ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20041216/index.shtml


e-journal, an. II, nr. 43, 29 noiembrie - 12 decembrie 2004

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

I. Activitatea instituțiilor publice

1. Parlament

1.1. Acte legislative

Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală pe anul 2005 stabilește că veniturile și cheltuielile din cadrul fondurilor în cauză vor constitui 1 miliard 320 milioane de lei, transferurile de la bugetul de stat vor constitui circa 840 milioane de lei, iar numărul de persoane care vor fi asigurate de la buget va fi de circa 1 milion 260 de mii.

Actul stipulează că prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, calculată în formă de sumă fixă în valoare absolută pentru categoriile respective de plătitori, va fi în mărime de circa 670 lei. În același timp, prima de asigurare obligatorie de asistență medicală, calculată în calitate de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense pentru categoriile respective de plătitori, prevăzute în Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, va fi în mărime de 4% (2% pentru angajator și 2% pentru angajat). În aceeași ordine de idei, pentru neachitarea în termen a contribuțiilor de asigurări obligatorii de asistență medicală, percepute de la plătitori, legea prevede pentru anul 2005 o penalitate în mărime de 0,1% din suma datoriei pentru fiecare zi de întîrziere a plății.

Legea privind modificarea legislației în domeniul combaterii terorismului introduce o serie de amendamente la Legea cu privire la combaterea terorismului, potrivit cărora:

  1. în caz de necesitate, Republica Moldova poate solicita asistența necesară din partea altor state, precum și participa la desfășurarea acțiunilor de eliberare a ostaticilor, în baza tratatelor internaționale la care este parte;
  2. au fost desemnate autoritățile responsabile de combaterea terorismului, între care:

  3. Legea prevede crearea Centrului Antitero al Serviciului de Informații și Securitate - organ abilitat cu dirijarea, coordonarea și realizarea activităților de combatere a terorismului.

Un alt document important aprobat de legislatori este Legea privind unele măsuri pentru transmiterea valorilor mobiliare și cotelor de participare nesolicitate în condițiile Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare.

Întrucît prevederile Legii restructurării întreprinderilor agricole în procesul de privatizare au fost executate doar parțial - o parte din valorile mobiliare rămînînd nesolicitate de beneficiari în termenul stabilit de legislație și trecînd astfel în gestiunea economică a organelor administrației publice locale, fără a se stabili însă dreptul de proprietate asupra lor -, legislatorii au hotărît ca valorile mobiliare și/ sau cotele de participare ale întreprinderii agricole lichidate, transmise în gestiune economică autorității administrației publice locale și nesolicitate de participanții la privatizare în termenele stabilite, să se atribuie participanților la privatizare în conformitate cu decizia comisiei de privatizare, adoptată la momentul lichidării întreprinderii agricole.

Legea mai prevede că Departamentul Privatizării va pune în vînzare valorile mobiliare ale întreprinderilor agricole lichidate, trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale, cu acordul acestora și conform procedurilor stabilite de legislație.

Legea pentru anularea majorărilor de întîrziere și amenzilor prevede că se anulează 100% din majorarea de întîrziere și 50% din amenda contribuabilului care nu va avea restanțe, conform situației din 31 decembrie 2004, nici în sistemul de evidență al Serviciului Fiscal de Stat și nici al Departamentului Vamal.

Scopul declarat al legii este stimularea contribuabililor de a efectua plățile la bugetul consolidat, anulîndu-li-se în schimb majorările de întîrziere și amenzile la toate tipurile de impozite și taxe, stabilite de legislația în vigoare și reflectate în sistemul de evidență al Serviciului Fiscal de Stat și Departamentului Vamal.

La situația din 1 septembrie 2004 restanțele față de bugetul consolidat constituiau circa 3 miliarde de lei dintre care mai mult de jumătate constituie majorări de întîrziere și amenzi. S-a apreciat astfel că în cazul achitării sumelor datoriilor la buget statul va obține mai mult decît în cazul în care va aștepta la nesfîrșit plata datoriilor împreună cu amenzile și majorările de întîrziere.

Cel mai important act legislativ aprobat de Parlament în perioada de referință este Legea pentru aprobarea Strategiei de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS). Strategia în cauză este un document complex ce include strategii de dezvoltare ale diferitelor sectoare orientate spre atingerea obiectivelor generale și priorităților dezvoltării țării pe termen mediu (2005-2007) și într-o perspectivă mai îndelungată. Principale obiective ale acesteia vizează:

  1. asigurarea unei dezvoltări durabile și social orientate;
  2. reintegrarea țării;
  3. integrarea europeană.

Pentru atingerea acestor obiective politica social-economică pe termen mediu urmează a fi direcțională spre asigurarea:

  1. creșterii economice continue;
  2. reducerii sărăciei și inechității, extinderii participării săracilor la dezvoltarea economică;
  3. dezvoltării resurselor umane.

Menținerea unor ritmuri constant înalte ale creșterii economice se presupune a fi însoțită de o îmbunătățire substanțială a componentelor calitative ale dezvoltării - creșterea mărimii absolute și cotei în PIB a investițiilor în capitalul fix, sporirea receptivității economiei față de inovații, creșterea rolului și cotei-părți a ramurilor de producție tehnologic avansate, dezvoltarea accelerată a economiei regionale și a infrastructurii.

Sectoarele prioritare de dinamica și dezvoltarea cărora în cea mai mare măsură va depinde atingerea obiectivelor principale pe termen mediu ale SCERS sînt: sectorul privat; administrația publică; protecția socială; ocrotirea sănătății și educația; infrastructura; dezvoltarea regională și mediul ambiant.

O parte din costul acțiunilor planificate urmează a fi acoperit din contul mijloacelor bugetului public, în timp ce altă parte - din contul granturilor și asistenței tehnice oferite de donatorii externi.

Legea pentru aprobarea SCERS stipulează că Guvernul, în termen de o lună de la intrarea în vigoare a acesteia, va ajusta programele de dezvoltare economică și socială și planurile de acțiuni în vigoare la obiectivele, prioritățile și politicile stabilite în Strategie. Mai mult, Cabinetul de miniștri va trebui, de asemenea, să raporteze în fiecare an Parlamentului mersul procesului de implementare a SCERS.

Legea pentru rectificarea bugetului de stat pentru anul 2004 prevede majorarea alocațiilor bugetare pentru Agenția de Stat pentru Silvicultură "Moldsilva" cu 4,5 milioane de lei. Aceste surse vor fi destinate efectuării lucrărilor de regenerare și extindere a fondului forestier.

Prin Legea cu privire la serviciul de curieri speciali au fost stabilite cadrul juridic, principiile de activitate, atribuțiile, obligațiile și drepturile Serviciului de stat de curieri speciali, modul de control și supraveghere asupra activității acestuia.

Serviciul de stat de curieri speciali este definit drept parte componentă a forțelor și mijloacelor de asigurare a securității țării și reprezintă un organ independent cu destinație specială al puterii executive a statului, menit să asigure păstrarea, expedierea și distribuirea operativă a corespondenței oficiale a țării.

În lege au fost incluse prevederi referitoare la efectivul și mijloacele Serviciului, protecția socială și juridică a angajaților - echivalate cu cele stabilite de legislație pentru colaboratorii Ministerului Afacerilor Interne.

(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).


2. Guvern

2.1. Remanieri

La 8 decembrie a.c., Pantelei Tîltu, ex-director al Cancelariei de Stat, a fost numit în funcția de șef al Aparatului Guvernului. În context, este de amintit că, la inițiativa șefului statului, Parlamentul a decis de curînd reorganizarea Cancelariei de Stat în Aparat al Guvernului.

2.2. Hotărîri


II. Politici economice

1. "Stabilitatea" pieței valutare interne

Piața valutară internă a avut în luna noiembrie "o evoluție stabilă", leul a înregistrat în această perioadă o depreciere nesemnificativă de 0,17% în raport cu dolarul SUA. Cursul de schimb valutar a variat de la 12,4625 pînă la 12,4841 lei pentru 1 dolar SUA. Într-un comunicat de presă al BNM se spune că în perioada similară din anii precedenți, cu excepția anului 2003, moneda națională a avut aceeași tendință de depreciere ușoară. Însă în noiembrie 2003 leul s-a apreciat cu 1%, de la 13,4257 pînă la 13,2910 lei pentru 1 dolar SUA.

Unul din factorii ce au influențat cotațiile leului față de dolar în luna trecută a fost majorarea consumului de resurse energetice și, ca urmare, a importurilor pentru perioada rece a anului. Totodată, creșterea cererii de valută străină pe piața internă a fost atenuată de oferta sporită de valută determinată de majorarea transferurilor de peste hotare. În condițiile unui flux semnificativ de valută străină din exterior, Banca Națională a continuat intervențiile pe piața valutară, în scopul neadmiterii fluctuațiilor excesive ale cursului de schimb. Astfel, în noiembrie 2004 au fost procurate 22,9 milioane USD.

Cursul de schimb al leului moldovenesc față de dolarul SUA este influențat la modul direct de valoarea tranzacțiilor în valută pe piața internă. Cît privește cursul de schimb față de euro, acesta, la fel ca și față de alte valute, se calculează prin cross-cursul față de dolarul SUA cotat pe piața internațională. Astfel, deprecierea în luna noiembrie 2004 a cursului monedei naționale față de euro de la 15,8965 lei/ 1 euro pînă la 16,5471 lei/ 1 euro (sau cu 4,09 %) a fost cauzată de aprecierea euro față de dolarul SUA pe piața internațională.

Potrivit experților în finanțe, cu cît cursul dolar/ leu este mai mic, cu atît exporturile moldovenești sînt mai scumpe, iar clienții străini încep să întoarcă spatele produselor "made in Moldova" pentru a se orienta spre produse mai ieftine. Aprecierea leului este un adevărat șoc pentru exportatori. Mărfurile de producție autohtonă se vor dovedi a fi mai scumpe în comparație cu cele din străinătate. În final, aceasta va duce la diminuarea exporturilor și la creșterea importurilor, ori a exportului net (încasărilor nete din export) și la creșterea cursului de schimb.

Impactul va fi și mai mare dacă creșterea puterii leului se va dovedi o tendință de durată. Cu toate acestea, ieftinirea importurilor nu va fi simțită la buzunar de populație. Însă, deși cursul leului se apreciază, preturile la bunurile din import nu scad. Din contra, avem pusee inflaționiste cum este cazul pieței imobiliare. Preturile apartamentelor și caselor, exprimate în euro sau dolari, au crescut cu 25% în ultimul an.

Cine cîștigă dintr-un leu mai puternic:

Cine pierde dintr-un leu mai puternic:

2. Rezervele valutare ale BNM au depășit 400 milioane de dolari

Activele oficiale de rezervă ale Băncii Naționale au constituit, la sfîrșitul lunii noiembrie, 405,9 milioane USD, fiind cel mai înalt nivel înregistrat de la introducerea în circulație, la 29 noiembrie 1993, a leului moldovenesc. La 31 decembrie 2003 rezervele valutare au fost estimate la 302,2 milioane USD.

În condițiile unei oferte semnificative de valută pe piața valutară internă, generată în mare parte de transferurile efectuate de rezidenții Republicii Moldova aflați la muncă în afara țării, Banca Națională a cumpărat peste 240 milioane USD, totodată aceasta a avut de rambursat credite primite de la Fondul Monetar Internațional, iar în mai a acordat Guvernului un împrumut în lei moldovenești echivalent cu circa 50 milioane USD pentru răscumpărarea cambiilor de la concernul rus "Gazprom".

BNM a reușit să restabilească rezervele valutare la cota dinaintea crizei financiare ruse din anul 1998 care a afectat întreaga regiune, inclusiv Republica Moldova și a condus la micșorarea rezervelor valutare, de circa 2,5 ori, pînă la nivelul de 143 milioane USD. Potrivit analiștilor economici independenți, probabil că BNM încearcă să-și refacă un stoc considerat normal de rezerve valutare cu scopul ca Moldova să aibă mai multă credibilitate (să-și refacă imaginea) atît pe piețele internaționale de capital, cît și în fața finanțatorilor externi.

3. Inflația întrece prognozele pentru acest an

Potrivit ultimului raport lunar al Departamentului Statistică și Sociologie (DSS), rata inflației în Republica Moldova a constituit în luna noiembrie 1,8%, iar rata cumulativă, pentru cele 11 luni ale anului curent, a fost de 10,7%, în timp ce bugetului de stat pentru 2004 a fost construit pe o inflație de 9%.

În noiembrie indicele prețului de consum (IPC) la produsele alimentare a crescut față de luna precedentă cu 2,4%, la produsele nealimentare - în medie cu 1,3%, iar tarifele pentru servicii s-au majorat cu 1,1%. Cele mai mari majorări de prețuri au fost înregistrate pe parcursul lunii trecute la ouă, cu 23,7%, legumele s-au scumpit cu 13%, iar produsele lactate au fost mai scumpe decît în octombrie cu 6,4%. Din principalele produsele nealimentare care sînt incluse în calcularea IPC cel mai mult s-a scumpit combustibilul - cu 2,4% și produsele petroliere - cu 2,7%. În același timp, s-au majorat și tarifele la transportul auto interurban cu 14,9%, după ce în octombrie aceleași tarife au fost majorate cu 17,3%.

Obiectivul pragului de inflație anuală de 9% nu se va îndeplini decît "dacă se vor măslui cifrele oficiale", spun experții economici. Însă oficialii sînt calmi și nu vad nici o influență negativă a creșterilor succesive de prețuri la toate categoriile de produse. Creșterea prețurilor la produsele alimentare a fost principalul factor al creșterii IPC. Specialiștii nu exclud o eventuală creștere a prețurilor pentru 2005 care ar putea fi provocată și de reducerea nivelului de impozitare a veniturilor atît pentru persoanele fizice, cît și pentru cele juridice.

De regulă, guvernele sînt tentate să-și ridice ratingul înaintea alegerilor (avînd în vedere faptul că Moldova de facto se află într-o campanie electorală) prin diminuarea impozitelor și majorarea cheltuielilor pentru sfera socială, generînd astfel creșterea consumului intern care va atrage după sine creșterea inflației, iar în cele din urmă consecințele acestor măsuri vor duce la creșterea datoriei publice interne și a deficitului bugetar.


III. Problema transnistreană

Cea de-a 12-a reuniune ministerială a OSCE, care s-a desfășurat la 6-7 decembrie la Sofia, nu a adoptat un document final din cauza lipsei de consens politic între statele membre în problemele abordate.

Potrivit "Radio Europa Liberă", care a făcut referință la surse din cadrul OSCE, Federația Rusă și Belarus au blocat adoptarea declarației finale din cauză că proiectul acesteia reitera obligația Rusiei de a-și respecta angajamentele asumate în 1999 la Istanbul privind retragerea trupelor și munițiilor din Georgia și Republica Moldova, precum și a dezacordului acestor două state cu prevederile din proiect care se refereau la situația din Ucraina.

Situația din Ucraina, reglementarea conflictelor "înghețate" din fostul spațiu sovietic și ratificarea Tratatului adaptat cu privire la forțele convenționale în Europa (FCE) au constituit subiectele principale ale reuniunii OSCE, subiecte care au provocat mai multe disensiuni între Federația Rusă și majoritatea statelor membre ale OSCE.

Astfel, ministrul olandez de Externe, Bernard Bot, reprezentant al președinției olandeze a UE, a declarat, citat de "BASA-press", că retragerea trupelor și munițiilor rusești din Georgia și Republica Moldova reprezintă elementul-cheie în procesul de soluționare a conflictelor înghețate din aceste două state, poziție susținută de majoritatea miniștrilor care au luat cuvîntul, inclusiv Secretarul de Stat al SUA, Colin Powell.

Powell a invocat necesitatea unui nou impuls din partea OSCE în vederea reglementării conflictelor care mai rămîn înghețate la 15 ani de la încheierea războiului rece. În același timp, Powell a declarat că, deși SUA vor sprijini în continuare ratificarea Tratatului adaptat FCE, acest lucru nu se va întîmpla atîta timp cît Rusia nu-și va îndeplini angajamentele asumate la Istanbul.

În acest context, ministrul de Externe de la Chișinău, Andrei Stratan, a declarat în cadrul reuniunii că "prezența trupelor străine pe teritoriul Moldovei este ilegală, deoarece contravine Constituției statului nostru, normelor și principiilor internaționale". Stratan a subliniat că prezența militară rusă constituie un factor care "influențează" asupra procesului de reglementare transnistreană, acuzînd forțele militare ruse de sprijin acordat regimului separatist din regiune și insistînd asupra condiționării ratificării Tratatului FCE prin îndeplinirea angajamentelor de la Istanbul.

Pe de altă parte, Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe, a chemat OSCE să renunțe la "manevrele politice în jurul problemei transnistrene". Lavrov s-a pronunțat pentru menținerea actualului format de negocieri și a declarat că tensiunile actuale dintre cele două părți se datorează în mare parte șansei ratate anul trecut de reglementare a conflictului (Memorandumul Kozak - n.n.). În plus, în declarația finală a Federației Ruse se declară nelegitimă condiționarea ratificării Tratatului FCE prin îndeplinirea angajamentelor de la Istanbul, pe care Rusia le-ar fi îndeplinit și va continua să le îndeplinească atunci cînd vor exista "condițiile favorabile".

Lavrov a fost la fel de categoric și cu referire la semnarea Declarației de Stabilitate și Securitate pentru Republica Moldova (DSSRM), inițiativă propusă de către Președintele Vladimir Voronin vara trecută SUA, UE, României, Federației Ruse și Ucrainei și care a fost sprijinită doar de primele trei. Declarația urma să fie semnată în cadrul Summit-ului OSCE, însă chiar în ajunul acestuia Federația Rusă și-a declarat refuzul de a sprijini proiectul de declarație în redacția actuală, care ar fi fost pregătită cu participarea SUA și UE fără a lua în considerație propunerile Rusiei.

Lavrov a confirmat poziția exprimată anterior de Rusia, subliniind că "ultimele variații pe subiectul declarației... inițiate din exterior și într-o atmosferă secretă de neînțeles este o încercare de a lipsi de conținut elementele de bază ale reglementării transnistrene și de a exclude din proces una din părți".

În cele din urmă, proiectul de Declarație nu a fost semnat în cadrul reuniunii OSCE de la Sofia, fapt care, potrivit Șefului Misiunii OSCE de la Chișinău, William Hill, reflectă divergențele dintre statele cărora li s-a propus semnarea acesteia, dar nu anulează actualitatea documentului. Oficialitățile de la Chișinău nu s-au pronunțat deocamdată cu privire la soarta de mai departe a proiectului.


IV. Relații externe

1. Reuniunea a 7-a a Comitetului Parlamentar de Cooperare RM-UE

La 30 noiembrie 2004, la Bruxelles, a avut loc cea de-a 7-a reuniune a Comitetului Parlamentar de Cooperare RM-UE (CPC RM-UE), organism instituționalizat prin Acordul de Parteneriat și Cooperare (APC) și care supraveghează implementarea acestui document. În cadrul reuniunii a fost abordat un șir de subiecte care vizează evoluția raporturilor dintre cele două părți în contextul noii politici de vecinătate a UE, programele de asistență financiară și tehnică pentru Moldova, procesul de soluționare a diferendului transnistrean, problemele economice și sociale cu care se confruntă în prezent Moldova, procesul democratic și viitoarele alegeri parlamentare din Moldova.

Printre principalele recomandări făcute de CPC RM-UE la finalul reuniunii se numără implementarea deplină a APC; îmbunătățirea climatului investițional; desfășurarea alegerilor parlamentare din 2005 în conformitate cu standardele europene; urgentarea deschiderii reprezentanței Comisiei Europene la Chișinău, recomandare avansată de partea moldovenească încă în cadrul primei întruniri a acestui organism din 7-8 octombrie 1998, de la Strasbourg, și cea adresată Consiliului European privind desemnarea unui reprezentant special în Moldova în vederea facilitării proceselor de soluționare a conflictului transnistrean și de integrare europeană a Republicii Moldova.

2. Planul de Acțiuni RM-UE

Comisia Europeană a aprobat, la 9 decembrie curent, în contextul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), Planul de Acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană ( - 144Kb), pe lîngă alte 6 planuri similare pentru Autoritatea Palestiniană, Iordan, Israel, Maroc, Tunisia și Ucraina. Potrivit declarațiilor Comisarului pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-Waldner, de la conferința de presă de lansare a primelor 7 planuri de acțiuni, aceste documente vor fi propuse Consiliului UE și altor consilii de asociere sau cooperare relevante pentru aprobare.

Potrivit documentului care urmează a fi semnat cu partea moldovenească, Republica Moldova este invitată să-și intensifice relațiile sale politice, economice, culturale și de securitate cu UE; să-și îmbunătățească cooperarea transfrontalieră și să-și "împartă responsabilitatea" în ceea ce privește prevenirea și soluționarea conflictelor. În context, unul din obiectivele-cheie ale acestui plan îl constituie oferirea suportului în vederea identificării unei soluții viabile pentru depășirea conflictului transnistrean. Astfel, documentul prevede participarea constructivă a Moldovei la procesul de negocieri, cooperarea efectivă dintre UE și Republica Moldova în procesul de reglementare transnistreană, inclusiv în vederea intensificării dialogului politic dintre UE și Moldova în această problemă, un sprijin mai mare din partea UE pentru OSCE și mediatori, colaborarea cu Ucraina în vederea instituirii unui control eficient al segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene etc.

Gradul relațiilor dintre cele două părți va depinde de felul în care Moldova va ști să respecte "valorile comune", precum și de capacitatea acesteia de a implementa prevederile prioritare din acest document. Planul de Acțiuni RM-UE urmează a fi implementat pe parcursul a trei ani, acesta fiind conceput drept prima etapă în procesul articulării viitoarelor politici europene de vecinătate în raport cu Moldova. Implementarea documentului respectiv va facilita realizarea prevederilor APC, care rămîne încă a servi drept bază juridică pentru relațiile dintre părți, și va încuraja și susține totodată eforturile Republicii Moldova de integrare în structurile socioeconomice ale UE.

Al doilea șir de state care va fi integrat în PEV include: Armenia, Azerbaidjan, Egipt, Georgia și Liban.


V. Studii, analize, comentarii

Congresul al V-lea al Partidului Comuniștilor
Igor Boțan

La 11 decembrie a.c. și-a desfășurat lucrările cel de al V-lea Congres al Partidului Comuniștilor (PC) din Republica Moldova. O particularitate distinctă a acestui eveniment a fost că pregătirile pentru el au fost, practic, ținute în secret. Și anterior informațiile despre forurile partidului de guvernămînt erau destul de lapidare. Faptul că PC își camuflează tot mai sîrguincios activitățile a ieșit la iveală acum două luni. Astfel, PC a evitat să informeze opinia publică și proprii membri despre lucrările plenarei Uniunii Partidelor Comuniste din fosta URSS (UPC-PCUS), la care urma să participe în octombrie a.c. și delegația PC din RM. Un alt exemplu uimitor a fost că PC a evitat să publice discursurile liderilor săi din cadrul mitingului organizat la 7 noiembrie a.c. cu ocazia aniversării revoluției comuniste din octombrie, alocuțiuni în cadrul cărora liderii și-au reconfirmat fidelitatea față de marxism-leninism.

Comportamentul respectiv a fost specific și pregătirilor pentru cel de al V-lea Congres. Proiectele de documente (programul politic și statutul modificate), precum și locul desfășurării congresului nu au fost făcute publice pînă în ziua congresului. Accesul mass-media a fost extrem de limitat, fiind admisă preponderent presa de stat și cea afiliată partidului de guvernămînt. Secretomania s-a extins pînă la limita care a făcut ca ediția organului de presă al PC, ziarul "Comunistul", ce urma să apară chiar în ajunul congresului și care conținea un minimum de informație privind agenda și locul desfășurării acestuia, nu a fost distribuită beneficiarilor ca de obicei, ci abia peste două zile după consumarea evenimentului.

Nici deciziile plenarei Comitetului Central din 7 decembrie a.c. care a confirmat agenda congresului nu au fost mediatizate. De aceea, cei interesați au trebuit să caute deciziile plenarei Comitetului Central al PC din 15 mai a.c, cînd fusese fixată data desfășurării congresului și făcută publică și agenda (în conformitate cu statutul PC, agenda congresului se face publică cu cel puțin 3 luni înainte de desfășurarea evenimentului). Agenda cuprindea: a) raportul politic al Comitetului Central; b) raportul Comisiei Centrale de Revizie; c) raportul cu privire la programul PC; d) raportul cu privire la modificările, completările și statutul PC; e) alegerea președintelui PC; f) alegerea Comitetului Central; g) alegerea Comisiei Centrale de Revizie. Plenara din mai a.c. stabilise și norma de reprezentare la congres - un delegat de la 30 de membri de partid.

Care au fost motivele pentru adoptarea unui astfel de comportament, caracteristic mai degrabă unui partid clandestin, care practică conspirația, decît unui partid de guvernămînt care deține majoritatea constituțională în Parlament? Răspunsul poate fi următorul: evitarea unui eventual scandal legat de discuțiile privind evoluțiile din cadrul partidului. Într-adevăr, fluctuațiile ideologice din PC au început imediat după accederea la guvernare în februarie 2001. Un an mai tîrziu, chiar Președintele țării și al partidului de guvernămînt, Vladimir Voronin, a fost citat de către oficiosul "Moldova suverană" din 21 februarie 2002, afirmînd că "eu nu vreau să construiesc în Moldova comunismul și nici socialismul dezvoltat. Ar fi o utopie în timpurile noastre". Aceasta în pofida faptului că statutul și programul politic al PC prevăd tocmai construirea socialismului și a comunismului în baza doctrinei marxist-leniniste. Ulterior, necesitatea modernizării PC fusese discutată la plenara Comitetului Central din mai 2002. În sfîrșit, în cadrul ceremoniei de sărbătorire a celei de a 10-a aniversări de la reînființarea PC din octombrie anul trecut, președintele partidului a încercat să răspundă la întrebările "Cine sînt comuniștii moldoveni de astăzi? În ce constă viitorul lor?". Președintele Voronin afirma atunci că "adevărata forță politică a PC rezidă în forța ideilor, în priceperea de a le argumenta și de a le apăra". El a criticat "radicalii de stînga" care au fost învinuiți de "miopie politică și naivitate". În opinia lui aceștia nu înțeleg că "revenirea la socialism" prin naționalizarea proprietății private este imposibilă, deoarece "în RM subiect al proprietății private a devenit, practic, fiecare cetățean". Și reproșurile referitoare la lipsa din programul politic al PC a tezei cu privire la dictatura proletariatului au fost combătute: "Despre care proletariat, despre care clasă muncitoare se putea vorbi în anii cînd industria republicii a fost, practic, distrusă? Numai niște orbi nu puteau să constate un lucru absolut obiectiv, și anume că, într-un răstimp foarte scurt, la noi însăși noțiunea de clasă muncitoare s-a devalorizat definitiv". Aceste răspunsuri doar i-au convins pe "dogmatici" că liderii PC urmează traiectoria "oportunismului și revizionismului".

Este un fapt că retorica și reperele ideologice ale comunismului au fost substituite cu altele. În prezent, PC vehiculează preponderent un amalgam de idei îndreptate spre "consolidarea statalității" RM și integrarea acesteia în Uniunea Europeană, deși statutul și programul politic prevăd în mod expres "constituirea pe principii noi a Uniunii frățești a popoarelor din CSI". Adevăratul pivot ideologic al PC a devenit "moldovenismul", iar principalele eforturi sînt îndreptate spre demonstrarea continuității edificării statului moldovenesc: de la marii înaintași, în special domnitorul Ștefan cel Mare, pînă la actualul Președinte al RM, Vladimir Voronin. Rolul principalului liant dintre verigile istorice pare să-i fie atribuit creștinismului ortodox. Astfel, Ștefan cel Mare construia lăcașe sfinte, iar actualii guvernanți le repară sub obiectivele camerelor de luat vederi ale televiziunii naționale. Fără îndoială, cetățenii RM au observat nenumărate fațete ale metamorfozelor PC, cel mai înduioșător exemplu fiind mediatizarea de către televiziunea națională a organizării de către fracțiunea parlamentară comunistă a unui subotnik la Mănăstirea Căpriana, unde doamnele curățau geamurile, iar domnii deputați comuniști săpau șanțuri pentru comunicații. Mesajul a fost cît se poate de accesibil: așa se asigură continuitatea istorică și se "construiesc comunicațiile strategice" pentru unirea ateilor și crendincioșilor în jurul partidului de guvernămînt.

Congresul al V-lea urma doar să fixeze în documentele de partid "schimbarea la față", lucru ce comporta anumite riscuri. Aceasta fiindcă vreun delegat, adept al "purității ideilor", ar fi putut face referință la statutul formațiunii, în conformitate cu care pentru acțiuni ce vin în contradicție cu programul și statutul PC, membrii acestui pot fi pedepsiți sau chiar dați afară din partid. Analiștii și observatorii locali consideră că pentru evitarea unor surprize legate de eventuala principialitate a unor membri de partid, cu cîteva luni înaintea congresului au fost organizate adunări ale membrilor structurilor teritoriale în cadrul cărora au fost schimbați masiv liderii teritoriali, fiind înlocuiți cu alții flexibili la oscilațiile ideologice, iar pregătirile pentru congres au fost ținute în secret.

În situația în care liderii PC, pe de o parte, reclamă necesitatea modernizării formațiunii, iar, pe de altă parte, nu doresc să renunțe la denumirea, simbolurile și idolii PC, pe care le-ar fi putut recupera extrem de rapid potențialii concurenți din "opoziția de stînga", probabil, s-a decis adoptarea unui comportament care ar atenua efectele unor eventuale discuții pe marginea discrepanței dintre prevederile documentelor de partid și faptele liderilor acestuia, dintre aspirațiile de viitor și simbolurile învechite, inadecvate noilor aspirații, dar aducătoare încă de profit electoral într-o țară bîntuită de sărăcie. În acest sens, este curios că reprezentanții blocului politic Uniunea Cetățenilor "Patria-Rodina" (UCPR), constituit din două partide socialiste înregistrate la Ministerul Justiției și din cîteva formațiuni de orientare comunistă neînregistrate, s-au văzut nevoiți să ceară autorităților municipale permisiunea de a organiza mitinguri în cîteva locuri din preajma unor edificii unde s-ar fi putut desfășura forul PC. Scopul manifestărilor reprezentanților UCPR a fost apelarea la conștiința celor 641 de delegați la Congresul al V-lea al PC pentru a-i determina să se opună liniei promovate de liderii PC.

Manevrele politice ale PC pot fi înțelese. Totuși este uluitor faptul că partidul de guvernămînt care și-a supus, practic, cele mai importante mijloace media din RM a ținut cetățenii mai multe zile în necunoaștere a deciziilor congresului sau chiar au fost dezinformați. Spre exemplu, agenția "Novosti-Moldova", care poartă pe frontispiciu drapelul cu stema de stat a RM, a anunțat că după congres a avut loc plenara Comitetului Central care l-a reales în calitate de președinte al partidului pe Vladimir Voronin. Acest lucru contravine prevederilor statutului, care stabilește că doar congresul poate alege președintele, informația respectivă putînd însemna că au fost adoptate modificările statutului. Patru zile mai tîrziu, comentarea lucrărilor congresului de către presa de stat, care a avut acces la eveniment, a lăsat fără un răspuns clar întrebarea legată de modificările programului și statutului. Spre exemplu, oficiosul "Moldova suverană" a comunicat că "congresul a adoptat cîteva modificări la statut pentru a moderniza organismul partinic și l-a reales în funcție de președinte al PC pe Vladimir Voronin", însă nici nu a pomenit despre modificarea programului politic. Pe de altă parte, un alt ziar guvernamental "Nezavisimaia Moldova" a procedat invers, subliniind că "Victor Stepaniuc le-a comunicat delegaților la congres despre activitatea comisiei speciale privind elaborarea noii redacții a programului PC". În pofida faptului că studierea și elaborarea problemei nu a fost încă terminată, Comitetul Central a decis să facă publică în cadrul congresului atitudinea PC față de principiile de bază referitoare la construcția statală, renașterea social-economică și spirituală a țării. Neabdicînd de la ideile și scopurile precedente, astăzi partidul demonstrează noi abordări. Astfel, este recunoscut drept incontestabil dreptul țăranilor de a dispune de pămîntul aflat în proprietatea lor privată. Partidul pledează pentru asigurarea dezvoltării culturii naționale moldovenești, studierea largă a limbii și istoriei moldovenești. A fost subliniat că aceste și alte principii vor fi puse la baza programului reînnoit al PC". Presă a mai comunicat că textele documentelor de partid modificate vor fi date publicității mai tîrziu, iar adoptarea lor va avea loc după alegerile parlamentare din primăvara anului viitor. Lucru realizabil doar la un alt congres.

În aceste circumstanțe, se poate concluziona că partidul de guvernămînt a ezitat sau s-a temut să-și modifice programul politic în ajunul alegerilor, ceea ce înseamnă că prevederile programului politic și ale programului electoral vor fi într-o vădită contradicție. Care a fost sensul convocării congresului dacă nu au fost adoptate modificările la principalele documente de partid? Răspunsul poate fi doar unul - scopul primordial a constat în remanierea organelor de conducere ale partidului. În primul rînd, componența reînnoită a organelor de conducere va putea promova mai activ modificarea documentelor de partid. În acest sens, este sugestivă afirmația președintelui Voronin din cadrul congresului: "a fost o greșeală a majorității parlamentare de a-l alege în funcția de lider al fracțiunii pe secretarul executiv al Comitetului Central. Aceste două funcții nu pot fi îndeplinite de aceeași persoană, oricît de eficientă ar fi aceasta". Evident, este vorba despre exprimarea insatisfacției față de activitatea lui Victor Stepaniuc, care a avut sarcina "revizuirii arsenalului ideologic al PC, aducerea acestuia în conformitate cu realitățile moderne". În al doilea rînd, anume noua componență a organelor de conducere a PC va fi cea care va accepta lista de candidați ai PC pentru viitorul scrutin parlamentar. După un eventual succes la viitoarele alegeri modificarea documentelor de partid nu va întîmpina nici un fel de obstacole. Pe de altă parte, un eventual eșec ar putea fi explicat prin opunerea "dogmaticilor" de a modifica programul partidului, răspunzînd astfel sfidărilor moderne. În aceste circumstanțe ne putem aștepta la reacții de răspuns ale camarazilor de partid debarcați.

Precum era de așteptat, presa admisă la congres a comentat cu precădere raportul președintelui Voronin, care, ca de obicei, s-a referit la moștenirea grea lăsată de guvernările precedente și la succesele actualei guvernări. El a stabilit jaloanele eventualului program politic reînnoit, acestea se vor regăsi, probabil, în programul electoral și se vor referi la: consolidarea suveranității și independenței RM, caracterul polietnic al poporului RM, ridicarea calității vieții, combaterea corupției, integrarea în UE etc., lucruri reiterate de nenumărate ori.

Ceea ce a devenit evident este că pînă la anunțata modernizare a PC mai e mult. Nu încape îndoială că înseși încercările de modernizare a PC reprezintă un lucru pozitiv. Însă caracterul secret de organizare a congresului, aflat în plină consonanță cu caracterul netransparent de guvernare, cînd proiectele principalelor documente, precum Concepția de integrare a RM în UE, Declarația de Stabilitate și Securitate pentru RM etc. nu sînt accesibile pentru cetățeni nici înainte și nici după consumarea anumitor evenimente de importanță majoră pentru destinul RM, este într-o disonanță absolută cu pretenția de modernizare.

Nu ar trebui să existe nici așteptări exagerate legate de faptul că după accederea PC la guvernare acesta a ajuns să împrumute, practic, cele mai importante idei și lozinci ale opoziției referitoare la: dreptul la proprietate; soluționarea conflictului transnistrean; integrarea europeană; apelarea la valorile creștine etc. Comportamentul liderilor PC vorbește cel mai elocvent despre esența formațiunii. Din acest punct de vedere imaginea PC este departe de una modernă. Spre exemplu, Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD), unul dintre principalii oponenți politici ai PC, și-a organizat ultimul congres la 16 mai a.c. în Piața Marii Adunări Naționale, pentru a demonstra coeziunea aderenților care subscriu la aceleași valori și scopuri, lăsînd pe oricine să audă și să participe la ele. În contrast, partidul de guvernămînt a ascuns pînă în ultimul moment chiar și locul desfășurării congresului. Cît mai are PC pînă se va moderniza, devenind un veritabil partid de stînga european, care să-și convoace congresele fără utilizarea artei conspirației, în spații libere, accesibile pentru cei interesați? Cînd vor putea și membrii PC să asculte rapoartele liderilor lor cu o halbă de bere în mînă, avînd în față chipuri senine, și nu fețe crispate de ură față de dușmani politici?


Rata inflației ne provoacă încă mari dureri de cap
Iurie Gotișan

Pentru a treia oară în 2004, rata lunară a inflației a depășit nivelul de un procent (1,1% - aprilie, 2,2% - octombrie, 1,8% - noiembrie). Am putea să mimăm mirarea și să ne exprimăm temerile că obiectivul de inflație din acest an este extrem de dificil de atins, în condițiile unei creșteri cumulate a prețurilor de 10,7%, în 11 luni.

Dar mai bine am recunoaște că inflamarea inflației nu constituie o surpriză. Cu alte cuvinte, chiar și Banca Națională a declarat pentru FMI și BM la sfîrșitul lunii trecute că Republica Moldova poate rata ținta de inflație de 9%. După care "surse oficiale" au comunicat agențiilor de presă o nouă proiecție: 10%. În același timp, merită de menționat că dacă banca centrală n-ar fi luat decizia să lase moneda națională să se întărească, probabil ca anul 2004 s-ar fi încheiat cu o rată cumulativă a inflației de două ori mai mare decît este actualmente.

Se poate adăuga că atunci cînd apar puseuri de creștere a prețurilor, de regulă, dobînzile se măresc, nu se reduc. Este cît se poate de limpede: cursul în scădere, care echivalează cu importuri mai ieftine, vizează restrîngerea inflației, iar dobînzile se preocupă de micșorarea riscului de intrare a capitalurilor speculative.

Totodată, evoluția evenimentelor de pe piața monetară internă pe parcursul anului 2004, caracterizată prin creșterea prețurilor (implicit a inflației) pe fondul unei aprecieri semnificative a leului, semnalează perpetuarea unor riscuri majore în activitatea Băncii Naționale. Considerăm că aprecierea în termeni reali a cursului de schimb a fost probabil un rezultat firesc al politicii monetare a BNM pe controlul riguros al bazei monetare (M0). Am putea aprecia că, în această perioadă, politica monetară a BNM a fost una de tip dirijistă.

În același timp, și rata medie a dobînzii la depozite a crescut (de la 16,8% la 17,0%), în special, datorită evoluției ascendente a depunerilor în lei ale persoanelor fizice. Însă economisirea nu va putea fi stimulată în lipsa unor rate real pozitive ale dobînzilor, iar încrederea populației în moneda națională va scădea efectiv dacă ratele dobînzilor nominale la depozite nu vor depăși rata inflației.

Experții financiari locali consideră că deprecierea monedei americane va conduce la o creștere economică, însă pericolul inflaționist va duce la înăsprirea politicilor monetare, în principal prin ridicarea dobînzilor, ceea ce va atrage după sine un flux de capitaluri și investiții străine care, la rîndul lor, vor stimula producția și crearea unor noi locuri de muncă.

De ce este atît de important ca inflația să nu se abată prea mult de la obiectivul inițial? Pentru că un derapaj substanțial ne-ar costa puncte bune de credibilitate, ar induce reticență printre investitori și creditori. În condițiile în care nivelul inflației ne situează la coada statelor CSI, orice întîrziere ar fi taxată aspru de comunitatea internațională.

Așa stînd lucrurile, nu trebuie să uităm cum în primăvară autoritățile monetare au spus că, într-un scenariu pesimist, ar opta categoric pentru atingerea țintei de inflație, chiar cu riscul încetinirii creșterii economice. Ele au motivat că sacrificarea parțială a creșterii economice din 2004 ar consolida creșterea de lungă durată, de care Moldova are nevoie pentru recuperarea decalajelor. Din păcate, ceea ce se vede acum este exact pe dos. Vom avea supraperformanță la creșterea economică și subperformanță la inflație.

În fine, a mai rămas un singur aspect de discutat. BNM susține opinia că inflația va scădea la sfîrșitul lui 2004, dar preconizează că procesul de dezinflație se va întrerupe, temporar, la începutul anului viitor, în urma majorării prețurilor energetice naționale și a menținerii cotației barilului de țiței la niveluri ridicate. Acest lucru este posibil, dar, mai degrabă, aprinderea prețurilor la anul va avea legătură cu scumpirea alimentelor.

Ne amintim că în prima și a doua lună de toamnă producătorii de pîine și de carne au fost cu greu convinși să amîne ori să atenueze majorările de preț. Iar ca să fie cît mai convingător, Guvernul a renunțat la importante surse bugetare - a înjumătățit, temporar, taxa vamală la unele produse alimentare. Inevitabil, realitatea va demonstra că măsurile administrative au un impact limitat.

După alegeri nimic nu-i va mai opri pe producători să urce prețurile. Puseul inflaționist va dura cît îi vor ține pe oameni banii primiți de pe urma bunăstării electorale. Și de ce în inflație contează mai mult scumpirea alimentelor decît a energiei? Fiindcă în coșul de la Statistică din 2005, energia va figura cu ponderea redusă din 2003, iar alimentele vor rămîne cu ponderile mari tot de atunci. Pe aceasta schemă, nu benzina ori energia termică amplifică inflația, ci pîinea, carnea și laptele.

Sfîrșitul de an furnizează o imagine pe care politicienii refuză să o vadă: politica monetară și-a atins limitele în efortul de gestionare a economiei. Mai departe, pentru o scădere sănătoasă a inflației și a dobînzilor este nevoie de o reducere semnificativă a arieratelor.


La această ediție au contribuit:


Stimați prieteni, următorul număr al revistei "Guvernare și democrație în Moldova" va apărea la începutul anului 2005.
Vă mulțumim pentru interesul constant al Dvs. manifestat față de publicația noastră și vă urăm Crăciun fericit și la mulți ani.

Cu respect,
Echipa ADEPT


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]