ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20050504/index.shtml


e-journal, an. III, nr. 50, 18 aprilie - 1 mai 2005

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Votarea Guvernului

În perioada de referință Parlamentul s-a întrunit într-o ședință specială dedicată examinării Programului de activitate și a întregii liste a Guvernului, prezentate de candidatul propus pentru funcția de prim-ministru, Vasile Tarlev. Prezentarea programului a fost urmată de alocuțiunile reprezentanților tuturor fracțiunilor parlamentare, care, în majoritate, au exprimat obiecții critice față de activitatea anterioară a Executivului și față de programul propus. În cazul deputaților fracțiunii AMN situația a fost clară, ei neparticipînd nici la votarea Președintelui Parlamentului, nici a Președintelui țării. În cazul reprezentanților opoziției "constructive" se poate presupune că aceștia nu au votat nu atît din cauza că nu li s-a propus nici o funcție în noul Guvern, ci mai mult din teama de a-și asuma responsabilitatea pentru guvernare. În acest fel, fracțiunile PPCD și PDM și-au rezervat dreptul de a critica activitatea Guvernului și de a utiliza mesajul critic în viitoarele campanii electorale pentru primăria capitalei și pentru alegerile locale generale de peste 2 ani.

1.2. Acte legislative

În prezent Codul penal prevede la articolul 264 în calitate de componență a infracțiunii "cauzarea din imprudență a daunelor materiale în proporții mari". Avînd în vedere costul unităților de transport și al pieselor pentru ele, în majoritatea cazurilor paguba materială în urma accidentelor rutiere depășește suma pagubelor mari (10 mii lei). Organele de poliție sînt obligate însă să intenteze în fiecare asemenea cazuri dosare penale, deși dauna este recuperată.

În același timp, articolului 124 din Codul cu privire la contravențiile administrative prevede răspundere pentru "încălcarea de către conducătorii mijloacelor de transport a regulilor de circulație rutieră, care a condus la deteriorarea considerabilă a mijloacelor de transport".

Prin adoptarea Legii pentru modificarea Codului penal Parlamentul a decis să excludă sintagma nominalizată din Codul penal, decriminalizînd acțiunile care vor constitui pe viitor obiectul relațiilor civile și al Codului contravențional.


Guvern

Parlamentul a aprobat la 19 aprilie 2005 componența nominală a Guvernului Tarlev II și programul de guvernare "Modernizarea țării - bunăstarea poporului". Acestea au fost adoptate cu votul a 56 deputați comuniști. Deputații AMN au votat împotrivă, în timp ce deputații PPCD, PDM și PSL s-au abținut de la vot. În ziua următoare membrii Cabinetului Tarlev II au depus jurămîntul constituțional în fața Președintelui Republicii Moldova, care a accentuat necesitatea realizării sarcinilor trasate în programul de guvernare, a cerut miniștrilor o atitudine responsabilă față de țară și și-a exprimat speranța că actuala guvernare va fi "cea mai bună".

2.1. Componența Guvernului

Componența nominală a Guvernului se prezintă după cum urmează:

Dintre aceștia opt au fost miniștri și în Guvernul Tarlev I: Andrei Stratan, Zinaida Grecianîi, Constantin Mihăilescu, Valerian Revenco, Victoria Iftodi, Gheorghe Papuc, Valeriu Pleșca și Vasili Șova.

Cît despre miniștrii noi, pînă la intrarea lor în exercițiul funcțiilor respective, Valeriu Lazăr a fost viceministru al Economiei, Vladimir Antosii - director al SA Fabrica de conserve Florești, Anatolie Gorodenco - președinte al raionului Glodeni, Miron Gagauz - director general la Calea Ferată din Moldova, Victor Țvircun - ambasador al Republicii Moldova în Republica Turcia, Artur Cozma - ambasador al Republicii Moldova în Israel, iar Vladimir Molojen - director general al Departamentului Tehnologii Informaționale.

La moment în garnitura guvernamentală rămîne vacantă doar funcția de prim-viceprim-ministru, situație care o amintește pe cea din anul 2001, cînd funcția respectivă a fost acordată ulterior de Președintele țării deputatului comunist Vasile Iovv.

2.2. Conducerea serviciilor, birourilor și agențiilor guvernamentale

La scurt timp de la aprobarea componenței nominale a Guvernului, acesta a desemnat conducătorii serviciilor, birourilor și agențiilor create în urma reformării Executivului. Astfel, conducerea instituțiilor guvernamentale menționate se prezintă după cum urmează:

Dintre aceștia doar Vitalie Vrabie nu a deținut anterior șefia vreunei instituții guvernamentale. Pînă la desemnarea sa în calitate de conducător al Agenției pentru Dezvoltare Regională - instituție menită, se pare, să substituie ministerul administrației publice locale, a cărui existență, accentua Președintele Vladimir Voronin în februarie 2005, a devenit un imperativ în contextul lansării proiectului "Satul Moldovenesc" -, acesta a exercitat funcția de primar al orașului Ungheni.

2.3. Programul Guvernului "Modernizarea țării - bunăstarea poporului"

Scopul primordial al programului Guvernului Tarlev II se regăsește în denumirea acestuia - modernizarea economiei și asigurarea bunăstării populației. În discursul său de prezentare în Parlament a noului program guvernamental Vasile Tarlev a menționat că acesta se bazează pe trei principii majore:

În opinia premierului, principalul document de ghidaj în activitatea Guvernului în perioada 2005-2009 fixează obiectivele naționale, prezintă principalele probleme ale țării și oferă soluțiile pentru rezolvarea acestora.

Un aspect important care a putut fi desprins din alocuțiunea dlui Tarlev este faptul că pentru perioada nominalizată pe agenda Cabinetului Tarlev II se vor afla 5 "priorități vitale":

Guvernul Tarlev II își propune, de asemenea: să revizuiască politica fiscală prin reducerea impozitului pe venit pînă la o cotă de 15 % în cazul persoanelor juridice și pînă la 7%, 10% și 15% în cazul persoanelor fizice; să asigure stimulente economice pentru întreprinderile mici și mijlocii; să faciliteze accesul agenților economici la credite cu o rată accesibilă a dobînzii; să majoreze de trei ori pensiile și de circa două ori pachetul de servicii medicale garantate; să introducă impozitul unic în agricultură etc.

În prezentarea sa Vasile Tarlev s-a oprit și asupra măsurilor care vor fi luate în asemenea domenii precum: combaterea corupției, drepturile omului, dialogul social, administrația publică, agricultura, informatizarea societății, sistemul educațional, politica de tineret și politica externă.

În cele din urmă, Vasile Tarlev a reiterat cele 7 sarcini strategice trasate de Președintele Voronin la 8 aprilie curent pentru activitatea noului Cabinet de miniștri:

2.4. Hotărîri

Reuniți în cadrul ședinței din 20 aprilie 2005, membrii Cabinetului de miniștri au aprobat Planul de Acțiuni RM-UE, document semnat de reprezentanți ai autorităților moldovene și ai UE pe 22 februarie curent. Prin aceasta a fost făcut un pas în vederea formalizării acestui document la nivel intern. Planul creionează relația dintre Moldova și UE pentru o perioadă de 3 ani de zile, timp în care autoritățile moldovene vor fi obligate să ducă la bun sfîrșit activitățile prevăzute în documentul respectiv.

În linii generale, documentul prevede măsuri care vizează: consolidarea stabilității și eficacității care garantează democrația și supremația legii; asigurarea independenței sistemului judecătoresc; eradicarea corupției; asigurarea libertății mass-media; respectarea drepturilor fundamentale ale omului; soluționarea diferendului transnistrean; reducerea sărăciei; consolidarea finanțelor publice; dezvoltarea rurală și regională; politica socială; circulația mărfurilor, capitalului și a persoanelor; impozitarea; concurența; politica industrială; managementul frontierei; cooperarea polițienească și judiciară; cooperarea în domeniul transporturilor; contactele interumane etc.

Potrivit ministrului Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan, în procesul de realizare a acțiunilor prevăzute în Plan ministerele și alte instituții de resort vor prezenta rapoarte lunare, trimestriale și semestriale cu privire la implementarea acestuia.


Politici economice

1. Prețurile

Tendințele inflaționiste înregistrate în Republica Moldova pentru primul trimestru al anului (4,2%) ar putea să se mențină și în continuare. În plus, mai mulți experți nu exclud eventuale creșteri administrative ale prețurilor, scumpirea gazelor naturale și a altor resurse energetice.

Oficiali ai BNM, citați de presa locală, au declarat că aceasta va urmări menținerea obiectivului ratei inflației de 8-10% stabilit pentru acest an. Potrivit acestora, majorarea prețurilor cu 4% de la începutul anului este explicată atît prin creșterea masei monetare, cît și prin influența unor factori nemonetari, ca decalajul mare între ritmul de creștere a salariilor și respectiv a productivității muncii.

Inflația mare în primul trimestru, necaracteristică pentru perioade similare din anii precedenți, ar putea să fie atenuată de o posibilă deflație în perioada următoare, astfel încît la sfîrșitul anului să se ajungă la obiectivul stabilit. Pe de altă parte, reprezentanți ai băncilor comerciale și experți independenți au arătat că pentru a stăpîni inflația, statul ar trebui să direcționeze o parte din transferurile de mijloace bănești de peste hotare în producție și hîrtii de valoare.

Pentru a promova producerea internă experții au estimat, printre altele, că e necesară scutirea sau micșorarea impozitelor la importurile de utilaje pentru producție, reducerea impozitelor pentru dividende, micșorarea presiunii fiscale în cazul activităților de construcție. Unele bănci comerciale au sistat scăderea ratelor dobînzilor la credite și depozite după evoluțiile inflației din primul trimestru.

În altă ordine de idei, BNM examinează posibilitatea elaborării unui indicator sintetic al inflației - inflația de bază - care ar sta la baza elaborării politicilor monetar-valutare și a prognozelor macroeconomice.

Se presupune că la elaborarea acestui indice se va face abstracție de unii factori nemonetari și sezonieri, inclusiv vor fi excluse produse și mărfuri supuse oscilațiilor de preț majore. Practici similare de calculare a unui indicator sintetic al inflației sînt aplicate și în unele țări occidentale. În prezent, indicele ratei inflației este calculat de Biroul Național de Statistică (fostul Departament de Statistică și Sociologie - DSS) și include evoluția prețurilor la produsele alimentare, nealimentare, precum și la servicii.

Amintim că rata inflației în Moldova a constituit în primul trimestru al anului curent 4%, cel mai mult scumpindu-se produsele alimentare - cu 6,5%, cele nealimentare - cu 2%, precum și serviciile - cu 1,9%. Banca Națională a Moldovei și Guvernul prognozează pentru acest an o rată a inflației de 8-10%.

2. Bănci și asigurări

3. Piața muncii

Salariul mediu în Republica Moldova a constituit în luna martie 1 203,5 lei (cca 96 USD), în creștere cu 89,3 de lei mai mult față de luna precedentă. În instituțiile bugetare salariul mediu a fost de 944,9 lei, iar în sfera nebugetară de 1 340,1 lei.

Tendința generală pozitivă este demonstrată și de faptul că în comparație cu martie 2004 salariul a crescut cu cca 20% în termeni nominali. Însă inflația mare, de peste 4% pentru primul trimestru, a "șters" mai bine de 10 puncte procentuale din creșterea nominală.

Creșterea salarială ar putea fi motivată ca o consecință a inflației și o sursă a noilor spirale inflaționiste. Sindicatele de ramură ar putea să dea semne de nemulțumire după recenta creștere a prețurilor, inclusiv la carburanți.

Unul din principalii factori care influențează creșterea salariilor în Moldova este raritatea forței de muncă în importante sectoare economice (agricultură, construcții). Diferența mare dintre salariul mediu plătit în Moldova și în țările unde emigrează muncitorii moldoveni generează atît o emigrare a forței de muncă, cît și pretenții salariale mai mari din partea celor care sînt pregătiți să plece, sau care au surse de venituri transferate de rudele stabilite peste hotare.

4. Comerțul


Problema transnistreană

La summit-ul șefilor de stat GUUAM, care a avut loc la Chișinău, la 22 aprilie 2005, președintele ucrainean Victor Iușcenko nu a prezentat un plan de reglementare transnistreană, așa cum a anunțat anterior, ci doar șapte principii generale sub genericul "Spre reglementare prin democratizare" și care ar trebui să stea la baza unei viitoare soluții a crizei transnistrene:

Dacă principiile propuse vor fi acceptate de părți, a declarat Iușcenko, Ucraina va prezenta în scurt timp integral planul său de reglementare a conflictului transnistrean.

Atît în cadrul summit-ului, cît și după acesta o poziție oficială față de propunerile Ucrainei a fost luată doar de România. Președintele român, Traian Băsescu, a criticat în termeni duri propunerile colegului său ucrainean, afirmînd că nu pot fi organizate alegeri cu observare internațională în Transnistria deoarece aceasta ar însemna legitimarea regimului separatist. Astfel, se pare că în ciuda declarației făcute de Președintele Băsescu și Președintele Iușcenko cu cîteva zile înainte de summit precum că România și Ucraina sînt gata să coopereze la soluționarea crizei transnistrene, propunerile lui Iușcenko l-au luat prin surprindere pe colegul său român.

Chișinăul oficial nu a făcut încă nici un comentariu pe marginea propunerilor Kievului, deși mai mulți observatori locali și străini au remarcat dezamăgirea pe care ar fi simțit-o partea moldovenească față de niște propuneri care nu s-au referit nici la statutul regiunii transnistrene în componența statului unitar moldovenesc, nici la ineficiența și necesitatea modificării formatului pentalateral de negocieri, nici la retragerea munițiilor rusești din regiune, nici la necesitatea funcționării unor posturi vamale comune moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Solicitat de Radio Europa Liberă, ministrul Reintegrării, Vasili Șova, a evitat o apreciere tranșantă a propunerilor Kievului, dar a spus că acestea sînt examinate cu multă atenție la Chișinău. În același timp, Șova a declarat că propunerile Kievului denotă dorința Ucrainei de a juca un rol mai important în procesul de reglementare transnistreană, ceea ce este un lucru pozitiv. În același timp, reacția opiniei publice locale a fost una extrem de dură, propunerile Ucrainei fiind calificate drept total inacceptabile deoarece ar legifera statutul regiunii, ar conserva situația de status-quo și ar ignora demilitarizarea și decriminalizarea regiunii. Astfel, mai mulți reprezentanți ai societății civile de la Chișinău au calificat propunerile Ucrainei drept un "plan Kozak ucrainean".

Pe de altă parte, agenția transnistreană oficială de știri, "Olvia-press", a publicat la 24 aprilie un comentariu în care salută majoritatea propunerilor lui Iușcenko, dar și dorința Ucrainei de a-și asuma un rol mai activ în procesul de reglementare. Partea transnistreană susține, în mod deosebit, propunerile Kievului de a organiza alegeri în sovietul suprem de la Tiraspol și de a organiza monitorizarea internațională a acestora, ceea ce la Tiraspol este interpretat drept o recunoaștere internațională a legitimității alegerilor și a organului respectiv. La fel de salutate sînt și propunerile Kievului cu privire la desfășurarea unei misiuni internaționale de monitorizare a segmentului transnistrean al frontierei și inspecția întreprinderilor din complexul militar-industrial din regiune, măsuri pe care Tiraspolul le-ar fi revendicat de mai mult timp pentru a demonstra opiniei publice internaționale că nu este "o gaură neagră" așa cum se afirmă la Chișinău. Mai puțin acceptabilă pentru comentatorul "Olvia-press" este propunerea Ucrainei de a dezvolta societatea civilă în regiune, propunere calificată de acesta drept una cu sens "echivoc" dat fiind rolul pe care societatea civilă - o rețea de organizații neguvernamentale finanțate din fonduri străine - l-ar fi jucat în organizarea revoluțiilor "colorate" din CSI.

Participanții la summit-ul GUUAM au declarat că acesta a fost un succes incontestabil și au adoptat o declarație comună prin care s-au angajat, între altele, să colaboreze la eliminarea focarelor de separatism din regiune. Primul pas făcut în această direcție, inițiativa Ucrainei cu privire la reglementarea conflictului transnistrean, nu este însă unul foarte promițător în acest sens.

După schimbarea politică de la Kiev, la Chișinău a existat o speranță reală că Ucraina își va asuma un rol mai activ și mai constructiv în procesul de reglementare transnistreană. O voință politică de a reglementa criza transnistreană la Kiev ar însemna în primul rînd întreruperea traficului ilegal de mărfuri peste tronsonul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, ceea ce ar lăsa regimul separatist fără surse de existență și l-ar determina să accepte o soluție de compromis. Veleitățile Ucrainei "oranj" de a juca rolul unui lider regional nu s-au îndreptățit încă, propunerile lui Iușcenko fiind un set de principii disparate, care ar fi greu de reflectat într-un plan de reglementare coerent și funcțional.

În timp ce oportunitatea ucraineană întîrzie să se materializeze, procesul de reglementare transnistreană intră într-o nouă fază de incertitudine, care nu va putea fi depășită decît printr-o implicare mai mare a Uniunii Europene în eforturile de reglementare, inclusiv prin intensificarea dialogului politic în problema transnistreană cu statele mediatoare și cu alți actori interesați, în mod particular România.


Relații externe

1. Relații moldo-azere

Cu o zi înainte de summit-ul GUUAM, Președintele Azerbaidjanului, Iliham Aliev, s-a aflat într-o vizită oficială la Chișinău, avînd întrevederi cu Președintele Republicii Moldova, Vladimir Voronin, cu conducerea Parlamentului moldovenesc și cu prim-ministrul moldovean Vasile Tarlev. În cadrul întrevederii președinților celor două state au fost abordate subiectele colaborării la nivelul ONU în ceea ce privește eradicarea fenomenelor separatiste și deschiderii reciproce a unor misiuni diplomatice în capitalele ambelor state.

Reuniunea președinților a fost urmată de semnarea a cinci acorduri bilaterale în domeniile reglementării muncii și protecției sociale, informatizării și tehnologiilor informaționale, comunicării aeriene, audiovizualului, precum și a unei convenții sanitar-veterinare.

În cadrul întîlnirii lui Aliev cu conducerea Legislativului de la Chișinău s-a accentuat necesitatea valorificării acelor 35 de acorduri bilaterale încheiate pînă în prezent între părți și cea a impulsionării legăturilor interparlamentare dintre Moldova și Azerbaidjan.

2. Summit-ul GUUAM

La 22 aprilie 2005 la Chișinău s-a produs unul din cele mai importante evenimente de politică externă din acest an pentru Republica Moldova - summit-ul GUUAM. În afară de Președintele moldovean, Vladimir Voronin, la summit au fost prezenți președinții Georgiei, Mihail Saakașvili, Ucrainei, Victor Iușcenko, Azerbaidjanului, Iliham Aliev, și președinții României și Lituaniei, Traian Băsescu și, respectiv, Valdas Adamkus, ambii invitați la reuniune în calitate de observatori. La summit a participat și o delegație a SUA, condusă de Stiven Mann, consilier principal pentru Eurasia al Departamentului de Stat, reprezentanți ai OSCE în frunte cu Jan Kubis, Secretar General al OSCE, precum și mai mulți ambasadori străini acreditați în Moldova, ceea ce i-a imprimat summit-ului o importanță sporită.

În pofida voinței organizatorilor, de la summit-ul GUUAM a lipsit Președintele Uzbekistanului, stat membru al acestei organizații, și președinții Bulgariei și Poloniei, invitați și ei în calitate de observatori.

Lucrările summit-ului au fost deschise de Președintele țării oaspete, Vladimir Voronin, după care au urmat luările de cuvînt ale președinților celorlalte țări membre ale GUUAM, care au pledat pe rînd în favoarea revigorării și reorganizării acestui aranjament regional. Din pledoariile șefilor de state membre ale GUUAM merită a fi reținute cîteva lucruri:

În afară de acestea merită a fi amintită și intervenția prodigioasă a Președintelui României, Traian Băsescu. Acesta a pus accent pe problemele securității în zona Mării Negre, noua destinație a elaborărilor geostrategice ale diplomației românești, și a propus reprezentanților GUUAM să elaboreze o strategie pe termen lung de securizare a regiunii, pe baza principiilor UE. În contextul abordării problematicii polemologice din zona Mării Negre, el a declarat că vede soluționarea acestor conflicte cu respectarea strictă a constituțiilor statelor membre ale GUUAM, pe baza principiilor acordării autonomiei locale, și nu prin federalizare.

În cadrul lucrărilor summit-ului Moldova a preluat de la Georgia președinția GUUAM-ului. Printre prioritățile președinției moldovenești la această organizație, Președintele Vladimir Voronin a menționat securizarea regiunii GUUAM și asigurarea stabilității în această zonă, printr-o colaborare mai strînsă între statele membre cu UE și SUA.

La încheierea lucrărilor summit-ului GUUAM a fost semnată Declarația comună în numele democrației, dezvoltării și stabilității și Declarația comună a șefilor de stat ai Azerbaidjanului, Georgiei, Lituaniei, Moldovei, României și Ucrainei "Pentru promovarea democrației de la Marea Baltică pînă la Marea Neagră"

3. Relații moldo-lituaniene

Beneficiind de prilejul oferit de summit-ul GUUAM, Președintele moldovean Vladimir Voronin și cel lituanian, au avut o întîlnire separată, în cadrul căreia ambii șefi de stat s-au pronunțat pentru consolidarea relațiilor bilaterale, exprimînd disponibilitatea statelor sale de a deschide în mod reciproc misiuni diplomatice permanente în capitalele Moldovei și Lituaniei.

Conferind o doză de consistență intențiilor ambelor părți, Moldova și Lituania au semnat un acord cu privire la facilitarea regimului de vize. Documentul prevede că cetățenii Republicii Moldova vor putea obține gratuit și fără invitații vize pentru Lituania, în timp ce lituanienii vor putea vizita Moldova în baza pașapoartelor.

4. Conferința "Moldova și Europa: consolidarea legăturilor"

La 26 aprilie curent, la Chișinău și-a ținut lucrările Conferința internațională "Moldova și Europa: consolidarea legăturilor". Conferința a fost organizată de Asociația pentru Europa de Sud-Est din Germania (AESE) și Institutul de Politici Publice (IPP) de la Chișinău, cu contribuția Ministerului Afacerilor Externe al Germaniei și Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE). Potrivit organizatorilor, aceștia și-au propus să atragă atenția UE asupra discrepanței existente între capacitățile limitate ale Moldovei și obiectivele complexe ale Planului de Acțiuni RM-UE, lansat în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV) a UE și asupra necesității unei politici europene mai active cu privire la Transnistria.

La lucrările conferinței au participat oficiali, reprezentanți ai mediilor academice, societății civile din Republica Moldova, Germania, România și Ucraina. Printre numele de rezonanță sînt de menționat Președintele Moldovei, Vladimir Voronin; președintele Comisiei pentru afaceri externe a Bundestagului, Volker Ruehe; negociatorul-șef al FMI pentru Republica Moldova, Thomas Richardson; coordonatorul special al PSESE, Erhard Busek; directorul general-adjunct al Directoratului General Relații Externe al Comisiei Europene Michael Leigh; ambasadorul Germaniei în Moldova, Wolfgang Lerke etc.

În alocuțiunea sa de deschidere a conferinței Președintele moldovean a declarat că Moldova a perceput și acceptat din start Politica Europeană de Vecinătate a UE, în cadrul căreia a fost lansat Planul de Acțiuni RM-UE, drept o etapă tranzitorie spre realizarea aspirațiilor de integrare europeană a Republicii Moldova. Potrivit lui, prima etapă în această direcție este obținerea, la finele perioadei de implementare a Planului de Acțiuni, a unui nou statut al relațiilor contractuale ale Moldovei cu UE. Folosindu-se de prezența relativ numeroasă a mai multor demnitari europeni, Vladimir Voronin a solicitat ajutorul statelor-membre ale UE în procesul de modernizare a Moldovei.


Studii, analize, comentarii

Dependența economică a Chișinăului față de Moscova
Iurie Gotișan

Datele statistice arată că din 1995 pînă în 2004 ponderea exporturilor moldovenești spre piețele estice în totalul exporturilor a scăzut în medie cu 1,5 puncte procentuale pe an, iar în cazul Rusiei - chiar cu 2 puncte procentuale. Totuși, menționăm că în pofida acestor diminuări piața rusă rămîne a fi încă un pol important de desfacere pentru produsele moldovenești.

Mai mult decît atît, dacă urmărim statistica oficială, se poate vedea că după șocul financiar din 1998, ponderea Rusiei în exporturile Moldovei din nou tinde să se accentueze. Produsele moldovenești destinate piețelor de desfacere din Rusia au constituit în 2004 cca 40% din totalul exporturilor. Exporturile în UE au crescut mult mai lent decît se spera, în timp ce ponderea exporturilor destinate Europei Centrale a diminuat vizibil.

Trebuie să constatăm că comerțul extern al Moldovei și-a consolidat structura sa defectuoasă și, din nou, vădește o pronunțată dependență unilaterală de piețele estice, în special de cea din Rusia, făcînd ca aceasta din urmă, pe alocuri destul de frecvent, să ia atitudini destul de ostile față de produsele moldovenești, dictînd de una singură regulile pieței.

Republica Moldova nu are, deocamdată, suficient "spațiu de manevră" pentru a echilibra raporturile cu Rusia, iar "pornirile" acesteia s-au remarcat deja. Sistarea, sau mai bine spus, renunțarea Rusiei la importurile de carne din Moldova este o dovadă elocventă în acest sens. Unii experți consideră că decizia Rusiei poartă mai degrabă un caracter politic decît economic.

Este cazul să ne amintim de recentele "sancțiuni economice" ale autorităților rusești cu privire la importurile de vin din Moldova, care pînă la urmă au pus în evidență importanța capitalului rusesc în întreprinderile vinicole moldovenești. De aceea, probabil, producătorii vinicoli au fost lăsați în pace, însă Moscova a găsit un alt pretext, și anume - carnea. Nu este exclus ca cerealele, într-un viitor apropiat, să fie un alt obiect de dispută a Rusiei în relațiile comerciale cu Republica Moldova.

Potrivit experților ruși, citați de presa moscovită, carnea importată din Moldova nu corespunde standardelor calitative de securitate veterinară și fitosanitară în comparație cu cea din Ucraina, țară care dispune de complexe moderne de prelucrare a cărnii. Însă este curios faptul că anterior, știind de existența acestor probleme, partea rusă închidea ochii la importul producției pretins necalitative.

Dacă ar fi să privim problema din punct de vedere economic, interzicerea importului de carne nu are cum să influențeze situația producătorilor din Republica Moldova. Și asta pentru că producătorii locali nu prea fac față cererii interne, iar exporturile sînt într-atît de mici încît din start ar putea fi excluse eventuale pierderi.

Pe de altă parte, autoritățile moldovenești nu au atins maturitatea politică și economică și nu au aptitudinea de a negocia de pe poziții egale în relațiile cu Rusia, utilizînd legislația în vigoare. Pînă și acordurile comerciale bilaterale au fost subiectul unor numeroase revizuiri, excepții și derogări.

Cu toate acestea, aici este util să amintim că atît Parlamentul moldovean, cît și Duma FR au ratificat Protocolul de anulare a excluderilor din comerțul liber dintre aceste două țări, în care figurează astfel de produse ca: zahărul, carnea, produsele alcoolice și de tutungerie. Conform Protocolului de anulare a excluderilor, în perioada 2004-2012 toate produsele menționate urmează a fi incluse în acordul de comerț liber, circulația lor urmînd a fi liberalizată. Mai mult decît atît, pretinsele "sancțiuni economice" ale Rusiei ar periclita aspirațiile acesteia de aderare la Organizația Mondială a Comerțului (OMC).

Deseori Rusia este cea care dictează relațiile comerciale cu Moldova, folosind ceea ce numim "arma energetică". Ultimii ani ne-au oferit numeroase exemple de incidente în livrarea resurselor energetice către Republica Moldova, în special a gazelor naturale, iar în rolul protagonistului principal s-a aflat Rusia. Dar și în acest caz Chișinăul ar putea riposta în fața Moscovei, și o soluție pentru el ar fi majorarea tarifelor de tranzit, care pot fi deduse din prețul de import.

Moldova s-a transformat, de fapt, într-un obiect al politicii economice rusești, deoarece nu are o poziție activă în negocieri. Dacă politica Chișinăului nu va fi calitativ superioară actualei politici, într-un viitor nu prea îndepărtat dependența comercială a Moldovei de Rusia se va accentua.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]