![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20050609/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Acte legislative
În perioada de referință Parlamentul a adoptat Legea pentru modificarea și completarea Legii privind ocuparea forței de muncă și protecția socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă. Scopul documentului respectiv îl constituie aducerea actelor normative și legislative în concordanță cu prevederile Codului muncii și sporirea gradului de protecție socială a persoanelor afectate de șomaj. Legea reglementează statutul juridic al agențiilor private de ocupare a forței de muncă, principiile de colaborare, coordonare și control al statului asupra activității acestora.
Legea extinde categoriile beneficiarilor de ajutor de șomaj cu persoanele disponibilizate, care vor beneficia de dreptul la ajutor de șomaj în cazul în care vor fi înregistrate la agențiile pentru ocuparea forței de muncă. În același timp, legea prevede micșorarea procentului ajutorului de șomaj de la 50-60% la 30-50% din salariul anterior.
Un alt act legislativ aprobat de Parlament este Legea pentru modificarea și completarea Legii cu privire la statutul refugiaților. Modificările introduse prin noua lege au fost dictate de practica aplicării legii-cadru, o serie de expertize internaționale și de apariția unor noi documente internaționale aplicabile domeniului protecției refugiaților și solicitanților de azil. Legea introduce reglementări noi referitoare la o serie de instituții, printre cele mai importate fiind următoarele:
În scopul restabilirii și conservării Parcului "Valea Morilor" din mun. Chișinău, Parlamentul a adoptat Hotărîrea privind atribuirea Parcului "Valea Morilor" din mun. Chișinău a statutului de monument de arhitectură peisajeră. Necesitatea adoptării hotărîrii a fost determinată de concluziile unui grup de lucru responsabil de combaterea construcțiilor neautorizate în mun. Chișinău.
Un interes aparte îl prezintă Hotărîrea privind excluderea sancționării practicării prostituției. Hotărîrea Parlamentului privind Planul de acțiuni în domeniul drepturilor omului, adoptată în anul 2003, prevedea necesitatea introducerii amendamentelor la legislația în vigoare cu scopul de a urmări penal atît persoana care oferă servicii sexuale, cît și clientul acestor servicii. În perioada ce a urmat legislația penală a fost modificată, practicarea prostituției fiind sustrasă acesteia, deoarece cazurile respective au un pericol social redus. Drept urmare, practicarea prostituției a rămas a fi sancționată contravențional, în timp ce practica sancționării clientului serviciilor respective a fost exclusă în general, pe baza exemplului majorității țărilor europene.
Prin Legea cu privire la grădinile botanice, acestea vor fi supuse unui regim juridic distinct, avînd statut de instituții publice din sfera științei și inovării, și trecute în subordinea Academiei de Științe a Moldovei sau a autorităților administrației publice locale. Acest statut le va oferi scutiri de impozite și taxe de stat, iar pe de altă parte le va permite să atragă investiții și finanțări din interior și exterior, inclusiv din sfera privată. Legea prevede că activitățile de construcție în cadrul grădinilor botanice se vor realiza în baza unui proiect aprobat de Academia de Științe a Moldovei și a documentației de urbanism și amenajare a teritoriului. Înstrăinarea și arendarea terenurilor din cadrul grădinilor botanice proprietate publică sînt interzise.
Legea mai prevede și posibilitatea desfășurării unor activități economice de către grădinile botanice, în scopul acumulării mijloacelor financiare extrabugetare pentru menținere și dezvoltare.
Legea privind acordarea unor facilități locuitorilor din zona transnistreană scutește de aplicarea TVA energia electrică și gazele naturale livrate, serviciile de telecomunicații, apă și canalizare prestate de către persoanele juridice care se află pe teritoriul Republicii Moldova și care nu au relații fiscale cu sistemul ei bugetar. Prin aceeași lege, s-a stabilit compensarea diferenței de tarife la energia electrică și la gazele naturale utilizate de locuitorii satului Varnița, Anenii-Noi. Necesitatea adoptării legii a fost determinată de faptul că locuitorii satului Varnița sînt asigurați cu energie electrică și gaze naturale de către întreprinderile din stînga Nistrului, fără a beneficia de compensații pentru aceste servicii.
Legea privind modificarea Codului de contravenții administrative prevede instituirea unei "unități convenționale" în loc de salariul minim aplicat în calitate de sancțiune administrativă. Astfel, pe viitor amenda se va stabili în unități convenționale, iar o unitate convențională va echivala cu 20 lei.
Legea privind abilitarea Inspecției de muncă cu dreptul de sancționare administrativă a provocat dezbateri controversate încă de la începutul examinării ei, majoritatea deputaților din opoziție, dar și unii reprezentanți ai majorității parlamentare pronunțîndu-se împotriva abilitării a încă unui organ cu dreptul de sancționare administrativă. Principalele argumente aduse în favoarea adoptării legii se reduceau la invocarea multiplelor încălcări ale legislației în domeniul protecției muncii. La prima încercare de votare, legea a întrunit numărul suficient de voturi pentru a fi adoptată. Ulterior însă, după ce un deputat din opoziție, la insistența colegilor săi, și-a retras votul de susținere, fapt care a implicat mai multe discuții în contradictoriu, fracțiunea parlamentară majoritară a fost nevoită să-și asigure prezența a încă unui membru pentru a reuși promovarea legii respective.
(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).
2.1. Remanieri
În legătură cu reorganizarea Guvernului și modificarea componenței lui nominale, s-a decis numirea lui Valeriu Lazăr, ministru al Economiei și Comerțului, în calitate de membru al Consiliului Economic al CSI din partea Republicii Moldova și, respectiv, eliberarea lui Vasile Iovv din această funcție.
La 25 mai curent, Cabinetul de miniștri a dispus numirea lui Igor Semenovcher în funcția de director general al Agenției pentru Dezvoltare Regională, inovație instituțională creată, se pare, pentru coordonarea implementării Planului național "Satul Moldovenesc", și eliberarea acestuia din funcția deținută anterior, de viceministru al Industriei și Infrastructurii.
2.2. Hotărîri
Printre cele mai importante măsuri organizatorice sînt de remarcat: preluarea, fapt care s-a produs deja la 22 aprilie a.c., și exercitarea președinției GUUAM (în prezent GUAM); negocierea și semnarea cu statele membre ale UE a acordurilor bilaterale de cooperare în domeniul integrării europene.
Moțiunea guvernamentală respectivă obligă ministerele și alte autorități ale administrației publice să prezinte, în termen de o lună, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene (MAEIE) planuri de acțiuni individuale în vederea realizării activităților prevăzute în program, pe baza cărora MAEIE va elabora și prezenta Executivului spre aprobare Planul național pentru realizarea programului nominalizat.
Potrivit viceprim-ministrului, Andrei Stratan, implementarea prevederilor programului va permite racordarea legislației naționale la standardele și rigorile europene în multiple domenii, în strictă conformitate cu prevederile Planului de Acțiuni RM-UE, realizarea unor proiecte comune pentru consolidarea democrației locale, susținerea păturilor social-vulnerabile etc.
3.1. Întrevedere Voronin - Iușcenko
În perioada vizată, Președintele Vladimir Voronin a participat, la punctul de trecere a frontierei moldo-ucrainene Iasiki, regiunea Odesa, la inspectarea mijloacelor tehnice care urmează a fi utilizate pentru asigurarea securității pe segmentul transnistrean al frontierei dintre Moldova și Ucraina. Cu acest prilej, Președintele moldovean avut o întrevedere cu omologul său ucrainean, Victor Iușcenko. Dincolo de discutarea unui șir de probleme sensibile privind reglementarea transnistreană, probleme la care ne vom opri în paragraful "Problema transnistreană", cei doi șefi de stat au semnat un acord bilateral privind schema trecerii hotarului moldo-ucrainean de către persoane, mărfuri, mijloace și alte obiecte și lucruri, ca bază pentru definitivarea principiilor și modalităților de instalare și funcționare a posturilor vamale mixte moldo-ucrainene. De asemenea, președinții au convenit asupra creării unor centre informațional-culturale pe teritoriul ambelor țări și asupra convocării în timp util a comisiilor mixte moldo-ucrainene pentru soluționarea problemelor patrimoniale dintre părți, cea ucraineană luîndu-și angajamentul să găsească soluții pentru un șir de probleme economice din relațiile bilaterale și să examineze posibilitatea exportului energiei electrice spre țările balcanice prin Republica Moldova.
1. Bănci și asigurări
În una din ultimele ședințe ale Parlamentului guvernatorul BNM, Leonid Talmaci, a prezentat deputaților raportul privind activitatea Băncii Naționale pentru anul 2004. Cu toate că sectorul bancar nu a avut o evoluție ieșită din comun pe parcursul anului, stabilitatea financiară a fost unul din succesele acestuia.
Evoluțiile de pe piața valutară, precum și dinamica inflației în 2004 au pus sub semnul întrebării eforturile BNM de a respecta țintele monetare din Politica Monetar-Valutară aprobată pentru 2004. Oferta de valută pe piața internă a crescut sub influența transferurilor de venituri de peste hotare (creștere estimată la 70%) și a încasărilor din exporturi (25%). Pentru a nu admite aprecierea excesivă a leului, în al doilea semestru BNM a procurat intens valută, astfel încît în decembrie rezervele sale au crescut cu 55%, depășind 470 milioane USD. În decembrie 2004 inflația anuală s-a situat la nivelul de 12,5%, față de rata de 8-10% pronosticată de BNM.
Într-o asemenea situație BNM a fost nevoită să introducă modificări importante la principale instrumente de politică monetară, și anume au fost ridicate țintele pentru baza monetară și agregatul M2. Acumularea rezervelor valutare prin achiziționarea valutei de la bănci a fost principalul canal de creștere monetară în 2004. Însă tendința pare a fi periculoasă, aceasta generînd noi spirale inflaționiste. Operațiunile de sterilizare întreprinse de BNM nu au fost eficiente, instrumentele utilizate avînd termene de maturitate financiară scăzută.
Recent, oficiali din cadrul BNM au declarat că Banca Națională ar putea să acumuleze în acest an un nivel al rezervelor valutare internaționale de 600 milioane USD, chiar dacă în primele patru luni acestea au crescut nesemnificativ.
În condițiile unei oferte importante de valută pe piața valutară internă, cauzată în principal de transferurile bănești efectuate de rezidenții moldoveni aflați la muncă peste hotare, BNM a procurat în anul trecut pe piața interbancară 277,1 milioane USD, rezervele valutare crescînd cu 55%, după cum am menționat mai sus.
Transferurile sînt într-o creștere spectaculoasă și în acest an. Potrivit BNM, în T1'2005 moldovenii au trimis acasă, și asta doar prin canalele bancare, 153 milioane USD fiind cu 53% mai mult față de perioada similară a anului 2004.
Pe de altă parte, remitențele de valută exercită o presiune masivă asupra pieței valutare interne, doar 10% din banii cîștigați peste hotare reprezintă investiții directe, alte 60-80 milioane USD din transferurile anuale sînt depuse în bănci, iar restul banilor sînt direcționați spre consum.
În cazul în care transferurile vor crește la fel de rapid și în perioada următoare, acestea ar putea să depășească în acest an cifra de 600 milioane USD. Și dacă s-ar recurge la estimări probabile și pentru transferurile efectuate în afara sistemului bancar, valoarea totală a acestora ar putea depăși suma de 1 miliard USD. Credem că BNM încearcă să-și refacă un stoc considerat normal de rezerve valutare cu scopul ca Moldova să aibă mai multă credibilitate (să-și refacă imaginea) atît pe piețele internaționale de capital, cît și în fața finanțatorilor externi.
2. Piața muncii
Ca de obicei, cele mai mari salarii le-au avut angajații din instituțiile financiar-bancare, respectiv de 4305 lei, fiind în creștere cu 204 lei față de luna precedentă, după care urmează salariații companiilor din industria energetică și termică, gaze și apă cu 2258 lei, transporturi și comunicații cu o remunerare medie lunară de 2161 lei.
Cel mai mic salariu l-au avut în aprilie angajații din agricultură, în medie cîte 607 lei, cu 9 lei mai puțin față de luna precedentă. Remunerarea angajaților în sfera didactică a fost de 872 lei, iar a celor din sănătate și asistența socială de 971 lei.
Pe ramuri de activitate statistica arată că angajații din agricultură constituiau la sfîrșitul T1'2005 37,1% din totalul persoanelor ocupate, fiind cu 4,6% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut. Ponderea persoanelor angajate în industrie a fost de 12,5%, în sfera serviciilor - 37,2%, în medicină și învățămînt - 14,3%.
Actualmente, media lunară a ajutorului de șomaj este de 507 lei (40,5 USD), însă după intrarea în vigoare a noilor modificări la 1 iulie 2005 valoarea indemnizației va constitui 497 lei (39,7 USD). În categoria beneficiarilor de ajutor de șomaj au fost incluse persoanele disponibilizate o dată cu lichidarea sau reorganizarea întreprinderii și care vor beneficia de ajutor de șomaj în proporție de 50% din salariul mediu pe anul precedent.
Mai mulți deputați din opoziția parlamentară au cerut menținerea cuantumului indemnizației de șomaj la nivelul actual motivînd că varianta votată nu este una acceptabilă pentru că se cîștigă pe de o parte, dar se pierde pe de alta. Potrivit lor, șomerii vor avea de încasat sume mai mici din partea statului chiar dacă teoretic numărul beneficiarilor va crește.
Din valoarea totală a restanțelor, întreprinderile de stat (proprietate publică) sînt datoare salariaților cu 21,2 milioane lei sau 15,5% din totalul datoriilor, cele din sectorul privat - cu 88,3 milioane lei (64,6%), cele cu proprietate mixtă (publică și privată) - cu 22,6 milioane lei (16,5%) și cele cu proprietate străină - cu 4,6 milioane lei (3,4%).
3. Comerțul extern
Principala piață de desfacere a vinurilor moldovenești rămîne a fi Rusia, pe care se comercializează peste 80% din totalul producției vinicole, aceasta fiind urmată de Ucraina, Belarus, Polonia și Germania. Moldova exportă vinuri în 27 de state ale lumii.
"Moldova-Vin" prognozează pentru acest an exporturi de vinuri în valoare de cca 300 milioane USD, în creștere cu 10% față de anul trecut. În 2004, spre exemplu, Republica Moldova a exportat producție alcoolică în valoare de 278 milioane USD.
Potrivit studiului, Franța este liderul mondial în exportul de vinuri în 2003 cu o cifră de comercializări de 6,6 miliarde USD, ceea ce reprezintă 37% din exportul mondial. Alte 3 țări care în 2003 au exportat vinuri în valoare de peste 1 miliard USD sînt Italia (3 mlrd USD), Spania (1,67 mlrd USD) și Australia (1,54 mlrd USD). Italia are o pondere de 17%, Spania - de 9% și Australia - de 8% în exportul mondial de vinuri.
Pe de altă parte, studiul citat arată că cei mai mari importatori de vinuri sînt Marea Britanie și SUA, cărora le revine 20% și, respectiv, 19% din importul mondial de vinuri din struguri. Un alt importator important este Germania cu o pondere de 11%. Printre 10 cei mai mari importatori de vinuri mai sînt Japonia (5%), Belgia (5%), Canada (4%), Elveția (4%), Olanda (4%), Franța (3%) și Danemarca (2%).
În același timp, exporturile de băuturi alcoolice în ianuarie-aprilie au constituit cca 50% din totalul livrărilor - 995,6 milioane USD. Totodată, livrările de fructe și struguri au scăzut de la 460 mii USD, în primele patru luni ale anului precedent, pînă la 239 mii USD, în ianuarie-aprilie anul curent.
Restricțiile impuse de Rusia la exportul de fructe, legume, carne și mezeluri nu a provocat pierderi esențiale agenților economici locali, însă în cazul în care acestea nu vor fi anulate pierderile se vor resimți în următoarele luni. Anterior, MAIA prognoza pentru 2005 o creștere cu circa 8% a exporturilor de mărfuri agroalimentare, în timp ce importurile se vor menține la nivelul ultimilor doi ani.
4. Moldova în lume
BERD prognozează pentru Moldova o creștere economică de 5,5% în 2005
Experții Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) au estimat că Republica Moldova va avea în 2005 un ritm de creștere economică de 5,5%, un nivel sub cel de 7% înregistrat în 2004.
Economia mondială va oferi în 2005 un mediu mai puțin favorabil pentru economiile în tranziție față de 2004. Performanțele economiei americane în 2004, precum și estimările pozitive de creștere economică pentru 2005, sugerează că rezultatele mai bune ale statelor industrializate vor reduce fluxurile de capital în regiunile aflate în tranziție.
Potrivit analiștilor BERD, economiile din Europa de Est și statele fostei Uniuni Sovietice vor avea un ritm mediu de dezvoltare de 5,2% în 2005, în comparație cu cel de 6,5% în 2004. Încetinirea ritmului de creștere are loc mai degrabă din cauza înrăutățirii climatului economic la nivel mondial; prezenței unor rate mari ale dobînzilor în SUA; potențialelor scăderi ale fluxurilor de capital în această regiune.
BERD prognozează scăderea ritmurilor de creștere în toate țările CSI cu excepția Azerbaidjanului. Astfel, în Rusia economia va crește în 2005 cu 5,2% (față de 7,1% în 2004), Ucraina - 6,5% (12,1% în 2004), Armenia - 8% (10,1% în 2004), Georgia și Belarus - 6% (8,4% și, respectiv, 11% în 2004), Kazahstan - 8,5% (9,4% în 2004), Tadjikistan - 8% (10, 6% în 2004) Turkmenistan - 7% (7,2% în 2004), Kîrgîzstan - 4,5% (7,1% în 2004), Uzbekistan - 4% (6% în 2004) și Azerbaidjan - 21% (10% în 2004).
La rîndul său, Fondul Monetar Internațional (FMI) arată, în ultimul raport privind dezvoltarea economiei globale, de asemenea o încetinire a ritmului de creștere economică în CSI. Potrivit estimărilor FMI, în 2005 creșterea economică în Moldova va constitui 5%. O prognoză similară a lansat și Institutul de cercetare economică Economist Intelligence Unit din Marea Britanie. Pe de altă parte, Guvernul prognozează pentru anul 2005 o creștere economică de 6%.
Creșterea economică în spațiul CSI. Prognoze ale BERD pentru 2005 (%)
Sursa: BNS
În altă ordine de idei, Kurt Geiger, directorul Departamentului instituții financiare al BERD, a declarat la întrevederea sa de săptămîna trecută cu Președintele Voronin că BERD va continua să acorde asistență Republicii Moldova în vederea consolidării și dezvoltării sectorului bancar, care potrivit analiștilor se află în ascensiune. Situația din sectorul bancar al Moldovei este apreciată de către experții BERD drept favorabilă și stabilă.
Anterior, factori de decizie ai BERD și-au arătat disponibilitatea de a implementa în anul 2005 în Moldova 10 proiecte noi în valoare totală de 21 milioane euro. Trei dintre acestea, care însumă o valoare totală de cca 10 milioane euro, vor fi direcționate în sectorul bancar.
În Strategia BERD pentru Moldova, aprobată în iulie 2003, se spune că banca va acorda sprijin pentru "dezvoltarea sectorului bancar privat și finanțarea eficientă și adecvată a întreprinderilor private prin băncile locale, în special a întreprinderilor mici și mijlocii și micro-întreprinderilor".
Însă în pofida faptului că BERD a deschis linii speciale de credit destul de ieftine la cîteva bănci comerciale locale, cum ar fi Victoriabank, Moldindconbank și Mobiasbancă, acestea ridică de două-trei ori rata dobînzii și fac inaccesibile creditele pe termen lung, care sînt absolut necesare pentru finanțarea cheltuielilor de investiții și de producție. Dar de accesibilitatea acestor credite sînt legate în mod direct așa probleme ca șomajul ridicat, vulnerabilitatea producătorilor naționali la șocurile externe, calitatea redusă a mediului de investiții și promovarea insuficientă a exporturilor.
Parlamentul Republicii Moldova va adopta o declarație cu privire la planul de reglementare transnistreană propus de Ucraina în cadrul unei ședințe speciale care va avea loc la 10 iunie. Această decizie a fost luată la ședința de lucru a Președintelui Voronin cu conducerea Parlamentului din 6 iunie. Potrivit unui comunicat al serviciului de presă al Președinției, participanții la întîlnire au notat că planul ucrainean "reflectă principiile independenței, suveranității și integrității teritoriale a țării noastre, bazîndu-se pe Constituție și ținînd cont de interesele populației de pe ambele maluri ale Nistrului, precum și de aspirațiile de integrare europeană ale Ucrainei și Republicii Moldova".
Planul ucrainean de reglementare și unele măsuri comune moldo-ucrainene în sprijinul acestuia au constituit subiectele principale ale întrevederii dintre Președintele moldovean și omologul său ucrainean care a avut loc pe 2 iunie la Iasiki, regiunea Odesa. Cei doi președinți au semnat o scrisoare comună adresată Secretarului General al Consiliului UE, Javier Solana, și Președintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, în care au solicitat asistența UE în instituirea unui control vamal internațional pe frontiera moldo-ucraineană și crearea unui mecanism eficient de monitorizare internațională a frontierei. Potrivit unui comunicat de presă al Președinției, în declarațiile pentru presă Vladimir Voronin a apreciat planul de reglementare a conflictului transnistrean, propus de Victor Iușcenko, menționînd că implicarea activă a Ucrainei și a organismelor europene în procesul de negocieri creează premise pentru identificarea și aplicarea unei soluții durabile a problemei transnistrene. Între 7-8 iunie Președintele Voronin va întreprinde o vizită la Bruxelles și Strasbourg, unde va avea întrevederi cu Solana și Barroso, dar și cu Secretarul General al NATO, cu care va discuta în mod prioritar perspectivele cooperării regionale și internaționale în vederea soluționării diferendului transnistrean.
Pe de altă parte, imediat după întîlnirea de la Iasiki, secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Piotr Poroșenko, a întreprins o vizită la Tiraspol unde a avut o întîlnire cu liderul transnistrean Igor Smirnov, cu care a discutat propunerile Ucrainei. După întrevedere, Poroșenko a declarat că conducerea transnistreană a arătat că înțelege perspectivele procesului de reglementare transnistreană și că în urma consultărilor au fost identificate o serie de compromisuri care au deschis posibilități noi. Poroșenko a mai menționat că în prezent principala sarcină este de a relua procesul de negocieri, pentru că o soluție viabilă a conflictului poate fi identificată doar la masa de negocieri. În timp ce partea transnistreană încă nu a dat publicității poziția sa oficială vizavi de planul ucrainean, presa oficială de la Tiraspol a interpretat vizita lui Poroșenko drept garanție împotriva oricăror măsuri unilaterale ale autorităților moldovene și un gest care ar arăta că Transnistria este tratată pe picior de egalitate cu partea moldovenească.
Între timp, planul ucrainean continuă să fie în centrul atenției opiniei publice de la Chișinău. Astfel, Asociația pentru Politică Externă din Moldova a emis la 31 mai o declarație în care salută în principiu dorința Ucrainei de a juca un rol mai activ în procesul de reglementare transnistreană, dar arată că planul propus de aceasta este departe de a asigura suveranitatea și integritatea teritorială a Republicii Moldova, cu atît mai puțin obiectivul strategic de integrare europeană. Astfel, în plan nu se spune nimic despre necesitatea retragerii trupelor și munițiilor rusești din Transnistria, demilitarizarea regiunii sau eliberarea prizonierilor politici de la Tiraspol și propune în mod nejustificat ca Rusia și Ucraina, două state cu interese importante în regiunea transnistreană, să servească drept garanți ai reglementării transnistrene etc. În timp ce mai mulți observatori de la Chișinău au remarcat aceste neajunsuri, unii consideră că clauzele dure, controversate și care ar fi deranjat Rusia și autoritățile transnistrene au fost omise în mod deliberat de către autorii planului, pentru ca acesta să fie acceptat de toate părțile ca bază pentru discuții. În același timp, remarcă aceiași observatori, autoritățile moldovenești și cele ucrainene de fapt au întreprins deja o serie de măsuri care să acopere unele din golurile din plan. Rezultatele reuniunii moldo-ucrainene de la Iasiki, dar și agenda vizitei la Bruxelles și Strasbourg a Președintelui Voronin în ajunul ședinței speciale a Parlamentului de la Chișinău în problema transnistreană par să confirme această teorie, cel puțin pentru moment.
1. GUAM
1.1. GUUAM a devenit GUAM
După cum era de așteptat în urma summit-ului GUUAM de la Chișinău, din 22 aprilie curent, Uzbekistanul și-a anunțat retragerea sa din cadrul acestui aranjament regional. Uzbekistanul și-a făcut cunoscută această decizie printr-o scrisoare adresată autorităților de la Chișinău, autorități care exercită președinția respectivului proiect regional. Motivul invocat în acest sens de Președintele Uzbekistanului, Islam Karimov, este că "amplasarea geografică a țării nu permite realizarea intereselor economice și de securitate în cadrul noilor inițiative și proiecte, anunțate de către această organizație".
În legătură cu această decizie a Uzbekistanului, țările membre ale GUAM au dat publicității o declarație comună . Acestea recunosc dreptul Uzbekistanului la libertatea alegerii căii de asigurare a intereselor sale, justifică necesitatea lărgirii sferelor de activitate în cadrul GUAM, dau asigurări că ieșirea Uzbekistanului din cadrul organizației respective "în nici un fel nu va afecta negativ calitatea și nivelul relațiilor noastre prietenești" cu acesta și își exprimă interesul dezvoltării relațiilor de cooperare cu Uzbekistanul atît în format bilateral, cît și în format internațional.
Drept urmare a ieșirii Uzbekistanului din cadrul GUUAM, țările participante au convenit să denumească în continuare această organizație GUAM.
1.2. Reuniunea Adunării Parlamentare a GUAM
La 28 mai curent, la Ialta în Ucraina și-a ținut lucrările cea de-a II-a reuniune a Adunării Parlamentare (AP) a GUAM. Printre importanții factori de decizie prezenți la reuniune s-au numărat: Marian Lupu, președintele Parlamentului moldovenesc, care a și prezidat lucrările acesteia, în virtutea faptului că Moldova deține în prezent președinția acestei organizații; Murtuz Aleskerov, președintele Milli Medjlis al Republicii Azerbaidjan; Nino Burdjanadze, președintele Parlamentului Georgiei; Vladimir Litvin, președintele Radei Supreme a Ucrainei; Inrida Udre, președintele Seimului Republicii Letonia; Ceslavas Iursenas, vicepreședintele Seimului Republicii Lituania și Teodor Meleșcanu, vicepreședintele Senatului României.
Potrivit serviciului de presă al Legislativului moldovenesc, în cadrul reuniunii au fost discutate o serie de subiecte care țin de dezvoltarea dimensiunii parlamentare a GUAM, de intensificarea rolului organelor legislative ale statelor-părți la GUAM în beneficiul creșterii economice, consolidării democrației și stabilității în regiune și de integrarea statelor membre în structurile europene și euroatlantice. Aceeași sursă informează ca AP a GUAM a aprobat componența comitetelor pentru problemele politice și de drept, pentru probleme comercial-economice, de învățămînt, cultură și știință pentru anii 2005-2006, a susținut deciziile adoptate în cadrul summit-ului GUUAM de la Chișinău și s-a pronunțat pentru dezvoltarea acestei structuri regionale, pentru creșterea rolului ei în reglementarea conflictelor, lupta împotriva separatismului, extremismului și altor pericole ale securității internaționale.
2. Relații moldo-croate
Principalul eveniment de politică externă din această perioadă, consumat pe 30-31 mai la Chișinău, a fost vizita Președintelui Croației, Stjepan Mesic, în Republica Moldova. Vizita oficialului croat a debutat cu întrevederea pe care a avut-o acesta cu omologul său moldovean, Vladimir Voronin. În cadrul întîlnirii președinții moldovean și croat au abordat un șir de probleme vizînd intensificarea relațiilor economice bilaterale, susținerea reciprocă pe plan european și global, prevenirea și combaterea separatismului, traficului de ființe umane, armament și narcotice și au examinat posibilitățile de plasare a capitalului croat în astfel de ramuri ale economiei naționale precum industria alimentară și telecomunicațiile.
Reuniunea ambilor șefi de stat a fost urmată de ședința în plen a delegațiilor oficiale, în cadrul căreia au fost semnate: Declarația comună a președinților; Convenția între guvernele Republicii Moldova și Republicii Croația pentru evitarea dublei impuneri și evaziunii fiscale și Acordul guvernamental cu privire la asistența reciprocă în domeniul vamal.
Declarația comună a președinților reafirmă aspirațiile europene ale ambelor state, atașamentul acestora pentru valorile democrației și ale economiei de piață, angajamentul Moldovei și al Croației pentru armonizarea legislațiilor naționale la principiile și normele UE în domeniul circulației libere a populației, capitalurilor, mărfurilor și serviciilor. De asemenea, documentul evocă necesitatea aprofundării relațiilor de cooperare în domeniile comercial, transporturilor, comunicațiilor, energeticii, turismului, științei și culturii.
Într-un mod devenit comun deja - în cazurile redimensionării raporturilor cu state mai avansate în relațiile lor cu UE decît Republica Moldova -, Declarația articulează importanța preluării de către partea moldovenească a experienței de integrare europeană a Croației. Un alt aspect important al documentului pune accent pe intensificarea colaborării dintre părți în cadrul Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE), Inițiativei Central-Europene (ICE), Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (PCESE) etc.
Cum va evolua "Planul ucrainean" de reglementare a conflictului transnistrean?
Igor Boțan
Drept reacție la specificarea "Planului ucrainean" că reglementarea problemei transnistrene trebuie să întrunească susținerea societății civile din Republica Moldova, Asociația pentru Politică Externă (APE), fondată din foști demnitari de cel mai înalt nivel, foști diplomați, experți în domeniul politicii externe etc., a făcut recent publică o declarație în care a ținut să menționeze părțile pozitive și cele negative ale Planului respectiv.
Printre părțile pozitive au fost menționați următorii factori: a) sporirea interesului Ucrainei față de soluționarea conflictului transnistrean; b) renunțarea la formula federativă de reglementare a conflictului și acceptarea soluționării problemei în baza Constituției Republicii Moldova, prin crearea unor spații juridic, economic, social, de apărare, vamal, umanitar unice, și nu comune; c) accentuarea necesității soluționării conflictului prin democratizarea regiunii transnistrene; d) implicarea în calitate de observatori a Statelor Unite și Uniunii Europene în anumite faze ale procesului de reglementare.
Pe de altă parte, carențele semnalate de APE se referă la un șir de ambiguități și contradicții din punctul de vedere al dreptului internațional, lucruri care pot submina serios securitatea, stabilitatea și viabilitatea statului reintegrat, dar mai cu seamă capacitatea ulterioară a acestuia de a-și atinge scopul strategic - integrarea europeană. Printre neajunsuri sînt menționate: a) omiterea problemei demilitarizării regiunii transnistrene, omiterea problemei securizării segmentului transnistrean al frontierei în combaterea traficului ilegal și contrabandei; b) menținerea vechii formule de două state garante - Rusia și Ucraina, și a vechiului aranjament tripartit "de menținere a păcii"; c) propunerea de a organiza "alegeri libere anticipate" în sovietul suprem al Transnistriei care poate doar legaliza instituțiile regimului în lipsa eliminării factorilor care au garantat stabilirea și fortificarea regimului, adică în lipsa demilitarizării și decriminalizării regiunii; d) acordarea ipotetică a "dreptului locuitorilor la autodeterminare", care stîrnește doar nedumeriri etc.
APE s-a pronunțat, în general, în favoarea "Planului ucrainean" însă, pentru a depăși pericolele menționate, propune ca Republica Moldova să solicite sprijinul comunității internaționale, astfel încît să determine administrația transnistreană să întreprindă o serie de măsuri care ar demonstra "voința politică minimă" de demarare a procesului de democratizare a regiunii: îndeplinirea deciziilor CEDO și eliberarea prizonierilor politici; ridicarea tuturor obstacolelor în calea retragerii munițiilor și echipamentului miliar rusesc din regiune; anularea oricăror restricții la circulația persoanelor și bunurilor în/ din regiunea transnistreană; asigurarea accesului liber al misiunilor internaționale la depozitele de armament din regiune.
Merită menționat faptul că există un anumit grad de convergență între propunerile APE și acțiunile autorităților care au urmat sau care vor urma. Această aparentă convergență poate însemna că în "Planul ucrainean" în mod premeditat nu au fost incluse un șir de măsuri pentru evitarea respingerii lui din start din partea unor importanți actori interni și internaționali.
2. Atitudinile fracțiunilor parlamentare
Cu toate neajunsurile menționate, "Planul ucrainean" este, în principiu, considerat un document care poate servi drept principal punct de reper în soluționarea conflictului transnistrean de către liderii principalelor formațiuni politice și fracțiunilor parlamentare. Acest lucru se datorează preponderent faptului că principiul de bază al "Planului ucrainean" se axează pe soluționarea conflictului prin oferirea unui statut juridic special localităților din partea stîngă a Nistrului, care să se încadreze în actuala Constituție a RM. Cel puțin, așa transpare din pozițiile public exprimate, dar mai ales din reacțiile de după întîlnirea din 6 iunie a Președintelui Vladimir Voronin cu conducerea Parlamentului și cu liderii fracțiunilor parlamentare. În urma întîlnirii respective s-a decis că la 10 iunie să fie convocată o ședință specială a Parlamentului în cadrul căreia să fie dezbătute clauzele "Planului ucrainean", după care Legislativul să adopte o declarație care va reflecta atitudinea acestuia față de documentul respectiv. Practic toți liderii fracțiunilor parlamentare au lăsat să se înțeleagă că "Planul ucrainean" trebuie tratat ca atare, autorităților moldovenești și clasei politice revenindu-i misiunea să evite părțile vulnerabile și să-l aducă în albia practicilor europene de depășire a conflictelor. Merită menționat faptul că dacă preconizata declarație a Parlamentului față de "Planul ucrainean" va fi adoptată, atunci aceasta va fi singura de acest gen de după izbucnirea conflictului armat în 1992.
3. Eforturile diplomatice
Preconizatele dezbateri parlamentare și eventuala declarație a Parlamentului pot fi privite drept un mecanism de atingere a unui larg consens intern în privința planului de reglementare a conflictului transnistrean. În același timp, este în plină desfășurare și activitatea diplomatică de obținere a suportului internațional pentru "Planul ucrainean", lucru extrem de important și pentru consensul intern. După toate aparențele activitatea diplomatică are menirea să elimine lacunele "Planului ucrainean" semnalate de societatea civilă și opoziția moldovenească. Astfel, dacă democratizarea regiunii transnistrene este prevăzută în mod expres de "Planul ucrainean", atunci suportul pentru demilitarizarea și decriminalizarea regiunii, care sînt considerate de către opoziția moldovenească drept obiective indispensabile, dar care nu sînt menționate în mod expres în "Planul ucrainean", se urmărește a fi obținut prin intermediul statelor, instituțiilor europene și euro-atlantice interesate. În acest sens, sînt invocate obligațiile Rusiei de a-și retrage munițiile și trupele din regiune, decizia CEDO "privind cazul Ilașcu", necesitatea securizării hotarelor etc.
Vizita efectuată de Președintele Voronin la Bruxelles în perioada 7-8 iunie, exact înaintea ședinței speciale a Parlamentului dedicate "Planului ucrainean", discuțiile purtate cu Secretarul General al Alianței Nord-Atlantice, Jaap de Hoop Scheffer, și cu Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și Securitate Comună al UE, Javier Solana, se încadrează perfect în această logică. Merită menționat faptul că ambii demnitari menționați mai sus au fost printre cei care s-au implicat activ acum un an și jumătate pentru a-l convinge pe Președintele Voronin să se abțină de la semnarea "Memorandumului Kozak". Tot ei au fost cei care și-au făcut public suportul în cadrul ministerialei OSCE din anul trecut pentru Declarația de Stabilitate și Securitate pentru RM, pe care Rusia a respins-o. De aceea, așteptările legate de un eventual sprijin din partea instituțiilor respective pentru "Planul ucrainean", dar și de corecția acestuia sînt justificate.
Fără îndoială, acest gen de eforturi diplomatice va avea un impact benefic pentru adoptarea de către Parlamentul RM (cu condiția că și fracțiunea PC va consemna) a formulei de consens asupra "Planului ucrainean", mai cu seamă că în alocuțiunea din 7 iunie adresată Consiliului Nord-Atlantic Președintele Voronin a făcut un șir de afirmații extrem de importante, invocînd necesitatea: a) elaborării unui Plan Individual de Acțiuni de Parteneriat RM-NATO, care să se desfășoare în paralel cu implementarea Planului de Acțiuni RM-UE; b) demilitarizării complete a regiunii transnistrene și introducerea pacificatorilor civili, proces în care să se poată implica SUA, OSCE, UE și Ucraina; c) dezvoltării unor relațiilor cu NATO care să depășească un simplu "exercițiu academic"; d) "retragerii neîntîrziate, necondiționate și complete a forțelor armate ale Federației Ruse din Republica Moldova, care ar da un impuls decisiv soluționării problemei transnistrene"; e) modificării formatului pentalateral și mecanismului de pacificare existent ineficiente, formatul extins de negocieri urmînd să includă UE, OSCE, SUA, Rusia, Ucraina și România; f) instituirii controlului comun moldo-ucrainean de frontieră și vamal, și desfășurarea unei misiuni internaționale de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene, în special pe segmentul transnistrean al acesteia; g) cooperării NATO și UE cu Rusia în reglementarea și prevenirea conflictelor, ridicării în cadrul dialogului lor cu Rusia a problematicii "drepturilor omului în regiunea transnistreană, solicitîndu-i contribuția la eliberarea neîntîrziată a celor doi deținuți politici din grupul Ilașcu, în conformitate cu decizia CEDO din 8 iulie 2004".
Astfel, se poate crea o situație benefică pentru acceptarea atît pe plan intern, cît și pe plan extern a "Planului ucrainean" în calitate de principal document de referință în eforturile de reglementare a conflictului transnistrean. În acest sens, este relevant că o parte a presei de opoziție îl îndeamnă pe Președintele Voronin să "bată fierul cît e cald". Aceasta, fiindcă în prezent Ucraina are nevoie de susținerea RM în procesul de aderare la OMC, iar instituțiile internaționale doresc să scape de un conflict ce mocnește deja la hotarele NATO și UE. Este interesant că în această situație și reprezentanții Rusiei sînt nevoiți să afirme că susțin "Planul ucrainean", că nu ar avea nimic împotriva lărgirii formatului de negocieri, dar cu condiția ca ambele părți, adică atît RM, cît și Transnistria, să fie de acord cu aceste inovații. La fel de interesant este că aceste afirmații se fac într-un context care le amintesc autorităților moldovenești despre problemele legate de pătrunderea bunurilor moldovenești pe piețele Rusiei și de eventuala majorare de două ori a prețurilor la gazele naturale.
4. Reacțiile autorităților transnistrene
După o reacție negativă, exprimată imediat după publicarea "Planului ucrainean", autoritățile transnistrene au decis probabil, să ignore documentul respectiv. Cel puțin, mass-media oficială din regiune s-a abținut o perioadă de la dezbateri și comentarii. Abia după întîlnirea de la Iasiki a președinților Vladimir Voronin și Victor Iușcenko, în cadrul căreia s-a convenit asupra: a) unei adresări comune a celor doi președinți către Secretarul General al Consiliului UE și Președintele Comisiei Europene în care se solicită instituirea unei monitorizări internaționale a segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene; b) crearea unor puncte de grăniceri și vamale mixte moldo-ucrainene, mass-media oficială din Transnistria s-a văzut nevoită să reacționeze. Este adevărat că reacțiile au fost canalizate în albia vizitei la Tiraspol a lui Piotr Poroșenko, secretar al Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei care la cererea Președintelui Iușcenko a avut o întrevedere cu ușile închise cu liderul transnistrean Igor Smirnov. Conform agenției oficiale "Olvia-press", Poroșenko ar fi asigurat autoritățile transnistrene că piatra de temelie a "Planul ucrainean" este "atingerea de comun acord a compromisului între cele două părți implicate în conflict".
La rîndul lor, liderii transnistreni subliniază că ei acceptă doar cei "șapte pași" de soluționare a conflictului propuși de Președintele Iușcenko în cadrul summit-ului GUUAM de la Chișinău, din 22 aprilie, mai cu seamă propunerea de monitorizare internațională a alegerilor în sovietul suprem al Transnistriei, care ar deschide calea spre legitimarea regimului. De fapt, este singurul obiectiv pe care liderii transnistreni îl urmăresc, în afara contextului în care s-a propus efectuarea monitorizării alegerilor, care ar trebui să se desfășoare în baza legislației transnistrene, lucru pe care Poroșenko l-ar fi confirmat.
Reacția relativ conciliantă a mass-media oficiale din Transnistria față de "Planul ucrainean" are la bază aluzia că autoritățile transnistrene ar putea urma exemplul celor moldovenești în cazul "Memorandumului Kozak", care a fost "ratificat", iar apoi respins. Adică, autoritățile transnistrene ar putea urma prevederile "Planului ucrainean" pînă la legitimarea alegerilor în sovietul suprem, după care să invoce necesitatea "atingerii de comun acord a compromisului între cele două părți implicate în conflict", așa cum prevedea "Memorandumul Primakov" din 1997, lucru susținut în mod univoc de Rusia și care ar fi fost promis și de Poroșenko.
Legumele și fructele agricultorilor ar putea potoli creșterea inflației
Iurie Gotișan
Scăderea prețului zarzavaturilor, al pîinii sau al cărnii atîrnă în balanța inflației. Produsele alimentare reprezintă cca 40% din consumul populației și orice modificare a prețurilor influențează restul economiei. BNS și BNM se bazează pe statistică atunci cînd calculează, pentru lunile de vară, o creștere a prețurilor alimentelor apropiată de zero. Oferta gospodăriilor țărănești, care inundă vara piețele din orașe cu legume, fructe și alte alimente, prăbușește rata inflației pentru cîteva luni. Și în acest an, autoritățile se așteaptă la același fenomen, care să mai diminueze puseurile inflaționiste provocate de scumpirea carburanților, alimentelor etc.
Dincolo de statistici și de calculele BNS, conjunctura în care se găsește actualmente agricultura stimulează reducerea prețurilor produselor agricole. În perioada imediat următoare vor apărea pe piață legumele și fructele din grădinile țăranilor, iar grîul din noua recoltă va ieftini pîinea, în special în mediul rural. Nivelul de vînzări pe piața internă al producătorilor de conserve se estimează a fi foarte mic între 30 iunie și 1 octombrie, deoarece prețurile se prăbușesc ca urmare a apariției ofertei țărănești.
Dacă grîul se va ieftini începînd cu luna iulie, este posibil să vedem o scădere a prețului pîinii. Pe de altă parte, unii producători se îndoiesc totuși ca va exista o astfel de evoluție, mai ales în cazul că trebuie să investească masiv în retehnologizare. Este util să amintim că pîinea reprezintă cca 1/5 din cheltuielile alimentare, iar prețul unei franzele va cîntări greu în evoluția inflației în următoarele luni.
Totuși, presiunile de reducere a prețurilor vin și din alte părți. Importurile devin mai ieftine pe măsură ce leul se întărește. Carnea și zahărul se vor comercializa la prețuri tot mai mici. Și în cazul laptelui și produselor lactate, care reprezintă mai mult de 10% din consumul populației, ne putem aștepta la reduceri conjuncturale în această vară. Ieftinirea conjuncturală a produselor alimentare din această vară ar putea diminua inflația. Rămîne de văzut dacă problemele din agricultură vor permite o stabilitate pe termen lung a prețurilor sau vom reveni la situația obișnuită, de creștere mai puternică a prețurilor alimentelor decît în alte domenii. Vom trăi și vom vedea
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |