![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20050314/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Remanieri
Cabinetul de miniștri l-a desemnat pe Igor Corman ambasador al Republicii Moldova în Germania, în aceeași funcție și pentru Regatul Danemarcei și Regatul Norvegiei, cu reședința la Berlin.
1.2. Hotărîri
Proiectul de lege respectiv a fost înaintat de către un grup de 35 de deputați din Parlamentul Republicii Moldova, la inițiativa Președintelui Vladimir Voronin din iulie 2004. Inițiativa Președintelui se înscrie în contextul sugestiilor făcute în mod repetat de organizațiile internaționale și locale de profil, care au recomandat cu insistență în ultima vreme introducerea unei noi reglementări legislative care ar fi acordat persoanelor fizice dreptul de a se putea adresa cu interpelări la CC.
Cu toate acestea, mai mulți experți în domeniu, în contextul actualelor carențe din sistemul judecătoresc, anunță probabilitatea deturnării obiectivelor declarate ale acestor amendamente, reducerea numărului de sesizări depuse de cetățenii moldoveni la CEDO putînd deveni un scop în sine.
Este curios că instituirea acestui consiliu survine după congresul, din 19 februarie, de la Moscova, a reprezentanților diasporei moldovenești din Rusia care au dezaprobat politica promovată de PCRM.
2.1. Ședințe ale colegiilor ministeriale
Președintele Vladimir Voronin a participat la 17 februarie a.c. la ședința colegiului Ministerului Educației. În luarea sa de cuvînt Președintele țării a subliniat că școlarizarea obligatorie a tuturor copiilor de vîrstă școlară și identificarea posibilităților de angajare în cîmpul muncii a absolvenților instituțiilor de învățămînt superior trebuie să constituie obiectul unor preocupări serioase din partea ministerului de resort. În context, a fost evocată necesitatea elaborării unui plan de înmatriculare la studii care ar corespunde necesităților pieței muncii.
În altă ordine de idei, șeful statului a accentuat că noțiunea de patriotism trebuie să stea la baza sistemului educațional din Republica Moldova. Potrivit Președintelui, "în toți acești ani de independență, nu s-a educat spiritul de patriotism. După 16 ani de lupte politice și procese legate de unionismul cu alte națiuni am ajuns la 2% de români, potrivit datelor recensămîntului recent. Și aceste 2% au fost înregistrate datorită studenților implicați în procesul de recenzare de către diferite partide politice și bătrînelor care nu știau și nu vedeau ce semnează și li s-a scris că sînt românce".
Șeful statului a participat, de asemenea, la ședința anuală a colegiului Ministerului Afacerilor Externe (MAE), în cadrul căreia a fost făcut bilanțul activității diplomației moldovenești în anul 2004, punctînd și un șir de sarcini pentru anul 2005.
Președintele a calificat drept o realizare incontestabilă finalizarea procesului de negocieri asupra Planului de Acțiuni RM-UE, a cărui semnare, în opinia sa, deschide o nouă etapă în politica externă a Moldovei. Reiterînd obiectivul strategic de integrare europeană a Republicii Moldova, Vladimir Voronin a accentuat că MAE îi revine sarcina să coordoneze și să monitorizeze acțiunile întreprinse în acest sens și că acest minister trebuie să devină "un fel de institut de proiectare, care să ofere celorlalte structuri guvernamentale modelul de reconstruire a țării conform standardelor și criteriilor comunitare". Pentru a se respecta termenul de îndeplinire a Planului de Acțiuni RM-UE, "eventual implementîndu-l înaintea termenului stabilit", șeful statului a susținut ideea oportunității creării unei comisii parlamentare pentru probleme de integrare europeană.
Vladimir Voronin a remarcat în concluzie că "reintegrarea țării în conformitate cu normele și principiile dreptului internațional ce implică eliminarea regimului separatist și criminal transnistrean, retragerea necondiționată a forțelor rusești, securizarea frontierei moldo-ucrainene trebuie să rămînă, de rînd cu integrarea europeană a Moldovei, o preocupare constantă a diplomației noastre".
2.2. Inițiativă
În consonanță cu decretarea anului 2005 drept an al autoadministrației locale, Președintele Vladimir Voronin a lansat inițiativa creării ministerului administrației publice locale. În opinia Președintelui "un asemenea minister este necesar din punctul de vedere al integrării eforturilor organelor puterii centrale și locale, orientate spre modernizarea generală a țării, / / el este necesar din punctul de vedere al implementării proiectului de mare anvergură Satul Moldovenesc, care reclamă prezența unui centru unic de coordonare a transformărilor preconizate".
În aceeași ordine de idei, Președintele și-a exprimat regretul că "la ora actuală de problemele legate de activitatea autorităților publice locale se ocupă și Aparatul Guvernului, și Ministerul Justiției, și Parlamentul, și multe alte structuri, ceea ce generează confuzii și o lipsă totală de coordonare". În concluzie, șeful statului și-a exprimat speranța că instituirea acestui minister "va stimula într-o măsură considerabilă consolidarea democrației locale, promovarea unei politici consecvente orientate spre ridicarea standardelor de administrare în cadrul organelor puterii locale, afirmarea principiilor și abordărilor europene în relațiile dintre organele puterii locale și cele ale puterii centrale".
2.3. Vizită la Kiev
Președintele Vladimir Voronin a efectuat, pe 1 martie curent, o vizită de lucru la Kiev, la invitația omologului său ucrainean, Viktor Iușcenko. În cadrul vizitei a fost semnată o declarație comună cu privire la colaborarea moldo-ucraineană, document care anunță coincidența scopurilor strategice ale celor două state în privința integrării europene și disponibilitatea părților de a coopera în vederea realizării acestora, de a respecta valorile și standardele europene și de a promova reformele democratice și ale economiei de piață.
Potrivit documentului, părțile s-au angajat să-și dezvolte relațiile economice pe baza armonizării legislației cu principiile și normele UE, ale liberei circulații a persoanelor, capitalului, mărfurilor și serviciilor.
În altă ordine de idei, părțile și-au anunțat intenția fermă de a asigura cooperarea la frontiera moldo-ucraineană și de a crea condiții eficiente pentru contracararea contrabandei, circulației ilicite a persoanelor, armamentului și substanțelor narcotice.
Potrivit declarației, Republica Moldova s-a angajat să ratifice, în primul semestru al anului 2005, Regulamentul provizoriu privind Biroul informațional al GUUAM din 20 iulie 2002 și Acordul cu privire la crearea zonei de comerț liber între statele-membre ale organizației GUUAM din 20 iulie 2002. În același timp, Ucraina s-a angajat să ratifice și ea, tot în primul semestru al anului în curs, Acordul bilateral privind crearea zonei de comerț liber.
Textul documentului mai prevede că Republica Moldova și Ucraina vor saluta antrenarea în procesul reglementării transnistrene a reprezentanților UE și SUA, în calitate de observatori.
2.4. Întrevedere cu Președintele Georgiei, Mihail Saakașvili
Pe 2 martie, în ziua imediat următoare după ce Președintele Voronin s-a întîlnit la Kiev cu omologul său ucrainean, oficialul moldovean l-a primit în vizită pe Președintele Georgiei, Mihail Saakașvili.
Încercînd să răspundă la întrebarea: La ce bun atîta grabă în organizarea acestor întîlniri?, mai mulți comentatori au considerat organizarea acestora în prag de alegeri ca fiind deloc întîmplătoare și de esență pur electorală, în dorința de a se demonstra opiniei publice largi existența unor raporturi agreabile între Președintele moldovean și lider al PCRM cu principalii promotori ai "revoluțiilor de catifea" din Ucraina și Georgia. În acest fel, s-ar fi urmărit un spor de imagine a liderului PCRM, disocierea în conștiința de masă a ideii de "revoluție oranj" de partidele de opoziție și deprecierea oportunității unor asemenea mișcări "revoluționare" și în Moldova.
În cadrul vizitei au fost semnate două declarații cu privire la supremația valorilor și principiilor democratice și contra "găurilor negre" în Europa. Primul document reafirmă atașamentul părților față de principiile și valorile democrației, inclusiv față de necesitatea asigurării unor alegeri libere și echitabile. În context, se spune: "nimănui nu i se poate permite să-și impună vreunui popor voința sa din exterior; nimănui nu i se poate permite să influențeze asupra rezultatelor alegerilor sau să încerce să schimbe cursul politic în țară prin șantaj sau prin tot felul de operațiuni financiare ilicite", părțile chemînd comunitatea democratică să le apere contra imixtiunii ilegale din exterior.
Președinții Moldovei și Georgiei și-au mai exprimat convingerea că "Guvernul Republicii Moldova va fi ales în urma unui scrutin liber și echitabil, dar nu sub presiunea unor amenințări din exterior, incluzînd sancțiuni economice și încercări ale unor clanuri corupte să revină la putere cu ajutorul stăpînilor de ieri".
Textul declarației mai evocă necesitatea dinamizării GUUAM, transformării acestei organizații într-un promotor al democrației, al stabilității și al securității în întreaga regiune, precum și reafirmă dorința părților de a participa la crearea unei noi Europe unite.
Cel de-al doilea document reafirmă interesul părților pentru eliminarea amenințărilor la adresa păcii și securității ce vin din partea elementelor iredentiste, cu scopul de a soluționa "conflictele inspirate din exterior, cronicizate pe teritoriul Moldovei și Georgiei". În declarație se mai arată că evacuarea cît mai grabnică a forțelor militare străine de pe teritoriul ambelor state corespunde intereselor generale ale acestora și ale întregii regiuni.
Prețuri
Rata inflației pentru luna februarie a.c. a constituit 2,1%. Cumulativ pentru primele două luni ale anului curent (ianuarie-februarie) s-a înregistrat o rată a inflației de 3,2%. Potrivit datelor Departamentul de Statistică și Sociologie în perioada de referință indicele prețului de consum (IPC) la produsele alimentare a crescut cu 2,8%, produsele nealimentare s-au scumpit cu 0,6%, iar tarifele la serviciile prestate populației au crescut cu 2,4%.
Scumpirea carburanților. Mai mulți experți si oameni de afaceri împărtășesc opinia că în următoarele două săptămîni nu este exclusă o creștere a prețurilor cu cca 5-10% la principalele produse petroliere: motorină și benzină. Eventualele creșteri sînt motivate de aceștia ca o urmare a scumpirii petrolului pe piața mondială. Astfel, cotațiile țițeiului la bursele internaționale sînt evaluate în medie la cca 55 USD/baril. Analiștii străini afirmă că prețurile cresc ca urmare a condițiilor climaterice nefavorabile din mai multe țări europene, condiții care au condiționat sporirea cererii, dar și pe fundalul unor speculații de bursă.
Reprezentanți ai "Importcompetrol" din Republica Moldova susțin că majoritatea importatorilor de carburanți își epuizează stocurile de benzină și motorină ieftină și realizează importuri deja la prețuri ridicate. În prezent, un litru de motorină este comercializat cu 6,85 lei/litru (0,54 USD), deși prețul de cost a ajuns la 7,1 lei per litru (0,56 USD). Pierderile de la vînzarea motorinei sînt compensate cu venituri puțin mai mari de la vînzarea benzinei. Aceștia mai spun că actualmente prețul de import al motorinei este de 510-550 USD/tona, iar benzina, cu cifra octanică A 95, de exemplu, costă 475 USD.
Oficiali ai companiei Lukoil Moldova spun că majorarea prețului la carburanți este prematură, însă în viitorul apropiat este inevitabilă. Dacă creșterea prețurilor la țiței va continua, respectiv vor crește prețurile și pe piața internă, însă, puțin mai tîrziu, după epuizarea stocurilor. Scumpirea carburanților va deveni în cele din urmă o sursă sigură care va alimenta inflația. Reflectat în multe dintre prețurile de consum, prețul carburanților reprezintă o amenințare la fel de serioasă. Pentru bugetul de stat, un preț mai mare al carburanților nu este neapărat o veste proastă, care la rîndul său va putea aduce încasări mai mari din accize.
Anul trecut scumpirea țițeiului a provocat o creștere a prețurilor la produsele petroliere în Republica Moldova de peste 30%. În prezent, în Moldova motorina este comercializată la stațiile PECO la un preț de 6,75 - 6, 85 lei/litrul (0,54 USD), benzina A 98 - 7,75 lei (0,62 USD), A 95 - 7,55 lei (0,6 USD), A 92 - 7,25 lei (0,58 USD), A 76 - 6,9 lei (0,55 USD).
Piața muncii
Potrivit Departamentului de Statistică și Sociologie (DSS), salariul mediu pe economie a constituit în luna ianuarie cca 1146,3 lei (91 USD) și a crescut ca valoare nominală cu 20% față de perioada similară a anului 2004, însă, în condițiile unei inflații înalte, creșterea reală a fost de 7%. DSS a anunțat că în instituțiile bugetare salariul a fost de 870,4 lei, iar în sfera nebugetară - 1306,7 lei. Cele mai mari salarii le au angajații din instituțiile cu activități financiare, respectiv 3140 de lei, după care urmează salariații din companiile din industria energetică și termică, gaze și apă cu un salariu mediu de 1911 lei, transporturi și comunicații - de 1807 lei.
Cel mai mic salariu îl au angajații din agricultură, al căror venit mediu a fost în ianuarie de 487 lei, ceea ce reprezintă 42,5% din salariul mediu pe economie, salariul mediu din sfera învățămîntului a fost în medie de 790 lei, iar din cea a sănătății și asistenței sociale - de 903 lei. Potrivit Departamentului Statistică și Sociologie, în trimestrul IV al anului 2004, în agricultură erau ocupate peste 505 mii persoane sau 38,6% din totalul populației ocupate, iar în administrația publică, învățămînt, sănătate și asistența socială - 19,5%.
Bănci și asigurări
Sistemul bancar din Republica Moldova a cunoscut evoluții pozitive de dezvoltare în anul 2004. Capitalul de gradul I a înregistrat o creștere de 20,3% față de 19,7% în 2003 și a atins la sfîrșitul anului 2004 nivelul de 2442 milioane lei.
Pentru consolidarea sistemului bancar la 30 iunie 2004 a intrat în vigoare o nouă cerință a BNM față de suma minimă al capitalului de gradul I. Astfel, acesta prevede un nivel de 40 milioane lei pentru băncile cu autorizație de categoria A, 80 milioane lei pentru cele ce dețin licența de tip B și 120 milioane lei pentru instituțiile financiar-bancare cu tipul C de licență.
La situația din 31 decembrie 2004, activele totale din sectorul bancar constituiau 13 miliarde 313,2 milioane lei, în creștere cu 29,5% față de începutul anului 2004. Tendința de creștere a activelor consemnată pînă în prezent denotă dezvoltarea sistemului bancar și atestă o creștere a acestora în continuare din contul afluxului economiilor în conturile de depozite și obținerea unor noi venituri.
Ascensiunea structurală a activelor a fost prezentă pe toate pozițiile: numerarul - cu 34%, pînă la 733,9 milioane lei, mijloacele datorate de bănci și BNM - cu 45,6%, pînă la 3 206,1 milioane lei, hîrtiile de valoare - cu 34,5%, pînă la 969,2 milioane lei, portofoliul total al creditelor nete - cu 25,3%, pînă la 7241,2 milioane lei. Ponderea creditelor neperformante în totalul creditelor la situația din 31 decembrie 2004 a constituit 6,8%, majorîndu-se cu 0,4% față de 31 decembrie 2003.
Oficialii băncii centrale susțin că veniturile în sistemul bancar sînt stabile, fapt ce reflectă eficiența activității generale a acestuia. În anul 2004 venitul net pe sistem a constituit 430,7 milioane lei, cu 7,8% mai mult în comparație cu 2003. Rentabilitatea activelor și cea a capitalului acționar pentru anul 2004 a constituit 3,8% și respectiv 18,1%. În comparație cu finele anului 2003 totuși acești indicatori s-au diminuat cu 0,6% și respectiv cu 1,6 %, în special, din cauza creșterii mai rapide a activelor și capitalului acționar comparativ cu sporirea venitului.
Lichiditatea se menține la un nivel înalt, reflectînd capacitatea băncilor de a-și onora atît obligațiunile curente, cît și cele pe termen lung. Evoluția depozitelor atestă în continuare credibilitatea sistemului bancar. Pe parcursul anului 2004 depozitele persoanelor fizice au sporit cu 44,4%, pînă la 4 857,3 milioane lei, iar cele ale persoanelor juridice - cu 30,1%, pînă la 462,4 milioane lei.
Comerț exterior
Potrivit datelor Departamentului Statistică și Sociologie (DSS), cca 40% din exporturile Republicii Moldova în țările Uniunii Europene în anul 2004 a constituit-o producția în lohn (producerea cu materia primă a clientului) fabricată la întreprinderile din industria ușoară.
Moldova a exportat în țările UE materiale textile și articole din acestea în valoare de 115,4 milioane USD, ceea ce reprezintă 38,8% din totalul livrărilor pe această piață. În general, au fost exportate articole și accesorii de îmbrăcăminte în baza unor contracte de producere în lohn încheiate de întreprinderile moldovenești cu parteneri din Europa Occidentală.
Producerea în lohn în ultimii ani s-a extins considerabil și ca urmare au crescut importurile și exporturile. Mai multe întreprinderi din industria ușoară produc mărfuri pentru companii din Italia, Germania și alte țări din materia primă pe care le-o oferă clienții. Printre acestea se numără întreprinderi precum SA"Ionel", SA "Artima", SA "Zorile", "Fabrica de piele".
Exportul de piei crude, piei tăbăcite, blănuri și produse din acestea din Moldova pe piața UE a atins o valoare de 63,7 milioane USD, ceea ce reprezintă 21,4% din totalul exporturilor. Republica Moldova a mai exportat în țările UE în 2004 produse vegetale în valoare de 29,9 milioane USD, produse alimentare, băuturi alcoolice și nealcoolice și tutun - 25,5 milioane USD, metale comune și articole din acestea -11,7 milioane USD.
În anul 2004 exporturile moldovenești pe piața Uniunii Europene au crescut cu 40,8%, pînă la 297,1 milioane USD, în timp ce importurile s-au majorat cu 15,3%, pînă la 582,7 milioane USD. Moldova a importat în anul trecut din țările UE în special mașini și aparate, echipamente electrice în valoare de 131,6 milioane USD, materiale textile și articole din acestea - 84,7 milioane USD, produse chimice - 60 milioane USD, mijloace și materiale de transport - 40,3 milioane USD.
Moldova și lumea
Potrivit datelor Comitetului de Statistică al CSI, Republica Moldova se situează pe penultimul loc între statele CSI potrivit creșterii investițiilor în capital fix (ICF). Cu o creștere a ICF de 8% în 2004, Republica Moldova devansează doar Kîrgîzstanul care a înregistrat o creștere a investițiilor în capital fix de 3%.
Cele mai înalte ritmuri de creștere ale investițiilor în capital fix au fost consemnate în Azerbaidjan - cu 36%, Ucraina - 37%, Georgia - 24%, Belarus - 20%, Armenia - 17%, Kazahstan și Rusia - 11%. Comitetul de statistică al CSI mai informează că în 2004 în toate țările CSI au fost înregistrate creșteri ale investițiilor în capital fix, iar media acestui indicator a constituit 14%.
Investițiile în capital fix pentru 2004 au constituit în Republica Moldova cca 1470 lei (118 USD) pe cap de locuitor, dintre care 20% reprezintă capital străin. Totodată, în anul 2004 investițiile în capital fix au constituit 5270 milioane lei. Ministerul Economiei prognozează pentru anul 2005 o creștere a investițiilor în capitalul fix de 11%, iar în 2006 - de 9%.

*ICF - investiții în capital fix
Sursa: Departamentul de Statistică și Sociologie
Circa 8000 de cetățeni moldoveni cu reședința în regiunea transnistreană au votat la scrutinul parlamentar din 6 martie, potrivit datelor preliminare ale CEC. În conformitate cu hotărîrea CEC din 18 februarie cu privire la participarea la scrutin a alegătorilor din raioanele de est ale Republicii Moldova, aceștia au votat la nouă secții de votare de pe malul drept al Nistrului, unde au fost incluși în liste suplimentare și și-au depus buletinele de vot în urne speciale. Potrivit rezultatelor preliminare ale numărării voturilor, circa 50% din transnistreni au votat pentru Blocul "Moldova Democrată", circa 30% pentru Partidul Comuniștilor, 8% pentru PPCD și cîte aproximativ 6% pentru PSDM și Blocul "Patria-Rodina".
Coaliția 2005 a semnalat o serie de probleme legate de participarea la vot a cetățenilor cu reședința în Transnistria. Astfel, aceștia nu au fost informați suficient de bine cu privire la locul unde pot vota; posesorii de pașapoarte de tip sovietic fără mențiunea "cetățean al Republicii Moldova", precum și studenții care au domiciliul în satul Varnița au votat la discreția președintelui biroului electoral; au fost înregistrate numeroase cazuri în care alegătorilor nu li s-a aplicat ștampila "Votat" în actul de identitate. În plus, la unele secții de votare s-au format cozi imense, o mare parte din cei veniți de peste Nistru nefiind în stare să voteze pînă la închiderea secțiilor de votare.
Uniunea moldovenilor din Transnistria, organizația neguvernamentală transnistreană care a organizat transportarea alegătorilor transnistreni către secțiile de votare din dreapta Nistrului, a acuzat autoritățile moldovene de încălcarea drepturilor electorale ale cetățenilor moldoveni din Transnistria, afirmînd că din cei 14 800 de alegători transportați doar o parte au fost lăsați să voteze.
Anterior, în urma unui demers din partea Blocului "Moldova Democratică", CEC a condiționat deschiderea secțiilor de votare pe teritoriul transnistrean prin respectarea de către autoritățile secesioniste a unui șir de condiții, care ar fi garantat un proces electoral deschis și corect. În răspunsul oficial la apelul CEC al șefului departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Lițkai, acesta a calificat demersul CEC drept "o nouă provocare din partea autorităților moldovenești lansată din considerente conjuncturale electorale", deoarece respectarea condițiilor CEC pe teritoriul transnistrean ar fi presupus efectuarea cheltuielilor electorale din bugetului unui "stat străin" și astfel ar fi venit în contradicție cu legislația electorală a Republicii Moldova. În același timp, Lițkai a chemat CEC să asigure accesul cetățenilor moldoveni cu reședința în Transnistria la secțiile de votare din zona de frontieră, inclusiv la cele din zona de securitate.
Pe de altă parte, presa oficială și "societatea civilă" de la Tiraspol s-au implicat activ în campania electorală pentru parlamentarele din 6 martie din Republica Moldova, lansînd o masivă campanie împotriva actualului partid de guvernămînt și, în mod special, împotriva liderului acestuia, Președintele Vladimir Voronin. Astfel, în regiune a fost creat așa-zisul Comitet pentru susținerea alegerilor democratice din Moldova, în care au intrat trei dintre "cele mai importante" asociații obștești din regiune - Uniunea moldovenilor, Uniunea obștilor rusești și Uniunea ucrainenilor. Acuzîndu-l pe Președintele Voronin de o serie de "acțiuni inumane" față de "poporul transnistrean", precum izolarea politică și diplomatică a Transnistriei, blocadă economică și paralizarea mecanismului de negocieri, Comitetul a făcut apel către "societatea civilă transnistreană" să sprijine "forțele democratice din statul vecin", fără a preciza însă pe care anume.
La 6 martie 2005 au avut loc alegeri în Parlamentul Republicii Moldova. Potrivit rezultatelor prezentate de CEC, baremul electoral a fost depășit de PCRM, PPCD și de BMD. Astfel, în urma procesării a 100% din numărul buletinelor de vot valabil exprimate, PCRM a întrunit 716,336 voturi (45,98%), PPCD - 141,341 voturi (9,07%), iar BMD - 444,377 voturi (28,53%).
Pentru detalii accesați www.alegeri2005.md.
1. Reuniunea a VII-a a Comitetului de Cooperare RM-UE și Planul de Acțiuni RM-UE
La 22 februarie, la Bruxelles, și-a ținut lucrările cea de a VII-a reuniune a Comitetului de Cooperare RM-UE, organism care, pe lîngă Consiliul de Cooperare RM-UE și Comitetul Parlamentar de Cooperare RM-UE, constituie expresia instituționalizării relațiilor dintre părți în cadrul Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC). Organismul este format din reprezentanți ai Consiliului și Comisiei UE și membri ai Guvernului RM, de obicei la nivel de înalți funcționari.
Principala finalitate a reuniunii o constituie semnarea de către părți a unui document care recomandă implementarea Planului de Acțiuni RM-UE. Din partea Moldovei documentul a fost semnat de prim-ministrul Vasile Tarlev, iar din partea UE de Jean Asselborn, ministru al Afacerilor Externe și Migrației al Luxemburgului și Președinte în exercițiu al Consiliului UE.
În cadrul unei conferințe de presă de după încheierea lucrărilor reuniunii, Jean Asselborn a remarcat că Republica Moldova este prima țara din spațiul CSI care a finalizat negocierile asupra elaborării Planului de Acțiuni.
2. Asistență financiară
UE și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în Moldova (PNUD) au decis să acorde suport financiar pentru securizarea frontierelor Republicii Moldova în cadrul proiectului de consolidare a managementului de control la frontieră. Obiectivul major al acestui proiect îl constituie reducerea migrației ilegale, traficului de droguri și combaterea terorismului, crimei organizate. Proiectul, în valoare de 1 942 500 euro, va fi implementat timp de un an de zile.
Principalii beneficiari ai proiectului vor fi Departamentul Trupelor de Grăniceri, Departamentul Vamal, Departamentul Migrațiune, Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Afacerilor Interne ale Republicii Moldova. În cadrul proiectului se preconizează înzestrarea cu echipament specializat și cu o infrastructură adecvată a cinci puncte de trecere a frontierei - Criva-Mămăliga, Medveja-Zeliona, Larga-Kelmenți, Briceni-Rosoșeni și Giurgiulești-Reni.
Potrivit reprezentantului permanent al PNUD în Moldova, Bruno Pouezat, măsurile prevăzute în cadrul proiectului sînt canalizate în direcția îmbunătățirii sistemului de securizare a frontierelor și racordării acestuia la standardele europene, lucruri care se impun în contextul eforturilor actuale de integrare europeană a Republicii Moldova.
Constatări postelectorale
Igor Boțan
Recentele alegeri parlamentare din Republica Moldova (RM) s-au desfășurat cu abateri de la standardele internaționale. Totuși, Misiunea Internațională de Observare a Alegerilor (MIOA) parlamentare, misiune comună la care au luat parte OSCE/BIDDO, Adunarea Parlamentară a OSCE (AP OSCE), Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) și Parlamentul European (PE), a constatat că "alegerile parlamentare din 6 martie 2005 din Republica Moldova s-au desfășurat în general în conformitate cu majoritatea angajamentelor OSCE, cu standardele Consiliului Europei și cu alte standarde internaționale referitoare la alegeri. Cu toate acestea, nu au reușit să îndeplinească unele angajamente și standarde indispensabile pentru un proces electoral cu adevărat competitiv. În special, condițiile desfășurării campaniei electorale și accesul la mass-media nu au fost suficient de echitabile; în această privință, s-au confirmat tendințele negative constatate încă de la alegerile locale din 2003".
Această concluzie a fost susținută de Departamentul de Stat al SUA. Și observatorii naționali întruniți în Coaliția 2005 au reiterat, practic, concluzia.
În acest context merită menționat și comentariul Departamentului de Informații al Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse, în care se afirmă: "Dacă estimăm alegerile din RM din punctul de vedere al transparenței, atunci există dubii în acest sens. În cadrul desfășurării campaniei electorale comunitatea internațională a semnalat utilizarea de către autoritățile moldovenești a resurselor administrative, reflectarea părtinitoare, tendențioasă a procesului electoral mai ales în mass-media de stat. Aceste concluzii ar fi putut fi confirmate sau infirmate de observatorii din CSI, inclusiv din Rusia, participarea cărora la monitorizarea alegerilor a fost nedorită de Chișinău. S-ar putea ca autoritățile RM să fi avut ce ascunde dacă au procedat în acest fel, recurgînd chiar la reținerea și deportarea din RM a reprezentanților organizațiilor neguvernamentale și de apărare a drepturilor omului, preponderent a cetățenilor ruși, care în baze legale au încercat deopotrivă cu colegii lor din străinătate să participe la observarea alegerilor.
Un șir de încălcări a fost fixat în procesul de votare. Astfel, un număr semnificativ de cetățeni moldoveni aflați peste hotare au fost, de fapt, lipsiți de dreptul de a-și realiza dreptul de vot, consfințit în Constituția RM. Din cîteva sute de mii de moldoveni aflați în Rusia au putut vota doar aproximativ trei mii. O situație similară s-a observat și în cazul cetățenilor RM domiciliați în Transnistria.
Din păcate, astfel de fapte au rămas în afara cîmpului de vedere al observatorilor internaționali, care au activat în RM. Este vorba despre aceeași practică a dublelor standarde căreia este necesar a i se pune capăt prin intermediul elaborării criteriilor unice de monitorizare a procesului electoral, oriunde s-ar desfășura acesta".
Nu încape îndoială că aceste aprecieri, pe lîngă aprecierile formațiunilor politice angajate în lupta electorală, vor avea un impact major asupra asigurării stabilității sau, dimpotrivă, asupra unei eventuale destabilizări politice din RM. În perioada imediat următoare alegerilor parlamentare, atunci cînd vor fi alese organele de conducere ale Parlamentului, cînd va fi numit Guvernul și cînd va fi ales șeful statului de către Parlament vor ieși la iveală toate antagonismele mai vechi, precum și cele mai noi, generate de modul în care a fost desfășurată campania electorală.
2. Rezultatele alegerilor
În conformitate cu datele preliminare ale Comisiei Electorale Centrale (CEC), la alegeri au participat 1 576 203 alegători din cei 2 430 537 incluși în listele de bază și în cele suplimentare, adică 64,84%. În listele suplimentare au fost incluși aproximativ 7% din cetățenii cu drept de vot.
Pentru comparație vom menționa că la alegerile parlamentare din 2001 au participat 1 607 095 de alegători, cu aproximativ 30 000 mai mult, rata de participare fiind de 67,52%. Atunci în listele electorale suplimentare au fost introduși 5,5% din alegători.
Merită menționat faptul că pentru participarea la recentele alegeri parlamentare, în listele de alegători au fost introduși cu 53 429 mai multe persoane, iar rata de participare a fost cu aproximativ 3% mai joasă. Diferența dintre numărul de buletine eliberate cetățenilor și numărul de buletine găsite în urnele de vot a fost de 124. În 2001 această diferență a fost de 392. Numărul de voturi nevalabile a fost de 18 251 sau 1,16%, fiind foarte aproape de cel din 2001 - 19 446 (1,21%).
În urma alegerilor din 6 martie, din cei 23 de concurenți electorali doar trei - Partidul Comuniștilor, Blocul "Moldova Democrată" și Partidul Popular Creștin Democrat au depășit pragul electoral, urmînd să fie reprezentați în noul Parlament al RM. Ceilalți 20 de concurenți electorali au acumulat împreună 16,42% din voturile alegătorilor, voturi care au fost distribuite celor trei învingători în mod proporțional, în conformitate cu formula lui d'Hondt. În 2001 numărul de voturi acumulate de concurenții care nu au trecut pragul electoral a fost de aproximativ 28%.
Totuși, comparînd recenta victorie a PC cu victoria în alegerile din 2001 cînd acesta a acumulat 50,07% și 71 de mandate, se constată că PC va avea în noul Parlament cu 15 mandate mai puțin. Acesta înseamnă că PC nu va mai putea modifica Constituția RM de unul singur, pentru aceasta fiind nevoie de 68 de mandate (2/3 din voturile deputaților aleși). De asemenea, PC nu va putea de unul singur alege nici șeful statului, pentru aceasta fiind necesare 61 de voturi (3/5 din voturile deputaților aleși). Acești doi factori, în special ultimul, implică necesitatea cooperării cu celelalte două fracțiuni parlamentare.
Deși liderii PPCD s-au arătat nemulțumiți de scorul obținut pe motiv că formațiunea a trebuit să-și desfășoare campania în condiții inegale și chiar ostile din partea partidului de guvernămînt, totuși PPCD a confirmat tendința observată mai de mult de ascensiune foarte lentă, dar sigură.
Prestația candidaților independenți devine tot mai slabă. În recenta campanie electorală patru dintre aceștia s-au manifestat doar prin faptul că nu și-au utilizat timpii de antenă gratuiți pentru a încerca să iasă din anonimatul cvasiabsolut, ci au oferit acești timpi de antenă pentru un atac coordonat la adresa PPCD.
3. Portretul sociologic al Parlamentului
Portretul sociologic al noii componențe a Parlamentului are cîteva particularități demne de menționat. În primul rînd, formațiunile politice care au depășit pragul electoral au promovat pe listele lor de candidați 18 deputați care nu sînt membri de partid. Este un semnal pozitiv pentru apărătorii intereselor așa-zișilor candidați independenți. În al doilea rînd, numărul de doamne reprezentate în noul Parlament a atins cifra de 21.
Recentele alegeri au confirmat și unele tendințe observate în alegerile precedente: a) 1/3 din componența Parlamentului a rămas aceleași; b) 2/3 din deputați sînt din municipiul Chișinău, regiunile rămînînd foarte slab reprezentate.
Tabelul de mai jos pune în evidență și alte date referitoare la ocupația, profesia și instruirea deputaților așa cum au indicat aceștia în documentele depuse la CEC.
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Deficite externe, inflație, curs de schimb...
Iurie Gotișan
Datoria externă a Republicii Moldova a atins 1,97 miliarde USD la finele anului 2004, fiind în creștere cu 2,8% în comparație cu sfîrșitul anului 2003 și constituind 76% din PIB. Cea mai mare pondere în totalul datoriei externe este pe seama datoriei private negarantate care constituie cca 1,09 miliarde USD, majorîndu-se cu 20% față de 2003, în special ca urmare a ascensiunii creditelor comerciale. În plus, deficitul comercial a ajuns la un nivel record de cca 790 milioane USD în 2004, reprezentînd 30% din PIB și este probabil ca deficitul de cont curent să fi ajuns la 6% din PIB.
Este cert că cifrele de mai sus confirmă tendința deficitelor externe din ultimii ani cu "contribuția" decisivă a sectorului privat. Mai mult decît atît, creșterea deficitelor externe justifică temerea mai multor economiști față de posibile derapaje în 2005 și explică într-un fel de ce discuțiile cu FMI sînt dificile.
Grosul deficitului de cont curent în anul trecut își are originea, preponderent, în sectorul nebugetar. Nu este exclus că pe fondul unei preconizate scăderi la dobînzile în lei precum și al tendințelor de apreciere a leului, creșterea deficitelor externe ar fi de nestopat. Și cum sectorul nebugetar nu are de gînd să-și domolească "foamea de lei" (cererea internă), ar rămîne în sarcina bugetului public de a combate creșterea excesivă a deficitului de cont curent.
Anunțatele scăderi ale dobînzilor la lei, salarii mai mari, expansiunea creditului de consum, o eventuală apreciere a leului vor favoriza o dinamică a cererii interne considerabil superioară ofertei interne. Scăderea dobînzilor ar impulsiona creditarea în lei într-o economie care este prinsă de febra consumului. Dacă scăderea impozitelor în 2005 nu va stimula suficient acumulările la buget, expansiunea consumului se va regăsi în deficite externe mai mari și, probabil, în încetinirea eforturilor de diminuare a inflației. Aprecierea leului față de dolar a ajutat întrucîtva obținerea unei inflații mai mici în 2004 față de 2003, dar a adîncit deficitele externe.
Banca Națională a fost cea care a solicitat, de fapt, băncilor comerciale să reducă dobînzile la depozite, pentru a diminua rata dobînzii la creditele acordate. Pe de o parte, scăderea dobînzilor ar favoriza accesul la credite, atît al agenților economici autohtoni, cît și al non-rezidenților, acces ce ar aduce mai multe lichidități în economie însă ar îngreuna efortul Băncii Naționale de a controla inflația. De aceea, amînarea reducerii dobînzilor (cel puțin pentru moment) mi se pare măsura optimă. BNM trebuie să fie mai precaută cu scăderea dobînzilor, iar băncile comerciale trebuie să acorde o mai mare atenție unor eventuale riscuri de sistem.
Evoluția macroeconomică din acest an va depinde și de reducerea poverii fiscale. Întrucît veniturile bugetare scad cel puțin într-o fază inițială, sînt necesare unele măsuri compensatorii; fără ele, cererea internă ar crește, conducînd la accentuarea deficitelor externe și la eventuale presiuni inflaționiste. Măsurile compensatorii pot include majorarea unor impozite și taxe, repartizarea unor cheltuieli și alte economii la buget - prin reexaminarea unor contracte publice, spre exemplu. Trebuie subliniat că eforturile Guvernului ar fi ajutate substanțial de diminuarea datoriilor agenților economici la bugetul public (acestea estimîndu-se la cca 1,41 miliarde lei) și de combaterea eficace a evaziunii fiscale, eforturi ce ar sprijini dezinflația și ar limita deficitele externe.
Deseori am fost martorii unor acuzații aduse BNM privind politica cursului de schimb, care pe alocuri au fost justificate. Un leu apreciat poate contracara puseurile inflaționiste, dar deficitele externe se vor adînci și efectele nu vor întîrzia să apară. Cînd leul se apreciază, inclusiv nominal, consecințele le suportă, în primul rînd, exportatorii prin diminuarea încasărilor la producția comercializată în exterior.
În plus, o apreciere de durată a leului, cu unele fluctuații, erodează stabilitatea economică dacă cîștigurile de productivitate nu sînt corespunzătoare, cauzînd deficite mari la nivel de firmă și economie națională. A miza pe aprecierea leului ca un factor care ar contribui la reducerea inflației se poate dovedi o soluție foarte riscantă. Unii vorbesc despre iminența unei crize financiare provocată de o eventuală "fugă a capitalului", care ar face ca leul să se prăbușească.
În cele din urmă, opțiunile Executivului ar trebui judecate în relație cu dilemele Băncii Naționale, iar alegerile de politică economică cu care se confruntă acesta sînt extrem de dificile, întrucît implică compromisuri și costuri importante. Oricum, este necesară o bună colaborare între Guvern și BNM, mai ales că conjunctura economică din 2005 va fi influențată de alegerile parlamentare care au avut loc la 6 martie curent.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |