![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20041201/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Acte legislative
Hotărîrea privind expertizarea proiectelor de acte legislative la Consiliul Europei a constituit obiectul unor dezbateri parlamentare contradictorii și îndelungate. Menirea documentului inițiat de Guvern este de a stabili mecanismul de coordonare a procesului de expertizare a proiectelor de acte legislative și de implementare a recomandărilor experților Consiliului Europei în conținutul lor.
În calitate de organ responsabil a fost propus Ministerul Justiției, ceea ce a și provocat nemulțumirea mai multor deputați, care au apreciat astfel că unui organ de specialitate al puterii executive îi vor fi atribuite funcții de coordonare și control referitor la activitatea principalelor instituții din stat - Parlament, Guvern și Președinte.
Actul include prevederi referitoare la:
Un alt document important adoptat de Parlament este Legea privind mărirea sumei minime a plăților în numerar efectuate de agenții economici. În prezent legislația cu privire la antreprenoriat prevede că față de întreprinderile și organizațiile care efectuează decontări în numerar în sumă ce depășește 15 mii de lei lunar, în baza obligațiilor lor financiare, încălcînd modul stabilit de decontare prin virament, precum și care efectuează decontări în numerar și prin virament prin intermediari, indiferent de suma decontării efectuate, organele Serviciului Fiscal de Stat și Centrul pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției aplică sancțiuni pecuniare în proporție de 10 la sută din sumele plătite, iar sumele amenzilor se fac venit la bugetul de stat. Sancțiunile menționate nu se aplică doar la efectuarea decontărilor cu cetățenii, gospodăriile țărănești (de fermier), titularii de patente de întreprinzător și cu bugetul public național, la efectuarea decontărilor de către persoanele indicate cu bugetul public național, cu întreprinderile și organizațiile, precum și la efectuarea decontărilor de către întreprinderile și organizațiile ale căror drepturi la acest capitol se reglementează altfel decît în actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei.
Prin aceasta lege suma respectivă a fost majorată de la 15 mii la 100 mii lei. Măsura respectivă, considerată drept o metodă de eliminare a barierelor tehnice în calea comerțului, a fost solicitată în ultima vreme cu insistență de către majoritatea agenților economici.
În comparație cu textul Legii privind reorganizarea Cancelariei de Stat în Aparat al Guvernului, votat în primă lectură, în urma examinării acestuia în lectura a doua au fost excluse o serie de prevederi referitoare la obligația cunoașterii de către funcționari a limbilor moldovenească și rusă, precum și cele care interziceau activitatea organizațiilor politice și a asociațiilor obștești în cadrul Aparatului Guvernului.
(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).
2.1. Hotărîri
Șeful statului a vizitat Zidul Plîngerii, Complexul memorial "Yad Vashem", dedicat eroilor și martirilor Holocaustului, a vizitat Biserica Sfintei Treimi și Biserica Sfîntului Mormînt.
1. Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei
Rezervele valutare ale Băncii Naționale a Moldovei au fost estimate la începutul lunii noiembrie în mărime de 390,9 milioane USD, care s-au menținut în general la nivelul lunii precedente, cînd activele oficiale de rezervă au atins un nivel record de 391,6 milioane USD. Cea mai mare parte din rezerve le constituie disponibilitățile și plasările la termen - 297,09 milioane USD, inclusiv în alte bănci centrale - 108,63 milioane USD și în băncile cu oficii în străinătate - 188,46 milioane USD. În hîrtii de valoare sînt păstrate rezerve în sumă de 93, 80 milioane USD. BNM mai dispune de drepturi speciale de tragere (DST) în sumă de 81,74 mii USD și o poziție de rezervă la FMI în mărime de 7,47 mii USD.
În luna octombrie, BNM a procurat pe piața interbancară 2,5 milioane USD. Evoluția activelor oficiale de rezervă în acest an a întrecut chiar și așteptările unor experți independenți, care anticipau un nivel al rezervelor valutare la sfîrșit de an de 350 milioane USD. BNM a reușit să restabilească rezervele valutare la cota dinaintea crizei financiare ruse din 1998 ce a afectat întreaga regiune, inclusiv Republica Moldova. După acel colaps financiar rezervele s-au micșorat de circa 2,5 ori, de la 365,7 milioane USD pînă la nivelul de 143 milioane USD.
2. Evoluțiile de viitor ale cursului de schimb leu/ dolar
Mai mulți funcționari ai instituțiilor financiar-bancare au afirmat că rata de schimb de 12,7 lei pentru un dolar american, care a fost luată în calcul la elaborarea bugetului de stat pentru anul viitor, "pare a fi reală". Aceasta mult va depinde atît de unii factori interni, cît și externi, ce ar putea să determine raportul leu/ dolar.
Printre factorii externi care ar putea exercita presiuni pe piața valutară internă, experții indică, în primul rînd, afluxurile de valută străină din exterior, estimîndu-se că acestea ar putea crește și în continuare și, respectiv, cu efecte de apreciere a leului. Consecințele aprecierii monedei naționale ar putea fi creșterea deficitului comercial și a celui de cont curent. Însă într-o economie mică, deschisă și dependentă de piețele externe precum este cea a Republicii Moldova un curs de schimb fix este absurd să-l menții. În același timp, existența unui curs de schimb fix (care de fapt a fost promovat de BNM) a protejat piața valutară internă împotriva multitudinii evoluțiilor negative de pe piețele financiare internaționale. De asemenea, raportul leu/ dolar ar putea să fie influențat și de tendința de depreciere a dolarului SUA față de alte valute străine, în special, față de euro.
Totodată, analiștii menționează că există mai mulți factori ce vor atenua unele abateri de proporții. Printre aceștia se numără începutul campaniei electorale, ce implică o perioadă de "liniște" pe piața valutară. Ca urmare, experții prognozează că în următoarele trei-patru luni, rata de schimb leu/ dolar ar putea să aibă o fluctuație între minimum 12,30 și maximum 12,60 lei pentru un dolar.
3. Poziția investițională a Moldovei
Săptămîna trecută, la Chișinău s-a desfășurat un forum investițional internațional, care a avut ca principal "Moldova - deschisă business-ului mondial" și care a decurs sub patronatul șefului statului Vladimir Voronin. La această reuniune au fost prezenți peste 120 reprezentanți ai mai multor firme și companii din străinătate, precum și peste 300 de funcționari, ambasadori, oameni de afaceri locali și reprezentanți ai organismelor financiare internaționale.
În cadrul acestui forum Președintele Voronin a specificat că strategia investițională a Republicii Moldova, care a fost elaborată de către Guvern, are drept obiectiv final relansarea și accelerarea dezvoltării economice a țării prin asigurarea unui ritm înalt de creștere a investițiilor, în special a influxului de investiții străine directe. Voronin a mai menționat că Republica Moldova în 2005 speră pe o creștere a volumului investițiilor străine directe (ISD) cu 10%.
Potrivit datelor statistice, 40% din totalul investițiilor plasate în economia națională provin din țările membre ale UE, 24% din țările CSI, 4% din țările Europei Centrale și de Sud-Est și 32% din alte țări. Sectoarele care prezintă un interes deosebit pentru investitorii străini sînt cel al energiei electrice, gazelor și apei, care au atras 35% din stocul total al ISD, cel al industriei prelucrătoare - 27%, al comerțului cu ridicata și amănuntul - 16%, al transporturilor și comunicațiilor - 12%, al construcțiilor - 2%.
În acest context, potrivit recentului raport publicat de Conferința Națiunilor Unite pentru Dezvoltare și Comerț (UNCTAD) cu privire la investițiile mondiale, în care au intrat 187 de țări, Republica Moldova ocupă locul 110 în ceea ce privește potențialul de atragere a investițiilor externe. Unul dintre cei mai relevanți indici care au stat la baza investigațiilor prezentate în raport este că volumul total al investițiilor străine în lume pentru anul 2003 a scăzut cu mai bine de 20%. În raportul similar al UNCTAD de anul trecut Republica Moldova în 2002 a fost poziționată pe locul 109 din 140 de state.
Valoarea totală a investițiilor străine directe plasate în Moldova a fost estimată, către sfîrșitul anului 2003, la nivelul de 790 milioane USD. Intrările de ISD în Moldova s-au diminuat în 2003 cu peste 50% în raport cu 2002, pînă la 58 milioane USD. După indicele performanței intrărilor de ISD, care este calculat în funcție de raportul investițiilor străine directe față de mărimea economiei țării, Republica Moldova a coborît pe locul 25, față de poziția anterioară - 18. Însă potrivit acestui indicator, Moldova este cea mai bine plasată dintre țările CSI.
Nivelul total al datoriilor externe a Moldovei a depășit 1,3 miliarde de dolari, rambursarea acestora fiind dificil de realizat, mai ales în condițiile în care țara este ocolită de fluxurile de capital străin. În absența unor intrări financiare externe, corelate cu persistența proastă a relațiilor dintre Chișinău și principalele organisme creditoare internaționale, Republicii Moldova îi va fi extrem de greu să-și finanțeze deficitele din sectorul extern și în anul ce vine. Pentru celelalte state cu economie de piață funcțională, finanțarea deficitelor se arată mult mai ușoară, datorită nivelului ridicat de investiții străine. Spre exemplu, în România media anuală a investițiilor străine este de 1,5 miliarde dolari, pe cînd valoarea totală a investițiilor străine directe plasate în Moldova în peste 10 ani de tranziție se estimează aproximativ la 800 milioane de dolari.
Infrastructura este într-o stare desuetă, legislația are un rol decorativ, iar nivelul investițiilor străine, care constituie în medie doar 4% din PIB, este incomparabil cu cel din Polonia, Cehia sau Ungaria care au o pondere a investițiilor străine directe în PIB de cca 30%. Fără îndoială că o țară atît de mică și săracă, precum este Republica Moldova, cu un cadru legislativ complex, instabil și ambiguu, nu prezintă interes ca piață de desfacere a capitalurilor și puțini dintre investitorii străini găsesc sol fertil pentru plasarea mijloacelor financiare în economia Moldovei.
Ponderea investițiilor străine directe (ISD) în PIB
în unele țări din Europa Centrală și de Est
Țara ISD
Investiții 1991-2002 (%PIB)
Bulgaria 18,5
Republica Cehă 29,4
Estonia 33,2
Ungaria 31,5
Letonia 35,2
Lituania 19,6
Republica Moldova 3,9
Polonia 28,8
România 15,9
Slovacia 10,2
Slovenia 16,3
Sursa: ECE (2003), Economic Survey of Europe, United Nations, Economic Commission for Europe, Geneva.
Federația Rusă nu va semna Declarația de Stabilitate și Securitate pentru Republica Moldova în cadrul reuniunii interministeriale a OSCE de la Sofia, a declarat noul ambasador al Federației Ruse în Republica Moldova, Nicolai Reabov, în cadrul unei conferințe de presă ținută la 24 noiembrie la Chișinău.
Potrivit Moldavskie vedomosti, Federația Rusă nu a respins și nici nu a ignorat inițiativa Președintelui Vladimir Voronin cu privire la semnarea unui Pact de Stabilitate și Securitate pentru Republica Moldova1, ci a propus ca un astfel de document să servească drept punct final și parte componentă a pachetului de acorduri internaționale ce urmează să fie semnate în procesul de reglementare transnistreană. Astfel, semnatarii acestuia nu vor fi garanți doar ai integrității teritoriale și neutralității Republicii Moldova, ci și a principiilor democratice de edificare a unei societăți multiculturale în baza unui stat comun cu Transnistria.
Potrivit ambasadorului Reabov, Republica Moldova a ignorat propunerile Rusiei și i-a remis în schimb spre examinare un proiect de Declarație propus de SUA și sprijinit de UE. "Rusia nu acceptă o astfel de evoluție a evenimentelor. De aceea, noi nu vom examina astfel de documente", a declarat Reabov, citat de aceeași sursă. Pe de altă parte, Victor Stepaniuc, liderul grupului parlamentar al PCRM, care, fiind solicitat să comenteze declarația ambasadorului Federației Ruse, a afirmat că "diplomatul rus nu poate cunoaște cu certitudine intențiile Guvernului Rusiei" și că "negocierile cu Moscova continuă inclusiv la nivel de semnatari ai documentului". Faptul că pe marginea textului Declarației se mai poartă încă negocieri cu Kremlinul a fost confirmat ceva mai devreme de Ian Boag, șeful Delegației Comisiei Europene în Moldova, și de John F. Tefft, asistentul adjunct al Secretarului de Stat al SUA pentru Europa și Eurasia.
În altă ordine de idei, Reabov și-a exprimat nedumerirea față de catalogarea de către conducerea moldovenească a recentei runde de consultării a mediatorilor în problema transnistreană de la Varna drept eșec și față de refuzul acestora de a reveni la masa de negocieri. Reabov a infirmat existența unor neînțelegeri între mediatori, invocînd documentul final semnat la Varna, în care mediatorii își declară sprijinul pentru o reglementare politică a conflictului transnistrean, în baza propunerilor mediatorilor și a documentelor semnate anterior.
În continuare Reabov a reafirmat sprijinul Rusiei pentru Memorandumul Kozak, care, a reamintit dînsul, a fost elaborat în proporție de 80% de chiar conducerea moldovenească, a respins ideea înlocuirii actualelor forțe de pacificare din regiune constituite în mare parte din pacificatori ruși cu forțe multinaționale, pe motiv că acestea și-au demonstrate eficiența, și a declarat că deși Rusia consideră Transnistria drept parte a Moldovei, aceasta nu va renunța la dialogul cu autoritățile și instituțiile care există de facto în regiunea transnistreană.
Declarațiile lui Reabov au provocat un val de reacții atît din partea autorităților Republicii Moldova, cît si din partea opiniei publice. Ministerul de Externe de la Chișinău a emis la 25 noiembrie un comunicat în care acuză Rusia de încălcarea rigorilor eticii diplomatice, iar ziarul guvernamental Moldova suverană a acuzat Rusia de aplicare a "tacticilor totalitare" în relațiile bilaterale și cele internaționale. Președintele fracțiunii parlamentare a comuniștilor Victor Stepaniuc a declarat într-un interviu acordat Radio Europa Liberă că atît Rusia, cît și Ucraina sînt "obligate", în calitate de state garante, să semneze Declarația și că statutul Rusiei de stat garant în problema transnistreană își va pierde orice sens dacă aceasta nu va semna Declarația în cauză la Sofia. Vlad Cubreacov, liderul fracțiunii Partidului Popular Creștin Democrat, a calificat drept "agresive și provocatoare" declarațiile lui Reabov, care au demonstrat statutul formal "pe hîrtie" de garant al Rusiei în problema transnistreană.
Mai mulți analiști politici de la Chișinău au comentat declarațiile diplomatului rus în lumina crizei electorale din Ucraina, unde sprijinul masiv pe care l-a acordat Rusia candidatului pro-rus a demonstrat cît de departe ar putea merge Rusia pentru a-și proteja poziția de hegemon în așa-zisa "vecinătate apropiată", întrebîndu-se dacă nu cumva același scenariu urmează să fie repetat și la Chișinău.
Pe de altă parte, observatorii au făcut mai multe paralele între declarațiile lui Reabov și evenimentele legate de Memorandumul Kozak din ajunul reuniunii OSCE de la Istanbul din anul trecut. Astfel, se pare că pentru Rusia a devenit deja o obișnuință să tensioneze situația în problema transnistreană în ajunul summit-urilor OSCE pentru a putea ca atunci cînd se va pune în discuție problema retragerii trupelor și munițiilor rusești din Transnistria, să poată invoca "circumstanțe politice nefavorabile" care o împiedică să-și îndeplinească obligațiile asumate.
1. UE, SUA și România susțin Declarația de Stabilitate și Securitate pentru Republica Moldova
În perioada de referință, la Chișinău a avut loc vizita Troicii UE, la nivel de înalți funcționari, a lui John F. Tefft, asistent adjunct al Secretarului de Stat al SUA pentru Europa și Eurasia și cea a unei delegații din partea României, condusă de Anca Ilinoi, director general pentru Afaceri Politice, toate aceste trei evenimente fiind interconexe. Elementul de legătură al acestora îl constituie exprimarea susținerii din partea reprezentanților acestor trei actori internaționali și regionali - UE, SUA și România - pentru semnarea Declarației de Stabilitate și Securitate pentru Republica Moldova la Consiliul ministerial al OSCE de la Sofia, preconizat pentru decembrie curent.
Dată fiind actuala situație politică din Ucraina, poziția acesteia față de inițiativa semnării unui astfel de document la Sofia rămîne încă incertă, în timp ce viziunea Kremlinului pare să contrasteze esențial cu cea a UE, SUA și a României. Acest lucru a fost evidențiat de curînd de ambasadorul Federației Ruse în Moldova, Nikolai Reabov.
Dincolo de examinarea problematicii legate de semnarea Declarației de Stabilitate și Securitate pentru Republica Moldova, în cadrul reuniunilor avute de Troika UE, care a inclus reprezentanți ai Consiliului UE, Comisiei Europene, Președinției în exercițiu a UE, precum și ai viitoarei Președinții Luxemburgheze, cu Președintele Vladimir Voronin și cu ministrul moldovean de Externe, Andrei Stratan, a fost abordat și subiectul relațiilor dintre Republica Moldova și UE în contextul politicii europene de vecinătate și a implementării Planului de Acțiuni RM-UE. În acest context, partea moldovenească și-a reiterat angajamentul său privind implementarea prevederilor Planului de Acțiuni RM-UE, proces consemnat, în opinia ei, prin elaborarea "Programului Național" de realizare a acestui document important. De o atenție sporită s-au bucurat și subiectele legate de relațiile Moldovei cu instituțiile financiare internaționale și de viitorul scrutin parlamentar, Președintele Voronin menționînd că autoritățile de la Chișinău sînt interesate ca alegerile să se desfășoare în mod democratic și corect, aceasta constituind pentru ele "o problemă de prestigiu". Problema viitoarelor alegeri parlamentare a fost examinată și în cadrul unei întîlniri avute de Troika UE cu reprezentanții societății civile din Moldova.
2. Reuniunea a 8-a a Mesei Regionale a PSESE
La 19 noiembrie curent, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Andrei Stratan, a participat, la Skopje, la cea de-a 8 reuniune a Mesei Regionale a Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE). Masa Regională îndeplinește rolul de mecanism de gestionare a PSESE și asigură coordonarea celor trei mese de lucru din cadrul Pactului. Mesele de lucru sînt instrumente pentru menținerea și îmbunătățirea relațiilor de bună vecinătate între statele din regiunea PSESE, prin abordarea și soluționarea problemelor de interes comun.
Potrivit Serviciului de presă al MAE, reuniunea Mesei Regionale a PSESE de la Skopje a fost precedată de ședințele celor trei mese de lucru ale acestui for regional, la care au fost examinate activitățile curente, precum și perspectivele cooperării în cadrul fiecărei inițiative în parte. Discuțiile din cadrul Mesei de Lucru I "Democratizare și drepturile omului" au scos în evidență necesitatea impulsionării cooperării pe dimensiunea parlamentară a PSESE. Cele din cadrul Mesei de Lucru II "Reconstrucție, dezvoltare și cooperare economică" au vizat, în fond, proiectul Tratatului privind crearea Comunității energetice în Europa de Sud-Est, menit să confere forță juridică angajamentelor asumate de către statele participante la Procesele "Atena I" și "Atena II", în cadrul cărora Republica Moldova participă cu statut de observator. Potrivit aceleiași surse, cu prilejul reuniunii Mesei de Lucru III, Republica Moldova și-a reiterat interesul de a fi inclusă, cu statut de observator, în Inițiativa MARRI (Migrație, azil și refugiați) și în Procesul de la Ohrid.
3. Reuniunea a 5-a a Comitetului de Cooperare RM-UE
La 23 noiembrie, la Bruxelles, a avut loc cea de-a 5-a reuniune a Comitetului de Cooperare RM-UE, partea moldovenească fiind reprezentată de Marian Lupu, ministrul Economiei, și de Victoria Iftodi, ministrul Justiției. În contextul examinării evoluțiilor înregistrate de Moldova în planul implementării Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC), ministrul Economiei s-a referit la colaborarea comercială, cooperarea vamală și transfrontalieră, precum și la climatul investițional din Republica Moldova. În același timp, ministrul Justiției s-a oprit la dimensiunea armonizării legislației autohtone la cea comunitară, menționîndu-se totodată și măsurile viitoare ce vor fi luate sub acest aspect în contextul realizării Planului de Acțiuni RM-UE.
Este important a se cunoaște că partea comunitară a adus la cunoștința oficialilor moldoveni propriile viziuni asupra mecanismului de evaluare a executării prevederilor Planului în cauză, mecanism care urmează a fi oficializat în timpul apropiat.
În acest context, se cere de amintit că potrivit ultimelor declarații oficiale, Planul de Acțiuni RM-UE urmează a fi semnat nu mai tîrziu de luna decembrie curent, deși potrivit estimărilor oficiale de la începutul acestui an, documentul în cauză ar fi trebuit să fie semnat încă în luna mai 2004.
Piața valutară: noi provocări
Veaceslav Negruța
Ultima "cădere" importantă a dolarului a avut loc miercuri și joi, pe 24 și 25 noiembrie, ca urmare a declarațiilor unor oficiali ai Băncii Centrale din Rusia despre intențiile acesteia de a majora ponderea monedei euro în structura rezervelor sale valutare de la 30% la 40% în defavoarea dolarului. Piața financiară internațională a reacționat prompt. Anterior, China își declarase preferințele sale pentru euro, fapt care la fel a tulburat apele pe piețele financiare.
Totuși principala cauză a "căderii" dolarului ar trebui căutată în SUA. Probabil că mai mulți actori care își fac jocul pe piața valutară au sesizat faptul că SUA este interesată în slăbiciunea dolarului pentru a-și finanța parțial cheltuielile de război, a-și finanța deficitul bugetar enorm și a crea avantaje competitive pe piața internă și externă pentru producătorii americani. Declarațiile contradictorii ale ministrului Finanțelor și ale șefului Rezervelor Federale ale SUA referitor la viitorul dolarului amplifică aceste incertitudini. Mai mult, temerile legate de nivelul ridicat al deficitului comercial și celui de cont curent al Statelor Unite au generat o tendință descendentă a monedei americane. Piețele monetare se tem acum că declinul ce s-a produs pînă în prezent în mod gradual și ordonat se va produce în mod haotic, cu consecințe imprevizibile.
Cea mai puternică lovitură dolarului SUA i-ar putea fi aplicată în cazul în care intră în vigoare înțelegerea din decembrie 2003 dintre cancelarul Germaniei Gerhard Schroder și Președintele Rusiei Vladimir Putin ce vizează achitarea importului de gaze naturale rusești în euro. Respectiv, ar putea să se creeze un precedent inedit de substituire a dolarului SUA cu euro în tranzacțiile de import/ export de resurse energetice, acest segment al pieței internaționale fiind cunoscut pentru dolarizarea sa tradițională. Decizia Băncii Centrale din Rusia de a majora ponderea monedei unice europene în totalul rezervelor sale valutare este un semnal de alarmă pentru sectorul său energetic.
În condițiile deprecierii dolarului SUA nu este exclus un nou val de scumpiri ale resurselor energetice sau o substituire mai accelerată a dolarului cu euro va deveni o realitate. Să vedem ce se întâmplă pe piața valutară din Republica Moldova. Deși dolarul pierde din poziții și valoare pe toate piețele internaționale și naționale, raportul leu/ dolar rămîne relativ stabil, chiar cu o mică depreciere a leului. Aceasta se poate explica prin factorul sezonier, cum că cererea pentru dolari în prag de iarnă a crescut (trebuie să achităm importul de resurse energetice). Dar nu este suficientă această explicație. Se pare că o așa-numită ancoră pentru aprecierea leului față de dolar a fost fixată de Președintele Vladimir Voronin în ședința Guvernului din 3 noiembrie 2004, atunci cînd acesta a adus critici dure de tot la adresa Băncii Naționale și personal Guvernatorului Leonid Talmaci.
Șeful statului a criticat aspru activitatea celor de la BNM care au admis aprecierea leului, deși această apreciere a avut loc vreo 5-6 luni mai înainte. Din iunie leul s-a depreciat continuu. Atunci cînd într-adevăr exportatorii și populația dependentă de transferurile de peste hotare suportau pierderi de la aprecierea leului puțini erau cei care criticau situația de pe piața valutară (la nivel de guvernanți chiar lipseau cu desăvîrșire). Din aceste considerente este un pic întîrziată critica Președintelui. Însă această critică a avut efectele de rigoare: azi piața valutară din Moldova nu reacționează la fel cum reacționează practic toate piețele internaționale și naționale la evoluția dolarului.
În condițiile cînd în întreaga lume are loc "aruncarea" dolarilor din active internaționale, Republica Moldova devine locul care absoarbe dolarul. Fenomenul aruncării dolarilor este evident în special în Rusia. Astfel, prin agenții economici, inclusiv bănci comerciale, acești dolari pot ajunge în Moldova, fapt ce poate provoca un nou val de presiuni asupra raportului leu/ dolar.
Este important de înțeles impactul macroeconomic al evoluțiilor pe piața valutară internațională asupra balanței de plăți a Moldovei. În condițiile cînd majoritatea contractelor de export prevăd prețuri fixate în dolari, iar prețurile de import (cu excepția resurselor energetice) în euro (sau în dependență de euro) avem o situație tot mai dezastruoasă la capitolul balanța comercială. Deficitul acesteia crește continuu, în special datorită deprecierii dolarului față de euro. Iar consecințele aprecierii leului au permis o creștere a deficitului comercial, care în cele nouă luni ale anului a înregistrat o valoare record de 515 milioane USD, și a celui de cont curent.
În același timp, practicarea unui regim valutar dirijat (care, de fapt, a fost promovat de BNM) a protejat piața valutară internă împotriva fluxurilor speculative și multitudinii evoluțiilor negative de pe piețele financiare internaționale. BNM ar trebui să-și modifice frecvența intervenției pe piața valutară și să ofere posibilitatea unei flexibilități mai mari a cursului de schimb. E adevărat că există și opțiuni de utilizare a unor controale temporare, de genul rezervelor minime obligatorii sau al unor restricții în politica de creditare. Cred că jucătorii pieței le cunosc și conștientizează ce măsuri ar putea adopta banca centrală dacă în unele momente lucrurile nu ar merge bine.
Republica Moldova se apropie tot mai mult de punctul critic cînd trebuie să ia o decizie referitor la recunoașterea și acceptarea rolului crescînd în lume, dar și în R. Moldova, a monedei euro. Tărăgănarea acestui lucru deja a degenerat în "șanse ratate". Contextul politic și economic creat la moment nu cred că ar putea să împiedice o astfel de decizie.
Barometrul de opinie publică: deja vu sau totuși... schimbare?
Viorel Cibotaru
În vederea sporirii gradului de obiectivitate și credibilitate al sondajului sînt respectate cîteva lucruri: 1) programul este supervizat de un grup de experți independenți cu renume care elaborează chestionarele și validează conținutul acestor cercetări sociologice; 2) corectitudinea rezultatelor sondajelor, realizate de cele mai credibile instituții sociologice din Moldova, sînt verificate de o altă instituție, ceea ce reduce substanțial prezentarea unor studii eronate sau contrafăcute; 3) fiecare sondaj nou conține, în proporție de 30-40%, aceleași întrebări de ordin general, lucru care permite evidențierea și analiza tendințelor evoluției opiniei publice pe termen lung, în același timp, o atenție deosebită acordîndu-se includerii unor blocuri noi de probleme, care apar în agenda politică, socială sau economică a societății în ansamblu sau care au devenit prioritare în atenția opiniei publice; 4) de fiecare dată realizatorii sondajelor aplică tehnici, metodologii sau abordări noi, avînd în vedere consolidarea capacităților de folosire a rezultatelor cercetărilor opiniei publice în elaborarea politicilor publice.
După lansarea, la 16 noiembrie 2004, a rezultatelor ultimului sondaj, mass-media și analiștii și-au focalizat atenția asupra unui eventual impact imediat, lăsînd, probabil, pentru mai apoi analiza tendințelor din opinia publică sau a schimbărilor de profunzime. Or anume aceste schimbări ar putea trezi un interes aparte, avînd în vedere atît perspectiva alegerilor parlamentare din 2005 din Republica Moldova, cît și recentele evenimente electorale din Ucraina, România, dar și Federația Rusă, Statele Unite ale Americii, Belarus sau Georgia.
Sondajele realizate în cadrul Barometrului de opinie publică pe eșantioane naționale reprezentative demonstrează atitudinea cetățenilor față de direcția dezvoltării țării. Începînd cu februarie 1998, opiniile referitor la această chestiune au oscilat (Fig. 1). În anii 1998-2000, ponderea cetățenilor care considerau că Republica Moldova urmează o cale greșită a crescut de la 52% pînă la 82% și a scăzut în anul 2002 pînă la 46%.
Figura 1. Atitudinile privind calea de dezvoltare a țării (1998-2004)

În perioada transformărilor sociale majore, în centrul acestora se află valorile individuale, strîns legate de valorile sociale. Schimbările din domeniul cultural și spiritual, deci și transformările valorilor sînt generate de schimbările care se produc în domenii precum administrația publică, economia, progresul tehnologic sau politica. În acest sens, sînt foarte concludente cercetările din cadrul programului Barometrul de opinie publică, cercetări consacrate încrederii în instituțiile publice și private. Gradul de încredere față de institutele statului reflectă susținerea realizării programelor interne, determinînd gradul de stabilitate politică din societate, precum și gradul de dezvoltare a democrației în țară. Încrederea în diferiți subiecți ai puterii de stat (guvern, parlament, președinte), de regulă, depinde de situația social-politică și de arta manipulării opiniei publice.
Spre exemplu, în 1998, cercetarea a avut loc în luna martie, chiar în anul alegerilor parlamentare și atunci încrederea față de Președinte era de 57%, față de Guvern de 30% și considerabil mai mică față de Parlament de 16%. Situația s-a schimbat considerabil în 2001, în preajma alegerilor parlamentare, încrederea față de Președinte fiind de doar 15%, față de Guvern - 19%, față de Parlament de 10%. Fig. 2 arată cum a evoluat situația după anul 2001.
Figura 2. Încrederea în instituții de stat (2001-2004)

În 2004, dintre instituțiile de stat, de cea mai mare încredere se bucură Președintele țării (56%) și primăriile (54%), ambele înregistrând o creștere cu 6% față de mai 2004. Tot în creștere față de mai 2004 este și încrederea față de mass-media, 62% au oarecare sau foarte multă încredere (a crescut cu 15%). Dar cea mai mare rată de încredere, în toți acești ani (1998-2004), oamenii o acordă Bisericii (Fig. 3).
Figura 3. Încrederea în instituțiile societății civile (2001-2004)

În condițiile unor schimbări rapide și fundamentale ale mediului social, politic, economic și legislativ din Republica Moldova după proclamarea independenței, se observă un proces de reorientare a atitudinilor și valorilor populației. Acest lucru se manifestă în schimbarea viziunilor, stilului de viață, normelor și modului de comportament. În acest proces nu numai tinerii, ci și oamenii de vîrstă medie și înaintată încep a asimila "noi valori", inclusiv datorită influenței mass-media, publicității îndreptate spre propagarea valorilor "societății de consum" care vin din Occident. Aceste schimbări se manifestă în toate sferele vieții. În prezent, 52% din populație nu sînt mulțumiți de situația economică actuală a republicii. Este interesant că diferite categorii de respondenți văd soluțiile de îmbunătățire a situației social-economice în mod diferit. În general, 38% consideră că acest lucru ar putea fi obținut printr-o mai bună funcționare a legilor, prin dezvoltarea întreprinderilor industriale - 36%, prin combaterea criminalității - 35%. Persoanele din mediul rural consideră că soluția ar putea consta în sprijinirea micului întreprinzător din sectorul agrar - 38%. În același timp, 21% din tinerii cu vîrsta între 18-29 de ani consideră că soluția este schimbarea conducerii țării.
În altă ordine de idei, ținînd cont de contextul preelectoral, ultimul sondaj a arătat că nivelul de interes față de politică este în creștere cu 10% față de luna mai 2004. Astfel, 28% dintre cei chestionați declară că politica îi interesează mult sau foarte mult. În acest sens, un interes mai ridicat se înregistrează în rîndul persoanelor din categoria de vîrstă 45-59 ani (pe 32% dintre acestea le interesează politica mult sau foarte mult) și a celor din mediul urban - 31%.
Cît privește încrederea în personalități politice, față de mai 2004 sau față de aceeași perioadă a anului 2003, există o creștere în cazul unuia din liderii Blocului "Moldova Democrată" (BMD) - Dumitru Braghiș (21% au o oarecare sau foarte multă încredere, față de 19% în 2003 și față de 12% mai 2004); liderul Partidului Democrat din Moldova (PDM), Dumitru Diacov (11% în prezent, față de 9% în 2003 și față de 5% în mai 2004); unul din liderii Partidului Social-Democrat din Moldova (PSDM), Oazu Nantoi (în prezent 19%, față de 14% în 2003 și față de13% în mai 2004); președintele Parlamentului, Eugenia Ostapciuc (în prezent 30%, față de 26% în 2003 și față 23% în mai 2004); liderul Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD), Iurie Roșca (în prezent 17%, față de 14% în 2003 și față 10% în mai 2004); liderul Partidului Social Liberal (PSL), Oleg Serebrian (în prezent 14%, față de 9% în 2003 și față 8% în mai 2004). Doar pentru Vasile Tarlev se poate vorbi despre o diminuare a nivelului de încredere (33% în prezent, față de 44% în 2003 și față de 43% în mai 2004). Vladimir Voronin rămîne constant personalitatea cu cel mai ridicat nivel de încredere acordat de populație - 59%.
Dacă duminica viitoare s-ar organiza alegeri pentru Parlamentul Republicii Moldova, 62% dintre cei care au exprimat o opțiune electorală au declarat că vor vota cu Partidul Comuniștilor (PC). Persoanele care au declarat că intenționează să voteze acest partid sînt mai degrabă persoane cu vîrsta de peste 45 de ani, persoane cu un nivel de trai scăzut sau mediu, persoane cu studii medii incomplete.
Este interesant că majoritatea de 86% consideră că Președintele Republicii Moldova ar trebui ales de toți cetățenii Republicii Moldova, 35% considerînd că după alegerile din 2005 Vladimir Voronin are cele mai mari șanse să fie desemnat ca Președinte.
Este de remarcat și faptul că ultimul Barometru de opinie publică face o investigare mai profundă a grupurilor celor "indeciși", precum și a motivelor rezervelor cetățenilor față de exprimarea simpatiilor politice. Tot mai mulți respondenți își rezervă dreptul de a lua decizia de a vota pentru un concurent electoral în perioada desfășurării campaniei electorale sau chiar în ajunul alegerilor. De aici rezultă și interesul deosebit față de sursele de informare care influențează dramatic opțiunea de vot.
PCRM și PPCD au cel mai constant grup de simpatizanți și potențiali alegători. Capacitatea de atragere a unor noi simpatizanți din rîndul celor "indeciși" sînt mai reduse pentru aceste formațiuni, estimîndu-se la circa 25% din cei indeciși. În același timp, Blocul "Moldova Democrată" ar putea atrage de partea sa pînă la 50% din categoria celor indeciși.
Deși mai mulți analiști au înclinat spre o interpretare "deterministă" a opțiunilor electorale, recentul sondaj oferă un cîmp vast pentru pronosticurile legate de alegerile din 2005. În primul rînd, este clar că o influență cardinală o va avea atmosfera generală a procesului electoral și respectarea "regulilor de joc". Un exemplu elocvent este situația din Ucraina, unde populația nu mai acceptă compromisurile în abateri de la normele democratice. În al doilea rînd, devine tot mai evident decalajul dintre așteptările electoratului care modulează mesajele electorale ale concurenților electorali și capacitatea ulterioară a acestora de a-și onora promisiunile. În al treilea rînd, deocamdată, nu poate fi estimat impactul influenței factorul extern asupra viitoarelor alegeri din Republica Moldova. În al patrulea rînd, se observă tot mai pronunțat diferențele "sezoniere" din opțiunile și atitudinile respondenților. Rezultatele sondajelor de opinie realizate în Republica Moldova atestă o dependență de fluxurile și afluxurile migraționale. De aceea, rezultatele alegerilor pot depinde semnificativ de perioada desfășurării scrutinului.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |