Internaționale și Acordul privind serviciile de plată poștale au fost ratificate prin Legea de ratificare a unor acte ale Uniunii Poștale Internaționale. Actele internaționale respective au menirea de a contribui la perfecționarea și favorizarea colaborării internaționale în domeniul comunicațiilor poștale. Republica Moldova urmează să beneficieze de asistență tehnică pentru promovarea și implementarea tehnologiilor poștale noi și în alte domenii de activitate specifică.
Potrivit Legii privind recalcularea pensiilor, începînd cu 1 noiembrie 2004, la această procedură vor fi supuse pensiile pentru limită de vîrstă, pensiile de invaliditate și cele de urmaș. Primele două categorii de pensii vor fi recalculate prin modificarea formulelor de calcul. Suma majorării obținute în urma recalculării nu poate fi mai mică de 25% din mărimea pensiei stabilite.
Legea mai stipulează că pensia integrală, stabilită cu începere de la l noiembrie 2004, nu poate fi mai mică de:
Se estimează că mijloacele financiare necesare implementării acestui proiect de lege ajung la circa 490 mln lei.
Cu prilejul sărbătorii Ziua Națională a Vinului, oficiată deja al treilea an la rînd, deputații au adoptat Legea privind comercializarea producției vinicole în cadrul Festivalului Vinului. Legea permite agenților economici care participă la expoziția organizată în cadrul Festivalului Vinului să comercializeze producție vinicolă cu amănuntul, fără a poseda licența respectivă.
Un alt act aprobat de Parlament este Legea pentru ratificarea Memorandumului de înțelegere între Moldova și Danemarca despre cooperarea în implementarea mecanismului dezvoltării nepoluante stipulat în protocolul de la Kyoto la Convenția ONU cu privire la schimbarea climei. Prin Memorandumul respectiv s-a stabilit că Republica Moldova va coopera cu Danemarca prin comercializarea cotelor sale de emisii în schimbul tehnologiilor și proiectelor ce au ca scop reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră. În special, se examinează posibilitatea derulării proiectelor de utilizare a gazului de la poligonul de deșeuri din mun. Chișinău și de captare a gazului metan de la întreprinderea "Apă-Canal" pentru producerea energiei electrice.
Republica Moldova a decis să adere la protocolul de la Kyoto la Convenția ONU cu privire la schimbarea climei pe 13 februarie 2003.
Legea privatizării întreprinderilor din stînga Nistrului și din municipiul Bender a fost inițiată de președintele țării și este considerată o măsură menită să nu admită înstrăinarea ilegală a proprietății statului de către autoritățile autoproclamate de la Tiraspol. La procesul de privatizare a întreprinderilor vor putea participa persoanele care fost ori sunt angajate în întreprinderile respective o anumită perioadă de timp. Conform legii, se vor declara nevalabile toate acordurile de privatizare a întreprinderilor, care au avut loc cu încălcări ale legii, precum și ale altor acte normative ale Republicii Moldova. Astfel, statul va putea garanta dreptul de proprietate asupra întreprinderilor numai în cazul în care acestea au fost privatizate conform prevederilor legislației Republicii Moldova.
Prin Legea pentru lichidarea Centrului de creație legislativă din legea cu privire la Guvern au fost excluse prevederile referitoare la Centrul de creație legislativă, instituție abilitată cu pregătirea și avizarea proiectelor de acte legislative, ale Guvernului și Președintelui RM. Centrul respectiv a fost fondat în anul 2001. Potrivit legii funcțiile acestuia au fost transmise Ministerului Justiției, care va trebui să asigure pe viitor și elaborarea proiectelor de legi și hotărîri ale Guvernului în domeniul justiției, expertiza juridică și avizarea proiectelor legilor și altor acte normative; perfecționarea legislației; contribuirea la ridicarea calității proiectelor actelor normative elaborate etc.
(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).
Hotărîri
Prin această hotărîre Guvernul mai recomandă Consiliului municipal Chișinău să adopte decizia de trecere a Direcției arhitectură și urbanism în subordinea Inspecției de Stat în Construcții, cu statut de serviciu desconcentrat.
În acest context, se cere de remarcat că disputele în jurul acestor terenuri au luat o formă contestată de o parte a opiniei publice, care vede mai ales în culpabilizarea și arestarea celor trei persoane cu funcții de răspundere din fosta și actuala conducere a municipiului Chișinău o modalitate de intimidare a opoziției politice. În acest sens, Consiliul Coordonator Național al BMD își exprimă într-o declarație recentă, din 28 septembrie, convingerea că acuzațiile la adresa celor trei persoane constituie un "abuz" și "sînt fabricate la comanda autorităților centrale". Către o concluzie similară înclină și cîteva medii de informare în masă, care își fundamentează supozițiile lor invocînd conținutul unei dispoziții, din 30 iulie curent, a Președintelui țării adresată procurorului general, directorului CCCEC și altor demnitari de stat prin care aceștia sînt obligați să execute indicațiile șefului statului cu privire la "pedepsirea persoanelor care s-au făcut vinovate" de admiterea mai multor "iregularități ce țin de activitatea financiară a municipalității Chișinău în anul 2003".
Printre oportunitățile de cooperare transfrontalieră la nivelul euroregiunilor moldo-româno-ucrainene Concepția menționează: crearea unui spațiu informațional comun privind potențialul economic și oportunități de afaceri în regiunile de frontieră; constituirea unor structuri comune pentru facilitarea cooperării economice, recunoașterea reciprocă a procedurilor de certificare a mărfurilor; dezvoltarea infrastructurii care să asigure facilitarea trecerii frontierelor și accesul la comunicații și transport auto, feroviar, fluvial și maritim; elaborarea unei strategii comune de dezvoltare a turismului în regiunile de frontieră; dezvoltarea relațiilor de colaborare dintre instituțiile de învățămînt superior din regiune; coordonarea programelor de protecție a mediului; promovarea transferurilor de know-how și de tehnologii informaționale etc.
Potrivit Concepției, obiectivele principale pentru anii 2004-2006 sînt: coordonarea și armonizarea instrumentelor de lucru pentru cooperare la frontieră; pregătirea, coordonarea cu structurile corespunzătoare de stat ale Republicii Moldova, cu membrii și partenerii euroregiunilor și instituțiile internaționale a unor proiecte concrete de instruire, infrastructură, cercetare, investiționale etc.
Concepția reia drept priorități de bază prevederile corespunzătoare ale unor documente existente sau în curs de formalizare, precum: Convenția-cadru europeană privind cooperarea transfrontalieră a colectivităților/ autorităților teritoriale de la Madrid, Acordul de Parteneriat și Cooperare (APC), comunicatele Comisiei Europene din martie, iulie 2003, Planul de Acțiuni RM-UE etc.
Cît privește Planul de acțiuni pentru realizarea Concepției cooperării transfrontaliere, acesta generalizează o serie de măsuri a căror aplicare se impune la nivel central, dar și identifică măsurile necesare în cazul fiecărei euroregiuni în parte: 1) "Prutul de Sus", 2) "Dunărea de Jos" și 3) "Siret-Prut-Nistru".
Potrivit deciziei în cauză, periodicitatea controalelor agenților economici va trebui să fie în strictă conformitate cu prevederile unei moțiuni guvernamentale anterioare privind reglementarea controalelor. Ultima stabilește că în cazul verificării rezultatelor activității economico-financiare la unul și același agent economic se permite cel mult un control pe parcursul a doi ani calendaristici, iar în cazul verificării felului în care unul și același agent economic producător de mărfuri respectă normele și condițiile tehnice, tehnologice, sanitare, ecologice, de organizare a muncii și de alt ordin se permite cel mult un control în cursul unui an calendaristic.
În anexa la această hotărîre guvernamentală sînt trecuți 4449 de agenți economici de pe întreg teritoriul țării, a căror activitate urmează a fi supusă controalelor fiscale (Lista completă a acestora a fost publicată în Monitorul oficial, an. XI, nr. 182-185 (1536-1539), 8 octombrie 2004).
3.1. Decret
Președintele Vladimir Voronin a emis un decret prin care l-a rechemat pe Mihai Popov din funcția de ambasador extraordinar și plenipotențiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei, în Marele Ducat de Luxemburg, în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord și de reprezentant al Moldovei la NATO și pe lîngă Comisia Europeană. Motivele rechemării din funcție a diplomatului nu au fost făcute publice.
3.2. Întrevedere cu Președintele Bulgariei
Începînd cu 30 septembrie, la Chișinău s-a aflat într-o vizită oficială de două zile Președintele Bulgariei, Gheorghi Pîrvanov. În cadrul întrevederii la nivel înalt dintre Președintele bulgar și Președintele moldovean Vladimir Voronin au fost abordate problema regimului de vize dintre cele două țări, conținutul relațiilor bilaterale moldo-bulgare, problema transnistreană și inițiativa Președintelui moldovean privind semnarea unui Pact de Stabilitate și Securitate (PSS) pentru Moldova. Discutînd pe marginea regimului de vize dintre cele două state, Președintele Bulgariei a anunțat că el pledează pentru facilitarea regimului de vize cu Republica Moldova și că în acest sens va determina Guvernul bulgar să examineze problema liberalizării regimului de acordare a vizelor pentru cetățenii moldoveni. Date fiind deținerea de către Bulgaria a președinției OSCE, dar și impasul în care a ajuns procesul de negocieri în problema transnistreană, Vladimir Voronin a articulat în cadrul discuțiilor necesitatea reconsiderării actualului format de negocieri și înlocuirii trupelor de menținere a păcii în zona de securitate cu forțe internaționale de stabilizare. Cît privește PSS, Președintele Pîrvanov a declarat că autoritățile bulgare își exprimă acordul de principiu cu prevederile acestui document.
3.3. Ședința Consiliului Suprem de Securitate
Președintele Vladimir Voronin a participat săptămîna trecută la ședința Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Principalele subiecte abordate în cadrul acesteia au vizat asigurarea integrității patrimoniului militar, munițiilor și armamentului, prevenirea și combaterea infracționalității în mediul militarilor, precum și intensificarea și suplimentarea măsurilor de asigurare a legalității și securității survolării spațiului aerian al Republicii Moldova.
Luînd act de neregulile din aceste domenii, evocate în cadrul ședinței CSS, șeful statului a supus unei critici severe activitatea Ministerului Apărării și a Serviciului de Informații și Securitate (SIS). Fiind vădit nemulțumit de prestația acestor structuri, Președintele țării a cerut pe un ton categoric elaborarea unui program concret de măsuri de prevenire a infracționalității și a încălcărilor legislației în cadrul Ministerului Apărării și al Armatei Naționale și intensificarea controlului și securității spațiului aerian al Republicii Moldova prin implementarea unui plan de modernizare a sistemelor de control aerian.
La finalul ședinței sale, CSS a adoptat o decizie prin care cere inițierea procedurilor de demitere a ministrului Apărării, Victor Gaiciuc, și a vicedirectorului SIS Simion Rusu.
1. Investițiile străine "ocolesc" Republica Moldova
Recent a fost dat publicității raportul Conferinței Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Comerț (UNCTAD) cu privire la investițiile mondiale, în care au intrat 187 de țări. În raport s-a încercat utilizarea unor indicatori relativ noi, probabil în intenția de a reflecta de o manieră mai completă situația statelor lumii în ceea ce privește capacitatea lor de a atrage și a "digera" investițiile străine. Potrivit acestui raport Republica Moldova este plasată pe locul 110 imediat după Ecuador, Mozambic, Guineea dar avînd o poziție mai favorabilă față de Ghana, Sri Lanka și Mali. În raportul similar al UNCTAD de anul trecut Republica Moldova a fost poziționată pe locul 109 din 140 de state.
Valoarea totală a investițiilor străine directe (ISD) plasate în Moldova a fost estimată, către sfîrșitul anului 2003, la nivelul de 790 milioane USD. Intrările de ISD în Moldova au diminuat în 2003 cu peste 50% în raport cu anul precedent (cu 2002), pînă la 58 milioane USD. Unul dintre cele mai importante rezultate care au stat la baza elaborării raportului este că volumul total al investițiilor străine în lume în anul 2003 a scăzut cu mai bine de 50%. După indicele performanței intrărilor de ISD, care este calculat în funcție de raportul investițiilor străine directe față de mărimea economiei țării, Republica Moldova a coborît pe locul 25, față de poziția anterioară - 18. Însă, potrivit acestui indicator, Moldova este cea mai bine plasată dintre țările CSI.
Din cercetările întreprinse de unele agenții internaționale de rating rezultă că mediul de afaceri din Moldova este mai nefavorabil pentru investiții decît cum ar rezulta din raportul UNCTAD. Astfel, în conformitate cu estimările Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare, condițiile mediului în care sînt plasate investițiile străine, alături de relațiile tradiționale dintre stat și business, poziționează Moldova pe ultimul loc în rîndul celor 26 de țări în tranziție la economia de piață. Particularitățile definitorii ale mediului de afaceri moldovenesc sunt sub-dezvoltarea instituțională și cadrul legal inadecvat. Din aceste considerente afluxul investițiilor străine în Moldova este extrem de redus, în schimb exodul ilegal al capitalului din Moldova a avut întotdeauna o amploare îngrijorătoare, chiar dacă este foarte dificilă estimarea volumului ieșirilor financiare. Astfel, potrivit unor experți independenți, volumul investițiilor plasate în economie pe parcursul unui deceniu este mai mic chiar și decît fluxurile financiare de spălare a banilor care pătrund în Moldova.
2. Rezervele valutare ale statului cresc o dată cu datoria externă
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei erau estimate, la începutul lunii septembrie, în valoare de 347 milioane USD. Sursa principală de creștere a rezervelor în valută convertibilă sînt cumpărările efectuate de banca centrală de pe piața interbancară. În trimestrul doi a.c., BNM a cumpărat de pe piața valutară internă 52,1 milioane USD, pentru completarea rezervelor valutare. Cea mai mare parte din rezerve o constituie disponibilitățile și plasările la termen - 268,7 milioane USD, inclusiv în alte bănci centrale - 111,99 milioane USD și în băncile cu oficiile în străinătate - 156,7 milioane USD. În hîrtii de valoare (HV) sînt păstrate rezerve în sumă de 77,6 milioane USD. BNM mai dispune de drepturi speciale de tragere (DST) (Special Drawing Rights) în sumă de 79,6 mii USD și o poziție de rezervă la FMI în valoare de 7,3 mii USD.
La 31 august stocul datoriei publice externe (garantată de stat și fără datoriile pentru gazele naturale față de Gazprom) se cifrau la 855,5 milioane USD și s-a micșorat pe parcursul acestei luni cu 1,86 milioane USD. Reducerea a fost posibilă ca urmare a rambursărilor în valoare de 5,82 milioane USD. Pe de altă parte, au fost utilizate noi surse din creditele externe contractate anterior în sumă de 1,25 milioane USD, iar aprecierea cursului de schimb al dolarului SUA față de alte valute a provocat majorarea datoriei externe cu 2,72 milioane USD. Stocul total al arieratelor, inclusiv din anii precedenți, se estimează în valoare de 34 milioane USD. Potrivit datelor statistice ale Băncii Naționale, datoriile externe private negarantate de stat se cifrează la 447 milioane USD.
3. Banii din exterior și competitivitatea
De cîțiva ani, transferurile private din străinătate, care includ banii trimiși de moldovenii ce lucrează peste hotarele țării, cresc în mod sistematic; în 2003, potrivit unor surse neoficiale, ele s-au ridicat la cca 800 milioane USD, iar pentru acest an unele estimări indică aproximativ 1 miliard USD. Acești bani alimentează cererea internă (consum și investiții) și creează o plasă de siguranță socială privată care permite multor familii să fie pe "linia de plutire".
Piața valutară arată un surplus constant de la începutul anului, în timp ce deficitul comercial se îndreaptă spre 800 milioane USD (pentru primele opt luni ale anului deficitul comercial a înregistrat o valoare de 440 milioane USD), sau cca 30% din PIB, iar deficitul de cont curent se menține bine peste cota de anul trecut, adică de 5,6%. În momentul de față, intrările de capital depășesc nevoile de finanțare ale contului curent și ale contului de capital, ceea ce face ca BNM să acumuleze rezerve valutare. Intrările de capital cuprind transferurile din străinătate, investițiile străine directe și capitalul speculativ atras de dobînzile înalte.
Munca moldovenilor în străinătate - unde primesc salarii substanțial mai înalte - echivalează cu o potențare a productivității interne. Unii experți sînt de părerea că dacă ei ar fi rămas acasă, ar fi exercitat o presiune în jos asupra salariilor interne și ar fi îngroșat numărul șomerilor. Este posibil ca unele exporturi, avantajate de un cost al forței de muncă diminuat, să fi crescut, dar este improbabil ca Moldova să fi putut exporta în plus echivalentul milioanelor de dolari și euro ce vin acum acasă. Trebuie reținut că banii de la moldovenii ce muncesc în străinătate înseamnă aproape jumătate din deficitul comercial.
4. Deficitul balanței comerciale crește vertiginos
Deficitul comercial al Republicii Moldova a atins, în opt luni, 447 milioane USD, fiind în creștere cu 34,3%, față de perioada similară a anului 2003, constată Departamentului Statistică și Sociologie în ultimul său raport cu privire la evoluția comerțului exterior în lunile ianuarie-august. Deși creșterea deficitului din acest an este relativ mai mică față de aceeași perioadă a anului 2003, cînd acesta a crescut cu 36,2%, experții în domeniu apreciază decalajul între importuri și exporturi drept unul foarte înalt. Acest decalaj s-a adâncit și mai mult în luna august, cu 67,2 milioane USD, când exporturile au diminuat față de luna precedentă mai pronunțat decât importurile. În august în Moldova au fost importate mărfuri și servicii în valoare de 140 milioane USD, în scădere cu 5,3% față de iulie, în timp ce exporturile au fost de numai 72 milioane USD, în scădere cu 11,3% față de luna precedentă.
Potrivit statisticilor oficiale, gradul de acoperire a importurilor cu exporturi pentru cele opt luni ale anului a fost de 57,5% față de 58,5% în ianuarie-august 2003. În această perioadă Moldova a avut un deficit comercial cu țările Uniunii Europene de 163,5 milioane USD, cu țările CSI - de 153,7 milioane USD, cu țările Europei Centrale și de Est de 45,4 milioane USD și alte țări - de 83,7 milioane USD. Cel mai mare sold negativ al Moldovei în schimburile comerciale cu țările-partenere se înregistrează cu Ucraina - de 222 milioane USD. Experții în domeniu explică creșterea deficitului comercial cu Ucraina prin majorarea importurilor la resursele energetice, la materii prime și la alte mărfuri.
În ianuarie-august 2004, comerțul exterior al Moldovei a înregistrat o valoare de 1672,7 milioane USD. Exportul de mărfuri și servicii de proveniență moldovenească pe piețele externe a constituit 613,2 milioane USD, în creștere cu 30,5% față de aceeași perioadă a anului 2003, iar valoarea importurilor a fost de 1059,5 milioane USD, cu 32,3% peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Guvernul estimează pentru acest an exporturi în valoare de 900 milioane USD și importuri în valoare de 1 525 milioane USD, la un deficit de 625 milioane USD. Însă experții sînt mai pesimiști. Potrivit previziunilor acestora importurile vor continua să crească mai rapid (26,3%) decît exporturile (22,8%), ca urmare deficitul comercial va înregistra la sfîrșit de an o valoare de 810 milioane USD.
La 29 septembrie autoritățile transnistrene au înregistrat liceele românești din Tiraspol și Rîbnița în calitate de instituții străine de învățămînt. Instituțiile au fost înregistrate pentru un an, la vechile adrese. Deoarece clădirile ambelor școli sînt impracticabile - clădirea liceului din Tiraspol se află în stare avariată după ce a fost luată cu asalt de milițienii transnistreni în luna iulie, iar clădirea liceului din Rîbnița este nefinisată -, elevii acestora vor studia temporar la alte școli românești din Tiraspol și Tighina (Bender).
În ciuda soluționării problemei școlilor și a apelului ulterior al administrației tiraspolene la reluarea negocierilor în format pentalateral, Președintele Voronin a reafirmat în cadrul unei conferințe de presă organizate la 29 septembrie refuzul autorităților moldovene de a mai negocia vreodată cu administrația de la Tiraspol și a reiterat dezideratul Chișinăului de a schimba formatul pentalateral de negocieri în problema transnistreană, care și-a probat ineficiența. În plus, Președintele Voronin a declarat că ideea soluționării problemei transnistrene în baza principiului federalizării este depășită. El a menționat că există "alte căi și metode" de reglementare a conflictului, fără a preciza care sînt acestea.
La cîteva zile după declarațiile Președintelui Voronin, Tiraspolul și-a anunțat intenția de a organiza un referendum pentru a decide dacă va mai continua dialogul cu Chișinăul pe marginea constituirii unei federații sau își va concentra eforturile asupra recunoașterii internaționale a Transnistriei. Potrivit agenției Olvia-press, comisia pentru politică externă a Sovietului Suprem de la Tiraspol urmează să elaboreze în curs de o lună mecanismele desfășurării referendumului. Reamintim că la sfîrșitul lunii iulie curent șeful departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Lițkai, declara că în cazul în care negocierile cu Chișinăul vor eșua, Tiraspolul ar putea convoca un referendum pentru a determina "orientarea politică a Transnistriei".
La 11 și 12 octombrie la Sofia a avut loc la inițiativa Președintelui în exercițiu al OSCE Solomon Passy o reuniune a mediatorilor în problema transnistreană - Rusia, Ucraina și OSCE -, care au discutat despre situația creată în regiunea transnistreană. Potrivit unui comunicat al Ministerului rus de Externe, mediatorii au adoptat o declarație comună în care și-au exprimat îngrijorarea profundă în legătură cu întreruperea procesului de negocieri și au pledat pentru reluarea acestuia și identificarea unor soluții în baza păstrării integrității teritoriale a Republicii Moldova și a elaborării unui statut special pentru Transnistria.
La 15 Octombrie Președintele Voronin s-a întîlnit cu Steven Mann, negociatorul special al Departamentului de Stat al SUA pentru conflictele din Eurasia, care, potrivit unui comunicat al serviciului de presă al președinției, a reafirmat sprijinul SUA pentru soluționarea problemei transnistrene în corespundere cu principiile suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova. Comunicatul prezidențial nu specifică însă și niște soluții concrete pe care le-ar sprijini SUA în acest sens. În aceeași zi Mann a avut o întrevedere și cu șeful departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Lițkai. Potrivit agenției oficiale transnistrene Olvia-press, Mann ar fi declarat că Washingtonul pledează pentru păstrarea formatului actual de negocieri și pentru soluționarea problemei transnistrene în baza principiului federalizării.
Între timp la Tiraspol au avut loc o serie de manifestații cu prilejul celei de-a 80-a aniversări a primei formațiuni statale pe teritoriul transnistrean, RASSM, ocazie cu care liderii separatiști au celebrat cea de-a 14-a aniversare a statalității așa-zisei "republici moldovenești nistrene". În cadrul unei conferințe "istorico-științifice" pe marginea subiectului în cauză, liderul transnistrean Igor Smirnov a reafirmat intenția Tiraspolului de a organiza un referendum care va decide viitorul statut al regiunii. "Chișinăul intensifică presiunile economice și politice asupra rmn, iar ofensele la adresa poporului transnistrean și a conducătorilor acestuia sînt tot mai dese. În aceste condiții este evident că nici nu mai poate fi vorba despre reunificarea cu Moldova", ar fi declarat Smirnov în cadrul conferinței cu pricina, citat de Infotag. Ceva mai devreme Centrul pentru cercetări sociale și politice "Perspectiva" a dat publicității rezultatele unui sondaj realizat în regiunea transnistreană, potrivit cărora mai mult de jumătate din respondenți s-ar fi pronunțat împotriva reintegrării, 35% s-au declarat gata să accepte acest lucru în anumite condiții și doar 8% s-au declarat în favoarea reintegrării în orice condiții. În același timp, 71% au pledat pentru păstrarea independenței Transnistriei, 60% au fost de acord ca Transnistria să devină un protectorat rusesc, iar 27% au sprijinit ideea unui protectorat al Ucrainei.
Sesiunea a 59-a a Adunării Generale a ONU
La lucrările sesiunii a 59-a a Adunării Generale a ONU Republica Moldova a fost reprezentată de o delegație condusă de ministrul de Externe, Andrei Stratan. În cadrul alocuțiunii sale, șeful diplomației moldovenești a supus atenției celor prezenți cîteva momente-cheie. Chiar în debutul discursului său, Andrei Stratan a accentuat necesitatea unei implicări mai active a ONU în Irak pentru a ajuta acest stat să-și stabilizeze situația internă și să avanseze pe calea reconstrucției, dezvoltării și democrației. Amintind atrocitățile comise anterior de teroriști în Spania, Turcia și Federația Rusă, ministrul Stratan a reiterat poziția implacabilă a Republicii Moldova față de actele teroriste, potrivit căreia acestea trebuie considerate drept crime împotriva umanității și toate statele lumii trebuie să le trateze ca atare. Pornind de la premisa că o simplă atitudine de compasiune față de victimele actelor de terorism nu este suficientă, diplomatul moldovean a arătat că în aceste condiții "Republica Moldova susține plenar procesul de reformare a sistemului ONU" și în primul rînd a Consiliului de Securitate, care trebuie, în opinia diplomației moldovenești, să devină mai eficient în îndeplinirea principalei sale responsabilități statutare. Potrivit lui Stratan, activitatea Consiliului de Securitate poate fi eficientizată prin "ameliorarea reprezentării, legitimității, transparenței și responsabilității sale și, de asemenea, prin utilizarea dreptului de veto doar în cazurile prevăzute de Carta ONU".
În aceeași ordine de idei, a fost menționată necesitatea reformării Adunării Generale și cea de consolidare a funcțiilor de coordonare a Consiliului Economic și Social.
În plus, s-a remarcat și faptul că ONU trebuie să-și amelioreze în continuare capacitățile sale în domeniul operațiunilor de menținere a păcii, exprimîndu-se angajamentul părții moldovenești de a contribui la consolidarea mecanismelor ONU de menținere a păcii - "Trupe ONU în Așteptare" (UNSAS).
Vorbind despre riscurile pe care le comporta terorismul internațional, ministrul Stratan a ținut să arate că, în ultimul timp, "terorismul fuzionează tot mai mult cu separatismul", chemînd astfel Consiliul de Securitate să suprime în mod decisiv orice manifestare de separatism și să apere cu fermitate principiul suveranității, integrității teritoriale și, respectiv, al inviolabilității frontierelor internațional recunoscute ale statelor membre. În acest context, șeful diplomației moldovenești a atras atenția înalților oficiali prezenți la sesiunea Adunării Generale a ONU asupra dificultăților cu care se confruntă Republica Moldova în condițiile existenței fenomenului separatist și pe teritoriul său. Evocînd permeabilitatea administrativă excesivă a frontierei moldo-ucrainene în zona aflată sub controlul regimului de la Tiraspol ca sursă a traficului ilegal de arme, ministrul Stratan și-a exprimat convingerea că desfășurarea unei misiuni internaționale de monitorizare sub egida UE și a OSCE a frontierei dintre Republica Moldova și Ucraina va contribui substanțial la prevenirea și eliminarea unor asemenea riscuri și va facilita identificarea soluției problemei transnistrene. Totodată, s-a remarcat și necesitatea modificării componentelor structurilor de menținere a păcii și înlocuirii acestora cu un nou format sub mandat internațional.
Cu prilejul sesiunii a 59-a a Adunării Generale a ONU, ministrul moldovean de Externe a avut întrevederi cu subsecretarii generali ai ONU Kieran Prendergast și Jean-Marie Guehenno, cu ultimul fiind semnat Acordul privind participarea Republicii Moldova la sistemul de aranjamente "Trupe ONU în așteptare".
"Prietenilor - totul, dușmanilor - legea"?
Igor Boțan
Partidul de guvernămînt a declanșat o serie de campanii informaționale pe care le-a purtat fără prea multe scrupule. Și formațiunile de opoziție nu au ezitat să se implice în campanii de defăimare a oponenților. Însă mijloacele și posibilitățile de care dispun formațiunile politice în acest război sînt cu totul diferite, de aceea, și efectele sînt la fel de diferite.
a) campaniile PC împotriva oponenților politici
După accederea la guvernare în februarie 2001 PC nici nu a încercat să facă vreo distincție între mijloacelor mediatice private sau proprietate de partidi, pe de o parte, și cele aparținînd statului sau declarate publice, pe de altă pare, pe care le-a supus controlului și le-a utilizat cu scopul de a-și lustrui propria imagine pe fundalul defăimării permanente a oponenților. În acest proces variabilă a fost și rămîne doar intensitatea campaniilor informaționale în dependență de oportunitatea politică. În mod curios, mass-media de partid ale PC sînt de multe ori mult mai critice față de realizările și procesele din interiorul formațiunii decît mass-media de stat și cele publice. În prezent, PC rămîne a fi singurul care dispune de resurse financiare și administrative care alături de cele mediatice permit organizarea unor campanii politice și electorale de succes.
Iată principalele etape ale campaniilor informaționale "multivectoriale" și "asimetrice" purtate de PC împotriva oponenților politici:
1. Prima campanie a fost îndreptată împotriva "oamenilor fostului președinte Lucinschi" care au ajuns în cabinetul de miniștri condus de Vasile Tarlev în baza votului de încredere al majorității parlamentare a PC. Această campanie a fost lansată după ce la 23 octombrie 2001 Vladimir Voronin s-a adresat Guvernului cu un mesaj în care afirma: "Transformările pe care le-am inițiat nu numai că nu se soldează cu realizări vizibile, ci dimpotrivă, generează mai multe situații de criză, care pot degenera într-o criză politică de mari proporții. Această criză ar putea conduce la pierderea puterii. Pierderea puterii nu constituie însă problema partidului sau numai a Președintelui. Țara nu se poate dezvolta fără stabilitate politică. Dacă noua putere se va prăbuși, în țară iarăși se va instaura, pentru mulți ani, instabilitatea politică, care va avea drept rezultat fie dispariția statului Republica Moldova, fie, și această variantă este cea mai proastă, puterea în țară va trece definitiv sub controlul clanurilor corupte. Atunci ele, în cîrdășie cu actualele autorități ale "RMN" (Republicii Moldovenești Nistrene), vor transforma Moldova într-o "gaură neagră" a regiunii noastre, cîrmuită de o putere coruptă, care va exploata populația țării în interesele sale".
Mesajul șefului statului a fost însoțit de o serie de articole publicate în presa guvernamentală și îndreptată împotriva miniștrilor considerați drept "oameni ai fostului președinte Lucinschi". Chiar premierul Tarlev era inițial considerat unul dintre cei acuzați de sabotaj economic. Observatorii locali au calificat această acțiune ca avînd menirea redistribuirii controlului asupra celor mai importante și profitabile ramuri ale economiei și business-ului privat din RM. Efectul campaniei a constat într-un prim val de "curățare" masivă a Guvernului, după care au urmat altele. Campania poate fi considerată drept una de succes în sensul că de atunci politica de cadre a PC a fost determinată în exclusivitate de șeful statului.
2. Tot în perioada respectivă fusese lansată și campania informațională împotriva liderului separatist din Transnistria, Igor Smirnov, pentru a împiedica realegerea acestuia în funcția de președinte al autoproclametei RMN. Însă această acțiune s-a soldat cu un eșec total. Smirnov a fost reales cu o majoritatea covîrșitoare, iar relațiile dintre Chișinău și Tiraspol s-au deteriorat pînă la limita impasului absolut în care a ajuns în prezent procesul de negocieri și izbucnirea unor noi conflicte periculoase.
3. Cîteva luni mai tîrziu, la începutul anului 2002 a fost lansată o nouă campanie informațională. Aceasta a avut un caracter diferențiat, fiind purtată, pe de o parte, împotriva Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD) care începuse manifestările de protest împotriva revizuirii cursului școlar de istorie, precum și a intenției guvernaților de a introduce studierea obligatorie a limbii ruse în clasele primare ale școlilor cu predare în limba română. Pe de altă parte, sub pretextul luptei împotriva corupției, atacurilor informaționale prin intermediul mass-media de stat au fost supuse persoane concrete: guvernatorul autonomiei Gagauz-Yeri, ministrul și viceministrul Economiei, dar mai ales primarul general de Chișinău, Serafim Urechean.
Ultima țintă a fost cea mai importantă. Astfel, în ajunul preconizatelor alegeri locale anticipate, programate pentru 7 aprilie 2002, Urechean prin intermediul ziarelor guvernamentale și televiziunii naționale era acuzat de lipsa capacităților manageriale necesare pentru administrarea capitalei, de corupție și chiar că ar fi capul rețelei de "mafii" din RM.
Rezultatele campaniei respective au fost contradictorii. Fostul guvernator al autonomiei Gagauz-Yeri, Dumitru Croitor, numit de către șeful statului în public "hoț" a fost înlăturat din funcție. Ulterior el a fost numit ambasador al RM la Geneva pe lîngă OMC. Minsitrul Economiei, Andrei Cucu, a fost înlocuit cu o persoană apropiată premierului Vasile Tarlev, în timp ce viceministrul Economiei, Marian Lupu, învinuit, de asemenea, de către șeful statului în mod public de "trafic de contrabandă" și-a păstrat poziția devenind ulterior ministru al Economiei și una dintre cele mai importante figuri din actualul cabinet de miniștri, lucru datorat pregătirii sale profesionale excelente. Acestea au fost "jertfele" aduse pe altarul luptei împotriva "oamenilor lui Lucinschi" și "susținătorilor lui Smirnov".
Cît privește atacurile împotriva primarului de Chișinău, Serafim Urechean, în spatele cărui conform bănuielilor presei guvernamentale s-ar fi aflat "ochilărescul", adică tot fostul președinte Lucinschi, acestea au avut efectul unui "fals start" preelectoral. Cauza a constat în faptul că un șir de decizii adoptate de către Curtea Constituțională a făcut imposibilă organizarea alegerilor locale anticipate.
4. Următoarea campanie informațională a început o dată cu apropierea alegerilor locale programate pentru luna mai 2003. Principala țintă a campaniei a fost iarăși primarul de Chișinău, Serafim Urechean, care candida la funcția deținută și devenise lider al blocului electoral "Moldova Noastră". Campania declanșată împotriva lui a fost cea mai murdară din toate campanile informaționale îndreptate spre defăimarea oponenților politici pe care le-a cunoscut vreodată RM. Raportul final al misiunii OSCE privind monitorizarea alegerilor locale stabilea printre altele "prezentarea de informații distorsionate de către mass-media de stat, care au fost extrem de părtinitoare". Cu toate acestea PC a pierdut campania respectivă, scopul final - înlăturarea lui Urechean de la cîrma municipiului Chișinău - nu fusese atins.
b) noua campanie a PC împotriva oponenților politici
La începutul anului curent noul val al campaniei informaționale a PC a fost îndreptat împotriva eventualelor acțiuni de coalizare a forțelor politice de opoziție în vederea pregătirilor pentru participarea la alegerile parlamentare din primăvara anului 2005. Pericolul coalizării forțelor politice de opoziție a fost sesizat de către liderii PC dat fiind faptul că opoziția reușise la 24 noiembrie 2003 să se solidarizeze în cadrul Comitetului pentru Apărarea Independenței și Constituției (CAIC) împotriva intenției șefului statului de a semna "Memorandumul Kozak". Un alt motiv pentru reluarea campaniei împotriva opoziției a constat în lansarea la 14 ianuarie a.c. a declarației Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD) "Cu privire la necesitatea menținerii unității Opoziției", adresate partidelor care au aderat la CAIC. În opinia PPCD menținerea unității opoziției era necesară pentru participarea "in cadrul unui singur bloc electoral" la viitoarele alegerii parlamentare aceasta fiind "singura formulă capabilă să producă alternanța la putere".
Pentru a stăvili elanul unificator al opoziției guvernanții au declanșat procedura, masiv mediatizată, de retragere a imunității parlamentare a liderilor PPCD cu scopul de a-i supune urmăririi penale pentru organizarea unor acțiuni de protest neautorizate în cadrul cărora au fost arse simbolurile statale ale Federației Ruse în semn de protest împotriva tergiversării de către Rusia a îndeplinirii angajamentelor de retragere a armamentului și trupelor sale din Transnsitria în conformitate cu obligațiunile asumate la summit-ul OSCE de la Istanbul.
Ceva mai tîrziu, în martie a.c., exact în perioada cînd au început negocierile în vederea constituirii Blocului Moldova Democrată (BMD) a cărui lider urma să devină cel mai important adversar declarat al PC, Serafim Urechean, oficiosul Moldova suverană a publicat un articol anonim preluat de la agenția "Novosti Moldovî" în care se afirma că: "examinarea mai multor dosare deschise primarului de Chișinău, a unui șir de factori de decizie ai Primăriei și organizațiilor din subordinea acesteia sînt pe cale de finalizare "Se finalizează examinarea dosarului penal în legătură cu cazul de înstrăinare nelegitimă de către Primăria Chișinău, în persoana lui Serafim Urechean, a utilajelor industriale în valoare de 8 mln lei. Ca rezultat al acestei tranzacții ilegale și necinstite, firma "NFJ-Gazgrup" a obținut un avantaj material substanțial. De asemenea, se află în stadiul final dosarul penal în legătură cu abuzul în serviciu al primarului Serafim Urechean, căruia i se incriminează semnarea unei scrisori de garanție firmei "Energoimpexgrup pentru obținerea unui credit bancar, deși pentru eliberarea acestei scrisori de garanție n-a fost adoptată o decizie a Consiliului Municipal. S-a comunicat despre definitivarea anchetării dosarului penal în legătură cu cazurile de sustrageri și abuz în serviciu de către fostul șef al Departamentului Învățămînt al Primăriei Chișinău A. Mocrac, precum și a dosarului penal în legătură cu delapidarea a 102 240 lei, alocați în calitate de asistență de sponsorizat de către Banca Municipală Chișinău Departamentului Cultură al Primăriei capitalei... Se apropie de finalizare dosarul penal în legătură cu cazurile de delapidare și abuzuri ale directorului SA "Apă-Canal" C. Becciev, inclusiv în legătură cu neglijența sancționată penal a acțiunilor lui. Organele respective verifică o informație foarte valoroasă în legătură cu localizarea lui A. Țurcan, pe care au pus-o la dispoziția organelor surse demne de încredere din anturajul și prietenii lui A.Țurcan și S. Urechean... Examinarea dosarului penal în legătură cu cazurile de delapidări și abuzuri în serviciu ale fostului prim-viceprimar al Chișinăului A. Țurcan la procurarea a 5 mii tone de bitum la preț evident exagerat, de asemenea, se finalizează. A fost activizată și căutarea lui"1. Mai mult, presa de stat l-a identificat pe liderul BMD drept cap al "mafiei pîinii", care și-a fixat drept scop sabotajul economic. Aceste dezvăluiri au fost făcute publice după ce șeful statului a afirmat în cadrul unei ședințe a Consiliului Suprem de Securitate (CSS) că a primit dovezi în acest sens de la simpli cetățeni cu "viziuni patriotice".
Este curios că fiind întrebat în cadrul mai multor conferințe de presă despre desfășurarea anchetelor penale împotriva sa, liderul BMD, Serafim Urechean, afirma că nu știe nimic, aflînd din presă despre faptul că i-ar fi intentate mai multe dosare penale, ajunse la faza pregătirii pentru a fi prezentate în instanțele de judecată.
Exemplele de mai sus ne pot aduce la concluzia că mass-media de stat a declanșat ultima campanie împotiva liderilor principalilor formațiuni politice - PPCD și BMD, potențiale centre de coalizare a forțelor de opoziție, advînd scopul major de a convinge celelalte formațiuni de opoziție, precum și opinia publică, că lideri respectivi sînt extrem de vulnerabili, fiind pasibili de eventuale pedepse penale. De fapt, mesajele mass-media de stat continuă să fie cît se poate de explicite - coalizarea cu PPCD și BMD, investirea speranțelor electorale în liderii acestora este inoportună pe motiv că opoziția ar putea fi decapitată pe cale judiciară chiar în preajma viitoarelor alegeri parlamentare.
Un detaliu care confirmă concluzia de mai sus ține de tirajarea și comentarea excesivă de către mass-media de stat a unor conflicte interne din cadrul BMD și PPCD. Astfel, informațiile despre părăsirea în luna martie a.c. a Alianței Moldova Noastră (AMN), una dintre principalele constituiente ale BMD, de către cunoscutul om de afaceri, Victor Șelin, pe motiv că acesta nu poate conlucra cu liderul BMD, care în opinia lui este o persoană autoritară, a fost timp de mai bine de două săptămîni mozolită în articolele și emisiunile analitice din presa și de la televiziunea de stat. Ceva mai tîrziu, părăsirea PPCD de către un activist regional, care a invocat același motiv referitor la conduita autoritară a liderului formațiunii, de asemenea a devenit o problemă dezbătută pe paginile presei guvernamentale. Aceasta trebuia să sugereze că exemplele menționate trebuie urmate de alți lideri și activiști ai formațiunilor respective. În acest sens, este curios că aceeași presă guvernamentală nu a suflat o vorbă atunci cînd PC a fost părăsit de către una dintre figurile importante din conducerea organizației municipale din Chișinău a PC. În urma acestei plecări fracțiunea PC din consiliul municipal a pierdut orice speranță de a înclina balanța de putere în propria-i favoare, lucru pe care se poate obține acum doar prin arestarea unor consilieri din opoziție.
Un alt exemplu este că presa și televiziunea de stat au comentat pe larg imposibilitatea de a înhăma "calul și măgarul" la aceeași căruță, referindu-se la incompatibilitatea, din punctul lor de vedere, a doctrinelor social-democrată, social-liberală și liberală împărtășite de formațiunile constituente ale BMD. În contrast cu aceasta, presa respectivă nu s-a arătat preocupată de faptul că comuniștii s-au apucat să construiască capitalismul, nu a suflat o vorbă despre conflictul cu caracter ideologic dintre veteranii PC și conducerea formațiunii, scăpare pe care s-a apucat s-o repare presa de opoziție. Este adevărat, presa de partid a PC, cum este și normal, a comentat conflictele din interiorul PC evident de pe poziții convenabile conducerii formațiunii.
Toate exemplele invocate mai sus au menirea doar să arate că guvernanții sînt hotărîți să-și perpetueze campaniile propagandistice împotriva oponenților politici folosind în acest scop mijloacele și instituțiile publice. Însă este mult mai important că o dată cu apropierea alegerilor parlamentare au fost întreprinse acțiuni suplimentare menite să justifice și să amplifice efectele atacurilor informaționale. Aceste acțiuni suplimentare au fost întreprinse, probabil, pe motiv că acțiunile anterioare s-au soldat cu eșecuri răsunătoare.
După toate aparențele, a fost nevoie ca amenințările din presa oficială, care tot mai puțin erau luate în serios, să capete credibilitate și chiar suport juridic. În acest sens, la 24 mai a.c. șeful statului a semnat Decretul privind constituirea Consiliului Suprem de Securitate (CSS). Noua componență a CSS a fost lărgită, în structura respectivă fiind cooptați, inclusiv, procurorul general al RM și directorul Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și a Corupției (CCCEC). Opoziția a calificat noua componență a CSS drept un "politbiuro", "guvern de buzunar" al șeful statului, care are menirea să servească "la asigurarea ambițiilor dictatoriale și uzurpării puterii de stat", îndeplinind funcția unui "stat-major electoral care să asigure victoria partidului de guvernămînt în cadrul viitoarelor alegeri parlamentare din primăvara anului 2005".
Temerile opoziției puteau fi înțelese. Pe de o parte, prerogativele șefului statului nu-i permit acestuia să dea ordine, spre exemplu, procurorului general. Pe de altă parte, în conformitate cu prevederile articolului 12 al legii securității statului "CSS este un organ consultativ care analizează ministerelor și departamentelor în domeniul asigurării securității naționale și prezintă recomandări președintelui RM în probleme de politică externă și internă a statului". Astfel, șeful statului primește "recomandări", pe care le propune apoi spre "executare" persoanelor abilitate. Aceasta mai cu seamă că tot articolul 12 al legii securității statului stabilește că "componența numerică și nominală, atribuțiile CSS și programul lui de lucru se aprobă de Președintele RM". E comod și chiar legal. În aceste circumstanțe, presei de stat îi revine doar misiunea de a prelucra în mod adecvat opinia publică.
Recent, opoziția a putut să se convingă că bănuielile sale au fost întemeiate. Presa neafiliată2 guvernării a intrat în posesia unui document semnat la 30.07.2004 de secretarul CSS și adresat șefului statului în care i se cere acceptul pentru ca CCCEC și Procuratura generală, adică structurile conducătorii cărora de curînd au devenit membri ai CSS, ca în termen de o lună să examineze și să cerceteze "toate cazurile de abuzuri și încălcări" conținute în hotărîrea Curții de Conturi nr. 44 din 2.07.2004 cu privire la controlul activității financiare a primăriei municipiului Chișinău. Scrisoare respectivă conține rezoluția șefului statului, președinte al CSS, ca este de acord să înceapă "executarea" propunerilor. Evident, opoziția a scos în evidență acest caz, prezentîndu-l drept o mostră de persecuție politică prin intermediul CSS.
Articolul 6 al legii securității statului stabilește principiile în bază cărora este asigurată această securitate, printre acestea numărîndu-se legalitatea și oportunitatea. Articolul 4 al aceleiași legii stabilește foarte clar că "cazurile de crimă organizată și/sau corupție subminează securitatea statului". Adică, în principiu, hotărîrea Curții de Conturi referitoare la "rezultatele controlului asupra elaborării și executării bugetului municipiului Chișinău pe anul 2003" ar putea servi drept temei pentru invocarea oportunității efectuării controlului din partea CCCEC și procuraturii generale. Totul pare a fi perfect legal, însă printre principiile referitoare la asigurarea securității statului, menționate în articolul 6 ale legii, mai figurează - nepartinitatea și egalitatea tuturor în fața legii. Tocmai aici apare un șir de întrebări.
În primul rînd, o examinare sumară a deciziilor Curții de Conturi nr. 44 și nr 45 din iulie 2004 referitoare la executarea bugetelor municipiului Chișinău, Bălți și ale raionelor în anul 2003 ne aduce la concluzia că factorii negativi menționați în scrisoarea secretarului CSS către șeful statului în care îi cere acordul pentru efectuarea controlului din partea procuraturii generale și a CCCEC în municipiul Chișinău sînt comuni, practic, și pentru toate raioanele și municipiul Bălți. În al doilea rînd, acești factori - utilizarea în alte scopuri decît cele prevăzute a mijloacelor bugetare; violarea legislație financiare; neîndeplinirea hotărîrilor privind utilizarea mijloacelor financiare adoptate de consilii; abuz de serviciu din partea conducerii; cazuri de încheiere a unor contracte cu caracter dubios etc. - reprezintă doar o sinteză a colaboratorilor CSS, ei nu reflectă detaliile. În al treilea rînd, anume detaliile scot în evidență faptul că gravitatea neajunsurilor depistate în municipiul Chișinău cel puțin nu depășește gravitatea neajunsurilor depistate, spre exemplu, în municipiul Bălți, unde în urma controlului Curtea de Conturi a cerut în mod expres implicarea procuraturii și a CCCEC, fără a aștepta vreo recomandare a CSS. În al patrulea rînd, merită menționat faptul că în urma alegerilor locale din 2003, practic, toate cele 31 de raioane și municipiul Bălți sînt conduse de membri ai PC. Și mai interesant este că hotărîrea Curții de Conturi nr. 53 din 23.07.2004 stabilește același gen de încălcări financiare în cazul Ministerului Transporturilor și Comunicațiilor, condus de Vasile Zgardan, fost candidat al PC la funcția de primar de Chișinău, înaintat și susținut direct de către șeful statului în lupta electorală împotriva lui Serafim Urechean.
Față de cazurile menționate CSS nu a întreprins nici un fel de măsuri de control, iar presa de stat nu a scris nimic. De fapt, atunci cînd astfel de cazuri se întîmplă măsurile luate de către guvernanți sînt foarte curioase. Astfel, prin decretul prezidențial nr.985-XIII din 13.11.2002 a fost demis din funcție Anatol Cupțov, fostul ministru al Transporturilor promovat în funcție de către șeful statului. Acesta fusese învinuit în mod public de către șeful statului de comiterea unor grave crime cu caracter economic. Curiozitatea constă în faptul că doar peste cîteva săptămîni ministrul demis a fost numit prin hotărîrea Guvernului nr. 1566 din 6.12.2002 în calitate de manager principal al Întreprinderii de stat "Portul maritim comercial Giurgiulești".
Revenind la campania împotriva primăriei municipiului Chișinău, este interesant că deși la 31 august a.c. expirase termenul de o lună cerut de secretarul CSS pentru controlul acesteia acțiunile concrete ale autorităților care au urmat în luna septembrie a.c. au avut puține tangențe cu neregulile descoperite de către Curtea de Conturi și reacțiile CSS la acestea. Practic, au fost date uitării și toate acuzațiile anterioare din presa guvernamentală referitoare la presupusele dosare penale împotriva lui Urechean. Astfel, la 24 septembrie a.c. CCCEC a arestat trei demnitari municipali pentru "dezinformarea consiliului municipal", ceea ce ar fi condus la privatizarea ilegală de către o firmă privată a unui lot de 0,42 hectare din centrul Chișinăului cu scopul construirii unui hotel. Aici curiozitatea constă în faptul că există o decizie a Colegiului economic al Curții Supreme de Justiție (CSJ)3 care dovedește legalitatea tranzacției, însă procurorul general a făcut recurs la CSJ, cerînd respingerea deciziei Colegiului economic. Cîteva zile mai tîrziu, premierul Vasile Tarlev, de asemenea membru al CSS, emite hotărîrea nr. 1071 "cu privire la exercitarea controlului asupra legalității atribuirii terenurilor pentru construcții în municipiul Chișinău". Hotărîrea respectivă cerea Departamentului Construcții și Dezvoltarea Teritoriului, Ministerului Afacerilor Interne, Agenției de Stat Relații Funciare și Cadastru asistate de oficiului teritorial al Cancelariei de Stat, Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale, Camerei de Licențiere să verifice timp de o lună "informația despre încălcările depistate" la atribuirea a 546 de terenuri și "eliberarea autorizațiilor pentru construcții".
De fapt, modalitatea în care primăria municipiului Chișinău a atribuit cele 546 de terenuri unor firme private și persoane fizice ridică multe semne de întrebare, dat fiind faptul că decizia respectivă fusese adoptată în zile de odihnă și chiar în ajunul zilei alegerilor municipale din 25 mai 2003. Aceste detalii au oferit instituțiilor reprezentate în CSS, presei și televiziunii de stat un prilej excelent pentru a umfla o nouă spirală a campaniei informaționale împotriva oponenților politici ai actualei guvernări. Reportaje și articole gen "Caravana corupției" se țin lanț, mesajul principal fiind "...Serafim Urechean, prin cumul lider al opoziției..."4 Nu încape îndoialîă că pînă la alegerile parlamentare "cazul distribuirii terenurilor" fi rămîne "boamboana de pe colivă" a campaniei împotriva opoziției centriste conduse de Serafim Urechean. Mass-media de stat a anunțat deja că printre beneficiarii terenurilor distribuite de primărie se află, procurori, judecători, lucrători ai Ministerului Afacerilor Interne, funcționari ai Curții de Conturi, etc. Detalii respective sînt menite, probabil, să justifice de ce toate campaniile anterioare împotriva corupției din municipiul Chișinău au dat faliment. După toate aparențele, această ultimă campanie este programată să devină una de mare succes pentru guvernanți, reprezentînd în același timp o eventuală lovitură gravă unității opoziției centriste.
Nu a fost dată uitării nici opoziția creștin-democrată. În cadrul uneia din recentele ședințe plenare ale legislativului, la propunerea unor deputați ai partidului de guvernămînt, inclusiv a președintelui comisiei parlamentare pentru securitatea statului, care este și membru al CSS, s-a decis constituirea unei comisii de anchetă care să cerceteze circumstanțele în care liderul Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD) Iurie Roșca a devenit proprietarul cîtorva imobile în municipiul Chișinău, a unui ziar și a unei tipografii. Declarația liderului PPCD precum că imobilele și alte proprietăți le deține legal, achită toate impozitele și face toate declarațiile de avere a provocat un nou val de acuzații, de această dată de implicare în falsificarea unor mari sume de bani, informație care ar fi parvenit de la serviciile speciale din Ucraina. Scopul acestei acțiuni, de asemenea, pare a fi transparent - discreditarea liderului în ochii electoratului, dar mai ales semănarea discordiei printre camarazi de partid. Probabil, urmărirea penală a liderilor PPCD începută în februarie a.c. pe motiv că în cadrul manifestărilor neutorizate de protest împotriva tergiversării retragerii trupelor și armamentului Federației Ruse din Transnistria au fost arse simbolurile acesteia nu mai este oportună și trebuiau găsite alte motive. Într-adevăr, de cîteva luni șeful statului și mass-media de stat au declanșat o campanie împotriva Rusiei care este învinuită de susținerea separatismul transnistrean.
Eexemplele de mai sus sugerează următoarea întrebare: respectă oare autoritățile și CSS principiile nepartinității și egalității tuturor în fața legii, formulate de legea securității statului, atunci cînd invocă luptă împotriva corupției, etc? Întrebarea pare a fi retorică, mai cu seamă că însuși șeful statului, imediat după alegerile locale din 2003, a răspuns la ea prin intermediul mesajului din 11 iunie 2003 adresat alegătorilor - "Primarul Urechean trebuie să tragă învățăminte"5. El afirma că "în calitatea mea de președinte al țării, m-am pronunțat univoc împotriva candidaturii lui Serafim Urechean". La fel de univoc, în cadrul campaniei electorale șeful statului s-a pronunțat în favoarea candidatului PC, Vasile Zgardan. Problema e că după cum a fost arătat Curtea de Conturi a descoperit neajunsuri nu mai puțin grave în cazurile actualului ministru al Transporturilor Vasile Zgardan, foștilor miniștri Anatol Cupțov și Vasile Iovv afiliați sau membri ai PC, însă CSS condus de șeful statului a început cercetările însoțite de alaiul presei de stat doar în cazul lui Serafim Urechean. De fapt, problema trebuie pusă în principiu - poate Comandantul Suprem al Forțelor Armate, președintele Consiliului Suprem de Securitate fi membru de partid? Dacă da, atunci cum pot fi respectate principiile nepartinității și egalității tuturor în fața legii cînd vine vorba despre lupta împotriva corupției care subminează securitatea statului? Cînd Președintele țării acționează în calitate de agent electoral, o face el în numele poporului de la care emană suveranitatea, așa cum prevede articolul 2 al Constituției, sau acționează în numele și favoarea PC pe care îl conduce? Pînă cînd cei interesați vor găsi răspunsuri la aceste întrebări cetățenii RM pot rămîne cu impresia că în această țară, deocamdată, triumfă principiul formulat de generalul Franco: Prietenilor - totul, dușmanilor - legea!
Concluzii
Evident, formațiunile de opoziție își desfășoară propriile campanii și chiar războaie informaționale reciproce, dar mai ales îndreptate împotriva partidului de guvernămînt. Acest fenomen merită un studiu aparte. Diferența este că partidul de guvernămînt folosește masiv instituțiile și mijloacele statului atunci cînd poartă războaie informaționale împotriva oponenților politici, factori care determină amploarea campaniilor. Impactul negativ este că în ansamblu atît partidul de guvernămînt, cît și formațiunile de opoziție îi sugerează opiniei publice că, de fapt, toată clasa politică din RM este coruptă. Numai că guvernanții au posibilitatea să-și protejeze "propriii corupți", atacînd coordonat și masiv doar presupușii "corupți" din formațiunile de opoziție. Deocamdată, este un fapt că justiția moldovenească nu a pronunțat nici o sentință împotriva unor înalți demnitari sau lideri de partide implicați în cazuri semnificative de corupție. În același timp, războaiele informaționale ale clasei politice au drept pilon de bază exploatarea anume a acestui flagel.
S-ar putea ca în ajunul alegerilor din 2005 cu cea mai mare miză electorală situația respectivă să se schimbe în mod radical, fiind aplicată formula enunțată mai sus. Evident, aceasta aceasta se poate întîmpla dacă cei vizați nu se vor resemna, acceptînd, spre exemplu, posturi de ambasadori, manageri ai unor instituții mai puțin importante etc. S-ar putea însă ca acest lucru să nu mai fie valabil, e prea tîrziu și evenimentele pot evolua pînă la limita după care "executarea" devine inevitabilă.
O nouă inechitate
Anatoli Gudîm
Inițierea reformelor de tip nou?
Concomitent, Parlamentul a lansat inițiativa realizării unor reforme de tip nou. Inițial ideea fusese enunțată de către Președintele Voronin cu ocazia sfîrșitul sesiunii de vară (28.07.2004). Ulterior, ea a fost preluată de președintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc, în cadrul deschiderii sesiunii de toamnă a Parlamentului (23.09.2004): "Actualmente este necesar să începem realizarea unor reforme de tip nou, care vor conduce la o dezvoltare mai stabilă și mai durabilă".
Pîna în prezent nu au fost făcute publice detaliile referitoare la conținutul și metodele de implementare a reformelor de tip nou. Este corectă aprecierea din declarația președintelui țării referitoare la faptul că reformele trebuie continuate, deoarece "stabilitatea socială și creșterea economică nu au nici o valoare într-un stat sărac". Într-adevăr, începînd cu anul 2000, în Moldova se observă o creștere a PIB-ului (în perioada 2000-2004 creșterea economică a constituit 34%). Însă creșterea s-a produs pe fundalul scăderii (!) ocupării forței de muncă cu 10%. Mai mult, numai 40% au fost obținute în industrie și agricultură. Ponderea cea mai mare s-a datorat sferei serviciilor, creșterii consumului și a impozitelor pe mărfuri și import. O influență semnificativă au avut-o și transferurile de valută ale cetățenilor moldoveni aflați la munci peste hotare. Este evident că o astfel de calitate a creșterii economice nu garantează statului nici dezvoltare stabilă, nici ritmuri rapide ale PIB-ului și nici reabilitarea socială a populației.
De la egalitate la inegalitate
Afirmația precum că "Moldova este cea mai săracă țară din Europa" a devenit stereotipică. Însă este mult mai important să se menționeze că în nici una din cele 14 țări postsocialiste din Europa Centrală și de Est inegalitatea socială dintre "noii bogați" și "noii săraci" nu a cunoscut o creștere atît de dramatică precum în Moldova. Inegalitatea în veniturile populației din Moldova, exprimată prin indicatorul Gini utilizat de ONU, după 1990 s-a dublat atitngînd nivelul 40-44.

Astfel, la mijlocul anului 2004, la 20% a populației cu venituri mici revenea numai 6,2% din venitul total al gospodăriilor, pe cînd la 20% a populației mai bogate tocmai 44,2%. Relansarea economică a Moldovei din ultimii ani a redus arealul sărăciei, însă nu a diminuat contrastele inegalității sociale.
În același timp, în memoria majorității cetățenilor Moldovei mai este vie realitatea "socialismului dezvoltat", cînd statul asigura egalitatea relativă a veniturilor (în afara privilegiilor nomenclaturii și pilele), care se bazau în mare parte pe salarii.
Inegalitatea a început a crește în perioada de tranziție, inițial din cauza creșterii nivelului șomajului și pierderii mijloacelor bănești economisite de către populație, apoi din cauza procesului de privatizare a întreprinderilor, a pămîntului și a imobilului. S-au schimbat brusc diferențele în salarii în diverse sectoare ale economiei. Au apărut venituri din economia subterană, iar funcționarii publici au început a avea venituri de pe urma corupției.
Creșterea salariului real în Moldova a început la mijlocul anilor '90 - 7,7% anual în 1997-2003, iar după 1999 - 14,7% pe an. În același timp creșteau și contrastele sociale. Dacă în 1996 salariul în sectorul agricol constituia 2/3 din salariul pe economia națională, atunci în 2003 el constituia doar ½. Tendințe asemănătoare s-au profilat în sectorul învățămîntului și al sănătății. Mai înalte de nivelul mediu în anul 2003 erau salariile din domeniul construcțiilor, industriei, transportului, administrației publice și sectorului financiar.
Este straniu că la creșterea inegalității au contribuit și transferurile de valută din străinătate, deoarece acolo au plecat cei mai activi și educați. 70% de transferuri nimeresc în gospodăriile mai bogate și se folosesc nu numai pentru consum, ci și pentru "investiții de familie" - studii pentru copii, procurarea apartamentelor și în businessul mic. Puțin eficiente sînt programele elaborate de stat pentru ajutor social. Acest ajutor este acordat în conformitate cu categoriile de cetățeni și nu se bazează pe necesitațile lor reale. În consecință, conform estimărilor Ministerului Economiei, numai 6,6% din transferurile sociale revin către 20% de populație cu asigurarea materială precară, iar 46% revin către 20% din familiile cu o asigurare materială relativ decentă.
Fațetele inegalității
Inegalitatea are mai multe fațete. Dramatismul situației nu constă doar în contrastele în venituri sau de proprietate, ci și în posibilitățile de a "edifica un viitor" - accesul la învățămînt și menținerea sănătății. Conform datelor sociologice, perioada de lecuire în spitale pentru cei săraci și cei bogați se exprimă prin raportul de 1 :11. Printre cei înmatriculați în instituțiile de învățămînt superior sînt de 3 ori mai mulți bogați decît săraci. Dintre tinerii de la sate în instituțiile de învățămînt superior nimerește numai fiecare al 10-lea, iar dintre orășeni - fiecare al 2-lea.
E necesar de adăugat existența inegalității în posibilitatea de a obține un loc de muncă. Doar în municipiul Chișinău există oferte (întreprinderi mici, sfera serviciilor, securitate). În restul țării, cu excepția a 3-5 orașe (Edineț, Bălți, Ungheni, Cahul), se observă o stagnare. Rezultă că majoritatea drepturilor cetățenilor stipulate în Constituție sînt, deocamdată, greu de realizat în practică. De aceea, cetățenii, mai ales tinerii, nu-și pot planifica viitorul.
Ce-i de făcut?
Nu se poate spune că statul ignoră pericolul inegalității care poate cauza tensiuni social-politice. Astfel, drept prioritate a SCERS pe anii 2004-2006 este "reducerea inegalității și extinderea participării păturilor sărace la dezvoltarea economică". Căile și metodele de realizare a acestui deziderat sînt cunoscute, fiind aprobate și aplicate în ale țări aflate în tranziție:
În prezent, Parlamentul analizează legea bugetului de stat pentru anul 2005. Iarăși Guvernul declară că bugetul este realist și este orientat social. Întrebarea este - orientat către cine? Confucius spunea că într-un stat bine gestionat sărăcia provoacă rușine, într-un stat prost gestionat bogăția provoacă frică. Inegalitatea ca sursă de instabilitate socială este foarte periculoasă, mai ales pentru un stat nou și slab. Oare nouă nu ne este rușine sau nu ne este frică?
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |