ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20050203/index.shtml


e-journal, an. III, nr. 45, 17-30 ianuarie 2005

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Electorala 2005

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Guvern

1.1. Hotărîri


Președinție

2.1. Întîlnirea cu reprezentanții corpul diplomatic acreditat în Republica Moldova

La 21 ianuarie curent, Vladimir Voronin a avut o întîlnire cu reprezentanții misiunilor diplomatice acreditate la Chișinău. Șeful statului a folosit acest prilej pentru reiterarea integrării europene drept prioritate absolută în politica externă a țării noastre, aceasta fiind, în opinia înaltului demnitar moldovean, calea spre “edificarea statului suveran, integru1 (reîntregit/ unitar sau bazat pe principiile unității și inalienabilității teritoriului s-a avut probabil în vedere — n.n.), democratic și prosper Republica Moldova”.

În context, a fost solicitat sprijinul țărilor reprezentate de către diplomații străini în vederea implementării Planului de Acțiuni Republica Moldova — Uniunea Europeană, aprobat de curînd de Comisia Europeană și de Consiliul pentru Afaceri Generale și Relații Externe din cadrul Consiliului UE. Președintele Voronin a adus la cunoștința diplomaților prezenți la reuniune că Moldova a inițiat procesul de elaborare a Programului Național de Implementare a Planului de Acțiuni RM-UE, precum și realizarea Programului comun Uniunea Europeană — Consiliul Europei privind ajustarea legislației.

Nelipsite din discursul Președintelui au fost și asigurările date că organizarea alegerilor parlamentare din 6 martie curent se va face “în conformitate cu standardele europene în materie, bazate pe corectitudine, pe transparență și pe libertatea alegerii”2. Asigurările respective urmează lansării la 5 iulie 2004 a inițiativei șefului statului “Garanțiile proceselor democratice și libertatea mijloacelor de informare în masă”, trasării în cadrul ședinței de închidere a sesiunii de toamnă-iarnă 2004 a Parlamentului Republicii Moldova a sarcinii privind asigurarea unor alegeri legislative libere și corecte, fără însă a se putea spune astăzi, în toiul campaniei electorale, că standardele internaționale în materie de alegeri sînt totalmente respectate. Concluzia respectivă transpare cu ușurință din primele două rapoarte de monitorizare a procesului electoral3 , efectuate de cîteva organizații membre ale “Coaliției 2005”.

Oprindu-se la cooperarea regională, Președintele Voronin a menționat că aceasta, de rînd cu colaborarea Moldovei în cadrul proceselor de eurointegrare, care nu au “alternativă”, este văzută de “noi în albia înnoirii și modernizării relațiilor noastre de parteneriat cu Federația Rusă și cu CSI”.

Profitînd de ocazie, Vladimir Voronin a anunțat oficial că în anul curent Republica Moldova va deschide 6 noi misiuni diplomatice în: Suedia, Serbia și Muntenegru, Cehia, Lituania, Letonia și Estonia.

Spre finalul discursului înaltul demnitar moldovean a ținut să articuleze “prioritățile majore ale politicii externe ale Republicii Moldova”, între care:

Nici una dintre acestea nu se referă însă în mod explicit la relațiile noastre cu SUA și cu vecinii noștri imediați Ucraina și România, deși față de ultima s-a anunțat în aceeași zi (!), cu ocazia vizitei oficiale în Moldova a Președintelui României, Traian Băsescu, o reconsiderare spectaculoasă de optică în planul relațiilor bilaterale, menită să dea început unui “nou capitol” în raporturile dintre Chișinău și București. Dincolo de așezarea UE, al cărei membru aspirăm să devenim, în aceeași “oală” cu OSCE, ONU, Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, GUUAM, CSI, structuri la care sîntem deja parte, creează confuzie însăși sintagma “eficientizarea activității în /…/ UE”. Este doar un fel de-a spune?


1 Integru - cinstit, onest, corect; incoruptibil, DEX al limbii române, ediția a II-a, Ed. Univers enciclopedic, București 1996, p. 497.

2 Discursul Președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, cu ocazia întîlnirii cu Corpul diplomatic acreditat în Republica Moldova (21 ianuarie 2005), Moldova suverană nr.11-12 (20648-20649), 25 ianuarie 2005, p. 5;
http://www.interlic.md/interviu.php?group=1026924845&id=1106565222&lang.

3 http://www.alegeri2005.md/monitoring.


Politici economice

1. Prețuri

Prețul de export la floarea-soarelui, stabilit în cadrul ultimei licitații organizate de Bursa Universală de Mărfuri a Moldovei, a atins nivelul de 560 USD pentru o tonă, fiind cel mai înalt din ultimii ani. Experți în agricultură au estimat că scumpirea reprezintă o tendință mondială, determinată de diminuarea producției și de scăderea ofertei pe piața europeană. Pe de altă parte, oficiali de la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare afirmă că majorările de preț au avut loc, mai degrabă, ca urmare a diminuări ofertei pe piața internă.

Responsabili de la combinatul de producere a substanțelor oleaginoase “Floarea-Soarelui” din Bălți, unicul producător de ulei vegetal din Republica Moldova în cantități industriale, sînt de părerea că scumpirea materiei prime nu va determina și o majorare a prețurilor la ulei, cel puțin în prima jumătate a anului 2005. Potrivit lor, fabrica a achiziționat deja cantitatea necesară de materie primă. În ultimele patru luni prețurile de export la floarea-soarelui au crescut de 2,4 ori. La sfîrșitul lunii septembrie, semințele de floarea-soarelui erau comercializate la un preț de 230 USD pentru o tonă.

2. Finanțe publice

Șeful statului cere dublarea veniturilor bugetare. Președintele Voronin a solicitat în cadrul ultimei ședințe a colegiului Ministerului Finanțelor dublarea veniturilor bugetare în următorii patru ani. Din alocuțiunea președintelui, Ministerul Finanțelor trebuie să țină cont de faptul că în următorii patru ani se preconizează crearea a 300 mii locuri de muncă și majorarea de trei ori a pensiilor și a salariului mediu lunar.

Urmează ca ministerul de resort să întreprindă eforturi pentru dublarea numărului de burse de studii finanțate de la buget în instituțiile de învățămînt superior ale țării, precum și majorarea de 3 ori a burselor oferite studenților. Potrivit șefului statului, dublarea bugetului de stat constituie sursa care ar permite atingerea acestor obiective.

În context trebuie să menționăm că în proiectul de buget pentru 2005 a fost prevăzută reducerea cotei impozitului pe venitul persoanelor fizice și juridice. Mai mulți economiști susțin că politica de relaxare fiscală va duce la extinderea bazei fiscale și la majorarea veniturilor bugetare provenite din impozitele directe. Se mai estimează că în 2005 aceste venituri se vor ridica la circa 23% din totalul veniturilor bugetului consolidat. Totodată însă, impozitele indirecte prevalează asupra celor directe în acumularea veniturilor bugetare, cu o pondere de circa 65%.

3. Bănci și asigurări

Evoluția sectorului bancar. Situația financiară a sectorului bancar a înregistrat în 2004 o dinamică pozitivă. Capitalul de gradul I al instituțiilor financiar-bancare a atins o valoare 2 442 milioane lei (circa 196 milioane USD) fiind în creștere cu 20,34% față de începutul anului.

Creșterea capitalului de gradul I, care la sfîrșitul anului a înregistrat un nivel de 18,34% din totalul activelor, explică o capacitate de acoperire a unor eventuale pierderi pentru stabilitatea financiară a sistemului.

În anul 2004 activele totale ale băncilor comerciale au crescut cu 29,5%, pînă la 13,3 miliarde lei, creștere survenită în urma majorării cu 32,15% a obligațiunilor, pînă la 10 737,5 milioane lei și, respectiv, a capitalului acționar cu 19,36%, pînă la 2575,5 milioane lei.

Credite. Potrivit datelor statistice ale BNM, soldul creditelor acordate de către băncile comerciale economiei moldovenești a depășit 7,39 miliarde lei (echivalentul a 590 milioane USD) și a înregistrat o creștere de 22% în comparație cu sfîrșitul anului 2003. Împrumuturile în lei moldovenești a crescut cu 23,2%, pînă la 4,27 miliarde lei, în timp ce soldul creditelor în valută străină s-a majorat cu 20,9% și a atins valoarea de 3,12 miliarde USD.

În anul 2002 soldul creditelor în economie a crescut cu 34%, iar în 2003 — cu 44%. Totuși, pe fundalul creșterilor din ultimii 2–3 ani, se estimează că pentru viitor o nouă creștere este imposibilă. Mai mulți experți susțin că resursele care asigurau ritmurile precedente de creștere au fost epuizate, iar noi factori, care ar stimula suplimentar influxul de bani în bănci nu se prefigurează. Totodată, resursele creditare nu s-au ieftinit nici în 2004, chiar dacă rata inflației a fost sub nivelul anului 2003. Rata medie a dobînzii la creditele în monedă națională s-a menținut în anul trecut la nivelul de 21%, iar la cele în valută străină de 11,3–11.6%.

Depozite. În același timp, soldul depozitelor la termen în băncile comerciale a înregistrat o creștere uluitoare de 75% în 2004 în comparație cu 2003. Statisticile băncii centrale făcute publice au arătat că soldul depozitelor la termen în lei moldovenești a atins nivelul de 2572,3 milioane lei, comparativ cu 1470 milioane lei la sfîrșitul anului 2003.

Factorii care au influențat deponenții să își plaseze economiile în bănci au fost creșterea salariului mediu pe economie, precum și transferurile valutare ale cetățenilor moldoveni aflați la muncă în străinătate. Soldul depozitelor la termen ale persoanelor fizice a constituit la sfîrșitul lunii decembrie 2265 milioane lei.

Suma totală a depozitelor în lei moldovenești atrase de bănci în anul trecut a atins o valoare de 3494 milioane lei. Chiar dacă a înregistrat o evoluție lentă, ratele dobînzii la depozite au crescut în medie de la 14,8% la început de an pînă la 15,5% în decembrie 2004.

Asigurări. Inspectoratul de stat pentru supravegherea asigurărilor și fondurilor nestatale de pensii a acceptat noile tarife la polițele de asigurare “Cartea Verde” care au fost stabilite în euro și nu în USD cum era pînă în prezent. Primele de asigurare și structura taxelor tarifare la asigurarea de răspundere civilă auto au fost aprobate de Agenția națională a asigurătorilor de răspundere civilă ARCA.

O creștere substanțială a tarifelor la “Cartea Verde” a fost înregistrată pentru România, după ce aceasta a fost inclusă în zona europeană de tarificare a sistemului “Cartea Verde”. Pînă în prezent România era într-o zonă cu Ucraina și Belarus. “Cartea Verde” procurată pentru România este de acum valabilă pentru toate țările sistemului “Cartea Verde”, iar prețul acesteia pe un termen de 15 zile costă 46 euro, față de prețul vechi de 30 USD.

În același timp, “Cartea Verde” pentru Ucraina și Belarus pe un termen de 15 zile este de 4 euro, pentru o lună — de 7 euro, 3 luni — 17 euro, 12 luni — 55 euro. Experții în asigurări nu exclud că în prima jumătate a acestui an ar putea fi revăzute și tarifele la “Cartea Verde” pentru Ucraina și Belarus, situație dictată de piața acestor țări. În prezent, dreptul de a emite “Cartea Verde” îl dețin cinci companii de asigurări din Moldova — “Carat”, QBE “Asito”, “Moldova-Astrovaz”, “Moldasig” și “Edict” din Tiraspol.

4. Comerț

Deficitul comercial în vizorul Guvernului. Guvernul a aprobat un plan de acțiuni care ar duce la diminuarea deficitului balanței comerciale și îmbunătățirea situației în domeniul comerțului exterior. Documentul obligă Departamentul Comerțului și cel al Standardizări și Metrologiei, împreună cu ministerele Sănătății, Agriculturii și Industriei Alimentare să întreprindă măsuri pentru diminuarea importului de produse alimentare și articolelor industriale pe care lipsește informația de etichetare în limba română și care nu corespund normelor igienico-sanitare.

În același timp, Executivul a obligat structurile de resort să intensifice controlul asupra mărfurilor ce se importă în regim preferențial. În primul trimestru al anului curent Departamentul vamal va trebui, conform planului respectiv, să simplifice procedurile de export și să minimalizeze pachetul de documente necesar pentru efectuarea exporturilor. În aceeași perioadă ministerele din blocul economic au fost obligate să elaboreze un program național de substituire a importurilor cu articole de producție locală, precum și un program de promovare a produselor ecologice.

Potrivit datelor statistice preliminare pentru 2004, exporturile au crescut cu 25,3%, înregistrînd o valoare de 990 milioane USD, iar importurile au sporit cu 29,4%, ridicîndu-se la 1,815 miliarde USD, deficitul balanței comerciale fiind de 825 milioane USD.

Monitorizarea comerțului extern. Chișinăul va negocia cu Cabinetul de Miniștri al Ucrainei asupra unui protocol cu privire la aplicarea unui sistem de control dublu pentru unele produse în comerțul dintre cele două țări. Tipurile de mărfuri ce ar putea să fie impuse verificării duble urmează să fie stabilite pe parcurs.

Experții sînt de părerea că controlul suplimentar va avea drept scop securizarea frontierelor și prevenirea situațiilor de reexport ilegal al mărfurilor. Mecanisme similare sînt aplicate pe larg de către statele europene în monitorizarea exporturilor pe unele categorii de mărfuri.

În octombrie 2004, Uniunea Europeană și Moldova au instituit un sistem de control dublu pentru exportul de produse siderurgice moldovenești în țările UE. Acordul prevede că pentru livrările de produse metalurgice de proveniență moldovenească în țările UE în afara certificatului de calitate exportatorii trebuie să dispună în mod obligatoriu de autorizație de export eliberată de organele vamale ale Moldovei.

5. Moldova și lumea

Salariile din Moldova sînt printre cele mai mici din Europa. Într-un clasament elaborat recent de Federația europeană a patronilor în funcție de salariul minim și care include datele pe 26 de țări, Republica Moldova se situează pe penultima poziție cu un salariu de 26 euro pe lună.

Republica Moldova devansează Rusia, care cu o medie de 19 euro ocupă ultimul loc în top și se plasează imediat după Ucraina (36 euro), Bulgaria (62 euro), Serbia (73 euro) și România (80 euro). Pentru comparație, salariul minim pentru țări ca Belgia, Olanda sau Luxemburg variază între 1300 și 1400 de euro.

Potrivit surselor oficiale ale Băncii Mondiale, Republica Moldova are un venit mediu anual de 450 euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă doar 10% din media Uniunii Europene. În același timp, salariul mediu pe economie în Moldova în termeni reali a crescut în 2004 cu 12% comparativ cu 2003. Acesta a constituit ceva mai mult de 1200 lei echivalentul a 75 euro.


Problema transnistreană

O nouă încercare de reluare a procesului de negocieri în problema transnistreană a avut loc la 25–26 ianuarie 2005 în cadrul unei runde de consultări de lucru organizate la inițiativa autorităților ucrainene în orașul Odesa. La consultări au participat delegații din partea Chișinăului și Tiraspolului și reprezentanții mediatorilor din partea OSCE, Federației Ruse și a Ucrainei.

Potrivit unei declarații comune a mediatorilor, consultările nu s-au soldat cu nici o decizie practică din cauza absenței șefului delegației transnistrene Valeri Lițkai. În schimb, părțile au discutat modalitățile de soluționare a unui șir de probleme de importanță practică pentru populația de pe ambele maluri ale Nistrului, și anume mecanismele de funcționare a școlilor moldovenești cu grafie latină din regiunea transnistreană, asigurarea liberei circulației a persoanelor și bunurilor în zona de securitate, reluarea circulației pe podul din preajma localității Gura Bîcului etc. Au fost puse în discuție și restricțiile de călătorie în regiunea transnistreană impuse de către autoritățile moldovene la 6 ianuarie 2005 diplomaților acreditați în Republica Moldova. Anterior, reprezentanții mediatorilor au calificat aceste restricții drept un obstacol în activitatea lor de mediere în problema transnistreană.

Într-un comunicat difuzat la 27 ianuarie 2005 de către Ministerul de Externe de la Chișinău partea moldovenească a declarat că lipsa de rezultate în urma convorbirilor de la Odesa a demonstrat încă o dată ineficiența actualului format de negocieri și a insistat asupra necesității implicării SUA și UE în procesul de reglementare transnistreană.

Reprezentanții Federației Ruse și ai Ucrainei la consultări au declarat că însăși faptul organizării rundei de negocieri după o pauză atît de îndelungată în procesul de negocieri este un fapt pozitiv. Pe de altă parte, șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova, William Hill, a declarat într-un interviu pentru Radio Europa Liberă că nu poate fi nici vorbă de reluarea procesului de negocieri pînă la epuizarea campaniei electorale și a alegerilor parlamentare din Republica Moldova, dar s-a arătat convins că dialogul trebuie menținut, în mod special la nivelul grupurilor de experți care ar putea rezolva unele probleme de ordin practic.

Între timp, liderul transnistrean Igor Smirnov, aflat la Moscova săptămîna trecută, a declarat, la 26 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă susținute la agenția de presă “Interfax” că tensionarea relațiilor dintre Chișinău și Tiraspol este legată de încercarea autorităților moldovenești de a-și ridica ratingul în ajunul alegerilor parlamentare din martie. Smirnov a mai declarat că Tiraspolul ar putea rupe definitiv relațiile cu Republica Moldova din cauza intenției acesteia de a înlocui pacificatorii ruși cu forțe de menținere a păcii internaționale și de a schimba formatul actual de negocieri prin includerea SUA, UE și României. În aceeași perioadă la Moscova s-au aflat și liderii altor entități secesioniste din fostul spațiu sovietic — din Abhazia și Osetia de Sud -, Smirnov declarînd că “din păcate” nu s-a întîlnit cu aceștia.

Într-o altă ordine de idei, Serviciul Vamal de Stat de la Kiev a anunțat că va interzice transportul spre regiunea transnistreană a mărfurilor care nu vor fi însoțite de documentele organelor vamale ale Republicii Moldova în vederea întăririi controlului asupra mărfurilor transportate pe teritoriul ucrainean. Potrivit agenției oficiale de presă transnistrene “Olvia-press”, autoritățile ucrainene au reținut deja cîteva transporturi cu destinație transnistreană în localitatea Iliciovsk. Astfel, autoritățile de la Kiev au dat curs cererii autorităților moldovene din august 2004 de a nu permite tranzitarea mărfurilor transnistrene fără documentele oficiale eliberate de Chișinău.

În același timp viceministrul Afacerilor Externe ucrainean, Olexander Moțac, aflat la Chișinău cu prilejul reuniunii GUUAM, a declarat că Ucraina este unul dintre statele cel mai mult interesate în soluționarea problemei transnistrene care ar permite dezvoltarea economică normală a întregii regiuni. Ucraina susține actualul format de negocieri, dar pledează pentru includerea în procesul de negocieri a SUA și UE, a mai declarat Moțac, potrivit “Basa-press”.

Declarațiile lui Moțac, măsurile autorităților vamale de la Kiev, dar și inițiativa Kievului de a organiza runda de consultări de la Odesa denotă, potrivit unor observatori de la Chișinău, o abordare nouă a problemei transnistrene la Kiev și care se înscrie în aspirațiile europene ale noii conducerii ucrainene. Astfel, se pare că schimbarea politică de la Kiev a deschis noi posibilități în procesul de reglementare transnistreană și face posibilă realizarea unor astfel de inițiative susținute de comunitatea europeană ca controlul comun moldo-ucrainean al segmentului transnistrean al frontierei estice a Republicii Moldova.


Relații externe

1. “Două țări — un singur popor”

Cel mai important punct de atracție din această sferă îl constituie pentru această perioadă vizita oficială la Chișinău, din 21 ianuarie, a noului Președinte al României, Traian Băsescu. Principalele componente de pe agenda vizitei înaltului oaspete român în Chișinău le-au constituit întîlnirile sale cu Președintele moldovean, cu prim-ministrul, cu speaker-ul Legislativului Republicii Moldova, cu liderii fracțiunilor parlamentare, cu primarul mun. Chișinău și cu mai mulți reprezentanți ai societății civile.

Cu prilejul acestei vizite în Moldova, prima țară vizitată de Traian Băsescu în calitate de Președinte al României, părțile au semnat Declarația comună a Președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, și a Președintelui României, Traian Băsescu4, document care subliniază necesitatea utilizării eficiente a potențialului de colaborare bilaterală și multilaterală în vederea promovării standardelor internaționale și valorilor europene, consolidării securității europene și regionale, precum și dezvoltării relațiilor dintre ambele state pe cele mai diverse direcții, inclusiv în domeniul comercial-economic, social-umanitar și cel cultural.

Din toate afirmațiile Președintelui român la Chișinău merită a fi reținute, în mod special, următoarele lucruri:

Nimic mai clar, sugestiv și încurajator. Unde mai punem că și autoritățile moldovenești au reușit, se pare, să-și depășească propria condiție și prin asta — animozitățile, complexele și stereotipurile de odinioară, să înțeleagă, în sfîrșit, că cea mai scurtă cale de integrare în UE trece prin București, și nicidecum prin Astana, Mensk sau alte orașe-capitale din CSI, cu care s-a dorit pînă nu demult să aderăm în bloc la UE. Aceasta însă pe departe nu anunță încă succesul reclădirii ireversibile și în spiritul bunelor tradiții europene a raporturilor dintre Chișinău și București. Nebănuite sînt căile politicii externe moldovenești. De asta ne-am convins nu o singură dată.


4 Declarația comună a Președintelui Republicii Moldova, Vladimir Voronin, și a Președintelui României, Traian Băsescu, Moldova suverană nr. 11-12 (20648-20649), 25 ianuarie 2005, p. 1; http://www.interlic.md/interviu.php?group=1026924845&id=1106305088&lang.


Electorala 2005

Pentru detalii accesați www.alegeri2005.md.


Studii, analize, comentarii

Semnale pozitive pe segmentul economic între Chișinău și București
Iurie Gotișan

Vizita recentă a președintelui român Traian Băsescu la Chișinău a pus capăt unor relații care au intrat într-un “con de umbră” ca urmare a acuzațiilor declarate de către Guvernul Moldovei la adresa României învinuită de “expansionism” și de implicare în afacerile interne ale Moldovei. Printre multele declarații făcute la Chișinău, șeful statului român a afirmat că Bucureștiul va susține și va dezvolta relațiile economice cu Republica Moldova. Mai mult decît atît, acesta a spus că România s-a angajat să fie avocatul cel mai fidel al Republicii Moldova în Europa și nu va permite niciodată ca Republica Moldova să fie șantajată prin amenințarea securității sale energetice.

Răcirea relațiilor moldo-române a afectat nu doar domeniul politic, ci și cel economic. Să ne amintim, spre exemplu, de propunerile pe care le-a făcut Bucureștiul acum 2–3 ani de a finaliza împreună cu partea moldovenească lucrările de construcție a centralei atomoelectrice de la Cernavodă, oferind astfel Republicii Moldova energie electrică produsă la unul din reactoarele acestei centrale. Propuneri, care de altfel se arătau extrem de avantajoase, dar cărora pînă la urmă nu li s-au dat curs. Firește, pentru aceasta se cerea un efort financiar din partea Moldovei, însă credem că prețul acestui efort ar fi fost pe deplin îndreptățit pe termen mediu și lung.

Este bine știut faptul că Republica Moldova importă peste 90% din consumul de energie electrică. Iar cea mai mare parte din costurile pentru achiziția energiei electrice îi revine gazelor naturale cu o cotă de 50% și combustibilului lichid de 30%, principalul furnizor fiind Federația Rusă. Moldova s-a transformat, de fapt, într-un obiect al politicii energetice rusești fiind lipsită de o poziție activă în negocieri. Am rămas dependenți de sursele energetice rusești și în special de concernul rus “Gazprom”, singurul monopolist în asigurarea centralelor moldovenești cu gaze naturale și combustibil, iar Guvernul de la Chișinău nu prea s-a ostenit să își diversifice furnizorii.

Colacul de salvare a venit de la București. Acesta a anunțat încă la sfîrșitul anului trecut că este dispus să livreze energie electrică în Moldova după ce Chișinăul a solicitat sprijinul României pentru depășirea crizei energetice determinate de limitarea aprovizionării cu energie electrică de la centrala Cuciurgan, aflată în Transnistria. Mesajul clar și convingător al președintelui Băsescu confirmă o dată în plus faptul că partea română este înclinată prompt să scoată Republica Moldova de sub “călcîiul energetic” al Rusiei. Cu atît mai mult cu cît Moldova dispune de interconexiuni ale liniilor electrice cu România, care permit atît importul, cît și exportul de curent electric.

Totodată, guvernul de la București este dispus să livreze Chișinăului curent electric cu condiția ca partea moldovenească să recunoască o datorie de 32 milioane USD pentru electricitatea livrată anterior. Ne vine greu să afirmăm în ce circumstanțe Republica Moldova va întoarce datoria. Dar credem că Bucureștiul va fi generos și va acorda unele concesii preferențiale Chișinăului, atît pentru termenul de rambursare a datoriei, adică ceea ce privește perioada de grație, cît și pentru dobînzile aferente.

Vizita lui Băsescu a coincis și cu semnarea de către Guvernul de la Chișinău și compania azeră “Azpetrol” a unui contract în valoare de 250 milioane USD privind finalizarea construcțiilor de la terminalul petrolier Giurgiulești. În speranța că acest proiect va fi dus la bun sfîrșit, pe lîngă obținerea unei securități energetice și reducerea cheltuielilor de transport, amplasarea Moldovei la confluența celor trei zone geoeconomice (între statele CSI, Europa de Sud-Est și regiunea Mării Negre) îi va oferi posibilitatea de a juca rolul unui coridor de tranzit care ar concentra traficul în scopul obținerii unor beneficii economice de scară (spre exemplu, tranzitul de hidrocarburi pe magistrala Baku-Tbilisi-Cezhan), și nu este exclus faptul că pe viitor Moldova nu va fi numai o țară importatoare de produse petroliere, ci și una exportatoare.

Dar să revenim la subiect. Relațiile economice dintre București și Chișinău au fost și mai tensionate în primăvara anului 2003, atunci cînd România a învinuit Republica Moldova că exportă zahăr din trestie pe piața română sau că acesta este de producție străină și reexportat, fiind în contradicție directă și cu acordul bilateral de liber-schimb. În plus, oficialii de la București au raportat deseori că producția (cum ar fi cea de zahăr, carne, ouă etc.) care se importa din Moldova nu respecta întotdeauna standardele calității impuse României de Bruxelles pentru aderarea la Uniunea Europeană.

De curînd România s-a arătat dispusă să anuleze sancțiunile comerciale curente impuse Republicii Moldova pentru exporturile de ouă, de carne de pasăre și de porc, de zahăr etc. Și, probabil ca urmare a acestor măsuri, se va reduce deficitul balanței comerciale existent între România și Moldova. Ponderea României în balanța comercială a Moldovei nu este prea mare, fiind de cca 11%, însă aceasta este cel mai important partener comercial al Moldovei din Europa Centrală. România își orientează exporturile în principal (peste 60%, lucru de la sine înțeles) spre Uniunea Europeană.

Evoluțiile pozitive pe care le-a înregistrat statul român în finalizarea negocierilor de aderare la UE, precum și creșterea economică de 5%, reducerea șomajului la un nivel de 7%, diminuarea ratei inflației în jur de 10%, dinamica pozitivă în climatul de afaceri și investiții fac posibilă promovarea unei imagini mai bune a României în exterior. Spre exemplu, în România media anuală a investițiilor străine directe (ISD) este de 1,5 miliarde USD, pe cînd valoarea totală a ISD plasate în Moldova în peste 10 ani de tranziție este ceva mai mare de 800 milioane USD.

În context, Chișinăul ar trebui să păstreze și să consolideze relațiile preferențiale cu România, cel puțin pe motiv că aceasta este deja la “ușa de intrare” în UE. Și în general, credem că în următorii cîțiva ani relațiile economice și comerciale ale Moldovei cu România vor fi pentru prima și un test al relațiilor economice cu UE. Dar tot atît de adevărat este ca “locul sub soare” al Republicii Moldova nu este predeterminat. Depinde de noi, dar mai ales de elitele politice și cele intelectuale, de a găsi Moldovei un drum cît mai bun într-o Uniune care, ea însăși, este în mișcare. Avem de cîștigat pariul modernizării, iar alegerile parlamentare din 6 martie 2005 nu sînt decît un moment excepțional în istoria Moldovei!


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]