![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20050420/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Conducerea Parlamentului
Pentru cea de a doua funcție de vicepreședinte al Parlamentului a fost propusă și acceptată candidatura liderului Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD) Iurie Roșca, votat în această funcție de 77 deputați, reprezentînd PCRM, PPCD, PDM și PSL.
În discursul său rostit cu această ocazie, Iurie Roșca a menționat că alegerea sa în funcția de vicespeaker îi oferă posibilitatea să se angajeze plenar în procesul legislativ, să promoveze și să realizeze sarcinile prioritare conținute în cele zece propuneri înaintate de creștin-democrați șefului statului.
Serafim Urechean, lider al AMN, solicitat să comenteze alegerea lui Iurie Roșca în calitate de vicepreședinte al Parlamentului, a declarat că în mod normal această funcție trebuia să revină fracțiunii AMN, drept cea mai numeroasă fracțiune de opoziție în Parlament, și că, dat fiind faptul că acest lucru nu s-a produs, confirmă o dată în plus existența unei coaliții de guvernare dintre democrați, creștin-democrați și sociali-liberali cu fracțiunea majoritară a PCRM.
1.2. Acte legislative
În urma prezentării în Parlament de către Președintele Voronin a concepției de reformare a Guvernului, legiuitorii au adoptat Legea pentru amendarea Legii cu privire la Guvern. Potrivit amendamentelor introduse, în componența Guvernului vor intra 15 ministere și alte 13 instituții. Legea adoptată de Parlament nu stabilește ierarhia structurilor respective, însă conform informațiilor existente aceasta ar corespunde următoarei scheme: minister - birou național (centru/ cameră) - serviciu - agenție. Lista ministerelor și a celorlalte instituții guvernamentale este prezentată în paragraful următor.
Un alt act important adoptat de Legislativ este Legea privind translarea în direct la TV a ședințelor plenare ale Parlamentului. Principalele argumente în favoarea acestei legi s-au bazat pe experiența țărilor europene și pe necesitatea asigurării informării publicului larg. S-a remarcat că pentru realizarea scopurilor respective "prețul nu contează", oricît de mare ar fi acesta.
Este de remarcat că deputații nu au stabilit sursele financiare din care vor fi acoperite costurile modificării efectuate, precum și nu au stabilit nici data de la care modificările urmează a fi puse în aplicare. În consecință, dacă legea va fi publicată, imediat după apariția acesteia în Monitorul oficial, se va putea cere executarea ei întocmai.
În legătură cu summit-ul GUUAM din 21-22 aprilie de la Chișinău, Parlamentul a ratificat în regim de urgență cîteva acte internaționale în domeniu:
Inițiativa creării acestei asociații de state a apărut la mijlocul anilor '90 ai secolului trecut. Ulterior, în cadrul GUUAM au fost semnate, la nivelul șefilor de state, trei declarații politice - la 10 octombrie 1997 (Strasbourg), la 24 aprilie 1999 (Washington) și la 6 septembrie 2000 (New York), în conformitate cu care GUUAM-ul s-a afirmat în calitate de inițiativă regională, avînd drept scop promovarea cooperării în domeniul problemelor de securitate europeană și regională, în particular, în cadrul OSCE.
Republica Moldova a aderat la inițiativa respectivă în vederea realizării unor proiecte concrete în domeniul facilitării comerțului și dezvoltării rețelelor de transport euroasiatice, precum și securizării frontierelor, luptei cu terorismul, crimei organizate și traficului ilicit de droguri și ființe umane. Cooperarea în cadrul GUUAM este sprijinită politic și financiar de către SUA și Uniunea Europeană.
Carta GUUAM stipulează că această organizație poartă un caracter deschis, fiind constituită în conformitate cu normele și principiile universal recunoscute ale dreptului internațional, și principalele domenii de colaborare: economia, știința, tehnologiile și mediul ambiant, infrastructura transporturilor, energetica, telecomunicațiile, investițiile și finanțele, sfera umanitară, cultura, educația, mijloacele de informare în masă, turismul și schimbul de tineret.
Organul suprem al GUUAM este întîlnirea anuală a șefilor de state, președinția fiind asigurată de către statele membre prin rotație în ordine alfabetică.
La întîlnirile șefilor de state se adoptă decizii: cu privire la direcțiile de bază ale colaborării politice, economice și umanitare în cadrul GUUAM; cu privire la crearea organelor specializate ale GUUAM; cu privire la coordonarea pozițiilor asupra chestiunilor actuale de interes comun ale vieții internaționale. Organul executiv al GUUAM este ședința miniștrilor Afacerilor Externe, care are loc, de regulă, de două ori pe an. La ședințele miniștrilor Afacerilor Externe se examinează problemele privind realizarea înțelegerilor în cadrul GUUAM și se pregătesc propuneri în vederea dezvoltării și aprofundării în continuare a colaborării GUUAM pentru a fi examinate la întîlnirile șefilor de state.
Organul de lucru al GUUAM este Comitetul Coordonatorilor Naționali (CCN), în componența căruia intră coordonatorii naționali, numiți de către miniștrii Afacerilor Externe, cîte unul din partea fiecărui stat membru. CCN coordonează activitatea în cadrul GUUAM între statele membre, asigură pregătirea întîlnirilor șefilor de state și ședințelor miniștrilor Afacerilor Externe. Ședințele CCN au loc trimestrial, în ordine consecutivă, în statele membre.
Devizul de cheltuieli pentru Oficiul informațional GUUAM în anul 2004 a fost stabilit în suma de 90 610 USD. Respectiv, fiecărui stat membru îi revine suma de 18 122 USD (din care 8240 USD este suma inițiala, achitată o dată la trei ani, și 9882 USD - cea permanentă ce urmează a fi achitată anual).
Crearea și funcționarea adecvată a Oficiului informațional ar permite o colaborare mai strînsă între statele membre pentru realizarea și implementarea proiectului GUUAM de facilitare a transportului și comerțului.
2.1. Desemnarea candidaturii primului-ministru
În cadrul ședinței Parlamentului din 8 aprilie Președintele Vladimir Voronin a adus la cunoștința legiuitorilor decretul său privind desemnarea lui Vasile Tarlev în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Potrivit decretului, acestuia îi revine sarcina ca în termen de 15 zile să prezinte spre aprobare în Parlament componența viitorului Cabinet de miniștri și programul de guvernare. Numirea lui Vasile Tarlev pentru a doua oară în funcția de prim-ministru, surprinzătoare pentru o parte din observatori, date fiind declarațiile anterioare ale șefului statului privind necesitatea imprimării unor noi valențe procesului de integrare europeană a Republicii Moldova prin promovarea unor persoane de factură nouă la înalte funcții de răspundere în stat, pune în evidență miza Președintelui Voronin pe asigurarea unei continuități, chiar dacă lente, într-un șir de activități inițiate de Cabinetul Tarlev în perioada 2001-2005. Frazeologic vorbind, Președintele Voronin n-a vrut "să dea vrabia din mînă pe cioara de pe gard", cu atît mai mult cu cît precedentul Cabinet Tarlev a reușit să asigure o minimă stabilitate macroeconomică în țară și să îmbunătățească unii indicatori economici, fără ca premierul să pună probleme în realizarea diferitelor proiecte, inclusiv scenarii "de palat", puse pe rol de echipa prezidențială. Nu degeaba Președintele Voronin, justificînd într-o emisiune televizată desemnarea repetată a lui Vasile Tarlev în funcția de prim-ministru, a lăsat să se înțeleagă că principala calitate a lui Tarlev este faptul că acesta este un executant disciplinat.
2.2. Structura Guvernului
Potrivit amendamentelor introduse în conținutul Legii cu privire la Guvern, acesta va avea în componența sa 15 ministere:
Pe lîngă acestea, în structura Guvernului vor mai intra altele 13 organisme:
Comparînd această structură a Executivului cu cea la care s-a referit Președintele țării în fața deputaților pe 8 aprilie a.c., se pot constata anumite diferențe, întrucît șeful statului a propus ca în locul celor 16 ministere și 14 departamente din Guvernul Tarlev I să fie creată o structură din cel mult 17 ministere. Se presupunea astfel că departamentele vor dispărea nu doar ca denumire, ci și ca instituții administrative centrale, toate funcțiile acestora fiind preluate de ministere.
În context, se cere de remarcat că după ce Președintele Voronin a lansat, la sfîrșitul primului său mandat, cu cîteva zile înainte de data alegerilor parlamentare din acest an, inițiativa creării ministerului administrației publice locale, se aștepta ca în noua structură a Guvernului să apară acest minister. Cauza renunțării la această idee rămîne deocamdată necunoscută opiniei publice largi. O dată cu aceasta, rămîne necunoscută și soluția pentru cele trei probleme majore, identificate de șeful statului și care urmau a fi remediate prin instituirea ministerului administrației publice locale: integrarea eforturilor organelor puterii centrale și locale într-un "centru unic de coordonare a transformărilor preconizate", orientate spre modernizarea generală a țării; implementarea proiectului de mare anvergură "Satul Moldovenesc" și eludarea lipsei "totale de coordonare" în activitatea autorităților publice locale de care se ocupă "și Aparatul Guvernului, și Ministerul Justiției, și Parlamentul, și multe alte structuri, ceea ce generează confuzii".
Necunoscută rămîne a fi soarta fostului Serviciu de Informații și Securitate, care nu apare în nici una din categoriile instituțiilor guvernamentale menționate. Este puțin probabil ca autoritățile de stat să fi renunțat la serviciile acestei instituții.
3.1. Învestirea în funcția de Președinte al Moldovei
În perioada de referință, după ce Curtea Constituțională (CC) a validat rezultatele alegerilor prezidențiale, a avut loc procedura de învestire a lui Vladimir Voronin în funcția de Președinte al Republicii Moldova.
În discursul său inaugural, Președintele Vladimir Voronin a declarat că "evenimentele din ultimele zile se constituie într-un fel de prolog al unei etape absolut noi în istoria țării noastre. Pentru prima dată alegerea șefului statului a servit drept prilej, unic în felul său, pentru unirea și consolidarea celor mai diverse forțe politice". Acest lucru a devenit posibil, în opinia șefului statului, datorită mobilizării forțelor politice pentru realizarea obiectivului de integrare europeană a Republicii Moldova. Printre prioritățile noului său mandat au fost menționate "trei lucruri":
Dincolo de acestea, a fost accentuată necesitatea reintegrării statului, care se va realiza, s-a arătat convins Președintele Voronin, cu sprijinul prietenilor externi ai Moldovei.
3.2. Reformarea Guvernului. 7/7 sarcini
Viziunea sa asupra reformării Guvernului a fost exprimată de Președintele țării în cadrul ședinței Parlamentului din 8 aprilie curent. În debutul pledoariei sale pentru reformarea Executivului, Vladimir Voronin a stabilit pentru activitatea acestuia în perioada 2005-2009 șapte sarcini strategice:
Pe lîngă acestea, Vladimir Voronin a identificat și sarcini permanente, tot șapte la număr:
Dacă este sau nu întîmplătoare stabilirea aceluiași număr de sarcini strategice și permanente pentru Guvern este greu de spus. Cert este că cifra "7" va constitui peste 4 ani de zile punctul de reper al măsurii "norocului sau nenorocului" Cabinetului Tarlev II.
Este important a se remarca că nici în una din aceste categorii de sarcini nu și-a găsit un loc distinct realizarea Planului național de acțiuni în domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 și Strategiei naționale de prevenire și combatere a corupției și a Planului de acțiuni pentru realizarea acesteia, documente aprobate de legislatura precedentă a Parlamentului. Este adevărat însă că la necesitatea implementării acestor două documente importante face referire Planul de Acțiuni RM-UE, menționat în lista sarcinilor strategice, fapt care ar putea explica lipsa acestora din lista de sarcini pentru Cabinetul Tarlev II. Cu toate acestea, date fiind importanța acestor două documente, cea a domeniilor complexe pe care le vizează și deficiențele serioase din aceste sfere, s-ar fi cerut formularea unor sarcini distincte, strategice sau permanente, și în legătură cu ele.
Oprindu-ne pe scurt la viziunea șefului statului privind reformarea Guvernului, este de remarcat că, în opinia Președintelui, acest proces va trebui să se producă în două etape. Potrivit Președintelui, în cadrul primei etape în locul celor 16 ministere și 14 departamente trebuie creată o structură formată din cel mult 17 ministere, iar în cea de-a doua acestea vor trebui să-și reducă gradual statele de personal cu 70%, astfel încît întregul proces de reformare a Executivului să se încheie pînă la 14 noiembrie 2005. Reducerea numărului de personal se impune, în opinia lui Voronin, a fi însoțită de majorarea nivelului de retribuire a funcționarilor publici pînă la o cotă de 400-1500 USD și de selectarea strictă pe bază de concurs a specialiștilor de înaltă calificare pentru ocuparea noilor unități de personal.
1. Prețurile
Prețurile de import au crescut de la 502 la 545 USD pentru o tonă de benzină și de la 516 la 563 USD per/ tonă la motorină. În ultimele zile prețul țițeiului la bursele internaționale a început să crească galopant, în particular după ce Banca Investițională Goldman Sachs a publicat prognoze conform cărora prețurile la țiței ar putea depăși în viitorul apropiat nivelul de 100 USD.
Pe de altă parte, mai mulți analiști au estimat că prognoza lansată de Goldman Sachs este supraevaluată. La bursa NYMEX din New York a fost stabilit un nou record de preț - 57,28 USD/ baril, iar la bursa internațională de petrol IPE din Londra prețul "aurului negru" a constituit - 56,7 USD/ baril.
La 21 martie 2005 importatorii de produse petroliere au majorat cu cca 7% prețurile la benzină și cu 14% - la motorină ca urmare a scumpirii țițeiului la bursele internaționale. Anul trecut scumpirea petrolului pe plan mondial a determinat o creștere a carburanților în Republica Moldova de peste 30%.
Potrivit unor estimări tariful la gaz poate crește cu 25-30%, ba chiar și mai mult în cazul în care prețurile mondiale la resursele energetice se vor menține la un nivel înalt. El a afirmat că "relațiile economice dintre Moldova și Rusia nu pot să nu fie influențate de politica Chișinăului în Transnistria". Ba mai mult, acesta susține că anunțul Gazprom-ului despre eventualele majorări vine în concordanță cu recenta declarație a Guvernului rus despre faptul că relațiile economice dintre Rusia și Moldova vor depinde de politica promovată de Chișinău.
Pe de altă parte, Ghenadi Abașkin, peședintele Moldova-Gaz, a estimat că în prezent nu sînt motive economice pentru a majora tarifele la gazele naturale. "Republica Moldova nu este un subiect al pieței energetice europene și, respectiv, față de aceasta nu pot fi aplicate tarife europene", a spus Abașkin, precizînd că Moldova achită integral consumul curent de gaze naturale.
În prezent, Republica Moldova importă gaze naturale de la concernul rus Gazprom la un preț de 80 USD pentru 1000 m3, precum și de la compania fiică a concernului rus, Gazexport, ce stabilește trimestrial tariful la gaze. Astfel, în primul trimestru Gazexport a livrat gaze la un preț de 69 USD pentru 1000 m3, însă de la 1 aprilie 2005 tariful a crescut pînă la 71 USD. Moldova-Gaz a încheiat contracte de achiziție în 2005 a 3150 miliarde m3 de gaze de la companiile ruse Gazexport și Gazprom.
2. Bănci și asigurări
Valoarea operațiunilor efectuate în Republica Moldova cu carduri bancare emise de băncile moldovenești a constituit în anul 2004 cca 2 874,64 milioane lei (231,82 milioane USD). Cea mai mare parte din operațiuni au fost retrageri de numerar - 2 857,35 milioane lei, restul operațiunilor constituind plățile fără numerar.
La finele anului 2004 numărul cardurilor emise de băncile comerciale din Republica Moldova și aflate în circulație era de 340 275 carduri, dintre care 327 917 ale sistemelor internaționale de plăți (VISA, EuroPay, MasterCard etc.). Pe parcursul anului 2004 au fost emise 134 998 carduri, inclusiv locale - 3 315 și internaționale - 131683. Actualmente în Moldova există 12 bănci comerciale care emit carduri, inclusiv 11 carduri ale sistemului MasterCard International, 6 în sistemul VISA International, două în sistemul local MoldCardSystem și una în sistemul Unicard.
Conform datelor preliminare ale Inspectoratului de Stat pentru Supravegherea Asigurărilor și Fondurilor Nestatale de Pensii (ISSAFNP), cele mai consistente despăgubiri au fost achitate de următoarele companii de asigurări: QBE Asito SA (43,18 milioane lei), Afes-M (8,93 milioane lei), Moldova-Astrovaz SRL (7,52 milioane lei), Moldcargo SRL (7,37 milioane lei), Carat (6,17 milioane lei), Artas (4,11 milioane lei), Donaris-Group SA (4,03 milioane lei) și Moldasig (3,72 milioane lei).
Cele mai mari încasări (123,7 milioane lei) au fost acumulate pe seama asigurărilor de răspundere civilă a deținătorilor de transport auto și în baza polițelor "Cartea Verde". Alte 112,8 milioane lei au fost încasate din contul asigurărilor facultative de bunuri, ponderea majoră (102,4 milioane lei) revenind asigurării bunurilor întreprinderilor.
Capitalul statutar total al societăților de asigurare s-a majorat în anul 2004 cu 50,8 milioane lei, pînă la 168,5 milioane lei, iar rezervele și fondurile de asigurare au crescut cu 20 milioane lei și au constituit 146,6 milioane lei. Pe piața serviciilor de asigurare din Moldova activează 45 de companii, dintre care doar 33 dispun de un capital social de 2 milioane lei prevăzut de legislație.
3. Comerțul
Acordul prevede crearea unui regim de comerț liber, fără excepții și fără restricții atît la import, cît și la export și este construit pe practicile și exigențele OMC. Potrivit documentului, părțile pot aplica, în conformitate cu regulile OMC, măsuri de protecție a pieței interne, compensatorii, antidumping și de salvgardare. Acordul urmează să intre în vigoare o dată cu aderarea Ucrainei la Organizația Mondială a Comerțului.
Primul acord de comerț liber între Moldova și Ucraina a fost semnat la 29 august 1995. Potrivit statisticilor oficiale, Ucraina ocupă poziția a doua printre cei mai mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova. În anul 2004 schimburile comerciale între cele două țări a atins un nivel de peste 500 milioane USD. Pe de altă parte, Moldova are cel mai mare deficit comercial cu Ucraina dintre cele peste 80 de țări cu care întreține relații comerciale. În 2004 deficitul comercial al Moldovei cu Ucraina a înregistrat o valoare de 371,7 milioane USD. S-au exportat în Ucraina mărfuri și servicii în valoare de 64,7 milioane USD, în timp ce importurile s-au ridicat la 436,4 milioane USD.
Pe parcursul anului 2004 fermierii au contractat credite și au beneficiat de finanțări nerambursabile în sumă de 120 milioane lei, față de 84 milioane lei în anul precedent. În același timp, cele 17 întreprinderi agricole afiliate asociațiilor au realizat vînzări în sumă de 42,2 milioane lei și au făcut investiții în mărime de 640 milioane lei.
Uniunea Asociațiilor Producătorilor Agricoli a fost fondată în 2001 ca organizație neguvernamentală și nonprofit cu scopul de a acorda asistență producătorilor agricoli privați. În prezent Uniunea este constituită din 15 asociații de producători agricoli care întrunesc 2240 de membri și gestionează 50% din terenurile agricole din Republica Moldova.
4. Moldova și lumea
David Johnson, coordonator al Programului de securitate alimentară, a declarat că acest proiect este primul elaborat în baza Strategiei de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS) și Planului de acțiuni RM-UE. Asistența financiară va fi alocată pentru promovarea unor reforme concrete în trei direcții importante: finanțele publice, protecția socială și sectorul agrar.
Prognozele de creștere pentru Republica Moldova sînt de 5% în 2005 și 4% în anul 2006. Armenia va înregistra o creștere de respectiv 9,5% și 14,2%, Tadjikistan - 8% și 7%, Georgia - 6% și 5%, Kazahstan - 8% și 7,7%, Ucraina - 7% și 4%, Federația Rusă - 6% și 5,5%. Potrivit raportului FMI, situația din această regiune va fi una "relativ favorabilă".
Economist Intelligence Unit (EIU), o subdiviziune a grupului The Economist cu sediu la Londra, indică o creștere în Moldova de 5% în anul 2005 și 2006 și o rată a inflației de 12,5% în acest an și 10% în anul 2006.
Experții EIU constată că baza economică îngustă, deficitul comercial și insuficiența financiara prezintă un risc, dar acesta va fi parțial redus de creșterea semnificativă a transferurilor cetățenilor moldovenei angajați peste hotare. Conform analizei Economist Intelligence Unit, achitarea datoriilor va continua să rămînă o problemă.
Uniunea Europeană nu are un plan concret de reglementare transnistreană, dar este gata să facă propuneri care ar putea fi utile, a declarat Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, în cadrul conferinței de presă de totalizare a vizitei sale din 11-12 aprilie la Chișinău. Potrivit acestuia, UE va sprijini orice plan de reglementare transnistreană care va propune o delimitare eficientă și funcțională a puterilor între centru și periferie, oricare ar fi principiul reglementării - federație, autonomie etc.
"Această vizită mi-a dat impresia că aici există o mare dorință de a reglementa conflictul transnistrean. Și sîntem disponibili să contribuim. Nu mă voi afla aici permanent, dar voi veni des. În plus, voi consulta Moscova, Kievul, Bucureștiul, Washingtonul, OSCE și alte state UE în această problemă", a declarat Jacobovits, citat de Infotag.
Reprezentantul Special al UE a remarcat "schimbarea crucială" în atitudinea UE față de Republica Moldova. "A fost aprobată politica UE în raport cu vecinii noi, a fost aprobat Planul de Acțiuni RM-UE. Este un progres important. Comisia Europeană își va deschide o reprezentanță la Chișinău", a mai adăugat Jacobovits, anunțîndu-și următoarea vizită la Chișinău pentru data de 26 aprilie curent.
Reprezentantul Special al UE pentru Moldova a fost desemnat de către Consiliul Uniunii Europene la 23 martie 2005. Mandatul acestuia este focusat pe coordonarea contribuției UE la soluționarea conflictului transnistrean.
Între timp, la 12 aprilie Președintele Voronin a declarat în cadrul unei emisiuni la postul "Pro TV" că la Chișinău se elaborează un proiect de lege privind statutul special al regiunii transnistrene în componența Republicii Moldova. Potrivit lui Voronin, documentul va prevedea drepturi largi pentru autonomie - parlament local, administrație, buget propriu, imn, drapel, stemă și alte atribute. Sistemul bancar, armata, vama, politica externă urmează să rămînă unice. Referindu-se la anunțatul plan de reglementare ucrainean, Voronin a declarat că nu îi este cunoscut conținutul acestuia, dar că Moldova ar accepta o eventuală propunere a Ucrainei de soluționare a problemei Transnistriei prin crearea unei autonomii după exemplul Crimeei. Voronin a infirmat zvonurile precum că Moldova se va retrage din CSI și a declarat că GUUAM este un proiect "pur economic" și nu este îndreptat împotriva CSI.
Pe de altă parte, în ajunul summit-ului GUUAM care va avea loc la 22 aprilie la Chișinău, în presa de la Chișinău și cea de la Kiev apar tot mai multe comentarii cu privire la planul de reglementare transnistreană pe care președintele ucrainean a anunțat că îl va prezenta în cadrul summit-ului, dar și cu privire la rolul Ucrainei în procesul de soluționare a crizei transnistrene. Mai mulți comentatori politici ucraineni au chemat autoritățile de la Kiev să dea publicității conținutul planului și să-l discute cu experți independenți atît din Ucraina, cît și din Moldova, România, UE, SUA și OSCE. O astfel de abordare ar corespunde politicii în stil european de lider regional, pe care noua guvernare de la Kiev și-a asumat-o pe trilaterala Kiev-Chișinău-Tbilisi, și ar preveni un eșec al planului în stilul "Memorandumului Kozak".
Totodată, comentatorii kieveni au deplîns redeschiderea "generoasă" de către autoritățile vamale ucrainene a frontierei moldo-ucrainene pentru exportul și tranzitul mărfurilor din Transnistria. Această turnură vamală s-a produs imediat după întrevederea de la Kiev dintre președinții ucrainean și cel rus din 19 martie, în ciuda epurărilor operate de către Președintele Iușcenko în conducerea serviciului vamal de stat și criticilor dure la care acesta a supus activitatea serviciului vamal, invocînd nereguli și trafic de contrabandă pe tronsonul moldo-ucrainean al frontierei, precum și un înalt grad de neprofesionalism și corupție.
Astfel, în timp ce Ucraina "oranj" încearcă să-și afirme aderența la valorile europene, se pare că eșaloanele de mai jos ale puterii acționează pe la spatele liderului ucrainean, continuînd să promoveze politica kucimistă a Ucrainei în subiectul transnistrean. În același timp, afirmă observatorii ucraineni, Kievul este acum actorul decisiv în soluționarea crizei transnistrene, deoarece doar izolarea economică a regiunii și, în mod special, blocarea activităților subterane din Transnistria, vor putea determina regimul separatist să meargă la un compromis și să-i slăbească orgoliul alimentat de susținerea Kremlinului. O participare efectivă la soluționarea conflictului transnistrean ar putea fi un prim-pas important al Ucrainei în vederea realizării aspirațiilor sale europene.
1. Strategia Europeană a Republicii Moldova
Institutul de Politici Publice (IPP) a prezentat la 13 aprilie 2005 proiectul Strategiei Europene a Republicii Moldova (SERM)1. La elaborarea documentului au contribuit peste 30 de experți naționali, a căror activitate a fost coordonată de IPP și MAE. Potrivit IPP, elaborarea documentului a început înainte de lansarea de către Comisia Europeană a consultărilor asupra Planului de Acțiuni RM-UE și a fost precedată de elaborarea Concepției integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
În context, se cere de amintit că ultima a apărut în august 2003, în urma constituirii prin decret prezidențial, la 13 noiembrie 2002, a Comisiei Naționale pentru Integrare Europeană (CNIE), însărcinată prin același decret să elaboreze și să prezinte Parlamentului spre aprobare Strategia de integrare europeană a Republicii Moldova, precum și să elaboreze și aprobe planul de acțiuni pentru realizarea acestei strategii2. Conform prevederilor Planului de activitate a Guvernului pentru trimestrul întîi al anului 2003, Strategia în cauză urma să fi finalizată pînă la 14 martie 2003. În mod surprinzător, pentru că decretul prezidențial impunea elaborarea Strategiei, am fost martorii unui fenomen serendipity - în urma activității CNIE în 2003 a apărut Concepția integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, și nu Strategia. Așadar, proiectul Strategiei Europene prezentat de IPP vine să înlăture o restanță mai veche a autorităților moldovene.
Potrivit IPP, la elaborarea structurii SERM s-a ținut cont de experiența mai multor țări, precum și de reglementările UE care se referă la procesul de extindere. După lansarea consultărilor asupra Planului de Acțiuni, SERM a fost pusă în concordanță cu prevederile Planului. Strategia Europeană include pentru fiecare domeniu de activitate următoarele patru părți de bază: analiza cadrului legislativ al Republicii Moldova; analiza cadrului instituțional; formularea problemelor existente; formularea priorităților pe termen scurt și mediu.
SERM va fi revizuită periodic pe măsura implementării Planului de Acțiuni RM-UE, ceea ce va permite utilizarea acesteia și în calitate de instrument de monitorizare a procesului de implementare a planului respectiv. Potrivit IPP, dacă Republica Moldova va reuși să se încadreze în termenul de 3 ani prevăzut pentru implementarea Planului de Acțiuni, în 2008 - an în care va expira și termenul de valabilitate a Acordului de Parteneriat și Cooperare (APC) - Moldova va fi în drept să ceară avansarea bazelor contractuale cu UE. În aceste condiții, dacă Bruxelles-ul va avea suficientă voință politică, acesta ar putea fi dispus să avanseze statutul dialogului cu Moldova, prin semnarea unui document calitativ nou - un acord (de asociere sau de vecinătate), un nou plan de acțiuni sau o strategie. În opinia IPP, indiferent de poziția ulterioară a UE, pentru Republica Moldova acest nou document va trebui să se bazeze pe analiza situației în toate domeniile de cooperare - cadrul legislativ și cadrul instituțional al cooperării, problemele și prioritățile de cooperare pentru viitor. Anume acest rol îi revine Strategiei Europene. Proiectul SERM a fost plasat pe site-ul IPP, pentru ca cei interesați să-și poată exprima opiniile asupra conținutului său.
2. RM - NATO
Pe 5 aprilie curent, la Chișinău s-a aflat într-o vizită oficială Jean Fournet, Secretar General adjunct al NATO pentru Diplomația publică. Acesta s-a întreținut cu Președintele Vladimir Voronin și cu ministrul Apărării, Valeriu Pleșca. Principalele subiecte de discuție din cadrul ambelor întîlniri au vizat: reformarea sistemului de securitate națională; prezența Moldovei în programul "Parteneriat pentru pace"; deschiderea la Chișinău a unui centru regional antitrafic, care va coordona eforturile orientate spre diminuarea proporțiilor traficului de ființe umane; instituirea unui monitoring internațional asupra segmentului transnistrean al hotarului modlo-ucrainean, precum și intensificarea cooperării în vederea asigurării securității regionale și internaționale.
În contextul discuțiilor purtate pe marginea participării Moldovei la programul "Parteneriat pentru pace", Președintele Voronin a anunțat disponibilitatea autorităților moldovenești de a trece la o etapă calitativ nouă în realizarea acestui program, iar ministrul Apărării a informat înaltul oficial NATO despre pregătirea unui pluton de geniu, a observatorilor militari și a unei companii pentru participarea la misiuni de menținere a păcii. În altă ordine de idei, date fiind imediata proximitate geografică a Republicii Moldova față de NATO și deci sporirea intereselor de securitate a acestei alianțe în noua ei vecinătate, Jean Fournet a menționat că în condițiile actuale pentru optimizarea cooperării cu Moldova este oportună adoptarea unui Plan Individual de Acțiuni NATO-RM.
3. Reuniunea Comitetului Coordonatorilor Naționali GUUAM
La începutul lunii aprilie la Chișinău a avut loc reuniunea specială a CCN GUUAM. La reuniune au participat reprezentanți ai tuturor statelor-părți la acest proiect regional, precum și ai Departamentului de Stat al SUA. În afară de aceștia, la lucrările reuniunii au fost prezenți, cu statut de observatori, și reprezentanți ai ambasadelor SUA, Ucrainei, României, Bulgariei, Turciei și Poloniei.
Potrivit serviciului de presă al MAE, la ședință au fost examinate subiecte legate de organizarea summit-ului GUUAM din 22 aprilie curent, precum și de implementarea mai multor proiecte în acest cadru de dialog, printre care și proiectul de facilitare a transportului și comerțului.
Summit-ul GUUAM
Igor Boțan
La 22 aprilie a.c. la Chișinău se va desfășura summit-ul GUUAM. Interesul pentru această structură regională a reapărut în Republica Moldova (RM) recent, cu cîteva săptamîni înaintea alegerilor parlamentare desfășurate la 6 martie. De fapt, autoritățile au manifestat interes pentru reanimarea GUUAM ceva mai devreme, vreo jumătate de an în urmă. Pînă atunci atitudinea față de GUUAM fusese una mai mult decît reticentă. După prima alegere în funcția de șef al statului în 2001, Vladimir Voronin chiar afirma că RM va părăsi GUUAM-ul pe motiv că această organizație este una ce urmărește scopuri antirusești.
În definitiv, au existat mai multe motive, toate fiind legate de suportul regimului separatist din Transnistria din partea Federației Ruse, care au condus la reconsiderarea în ultima jumătate de an a atitudinii autorităților moldovenești față de GUUAM, două dintre aceste motive fiind determinante: a) refuzul Federației Ruse de a susține inițiativa privind Pactul de Stabilitate și Securitate pentru Republica Moldova (PSSRM), lansată la 1 iunie 2004 de către Președintele Voronin; b) amenințările repetate ale Dumei de Stat a Federației Ruse de a aplica sancțiuni economice RM pentru atitudinea acesteia față de regimul separatist transnistrean, scopul amenințărilor fiind împiedicarea realegerii lui Vladimir Voronin în funcția de șef al statului.
Anume din aceste considerente este interesantă evoluția atitudinii autorităților moldovenești față de GUUAM. Inițial, în concepția Președintelui Voronin realizarea PSSRM urma să asigure atingerea unui "compromis multilateral" între Rusia, SUA, România, Ucraina și Uniunea Europeană (UE) "într-un șir de probleme principiale ale statalității moldovenești constituind chezășia unei stabilități pe termen lung în această regiune". Compromisul viza în mod explicit soluționarea conflictului transnistrean. Voronin menționa că dacă părțile nu vor ajunge la o înțelegere reciprocă, atunci "aceasta va avea repercusiuni evidente pentru stabilitatea și securitatea din această regiune". Trebuie luat în calcul faptul că PSSRM era prima inițiativă de rezonanță lansată de șeful statului, avînd menirea căutării unor soluții noi pentru conflictul transnistrean, după confuzia legată de refuzul semnării în noiembrie 2003 a "Memorandumului Kozak". Lansînd PSSRM, autoritățile moldovenești au căutat să evite orice acțiuni ce ar fi putut stîrni reacții negative din partea Rusiei. Acest lucru explică, probabil, motivul pentru care Președintele Voronin a respins invitația nou-alesului Președinte georgian, Mihail Saakașvili, de a participa la summit-ul GUUAM, programat să aibă loc la Batumi după fuga lui Abașidze la Moscova.
Schimbarea atitudinii față de GUUAM s-a produs după refuzul categoric al Rusiei de a susține PSSRM. Suportul ostentativ din partea Rusiei pentru regimul separatist transnistrean după eșuarea "Memorandumului Kozak", precum și refuzul de a-și retrage militarii și munițiile din regiunea de est a RM, impuneau găsirea unor abordări noi a problemelor legate de soluționarea conflictului transnistrean. După toate aparențele, s-a ajuns la concluzia că o soluție în acest sens ar fi abordarea problemei, inclusiv prin intermediul unei organizații regionale din care Rusia cu interesele ei specifice în Transnistria nu face parte. GUUAM este singura structură în acest sens.
Este interesant de remarcat faptul că pînă la refuzul Rusiei de a susține PSSRM autoritățile publice nu au adoptat documente importante referitoare la GUUAM, deși RM face parte din acestă organițație din 1997. În schimb, după ce autoritățile ruse și-au anunțat refuzul de a susține PSSRM, în special după summit-ul OSCE de la Sofia (6-7 decembrie 2004) unde a fost discutată inițiativa respectivă, situația s-a schimbat semnificativ. Deja la 10.12.2004 a fost publicată dispoziția Guvernului cu privire la instituirea Grupului de lucru pentru elaborarea și implementarea Planului național privind realizarea Proiectului de facilitare a comerțului și transportului în cadrul GUUAM, plan care a fost elaborat și dat publicității la 25.02.2005. De asemenea, pentru prima oară Guvernul a inclus în Hotărîrea (publicată la 28.01.2005) cu privire la achitarea din bugetul de stat pe anul 2005 a cotelor de membru și a datoriilor RM față de organismele internaționale și regionale, achitarea cotei de membru GUUAM ($17 300) pentru 2005.
Așa cum s-a menționat, această schimbare a atitudinii față de GUUAM a mai avut o justificare. Deputații Dumei de Stat a Rusiei, care au inițiat adoptarea în februarie 2005 de către Dumă a trei rezoluții prin care recomandau Guvernului aplicarea sancțiunilor economice față de Republica Moldova, au recunoscut în mod public că scopul urmărit a fost împiedicarea victoriei Partidului Comuniștilor (PC) în alegerile parlamentare din 6 martie, și implicit împiedicarea realegerii lui Vladimir Voronin în funcția de Președinte al RM. Acest gen de acțiuni ostentative din partea Dumei de Stat l-a determinat pe Președintele Voronin să adopte un comportament pe potrivă. Inițiativa lui de a efectua o vizită fulger la Kiev, la 1 martie a.c., pentru discutarea cu Președintele Victor Iușcenko pe marginea unui set de probleme, inclusiv problema reanimării GUUAM, precum și invitația, acceptată imediat de Președintele georgian Mihail Saakașvili de a vizita RM o zi mai tîrziu, pe 2 martie, au lăsat impresia unor acțiuni coordonate inclusiv cu influente centre politice externe.
Fără îndoială, această inițiativă semnifică faptul că autoritățile moldovenești au decis să adere la Declarația Carpatiană privind dezvoltarea europeană a Ucrainei și Georgiei, semnată de președinții Iușcenco și Saakașvili la începutului lui ianuarie 2005. În cadrul întîlnirilor Președintelui Voronin din 1 și 2 martie a.c. cu președinții Iușcenko și, respectiv, Saakașvili a fost discutat practic același set de probleme legate de: a) securitatea regională și combaterea separatismului; b) diversificarea surselor de alimentare cu energie; c) revitalizarea GUUAM pentru soluționarea cu eforturi comune a problemelor regionale; d) coordonarea eforturilor în vederea integrării europene. Pentru o abordare adecvată a problemelor respective a fost decisă convocarea la 22 aprilie a unui summit GUUAM la Chișinău.
Așteptările legate de desfășurarea summit-ului GUUAM au generat optimism dar și mult scepticism. De fapt, un prim efect pozitiv al convocării la Chișinău a summit-ului GUUAM s-a făcut remarcat în politica internă a RM. O parte a opoziției a renunțat la blocarea procedurii de alegere a Președintelui RM, unul din motivele invocate în acest sens fiind necesitatea constituirii noilor componențe ale organelor puterii centrale de după alegeri pînă la începerea lucrărilor summit-ului GUUAM. În consecință, la 15 aprilie a.c., Parlamentul a ratificat în regim de urgență: a) Carta de la Ialta a GUUAM, documentul juridic de bază pentru constituirea organizației; b) Acordul GUUAM privind crearea zonei de comerț liber; c) Acordul de creare a Oficiului informațional GUUAM. Totuși, perspectivele dezvoltării GUUAM după reanimare lasă loc pentru multe semne de întrebare legate de:
a) interesele și gradul de coeziune a țărilor membre GUUAM. Inițial, sarcinile formulate de țările constituente ale GUUAM se reduceau la conjugarea eforturilor pentru asigurarea condițiilor necesare creșterii economice bazate pe: dezvoltarea și implementarea unor proiecte comune în domeniul economic, comerțului, transportului, comunicațiilor, cooperării financiare; cooperarea frontalieră, vamală, științifică etc. Ulterior, ținînd cont de sfidările cu care se confruntau țările membre ale GUUAM, sarcinile au fost reformulate mai nuanțat: soluționarea pașnică a conflictelor regionale în baza principiilor suveranității și integrității teritoriale, inviolabilității hotarelor; combaterea separatismului agresiv și a terorismului internațional; coordonarea cooperării țărilor membre în raporturile cu instituțiile internaționale (ONU, OSCE, Consiliul Europei, Grupul Consultativ al statelor membre la Tratatul FACE etc.).
Cu toate acestea, în ultimii ani, dezvoltarea GUUAM a fost periclitată de un șir de factori atît politici, cît și economici. Printre factorii politici ar putea fi menționați, în primul rînd, conflictele dintre țările membre, precum cel dintre RM și Ucraina referitor la atitudinea față de regimul separatist transnistrean. În al doilea rînd, atitudinea Occidentului față de fosta administrație ucraineană a președintelui Kucima a făcut-o pe aceasta din urmă să examineze serios posibilitatea orientării preponderent spre proiectele promovate de Rusia - Uniunea Economică Euroasiatică, Spațiul Economic Comun etc.
Cît privește factorii de ordin economic, se poate constata că Rusia a folosit eficient oportunitățile pentru a-și apăra interesele economice și a demonstra inconsistența economică a GUUAM. Decizia de a începe construcția conductei de petrol Baku-Tbilisi-Ceyhan a diminuat semnificativ interesul Azerbaidjanului și Georgiei pentru tranzitul petrolului și prin teritoriul altor state GUUAM, dat fiind faptul că rezervele petroliere azere s-au dovedit insuficiente pentru construirea altor conducte. După aderarea Rusiei la proiectul Baku-Tbilisi-Ceyhan, aceasta a reușit să găsească și alte soluții de compromis în domeniul energetic cu Azerbaidjan, determinînd această țară să fie și mai reticentă față de proiectele GUUAM. Autoritățile și business-ul petrolier rusesc au reușit să convingă fosta administrație de la Kiev să accepte utilizarea conductei Odessa-Brody în regim revers, contrar planurilor inițiale de exportare a petrolului caspic spre hotarele Poloniei și extinderea ulterioară a conductei pînă la Gdansk. Dat fiind faptul că traseul conductei respective a ocolit teritoriul RM, aceasta din urmă s-a simțit exclusă din proiectele GUUAM, demonstrînd un comportament pe potrivă față de această organizație. Nu a fost uitat nici Uzbekistanul, concernul Gazprom a semnat acorduri privind explorarea și transportarea gazului și cu această țară. În plus, estimările unor experți din Rusia tind să demonstreze că interesul crescînd al Chinei pentru resurse energetice ar putea oferi o perspectivă mult mai tentantă țărilor din bazinul Mării Caspice și din Asia Mijlocie de a exporta hidrocarburile spre această țară cu un potențial economic impresionant. Aceasta mai cu seamă că există contradicții vădite între UE și SUA privind exportul resurselor energetice ale Iranului în Occident. Existența bazelor militare ale SUA în Asia Mijlocie este un factor important în toate aceste calcule.
Dacă la cele afirmate mai sus adăugăm și faptul că volumul comerțului reciproc reprezintă doar aproximativ 2% din volumul total al comerțului extern al țărilor GUUAM, putem conchide că, deocamdată, reanimarea GUUAM este dictată de factori preponderent politici, și mai puțin economici. Într-adevăr, reanimarea GUUAM are loc după începerea unui nou ciclu electoral în Azerbaidjan, Georgia, Ucraina și Moldova. Implicarea directă a Rusiei în alegerile din Abhazia, Ucraina și Moldova; susținerea separatismului în Georgia și Moldova; incitarea la separatism în Ucraina prin participarea oficialilor ruși la congresul de la Severodonețk din 10 decembrie 2004 pare să fi contribuit în mod determinant la reanimarea GUUAM. Țările membre ale GUUAM par să fi ajuns la concluzia că anihilarea sfidărilor generate de amestecul extern poate fi atinsă cu eforturi comune, în cadrul acestei organizații regionale. Într-adevăr, eforturile individuale ale Georgiei sau Moldovei referitoare la eliminarea riscurilor legate de regimurile separatiste susținute de Rusia sînt percepute într-un anumit mod la Bruxelles și Washington. Aceleași eforturi din partea unei organizații regionale, precum GUUAM, după ce și Ucraina a intrat în zona de risc a separatismului, vor fi percepute, probabil, cu totul în alt mod în capitalele respective.
În acest sens, se poate afirma că un eventual succes al summit-ului GUUAM de la Chișinău ar putea avea un impact determinant pentru evoluțiile ulterioare. Acest succes depinde în mare măsură și de modul în care Ucraina va fi capabilă să-și justifice ambițiile de lider regional. În cuvîntarea de la Universitatea din Varșovia din 12 aprilie a.c. Președintele ucrainean Victor Iușcenko afirma că intenționează să prezinte în cadrul summit-ului de la Chișinău o nouă concepție de parteneriat și liderism regional. Aceasta se va manifesta, după toate aparențele, prin prezentarea inițiativei sale de soluționare a conflictului transnistrean. Despre această inițiativă se știe, deocamdată, că ar fi bazată pe principiile "respectării integrității teritoriale a RM și asigurării unei autonomii suficiente Transnistriei, lucru care ar permite stabilizarea situației politice din întreaga regiune". În opinia lui Iușcenko soluționarea conflictelor din preajma hotarelor Ucrainei este o urgență, dat fiind faptul că frontiera dintre Ucraina și Moldova reprezintă o punte pentru migrația și traficul ilegale. Implicarea OSCE și SUA în echiparea punctelor de trecere la frontieră în conformitate cu standardele și normele moderne, precum și eforturile comune ar putea asigura o soluționare eficientă. Pe de altă parte, lideri politici, experți din RM și de peste hotare și-au manifestat îngrijorarea legată de caracterul închis al lucrului asupra "proiectului urcrainean", care ar purta amprenta unor conflicte intestine dintre grupările administrației de la Kiev cu interese diferite în regiunea transnistreană. Aceasta poate determina eșecul "proiectului transnistrean" și al ambițiilor țării respective de a deveni lider regional, cu consecințe nefavorabile pentru GUUAM. Autoritățile moldovenești au declarat deja că vor respinge orice proiect dacă acest va face referire la o eventuală soluționare a conflictului transnistrean prin federalizarea RM;
b) interesul SUA și UE pentru GUUAM. Nu încape îndoială, capacitatea GUUAM de a supraviețui și de a se dezvolta este direct proporțională cu interesul SUA și UE în regiunea respectivă. De aceea, acest interes ar trebui să fie susținut de țările membre GUUAM. Inițial, interesul respectiv se baza pe posibilitatea dezvoltării așa-zisului "Coridor de transport Europa-Caucaz-Marea Caspică", o eventuală restaurație a "Drumului Mătăsii", care deschidea accesul spre regiunile bogate cu hidrocarburi ale Asiei Mijlocii. Incapacitatea anterioară (pînă la alegerile din Georgia și Ucraina) a statelor membre GUUAM de a atinge scopurile declarate și deci de a menține interesul SUA și UE pentru această organizație regională se încearcă acum a fi depășită prin imprimarea unor noi valențe acesteia. Invitarea la summit-ul GUUAM de la Chișinău a reprezentanților Bulgariei, României, Ungariei, Poloniei, Țărilor Baltice etc. deschide perspective pentru depășirea cooperării în cadrul GUUAM prin atragerea interesului față de proiecte geopolitice mult mai ample, precum bazinul Mării Negre și cooperarea Marea Baltică - Marea Neagră, arealuri care reprezinte verigi de conexiune a Occidentului cu Asia Mijlocie. Anume față de aceste perspective ar putea exista un interes sporit al SUA și UE. Chiar dacă interesele economice ale SUA și UE în regiune țin de o perspectivă mai îndepărtată, totuși interesul pentru stabilitate politică și securitate ar trebui să fie unul extrem de profilat, dat fiind faptul că traficul și migrația ilegale în regiune reprezintă o amenințare comună;
c) percepția și interesul Rusiei de a se opune dezvoltării GUUAM. Autoritățile și experții din Rusia au avut de la bun început o atitudine negativă față de GUUAM, văzînd în această organizație regională o amenințare la interesele sale politice, economice și de securitate din spațiul postsovietic. Tocmai de aceea Rusia a întreprins cele mai variate măsuri, soldate cu succes, pentru a demonstra lipsa de viabilitate a GUUAM din punct de vedere economic. Recenta implicare în alegerile din Ucraina și RM a demonstrat că Rusia și-a dorit foarte mult și menținerea controlului politic în regiune prin metode foarte specifice. Totuși, cea mai mare îngrijorare a trezit-o eventuala creare a unui sistem de securitate colectivă în regiunea GUUAM. Aceste suspiciuni au fost alimentate de faptul că Ucraina și RM nu au aderat vreodată la Acordul de Securitate Colectivă a CSI, iar Georgia, Azerbaidjan și Uzbekistan au părăsit această structură de securitate. Îndeosebi, experții ruși sînt îngrijorați de intențiile declarate ale Ucrainei și Georgiei de a deveni în perspectivă membri NATO. Deși nimeni nu-și face iluzii în privința pregătirii și eventualelor termene de aderare a acestor țări la NATO, totuși posibilitatea unei cooperări intermediare dintre un eventual sistem colectiv de securitate GUUAM cu structurile euroatlantice nu este exclusă. Cu atît mai mult acest gen de eventuală cooperare nu este dorită de Rusia. Acesta mai cu seamă că, așa cum s-a menționat, GUUAM este singura structură regională din spațiul CSI din care Rusia nu face parte, iar intenția anunțată a GUUAM de a coopera pentru asigurarea stabilității în bazinul Mării Negre și în regiunea Marea Neagră - Marea Baltică, regiuni în care s-a extins recent NATO și UE, doar alimentează suspiciunile Rusiei că noii membri ai NATO și UE ar putea deveni avocați puternici ai intereselor țărilor GUUAM în raporturile cu Washington și Bruxelles.
Reacțiile de răspuns ale Rusiei s-au remarcat deja. Este vorba despre susținerea intenției "internaționalei separatiste" constituite din Transnistria, Abhazia și Osetia de Sud de a constitui o alianță militară pentru a contracara eventualele efecte integraționiste din GUUAM. De asemenea, Rusia recurge la aplicarea indirectă (recentul caz al RM) a "sancțiunilor economice" prin interzicerea importului de produse agricole sau alimentare din motive de securitate veterinară sau fitosanitare. Însă experiența anterioară a demonstrat că susținerea separatismului și aplicarea "sancțiunilor economice" pot avea efecte contradictorii și provoca efecte contrare intereselor Rusiei.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |