![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20050623/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Acte legislative
Pe parcursul perioadei de referință întreaga atenție a opiniei publice a fost concentrată asupra evenimentelor politice pe plan extern, în special asupra rezultatelor recentei întîlniri a președinților Ucrainei și Moldovei, precum și ale turneului Președintelui Republici Moldova la Bruxelles și Strasbourg. Ca urmare a acestora, ședința Parlamentului din 10 iunie a fost dedicată în exclusivitate temei reglementării transnistrene.
În contextul acestor evoluții politice, deputații au acordat mai puțină atenție proiectelor de acte legislative cu conținut de reglementare, reușind totuși să examineze și adopte cîteva documente importante.
Prin Hotărîrea Parlamentului referitoare la planul ucrainean de reglementare a conflictului transnistrean Parlamentul a adoptat:
În documentul respectiv Parlamentul a calificat soluționarea pașnică și democratică a conflictului transnistrean, restabilirea integrității teritoriale a Republicii Moldova, precum și realizarea unității poporului drept o prioritate incontestabilă a dezvoltării interne a țării. Astfel, a fost salutată inițiativa Președintelui Ucrainei, Victor Iușcenko, de a susține aspirațiile de reîntregire a Republicii Moldova și apreciată înalt oferta Ucrainei. Parlamentarii au constatat că propunerea avansată de Ucraina conține o abordare nouă și eficientă a problemei - realizarea reglementării prin democratizare.
Cu toate acestea, deputații au menționat lipsa unor principii clare în textul planului ucrainean, în special referitoare la: evacuarea trupelor rusești; demilitarizarea și democratizarea zonei; instituirea unui control transparent și legal asupra segmentului transnistrean al frontierei de stat moldo-ucrainene.
Parlamentul a constatat că unele aspecte ale planului propus pot leza suveranitatea Republicii Moldova, între acestea numărîndu-se ideea participării zonei transnistrene la promovarea politicii externe a Republicii Moldova și crearea unui așa-zis comitet de conciliere.
Apelul în cauză se bazează pe principiile Declarației Parlamentului Republicii Moldova cu privire la parteneriatul politic pentru realizarea obiectivelor integrării europene din 24 martie 2005.
Prin documentul respectiv existența unui regim separatist și autoritar în zona transnistreană a Moldovei este calificată ca fiind intolerabilă într-o Europă modernă, "conflictul înghețat" fiind apreciat ca focar de instabilitate regională, iar lipsa unui control din partea organelor centrale ale puterii de stat ale Republicii Moldova asupra unei părți a teritoriului său și asupra unui segment al frontierei de stat este apreciată ca incompatibilă cu opțiunea europeană a țării. De asemenea, se constată că desfășurarea de alegeri libere și democratice în zona transnistreană este imposibilă în condițiile nesocotirii normelor Constituției Republicii Moldova și standardelor democratice internaționale, absenței pluralismului politic și a libertății cuvîntului, reprimării oricărei manifestări de atitudini diferite de cea impusă cu forța.
Parlamentul a apreciat că pentru dezrădăcinarea abuzurilor sus-menționate se impune un proces larg și complex de democratizare a zonei, cu un control din partea comunității internaționale, care să includă și următoarele măsuri:
Fără asigurarea prealabilă a condițiilor enumerate este apreciată ca imposibilă garantarea drepturilor cetățenilor Republicii Moldova din zona respectivă la libera exprimare a voinței, precum și imposibilă crearea unor organe reprezentative în zona transnistreană.
În acest apel factorul militar al problemei transnistrene este calificat drept o sfidare la adresa securității naționale și regionale, necesitînd o soluționare imediată, Parlamentul solicitînd OSCE, UE, CE, SUA, Federației Ruse, Ucrainei și României asistență pentru înlăturarea amenințărilor reprezentate de factorul militar al conflictului transnistrean pe calea demilitarizării zonei.
Bazîndu-se pe prevederile articolului 11 din Constituția Republicii Moldova, conform cărora teritoriul Republicii Moldova, ca stat neutru, nu poate fi folosit pentru dislocarea forțelor armate ale altor state, Parlamentul Republicii Moldova stabilește o serie de condiții indispensabile pentru demilitarizarea zonei transnistrene. Printre acestea se numără:
Legea cu privire la agricultura ecologică reglementează raporturile sociale ce țin de obținerea produselor de origine vegetală și animală, prin practicarea agriculturii ecologice fără utilizarea produselor chimice de sinteză. În seria principiilor de bază ale agriculturii ecologice au fost incluse:
Legea reglementează atribuțiile autorității competente în domeniul agriculturii ecologice, regulile de producție ecologică, regulile de etichetare a produselor, atribuțiile agenților economici în domeniu, evaluarea conformității producției, importul și exportul ei, asigurările în domeniul producției ecologice. Autorii legii consideră că promovarea principiilor ei și realizarea produselor ecologice va permite creșterea volumului de producție exportată peste hotarele țării și consolidarea reputației produselor autohtone pe piața internă și internațională.
(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).
2.1. Hotărîri
În cazul Ministerului Industriei și Infrastructurii, Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Ministerului Transporturilor și Gospodăriei Drumurilor, Ministerului Ecologiei și Resurselor Naturale, Serviciului Vamal au fost aprobate și regulamente de activitate ale acestora.
Un interes aparte îl suscită nou-creata Agenție pentru Dezvoltare Regională. Potrivit deciziei Guvernului, structura aparatului central al acesteia include:
Agenția va avea în subordine Inspecția de Stat în Construcții și Serviciul Național Locuință, iar efectivul-limită al aparatului central al acesteia va număra 43 de unități.
Așadar, perioadele de activitate în calitate de: "prim-secretar, al doilea secretar, secretar, șef și șef-adjunct de secție, șef-adjunct de secție - șef al cabinetului de iluminare politică, șef-adjunct de secție - șef al sectorului, șef al sectorului evidență de partid, șef al sectorului, președinte al comisiei partidului, instructor, consultant și lector", în cadrul: CC, comitetelor orășenești și raionale ale PC al RSSM au fost incluse în acest stagiu de cotizare.
În plus, în același stagiu de cotizare în serviciul public au fost incluse și perioadele de activitate în funcțiile de: "șef al Casei - șef-adjunct al secției de propagandă și agitație, șef-adjunct al Casei și consultant", în cadrul "Casei de iluminare politică" a CC al PC al RSSM.
Oricum n-ai da, favorizarea persoanelor care au deținut funcții de conducere în cadrul PC al RSSM în raport cu ceilalți pensionari se pretează cam greu înțelegerii, în contextul actualelor pledoarii patetice despre integrarea europeană, standardele europene, valorile europene comune ș.a.m.d., trădează stereotipuri de percepție și gîndire, denotă perpetuarea practicii de fabricare a unor produse de consum mediatic intern și a altora pentru consumul extern, precum și un mod foarte specific de a înțelege mult mediatizata "evoluție"/ "revoluție", cu sau fără culoare, în materie de democrație în Republica Moldova.
Vasile Tarlev, prim-ministru:
Andrei Stratan, viceprim-ministru:
Valerian Cristea, viceprim-ministru:
3.1. Turneu diplomatic
În perioada 7-8 iunie a.c., Președintele Vladimir Voronin s-a aflat în vizite oficiale la Cartierul General al NATO și la Parlamentul European. Principala temă de discuție în cadrul acestor vizite a constituit-o reglementarea transnistreană. Trecînd peste aspectele legate de această problemă, aspecte la care vom reveni mai jos, merită să ne oprim și la alte subiecte supuse discuției în cadrul acestui turneu diplomatic de amploare.
Cartierul General NATO
Aflîndu-se la sediul central al NATO, Președintele moldovean a avut prilejul să țină un discurs amplu în fața Consiliului Nord-Atlantic (CNA). Dincolo de exprimarea gratitudinii față de Alianța Nord-Atlantică pentru sprijinul oferit sub diferite forme Moldovei, deschiderii părții moldovene pentru dezvoltarea relațiilor sale cu NATO, Președintele Voronin a ținut să articuleze voința Moldovei de a semna cu cea mai puternică alianță militară de pe glob un Plan Individual de Acțiuni de Parteneriat (PIAP), document văzut în măsură să pună începutul unei noi etape în relațiile contractuale cu NATO. Ținînd cont de statutul de neutralitate permanentă a Republicii Moldova, dar în special de percepțiile de odinioară ale Președintelui Voronin, în același timp și lider al Partidului Comuniștilor, și ale majorității colegilor săi de partid față de NATO, această relativ nouă abordare a relațiilor Moldovei cu NATO nu are cum să nu surprindă, chiar dacă aceasta vizează deocamdată semnarea unui eventual PIAP. Și asta cu atît mai mult cu cît ministrul Apărării, Valeriu Pleșca, lăsa să se înțeleagă mai deunăzi că Moldova ar putea renunța la statutul de neutralitate permanentă. Dacă o fi sau nu hazardată declarația ministrului Pleșca rămîne de văzut. Cert însă este că ideea de reconsiderare a relațiilor Moldovei cu NATO prinde încet-încet în societatea moldovenească contururi tot mai clare.
În opinia lui Voronin, eventualul PIAP RM-NATO, a cărui inițiere a fost solicitată deja printr-o scrisoare oficială adresată Secretarului General al Alianței, ar trebui să țină cont de specificul și necesitățile Moldovei, iar realizarea lui ar trebui să se desfășoare în paralel cu implementarea Planului de Acțiuni RM-UE.
Parlamentul European
Aflat la Strasbourg, Președintele moldovean a avut un șir de întrevederi cu președintele Parlamentului European, Joseph Borrell Fontelles, cu membrii Comisiei pentru Afaceri Externe a Parlamentului European și cu președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Baroso.
După cum rezultă din relatările presei oficiale, Voronin a urmărit în cadrul acestor întîlniri să convingă o dată în plus părțile interlocutoare de legitimitatea și naturalețea aspirațiilor europene ale Republicii Moldova, de existența unui larg consens național în ceea ce privește obiectivul prioritar de politică externă și să ceară sprijinul instituțiilor europene în vederea soluționării mai multor probleme cu care se confruntă actualmente Moldova. În context, Voronin a solicitat urgentarea avizării Planului de Acțiuni RM-UE de către Parlamentul European și recunoașterea perspectivei europene a Republicii Moldova, arătînd că Politica Europeană de Vecinătate (PEV) nu poate satisface în măsură deplină aspirațiile de integrare europeană și că termenul de "vecinătate" în denumirea unui eventual nou acord nu va reflecta nici aspirațiile Moldovei, și nici caracterul relațiilor sale cu UE. Totodată, au fost date asigurări că Moldova va dovedi prin implementarea Planului de Acțiuni RM-UE că este capabilă de un alt tip de relație contractuală cu UE. Cînd a ajuns însă să dea exemple concrete de acțiuni realizate în cadrul Planului de Acțiuni RM-UE, Voronin a enumerat cam puține astfel de exemple. Să fi avut la dispoziție oare prea puțin timp?..
3.2. Întrevedere Vladimir Voronin - George Soros
Președintele Vladimir Voronin a avut o întrevedere cu George Soros, președinte al Fondului de management Soros LLC și președinte al Institutului pentru o Societate Deschisă. Potrivit serviciului de presă al Președinției, George Soros l-a informat pe Președintele moldovean despre intenția sa de a formula o nouă strategie a Fundației Soros pentru Republica Moldova. În opinia filantropului, aceasta s-ar reduce la sprijinirea dezvoltării capacității instituțiilor guvernamentale, la implementarea unor programe în domeniul educației și sănătății, la susținerea activităților de integrare europeană, precum și la atragerea finanțări externe pentru realizarea diverselor strategii și programe menite să apropie Moldova de standardele europene.
1. Prețurile
Potrivit datelor statistice preliminare, rata inflației pentru luna mai a fost de 0,1%. Cumulativ, pentru primele cinci luni ale anului curent s-a înregistrat o inflație de 5,6%.
Indicele prețului de consum (IPC) la produsele alimentare a scăzut cu 0,3%, cel pentru produsele nealimentare a crescut cu 0,6%, iar tarifele la serviciile prestate populației au crescut cu 0,1%.
Creșteri mai mari ale prețurilor din categoria produselor alimentare în luna mai au fost înregistrate la fructele și legumele proaspete în medie de 15-20% și la zahăr cu 7-10%.
Banca Națională a Moldovei și Guvernul estimează pentru acest an o rată a inflației de 8-10%. Pe de altă parte, unii economiști afirmă că menținerea inflației la acest nivel va constitui "o provocare" pentru Guvern, în condițiile în care deja în primele cinci luni inflația a depășit jumătate din ținta oficială pentru întreg anul 1.
2. Bănci și asigurări
Încasările companiilor de asigurări în primul trimestru 2005 au crescut cu 18%, față de aceeași perioadă a anului 2004. Acestea au acumulat prime de asigurare în valoare de peste 101 milioane lei (8,4 milioane USD).
În același timp, societățile de asigurări au achitat despăgubiri în sumă de 26,6 milioane lei (2,2 milioane USD). Cifrele au fost colectate în baza dărilor de seamă și datelor statistice prezentate de 44 de companii de asigurări ce activează în Moldova.
Potrivit statisticilor, 34% din volumul total al încasărilor revin asigurării obligatorii de răspundere civilă și vînzărilor de polițe auto Cartea Verde. Cele mai semnificative încasări, cca 33 milioane lei (2,64 milioane USD), au fost acumulate din contul asigurărilor facultative de bunuri, dintre care aproape 30 milioane lei revin asigurării bunurilor întreprinderilor.
3. Comerț extern
Deficitul balanței comerciale al Republici Moldova a înregistrat pentru perioada ianuarie-aprilie 2005 un nivel de cca 293 milioane USD după o creștere dramatică în această perioadă de 1,7 ori.
Dacă pentru primul trimestru 2005 deficitul comercial a atins un nivel de 186 milioane USD, apoi acesta doar pentru luna aprilie a fost de peste 103 milioane USD, fiind în creștere cu 55%. În T1'2005 exporturile au înregistrat o creștere de numai 7%, în schimb importurile au crescut cu cca 30%. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi în ianuarie-aprilie a fost de 54%, față de 63,4% în perioada similară a anului 2004.
Creșterea deficitului în relațiile comerciale cu Ucraina, țară ce ocupă poziția a doua printre partenerii comerciali ai Republicii Moldova, este una dintre principalele cauze a valorii ridicate a soldului negativ al balanței comerciale. În ianuarie-aprilie, 42,1% din deficitul comercial a fost consemnat în relațiile comerciale cu Ucraina.
Deficitul comercial al Moldovei cu țările Uniunii Europene a fost, în ianuarie-aprilie 2005, de 114,8 milioane USD, cu țările CSI - de 92,2 milioane USD, cu țările Europei Centrale și de Est - de 18,4 milioane USD, iar cu alte țări - de 67,2 milioane USD.
Statistica arată că în ianuarie-aprilie 2005 exporturile din Moldova au constituit 174,8 milioane USD, fiind în creștere cu 12,4% față de primele patru luni ale anului 2004. Pe de altă parte, importurile au crescut într-un ritm și mai mare, cu 31,7%, și au constituit 637,4 milioane USD. Potrivit BNS, în ultimii ani deficitul comercial a crescut de 3,5 ori față de ianuarie-aprilie 2001.
Deficitul comercial al Republicii Moldova s-a agravat îngrijorător și în cazul în care această tendință va persista pe parcursul întregului an, putem fi siguri de faptul că acesta va deveni problema numărul unu pe agenda de politică macroeconomică în 2005-2006 2.
4. Moldova și lumea
Comisia Europeană (CE) este disponibilă să acorde Republicii Moldova un grant în valoare de 15 milioane euro, dacă Chișinăul va restabili relațiile cu Fondul Monetar Internațional (FMI), a spus șeful Directoratului general pentru afaceri economice și financiare al CE, Antonio de Lecea, în cadrul unei întrevederi cu ministrul Economiei și Comerțului, Valeriu Lazăr.
Pe de altă parte, pentru ca Moldova să aibă relații preferențiale cu organismele financiare internaționale, creditele comerciale acordate de Banca Mondială (BM) și Fondul Monetar Internațional la mijlocul anilor '90 trebuie restructurate, iar diferența dintre dobînzile comerciale și cele preferențiale să fie iertată imediat, sînt de părere experții independenți în studiul "Politici de creștere economică, creare a locurilor de muncă și reducere a sărăciei", studiu care a fost lansat, la 14 iunie, la Chișinău.
Potrivit acestora, "Guvernul a plătit un preț mare alocînd fonduri pentru reducerea datoriilor, care ar fi putut fi utilizate pentru stimularea creșterii economice și reducerea sărăciei". Moldova a devenit eligibilă pentru creditare preferențială doar în anul 1997, după criza financiară de care a fost afectată atunci. La acel moment datoriile externe depășise 700 milioane USD.
În același timp, experții consideră că tendința Guvernului de a reduce povara fiscală pînă la 15% nu este una argumentată, pe motiv că diminuarea impozitului nu "va scoate din umbră economia informală". Aceștia s-au pronunțat pentru menținerea impozitului pe profiturile corporative la nivel de 25% și revenirea la ratele din anul 2003 3.
Potrivit studiului, deși în ultimii trei ani economia moldovenească a înregistrat o creștere economică medie anuală de 7%, aceasta nu este una durabilă, pe motiv că sporirea se datorează în mare parte transferurilor de valută de către cetățenii moldoveni care muncesc peste hotare.
La 10 iunie 2005 Parlamentul Republicii Moldova a adoptat o Declarație cu privire la planul de reglementare transnistreană propus de Ucraina și două apeluri către comunitatea internațională cu privire la criteriile de democratizare, principiile și condițiile de demilitarizare a regiunii transnistrene a Republicii Moldova.
Cele trei documente au fost adoptate unanim în cadrul unei ședințe parlamentare speciale dedicate planului de reglementare transnistreană propus de Ucraina și reflectă poziția fracțiunilor parlamentare vizavi de acest plan. Deși în linii mari toate fracțiunile parlamentare au aprobat planul ucrainean, în principal datorită propunerii de a rezolva criza transnistreană prin democratizarea regiunii, au fost exprimate mai multe rezerve față de plan, anterior semnalate de mai mulți analiști și lideri de opinie de la Chișinău 1. Astfel, documentele adoptate nu au avut doar scopul de a reflecta poziția Legislativului față de planul Iușcenko, dar și de a acoperi golurile din planul ucrainean, propunînd o serie de măsuri de completare și îmbunătățire a acestuia, ca de exemplu apelul către autoritățile ucrainene de a lua măsurile necesare în vederea securizării segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene.
Mai mulți oficiali moldoveni, presa guvernamentală și cea afiliată partidelor reprezentate în Legislativ au calificat votul acestuia din 10 iunie drept unul "istoric" și care reflectă un consens politic intern fără precedent cu privire la problema transnistreană. Pe de altă parte, observatorii independenți s-au arătat mai puțin optimiști cu privire la realismul și fezabilitatea unora din măsurile propuse, ca de exemplu cerința înaintată Rusiei de a-și retrage trupele și munițiile din regiunea transnistreană pînă la sfîrșitul anului 2005 sau propunerea de a organiza alegeri democratice în "Sovietul Suprem" (legislativul) transnistrean în toamna anului curent.
Într-o declarație a reprezentantului oficial al Ministerului de Externe de la Moscova, Alexandr Iakovlenko, publicată la 11 iunie, se menționează că documentele adoptate la Chișinău reprezintă o încercare de a "impune în mod forțat locuitorii Transnistriei să adere la cadrul constituțional al Moldovei, ceea ce provoacă o profundă decepție" 2. Experiența a demonstrat că probleme reale nu pot fi rezolvate cu ajutorul unor "declarații cu încărcătură emoțională", iar "tendința parlamentarilor moldoveni spre măsuri de constrîngere fără a lua în calcul părerea transnistrenilor și în afara dialogului civilizat trezește o îngrijorare serioasă", se mai spune în declarație. Ulterior, în cadrul unei conferințe de presă, speaker-ul Parlamentului de la Chișinău, Marian Lupu, a respins afirmațiile precum că Chișinăul ar promova un curs antirusesc, declarînd că faptul că Rusia și Moldova au viziuni diferite asupra conflictului transnistrean nu poate fi interpretat drept curs antirusesc.
În cele din urmă, la 15 iunie 2005, agenția transnistreană de știri "Olvia-press" a publicat poziția oficială a autorităților transnistrene față de planul ucrainean și perspectivele reglementării transnistrene. Autoritățile transnistrene apreciază inițiativa Președintelui Iușcenko drept o încercare a Ucrainei de a-și aduce un aport serios la obținerea unei reglementări viabile, juste și politic echilibrate. În același timp, Tiraspolul își exprimă speranța ca în urma realizării planului să se ajungă la un pachet de documente care ar reglementa definitiv "relațiile moldo-transnistrene" și care ar reieși din angajamentele și deciziile adoptate anterior și ar reitera dreptul Transnistriei de a stabili în mod independent contacte externe în domeniile economic, cultural, social etc., precum și de a participa la politica externă a Republicii Moldova. Autoritățile transnistrene salută propunerea cu privire la monitorizarea internațională a alegerilor în "Sovietul Suprem" de la Tiraspol, care ar asigura o mai mare transparență a procesului electoral, dar și ar avea un efect benefic vizavi de "oformarea internațională a statutului Transnistriei și a organelor de stat ale acesteia". Reglementarea este posibilă doar în baza principiilor egalității tuturor participanților la acest proces, iar politica "dictatului și a ultimatelor" este inacceptabilă. În același timp, documentul departamentului de externe de la Tiraspol notează că în cazul în care vreuna dintre părți recurge la metode de presiune, Transnistria își rezervă dreptul de a organiza "un referendum popular cu privire la perspectivele relațiilor cu Moldova".
Publicarea poziției oficiale a autorităților transnistrene, dar și reacția iritată a Moscovei față de poziția Parlamentului de la Chișinău demonstrează calea lungă și grea care urmează a fi parcursă de la documentele adoptate la 10 iunie la Chișinău pînă la reglementarea propriu-zisă a conflictului transnistrean. Reluarea dialogului cu Tiraspolul, într-un format sau altul, securizarea frontierei moldo-ucrainene și instalarea unor posturi vamale mixte moldo-ucrainene pe segmentul transnistrean al frontierei sînt măsurile-cheie care se impun în primul rînd la momentul actual. Timpul va arăta dacă autoritățile de la Chișinău dispun de suficientă voință și iscusință politică pentru a pune în aplicare documentele "istorice" votate de Legislativul țării la 10 iunie.
1. Relații moldo-sîrbe
Între 9-10 iunie curent, într-o vizită oficială în Republica Moldova s-a aflat Președintele Serbiei și Muntenegru, Svetozar Marovic. În prima zi a vizitei sale, oficialul sîrb a avut o întrevedere cu Președintele moldovean, Vladimir Voronin. Discuțiile acestora au vizat aprofundarea dialogului politic dintre părți, intensificarea cooperării economice bilaterale și sprijinirea reciprocă în cadrul organismelor regionale și internaționale. Reuniunea președinților a fost urmată de ședința comună a delegațiilor oficiale ale Moldovei și Serbiei și Muntenegru. În ziua următoare, Președintele Marovic s-a întîlnit cu președintele Legislativului Moldovei, Marian Lupu, și cu prim-ministrul moldovean, Vasile Tarlev.
Cu prilejul acestei vizite, au fost semnate patru documente bilaterale: Declarația comună a președinților, Convenția între Guvernul Moldovei și Consiliul de Miniștri al Serbiei și Muntenegru pentru evitarea dublei impuneri cu privire la impozitele pe venit și proprietate, Acordul interguvernamental privind abolirea regimului de vize pentru deținătorii pașapoartelor diplomatice și de serviciu, precum și Acordul interguvernamental cu privire la colaborarea în domeniul învățămîntului și culturii.
Conținutul Declarației menționate repetă în proporție de 90 la sută textul unui document similar semnat la sfîrșitul lunii mai între Președintele Moldovei și omologul său croat, Stjepan Mesic, cu ocazia vizitei oficiale a ultimului în Republica Moldova.
Evoluții macroeconomice. Tendințe de viitor
Iurie Gotișan
Consumul final s-a majorat cu 12,7% în primele trei luni, iar formarea brută de capital fix (investițiile) a crescut cu 16,2%. De fapt, consumul va fi și în 2005 locomotiva creșterii economice. Creșterea consumului final poate fi parțial explicată de evoluția creditului intern prin prisma reducerii dobînzilor și aprecierii monedei naționale. În plus, creșterea consumului poate fi nuanțată și de evoluția deficitului comercial care a atins o valoare îngrozitoare de cca 293 milioane USD pentru perioada ianuarie-aprilie 2005. Bineînțeles că cea mai mare parte din consumul intern este acoperită de importuri dat fiind lipsa unei oferte interne suficiente. Dacă tendințele de creștere a deficitului comercial se vor menține în același ritm nu se exclude un nivel de 400 milioane USD pentru prima jumătate a anului, iar pentru întreg anul 2005 acesta ar putea fi de cca 1 miliard USD. În aceste condiții, deficitul comercial va deveni problema numărul unu pe agenda de politică macroeconomică a Guvernului pentru 2005-20061.
Ținta de inflație pentru acest an de 10% va fi depășită avînd în vedere că inflația de bază în perioada ianuarie-aprilie a fost de 14,2% și cu siguranță că aceasta va "doborî" nivelul de 12,5% înregistrat în anul 2004. Apariția fenomenului de deflație în cazul prețurilor la anumite produse (în special la cele alimentare) ar putea să apară într-un interval de 2-3 luni. Credem, de altfel, că în luna august am putea avea inflație sub 0%. Totuși în cazul în care tendințele inflaționiste vor persista ne-am putea aștepta la o creștere a dobînzilor. Pe de altă parte, nu se poate trage concluzia că politica de reducere a dobînzilor (operată în februarie 2005 de majoritatea băncilor din Moldova) ar putea lua o cale inversă, de creștere a acestora. Sîntem tentați să considerăm că dobînzile nu-și vor inversa trendul, chiar dacă unele bănci ar putea să-și modifice ușor dobînzile acordate la depozitele populației, probabil din rațiuni care țin mai mult de politicile lor interne și nu exclusiv din cauza inflației sau a unor modificări de politică monetară.
În plus, creșterea masei monetare cu cca 5% în aprilie, în special prin procesul de sterilizare și intervențiile de pe piața valutară a BNM, nu a dus decît la creșterea prețurilor. BNM, chiar dacă nu o recunoaște, prin politica sa de menținere a ratei de schimb (ori de acumulare a unui nivel "optim" de rezerve valutare) a contribuit într-o măsură mai mare sau mai mică la creșterea surplusului de lichiditate de pe piața monetară. În plus, chiar dacă excesul de lichiditate nu s-a observat în creșterea prețurilor la produsele de consum, acesta s-a făcut simțit în alte sectoare ale economiei. Spre exemplu prețurile pe piața imobiliară au crescut cu cca 15-20% sau prezența unui deficit comercial și de cont curent în creștere care are la bază creșterea consumului și a creditelor pentru consum.
Salariul real a crescut cu 2% față de T1'2004. Salariile au înregistrat o creștere modestă în perioada primului trimestru, avîndu-și sursa în ramura industrială și, parțial, în sectorul financiar. Diminuarea ritmurilor de creștere salarială a fost reflectată și în consumul final al populației, consum care a scăzut în T1'2005. Această evoluție a fost determinată, în opinia noastră, de creșterea prețurilor la produsele alimentare, precum și de creșterea înclinației populației spre economisire fapt demonstrat de majorarea depunerilor cu 12% în sistemul bancar.
Pe de altă parte, avalanșa de ajutoare, subvenții electorale și majorările de salarii își vor arăta cu greu eficiența. Guvernul a lansat cîteva măsuri de protecție socială. Raționamentele politice și electorale din T1'2005 au fost pronunțate și au făcut ca o parte importantă a bugetului public să fie canalizată către plăți sociale, specifice unei populații întreținute, asistate. Dublarea cheltuielilor pentru programele sociale este periculoasă, mai ales că măsurile în cauză sînt deseori exacerbate în scop politic, și nu pentru creșterea cheltuielilor destinate serviciilor economice sau investițiilor publice.
La bugetul public național au fost acumulate în T1'2005 venituri de cca 3 miliarde lei, cu 28% mai mult decît în perioada similară 2004. Creșterea veniturilor, potrivit mai multor experți, pare a fi efectul reducerii impozitului pe profit corporativ. Pînă în 2006 Guvernul prevede o scădere a acestui impozit la doar 15%. Pe de altă parte, o politică fiscală mai liberală va duce la creșterea inflației, creștere care de fapt a fost înregistrată pînă nu demult. Probabil că acești pași de relaxare fiscală fac parte din strategia Guvernului care ar încuraja agenții economici ce activează în economia informală să-și legalizeze și declare toate profiturile obținute. Însă vorba ceea "lupul păru-și schimbă, dar năravul ba". Ce garanție există că cei care au reușit să evite impozitul pe venit de 28% vor renunța la această practică la o rată de 15%? Aici este vorba, mai degrabă, despre o mentalitate de afaceri încă arhaică, decît despre o povară fiscală de care frecvent se plîng oamenii de afaceri. În plus, învestitorii străini nu vor veni în Moldova doar din simplu motiv că impozitele corporative sînt mici (de fapt acestea sînt printre cele mai mici din regiune), ci în prezența un climat politic și legislativ stabil, cu oportunități de generare a profitului și de investire în economie.
La capitolul relații economice externe este cazul să ne amintim de recentele "sancțiuni economice" ale autorităților rusești cu privire la importurile din Republica Moldova, sancțiuni care au la bază mai degrabă factorul politic, decît cel economic și care perturbează și în prezent fluxurile comerciale dintre cele două țări. S-a observat și un regres în relațiile economice ale Moldovei cu statele UE și anume prin reducerea schimburilor comerciale și, respectiv, a încasărilor la export.
Tendințele negative s-au suprapus pe cele pozitive. În context, am putea aminti despre propunerea Președintelui Voronin adresată Comisiei parlamentare pentru politică economică, buget și finanțe de a anula Legea cu privire la taxa off-shore aprobată de Legislativ în aprilie 2004, lege care din start a fost incapabilă să asigure realizarea scopurilor propuse de autorii săi, "de a face ordine în importuri". Ministerul Economiei și Comerțului a elaborat un nou program pentru susținerea și dezvoltarea ÎMM-urilor. Principalul obiectiv al programului pentru anii 2006-2008 este maximizarea contribuției sectorului ÎMM la creșterea economică, iar printre priorități se numără îmbunătățirea cadrului legislativ, facilitarea accesului la finanțare mai ales pentru ÎMM-urile din mediul rural, impulsionarea dialogului dintre sectorul public și cel privat și cooperarea mai bună dintre întreprinderile mari și mici.
S-a dat "undă verde" reformei regulatorii prin intermediul legii "ghilotinei". În conformitate cu prescripțiile legii, toate actele legislative și normative care reglementează activitatea de antreprenoriat vor fi revăzute urmînd a fi anulate cele care îngrădesc libera inițiativă privată. Tot în palmaresul tendințelor pozitive pentru mediul de afaceri putem trece adoptarea de către Parlament a noii Legi cu privire la leasing. În plus, în această perioadă au parvenit semnale pozitive de la Banca Mondială cu privire la implementarea reformelor economice, semnale extrem de utile pentru climatul de afaceri și cel investițional.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |