ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20050217/index.shtml


e-journal, an. III, nr. 46, 31 ianuarie - 13 februarie 2005

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Electorala 2005

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

Legislativul de la Chișinău își continuă activitatea

Prima ședință plenară din sesiunea de primăvară a Parlamentului a fost programată pentru ziua de 17 februarie. Pe agenda sesiunii figurează proiecte de modificare și completare a Legii cu privire la aplicarea unor măsuri de salvgardare provizorii, a Legii privind impozitul unic în agricultură, a Legii cetățeniei, a Legii pentru modificarea și completarea unor acte legislative (Titlul II al Codului fiscal etc).

În prima ședință urmează a fi examinată Legea pentru ratificarea Acordului de împrumut (Proiectul Revitalizarea Agriculturii) între Republica Moldova și Fondul Internațional pentru Dezvoltarea Agriculturii, precum și regulamentul privind modul de utilizare a mijloacelor din fondul pentru susținerea sectorului agrar.


Guvern

2.1. Hotărîri


Politici economice

Prețuri

În luna ianuarie 2005 în Republica Moldova indicele prețului de consum (IPC) a cunoscut o creștere față de decembrie 2004 și a constituit 101,1%. Potrivit unor oficiali al Departamentului Statistică și Sociologie (DSS), cea mai înaltă creștere a prețurilor în luna ianuarie s-a înregistrat la produsele alimentare, iar prețurile de consum la produsele nealimentare și tarife s-au modificat nesemnificativ.

Astfel, indicele prețului de consum la produsele alimentare a fost de 102,6%, la cele nealimentare - de 100,4 %, iar la serviciile prestate populației a fost de 99,3%. Legumele proaspete s-au scumpit cu 17,3%, carnea de vită - cu 5,8%, cea de porc - 3,8%, iar peștele proaspăt - cu 5,2%. Totodată, încălțămintea pentru copii și bărbați s-a scumpit cu 1,8%, iar calculatoarele și aparatele de telefonie mobilă - cu 3,2%.

Piața muncii

Potrivit unui raport al Departamentului de Statistică și Sociologie (DSS), salariul mediu pe economie în luna decembrie 2004 a constituit 1496 lei, cu 287 de lei mai mult față de luna noiembrie. Salariul mediu s-a majorat în decembrie 2005 trecut față de luna noiembrie din contul sporurilor achitate angajaților la sfîrșit de an.

În sectorul bugetar salariul mediu a fost în decembrie 2005 de 961 lei, iar în sectorul economiei reale indicele mediu al remunerării muncii a fost de 1774 lei. Cel mai mare salariu l-au avut angajații din instituțiile financiar-bancare - cu o medie de 4620 de lei, cu 1830 de lei mai mult față de luna precedentă. În ramura învățămîntului remunerarea medie a muncii a fost în decembrie 2005 de 855 lei, iar în sănătate și asistență socială salariul a fost de 1011 lei.

Cu toate acestea, DSS arată în ultimul său raport de la începutul lunii ianuarie că restanțele salariale la 1 decembrie 2004 erau în valoare de 158 milioane lei, cu 10 milioane lei mai mult față de începutul anului 2004.

Finanțe publice

Surse guvernamentale informează că planul acumulărilor în bugetul de stat pentru luna ianuarie 2005 a fost îndeplinit anticipat cu o depășire de 11,3% față de prevederi. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Finanțelor, veniturile acumulate la bugetul de stat au fost în sumă de 428 milioane lei, cu 43,4 milioane lei mai mult decît a fost planificat. Creșterea veniturilor bugetare s-a majorat cu 151,6 milioane lei sau cu 54,9%, față de perioada similară a anului 2004.

Legea bugetului de stat pe anul 2005 a fost aprobată la venituri în sumă de 7,47 miliarde lei și, respectiv, la cheltuieli în sumă de 7,72 miliarde lei. Capitolul de venituri al bugetului de stat pe anul 2004 a fost executat la un nivel de 101%, iar capitolul de cheltuieli la nivelul de 99,9%, cu un excedent bugetar de 125 milioane lei, care a fost direcționat spre plata datoriilor externe.

Bănci și asigurări

Eventuale consecințe în reducerea dobînzilor bancare. Într-un comunicat de presă al Băncii Naționale a Republicii Moldova (BNM) dat publicității săptămîna trecută aceasta a recomandat băncilor comerciale să își revizuiască politica dobînzilor la pasive (la depozite), ceea ce ar permite "revederea politicii dobînzilor la active (credite) și plasarea mai eficientă a rezervelor excesive".

Banca centrală solicită, de fapt, băncilor comerciale să reducă dobînzile la depozite, pentru a diminua rata dobînzii la creditele acordate. Totodată, în acest comunicat se spune că BNM este îngrijorată de lichiditatea financiară înaltă în sistem (fiind un factor ce ar stimula creșterea inflației), care în prima lună a anului a crescut de 2,2 ori (de la 508,6 milioane lei la 31 decembrie 2004 pînă la 1095,2 milioane lei la 31 ianuarie 2005), și consideră ca aceste lichidități trebuie să fie plasate în economie la dobînzi mai mici.

Mai mulți experți din domeniul financiar susțin opinia că, în cazul implementării în practică a recomandărilor Băncii Naționale, acestea vor afecta buzunarele deponenților, silindu-i pe aceștia din urmă să-și retragă unele economii din bănci. Pe de altă parte, dobînzi prea mici la creditele acordate agenților economici vor stimula cererea internă, complicînd astfel atingerea țintei de inflație.

Pentru o banca centrală care își are ca obiectiv principal ținerea sub control a inflației și avînd în vedere efectele reducerii fiscalității (ca și ale creșterii prețurilor la utilitățile publice), scăderea rapidă a dobînzilor este o incongruență. Și aici se vede nevoia unui deficit bugetar scăzut care ar sprijini reducerea inflației. Credem că o supraîmpovărare a bugetului ca instrument de politică economică poate avea daune colaterale majore.

În 2004 rata medie a dobînzii la creditele în monedă națională s-a menținut în anul trecut la nivelul de 21%, iar la cele în valută străină de 11,3-11,6%, iar ratele dobînzii la depozite au crescut în medie de la 14,8% la început de an pînă la 15,5% în decembrie 2004.

Comerț exterior

Potrivit Departamentului de Statistică și Sociologie (DSS), deficitul comercial al Republicii Moldova a constituit în anul 2004 un nivel de cca 788 milioane USD și a depășit cu 28,5% cifra înregistrată în 2003. Valoarea exporturilor a fost estimată la 986,2 milioane USD, iar importurile au însumat 1774,2 milioane USD, în anul 2004.

Guvernul prognoza pentru anul 2004 exporturi în valoare de 900 milioane USD și importuri în valoare de 1 525 milioane USD, la un deficit de 625 milioane USD. Republica Moldova a avut un sold pozitiv în sumă de 137,1 milioane USD cu Federația Rusă, iar cel mai mare deficit consemnat în comerțul exterior cu principalele țări partenere, Chișinăul l-a înregistrat cu Ucraina, respectiv 211,1 milioane USD. Un înalt nivel al deficitului balanței comerciale Moldova l-a avut și cu Franța, Germania, România, Turcia.

În ultimii doi ani deficitul comercial crește cu circa 30%. La mijlocul lunii ianuarie Guvernul a aprobat un plan de acțiuni de natură să diminueze deficitul balanței comerciale, care prevede, în particular, instituirea unui control mai dur asupra importului de mărfuri în regim preferențial, inclusiv în zonele economice libere, precum și simplificarea procedurilor de export.

Moldova și lumea

Potrivit datelor Comitetului de Statistică al CSI, Republica Moldova a înregistrat în 2004 una din cele mai modeste creșteri economice printre țările comunității cu o ascensiune a produsului intern brut PIB de 7,3%, sub media creșterii economice de 8% realizată în spațiul postsovietic.

Dinamica creșterii economiei moldovenești a devansat-o doar pe cea din Kîrgîzstan și Rusia, unde a fost înregistrată o creștere de 7,1%. Pe de altă parte, Republica Moldova a fost întrecută de Ucraina, cu o creștere a PIB-ului de 12%, Belarus - 11%, Tadjikistan - 10,6%, Azerbaidjan - 10,2%, Armenia - 10,1%, Kazahstan - 9,4% și Georgia - 8,4%.

Produsul intern brut în anul 2004, conform estimărilor preliminare, a însumat 31 miliarde 992 milioane lei în prețuri curente. Avansul înregistrat este sub nivelul previziunilor Ministerului Economiei, care anticipa o creștere economică de 8%.

Industria a înregistrat o creștere de 6,4%, în timp ce producția agricolă a crescut cu 20,4%. Ritmul de creștere a producției industriale a fost cu mult sub nivelul înregistrat în anul 2003, cînd acesta a urcat cu 13,6%. Producția din sectorul industrial al economiei este în principal generată de activitatea întreprinderilor din industria prelucrătoare, căreia i-a revenit anul trecut 89% din volumul total al producției industriale.

Sursa: Departamentul de Statistică și Sociologie


Problema transnistreană

În perioada de referință în mai multe mijloace mass-media moldovenești au apărut informații despre o serie de "evoluții periculoase" în zona de securitate, inclusiv mobilizarea militară de partea stîngă a Nistrului, concentrarea trupelor și a munițiilor în zona de securitate și propaganda împotriva unei presupuse agresiuni militare din partea Republicii Moldova, evoluții denunțate de către autoritățile moldovenești în cadrul mai multor declarații publice și apeluri către forurile internaționale. Evoluțiile în cauză ar indica "o pregătire metodică și bine gîndită" de către autoritățile transnistrene a unei destabilizări militare la scară largă pe rîul Nistru și ar avea drept scop influențarea procesului electoral din Republica Moldova în favoarea "partenerilor politici și economici" ai liderilor de la Tiraspol, au arătat autoritățile de la Chișinău, chemînd comunitatea internațională să contribuie la stabilizarea zonei de securitate.

În ajunul alegerilor parlamentare din Republica Moldova fixate pentru 6 martie, subiectul transnistrean este pentru partidul de guvernare unul deosebit de convenabil pentru construirea imaginii inamicului, cu care să-și asocieze principalii oponenți. Mai importantă însă la momentul actual pare să fie întrebarea dacă regiunea transnistreană va putea participa la alegerile din 6 martie și, dacă da, atunci pentru cine vor vota cele cîteva sute de mii de locuitori ai regiunii, cetățeni de jure ai Republicii Moldova.

Spre deosebire de campaniile electorale anterioare, cînd autoritățile transnistrene s-au opus vehement organizării alegerilor din Republica Moldova pe teritoriul transnistrean și au împiedicat accesul cetățenilor la secțiile de votare speciale deschise pe malul drept al Nistrului, de data aceasta chiar șeful departamentului de externe de la Tiraspol a chemat autoritățile moldovenești să asigure toate condițiile necesare pentru exercitarea dreptului de vot al cetățenilor moldoveni care locuiesc în regiune. Potrivit unor surse mass-media transnistrene, citate de Basa-press, Tiraspolul chiar s-ar fi angajat să mobilizeze alegătorii la vot și să faciliteze transportarea acestora către secțiile de vot din dreapta Nistrului. În același timp, alegătorii au fost încurajați să sprijine candidații din opoziție, ca de exemplu Blocul Electoral "Moldova Democrată" (BMD), Partidul Popular Creștin Democrat sau Blocul "Patria-Rodina", pentru a nu-i permite Partidului Comunist să obțină o majoritate absolută în viitorul legislativ moldovenesc, care astfel va fi unul slab și instabil.

Anterior, unul din principalii concurenți din opoziție, BMD, a chemat Comisia Electorală Centrală (CEC) de la Chișinău să deschidă secții de votare în regiunea transnistreană. A urmat un apel al CEC către autoritățile transnistrene, în care CEC a condiționat deschiderea secțiilor de votare în Transnistria prin satisfacerea de către autoritățile din regiune a uinui șir de condiții care ar asigura un proces electoral liber și corect și respectarea Constituției și legislației Republicii Moldova. Deoarece apelul CEC a rămas fără răspuns din partea Tiraspolului, CEC va deschide cîteva secții de votare speciale pe malul drept al Nistrului, la care vor putea vota loluitorii transnistreni.

În alegerile prezidențiale din Ucraina autoritățile transnistrene au sprijinit deschis candidatul promovat de Moscova, Victor Ianukovici, care a adunat peste 90% din voturile cetățenilor ucraineni care locuiesc în regiune. Deoarece în alegerile din Republica Moldova pare să nu existe un candidat care s-ar bucura de atît de mult sprijin din partea Moscovei, observatorii au identificat doi concurenți care ar putea fi atractivi pentru Tiraspolul official - blocul "Patria-Rodina" și BMD. "Patria-Rodina" a propus în programul său electoral legături mai strînse cu Rusia, recunoașterea dreptului populației din Transnistria la autodeterminare și adoptarea așa-zisului Memorandum Kozak drept document de bază pentru viitorul statut juridic al regiunii. BMD este oponentul principal al comuniștilor, dar și unul pe care, se spune, Moscova l-ar prefera actualului partid de guvernare, în ciuda faptului că printre clauzele electorale principale ale BMD figurează integrarea Republicii Moldova în structurile euro-atlantice și retragerea necondiționată a trupelor rusești staționate ilegal pe teritoriul Republicii Moldova.

Oricare însă va fi opțiunea Transnistriei în alegerile din 6 martie, se pare că spre deosebire de campaniile electorale anterioare, de data aceasta autoritățile secesioniste par hotărîte să nu rateze șansa de a influența direct rezultatul alegerilor din Republica Moldova nu atît în favoarea unui candidat anume, cît împotriva actualului partid de guvernămînt. Și asta nu doar prin intermediul alegătorilor care își au reședința în regiune, ci și al acelor alegători de orientare pro-rusă, nostalgici sovietici, care locuiesc în restul Moldovei și care au fost dezamăgiți de partidul de guvernămînt după ce acesta și-a schimbat radical orientarea spre vest.


Electorala 2005

Pentru detalii accesați www.alegeri2005.md.


Studii, analize, comentarii

Faza finală a campaniei electorale
Igor Boțan

1. Concurenții electorali

Campania electorală pentru alegerile parlamentare programate pentru 6 martie a intrat în faza finală. În total Comisia Electorală Centrală (CEC) a înregistrat 23 de concurenți electorali - 11 formațiuni și 12 candidați independenți (vezi www.alegeri2005.md ). Dat fiind faptul că alegerile parlamentare se desfășoară în baza sistemului electoral proporțional deplin (o țară o circumscripție electorală), formațiunile politice și candidații independenți for fi introduși în același buletin de vot, cetățenii avînd dreptul la o singură opțiune. Concurenții electorali pot renunța la participarea la alegeri cu cel tîrziu 5 zile înainte de data alegerilor.

La alegerile din 6 martie pentru prima oară va fi aplicat pragul electoral succesiv pentru reprezentarea în Parlament. Candidații independenți urmează să acumuleze cel puțin 3% din numărul de voturi valabil exprimate pentru a obține mandate de deputați. Nouă formațiuni politice înregistrare în calitate de concurenți electorali urmează să obțină cel puțin 6%, Blocul "Patria-Rodina" (BPR) format din două partide socialiste - 9%, iar Blocul Moldova Democrată (BMD) format din trei formațiuni - 12% din voturile valabil exprimate pentru a fi reprezentat în Parlament. Distribuirea mandatelor se va face în conformitate cu formula lui Victor d'Hondt.

2. Desfășurarea a campaniei

Campania electorală se desfășoară în două etape. Prima etapă a început o dată cu anunțarea datei alegerilor la 24 decembrie 2004 și s-a încheiat o dată cu terminarea înregistrării concurenților electorali, adică cu 23-30 de zile înaintea de ziua alegerilor. Ea a fost caracterizată printr-un comportament relativ pasiv al formațiunilor de opoziție, care au preferat preponderent să conteste comportamentul partidului de guvernămînt, învinuindu-l de abuzuri în mass-media publice, de utilizarea resurselor administrative pentru: a-și promova imaginea și oferta electorală; a intimida și obstrucționa prin intermediul poliției concurenții electorali din partea opoziției, întîlnirile acestora cu alegătorii; a influența deciziile instanțelor de judecată în cazul litigiilor cu caracter electoral. Multe din aceste aprecieri s-au regăsit și în rapoartele de monitorizare ale Coaliției 2005, instituite de 152 de ONG-uri din RM (vezi www.alegeri2005.md ).

A doua fază a campaniei electorale a început cu aproximativ 3-4 săptămîni înaintea zilei alegerilor, caracterizîndu-se prin trei factori:

  1. în conformitate cu articolul 47 al Codului electoral, pentru această perioadă sînt planificate dezbateri publice ale concurenților electorali la radio și televiziune, nefiind admisă reflectarea la televiziune a "vizitelor de lucru" ale candidaților deținători de funcții publice din partea partidului de guvernămînt. Tocmai "vizitele de lucru" ale guvernanților reprezentau principalul instrument de abuz la televiziune prin care aceștia își promovau imaginea și oferta electorală în afara "timpilor de antenă" distribuiți relativ uniform concurenților electorali;

  2. a început misiunea de observare pe termen lung a OSCE. Dat fiind faptul că șeful statului și liderul partidului de guvernămînt a promis încă în iulie 2004 că va garanta un proces electoral democratic, iar instituțiile internaționale și liderii statelor occidentali au îndemnat și continuă să îndemne autoritățile moldovenești să facă anume acest lucru, autoritățile nu-și pot permite să continue practicile de pînă la sosirea misiunii OSCE;

  3. concurenții electorali din partea opoziției s-au activizat substanțial anume în faza finală a campaniei electorale datorită celor doi factori menționați mai sus care le oferă pe o perioadă relativ scurtă condiții relativ prielnice și egale pentru o confruntare electorală cu partidul de guvernămînt.

Pentru estimarea potențialului electoral al concurenților pot fi relevanți trei factori: a) rezultatele ultimelor alegeri din 2003; b) tendințele desprinse din sondajele de opinie; c) modul în care concurenții electorali și-au organizat și desfășurat campaniile.

Alegerile din 2003 au fost alegeri locale, avînd specificul de a fi în egală măsură politice și administrative. În acest sens, pentru estimări sînt relevante rezultatele la nivel raional unde sînt votate listele de partid. În 2003 a fost atestată o descreștere ușoară a rating-ului Partidului Comuniștilor (PC ~ 48%) și o creștere la fel de ușoară a rating-ului Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD ~ 10%) față de rating-urile din 2001. Însă participarea la alegerile locale este de obicei mai mică cu aproximativ 10%, de aceea, fluctuația ponderii electorale poate fi explicată și prin acest factor. Rezultatele alegerilor locale din 2003 ne oferă un punct de reper pentru estimarea potențialului electoral al Blocului Moldova Democrată (BMD). Formațiunile constituente ale BMD au acumulat împreună aproximativ 30% din voturi.

Sondajele de opinie efectuate după alegerile din 2003 la comanda Institutului de Politici Publice (IPP) cu o periodicitate de o jumătate de an nu au pus în evidență tendințe de schimbări dramatice ale rating-urilor principalelor formațiuni politice și ale liderilor acestora. De aceea, ultima etapă a campaniei electorale în desfășurare este, fără îndoială, cea mai importantă pentru influențarea deciziei alegătorilor. De fapt, în afara celor trei formațiuni menționate deja ceilalți 20 de concurenți pot conta doar pe realizarea unei campanii foarte reușite care să le permită să depășească pragurile electorale. Este un lucru extrem de dificil.

3. Factorii care pot influența rezultatele alegerilor

Există un șir de factori care pot influența rezultatele alegerilor. Cei menționați mai sus indică faptul că ponderea electorală a PC a atins starea de saturație, mai ales că în 2003 PC a utilizat pe larg factorul administrativ care nu a contribuit la ridicarea rating-ului acestei formațiuni. Dimpotrivă, schimbările substanțiale în promovarea politicilor interne și externe, a „modernizării formațiunii", puteau avea un efect negativ pentru PC, însă acesta a reușit să intre consolidat în campania electorală, ceea ce este o performanță incontestabilă.

Dat fiind faptul că PC nu are aliați politici cu o anumită pondere electorală și c㠄modernizarea formațiunii" a condus la apariția "opoziției de stînga", strategia care pare să fi fost adoptată de PC s-a axat pe defăimarea principalilor oponenți politici, lucru realizat constant prin intermediul mass-media publice, mai ales a audiovizualului, pe parcursul ultimilor ani.

Este dificil de estimat dacă defăimarea oponenților i-a adus PC noi aderenți, însă cu certitudine acest lucru a contribuit cel puțin în mod implicit la dispersarea forțelor opoziției. În aceste condiții, cea mai sigură miză a PC în aceste alegeri poate fi bazată pe repetarea rezultatului mai mult decît satisfăcător din 2001. Atunci din cele 28% de voturi risipite de concurenții care nu au putut trece pragul electoral PC a primit de pe urma redistribuirii proporționale 21% și respectiv 21 de mandate în plus la cele 50 obținute în mod direct.

În campania curentă numărul de concurenți electorali este cu patru mai mic, ceea ce nu reprezintă o diminuare semnificativă. Totuși în competiție au intrat cu șase formațiuni politice mai puțin, ceea ce va contribui la micșorarea numărului de voturi pierdute și redistribuite ulterior. În 2001 segmentelor electorale cărora li se adresa PC li se mai adresau două formațiuni - Partidul Democrat Agrar și Mișcarea "Ravnopravie", care nu erau în relații antagoniste cu PC și care împreună au acumulat doar 2% din voturi. În campania curentă unui segment electoral tradițional al PC, cetățenilor rusolingvi, li se adresează trei formațiuni care sînt în relații antagoniste cu PC, contestînd schimbarea vectorului politic al acestuia - din unul declarat proest, în unul declarat proeuropean.

Evident, ultimul factor este o consecință a altor factori. În 2001 PC avea suportul autorităților Federației Ruse, al liderilor transnistreni și al Bisericii ortodoxe ruse. În actuala campanie, lucrurile stau exact invers. În primul rînd, Duma de Stat a Federației Ruse nu a găsit nimic mai înțelept decît să recurgă la un șantaj primitiv la adresa RM prin amenințarea cu introducerea unor sancțiuni economice pe motiv că Președintele Voronin nu a semnat Memorandului Kozak de soluționare a conflictului transnistrean. Chiar dacă această amenințare este foarte departe de a fi realizată, ea subminează într-o anumită măsură stabilitatea politică din RM și are un impact negativ asupra pozițiilor PC. În al doilea rînd, și atitudinea extrem de ostilă a liderilor transnistreani față de PC poate avea un impact asupra votului cetățenilor rusolingvi, votanți tradiționali ai PC. În sfîrșit, ierarhii Bisericii Ortodoxe au decis să nu se implice în nici un fel în actuala campanie electorală, deși anumite fețe bisericești au început să publice articole favorabile guvernanților în presa de stat.

Cu toate acestea, se pare că PC a calculat posibilele pierderi și a căutat să le compenseze. Oferta electorală a PC a fost îndreptată mai ales spre pensionari, cea mai masivă și disciplinată categorie de alegători) față de care PC a practicat, de fapt, "psihoterapia politică" prin mărirea pensiilor mizere (anihilată de creșterea prețurilor) și asigurarea unui cuantum minim de servicii medicale fără plată, lucru pe care guvernările anterioare nu l-au făcut sau nu-l puteau face. În al doilea rînd, PC au avut în obiectiv necesitățile populației rurale (gazificarea, tehnologizarea lucrărilor agricole), care o depășește pe cea urbană. Aceștia ar putea fi niște factori compensatori semnificativi.

Un alt factor extrem de important este cel al "schimbării" produse recent în urma alegerilor din România și Ucraina. El ar putea fi unul mobilizator și pentru RM. Acest lucru a fost sesizat imediat de către PPCD care prin adoptarea culorii oranj, simbol al schimbării în cele două țări vecine, în calitate de culoare electorală a formațiunii respective a transmis mesaje foarte clare guvernării. Liderul PPCD Iurie Roșca a afirmat recent într-un interviu pentru oficiosul „Nezavisimai Moldova" că revoluția oranj nu este iminentă în RM, însă dacă alegerile vor fi fraudate, atunci riposta se va face simțită.

Faptul că șeful statului și liderul fracțiunii parlamentare ai PC au organizat conferințe de presă în cadrul cărora s-au referit în termeni persiflanți la eventuala „revoluție de popușoi" denotă că oricum această perspectivă deranjează. Nervozitatea liderilor PC a ieșit în evidență mai ales datorită faptului că au atacat "Coaliția 2005", o comunitate de ONG-uri susținută financiar de către fundații occidentale pentru monitorizează procesul electoral, pe motiv că ar fi părtinitoare în favoarea BMD și a liderilor separatiști transnistreni. Concluzia ciudată a liderilor PC nu s-a bazat pe contestarea fraudelor comise de PC care sînt fixate în rapoartele de monitorizare, ci pe pretinsa lipsă a elucidării și a fraudelor electorale comise de formațiunile de opoziție. În consecință, PC a primit un răspuns prompt din partea ambasadelor occidentale și a instituțiilor internaționale acreditate în RM, trebuind să se resemneze, lucru care vorbește implicit despre multe lucruri.

Evident, atacul la adresa Coaliției 2005 poate fi motivat de faptul că rapoartele acesteia ar putea fi invocate de către opoziție pentru justificarea eventualelor proteste postelectorale. Curiozitatea constă în faptul că PC învinuiește "Coaliția 2005" de partizanat în favoarea BMD, iar protestele ar urma să fie organizate de PPCD, forțe politice care, potrivit presei guvernamentale, se dușmănesc și niciodată nu vor putea acționa și protesta de comun acord.

Astfel, se poate constata că există un șir de factori care pot avea un impact neașteptat. Cert este că evitarea comiterii fraudelor este cel mai indicat remediu împotriva unei eventuale instabilități.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]