![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20050706/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Acte legislative
Una din temele discutate aprins în cadrul ședințelor plenare din perioada indicată a fost cea a numirii unor judecători ai Curții Supreme de Justiție (CSJ). După o serie de luări de cuvînt prin care s-a cerut amînarea acestui lucru, majoritatea parlamentară a decis totuși desemnarea a 6 judecători ai CSJ, alți patru candidați fiind respinși în lipsa unor motive plauzibile. Anume această procedură de respingere neîntemeiată a unor candidaturi a făcut obiectul criticii din partea opoziției, care a subliniat că în acest mod se influențează independența judecătorilor și se politizează sistemul judecătoresc. Opiniile respective au devenit mai argumentate atunci cînd majoritatea parlamentară nu a acceptat propunerea Consiliului Superior al Magistraturii de a numi în funcțiile de vicepreședinți ai CSJ pe actualii deținători ai funcțiilor respective - Constantin Gurschi și Vasile Pascaru, gestul fiind calificat drept un truc politic.
Este de remarcat că recent s-au purtat dezbateri în contradictoriu în privința candidaturii președintelui CSJ, care a fost totuși numit cu votul majorității parlamentare, după o serie de luări de cuvînt care au vizat și candidatura propriu-zisă, dar și întregul sistem judiciar al țării, supus unor critici vehemente din partea opoziției. În particular, reprezentanții opoziției au insistat asupra amînării examinării problemelor de acest gen pînă la examinarea pachetelor de legi menite să reformeze sistemul judecătoresc, deoarece în lipsa acestor modificări se numesc aceleași persoane docile puterii și care ulterior îi satisfac cerințele.
Un alt proiect dezbătut în detalii de parlamentari a vizat egalitatea genurilor, însă de această dată dezbaterile au purtat un caracter tolerant și constructiv. Parlamentarii au examinat și cîteva proiecte de acte internaționale, precum și o serie de modificări în legislația internă.
În această ordine de idei, este de menționat Legea pentru ratificarea Protocolului nr.14 la Convenția europeană a drepturilor omului. Protocolul respectiv a fost adoptat de Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei în anul 2004, cu scopul de a perfecționa sistemul de control stabilit în Convenție și pentru a oferi Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) o serie de mijloace noi pentru examinarea mai operativă a cererilor.
Protocolul acordă drepturi suplimentare privind adoptarea deciziilor CEDO, și anume referitoare la:
Modificările aduse prin Protocol prevăd, de asemenea, majorarea numărului de judecători la CEDO. În același timp, se modifică statutul judecătorilor, stabilindu-se că aceștia se aleg pentru un singur mandat, pentru un termen de 9 ani.
Dincolo de acestea, a fost introdus un amendament potrivit căruia Curtea poate declara inadmisibilă orice cerere care este incompatibilă cu dispozițiile Convenției europene a drepturilor omului sau dacă solicitantul nu a suferit un prejudiciu important.
Protocolul mai conține prevederea conform căreia se permite și Uniunii Europene, în calitate de instituție juridică, să adere la Convenția europeană a drepturilor omului.
Prin Legea pentru modificarea legii învățămîntului Parlamentul a prelungit cu un an termenul-limită pentru atestarea instituțiilor de învățămînt superior, conform noilor rigori stabilite de legislația în domeniu. În special, este de remarcat că legislația obligă astăzi instituțiile de învățămînt particular să dispună de un capital statutar minim de:
De asemenea, legea obligă toate instituțiile de învățămînt private să dispună de sedii în proprietate, precum și de bază tehnico-materială adecvată pentru desfășurarea procesului de studii la specialitățile corespunzătoare.
Anterior mai mulți conducători ai instituțiilor de învățămînt private au protestat împotriva introducerii restricțiilor respective, dar și împotriva termenului foarte mic acordat pentru a aduce baza materială în corespundere cu cerințele respective. Votul parlamentarilor a satisfăcut parțial aceste cerințe, prelungind doar termenul aplicării restricțiilor, nu și cuantumul lor.
Prin Legea pentru modificarea Codului penal, acesta a fost completat cu un nou articol - 309, întitulat "Tortura". Potrivit legii, se va pedepsi cu închisoare de la 2 la 5 ani provocarea în mod intenționat unei persoane a durerii sau suferinței puternice, fizice ori psihice, în special cu scopul de a obține de la ea sau de la un terț, informații și mărturii, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau un terț l-a comis ori este bănuită că l-a comis, de a o intimida sau de a face o presiune asupra unei terțe persoane, sau pentru orice alt motiv bazat pe o formă de discriminare, atunci cînd o asemenea durere sau suferință sînt provocate de o persoană cu funcții de răspundere sau de o orice altă persoană care acționează cu titlu oficial, cu excepția durerilor și suferințelor care rezultă exclusiv din sancțiuni legale.
Articolul respectiv conține și o serie de agravante, cum ar fi aplicarea torturii:
Pentru asemenea cazuri pedeapsa aplicabilă este închisoare de la 5 la 10 ani.
Remarcăm în context că anterior mai multe organizații neguvernamentale specializate în domeniul drepturilor omului au semnalat necesitatea introducerii modificărilor în Codul penal cu scopul de a incrimina tortura și tratamentele inumane sau degradante aplicabile frecvent în cadrul sistemului de drept intern al Republicii Moldova.
(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).
2.1. Remanieri
La 22 iunie curent, membrii Cabinetului de miniștri au acceptat demisia lui Pantelei Tîltu din funcția de șef al Aparatului Guvernului. Totodată, s-a decis numirea lui Oleg Rotaru în calitate de șef-adjunct al Aparatului Guvernului și a lui Sergiu Tatarov în funcția de consilier principal de stat al prim-ministrului.
2.2. Hotărîri
3.1. Inițiativă privind abolirea pedepsei cu moartea
Deși Codul penal al Republicii Moldova, adoptat în 2002, nu prevede pedeapsa cu moartea, în Constituția țării se face referință la posibilitatea aplicării unei asemenea pedepse în condițiile legii "pentru acte săvîrșite în timp de război sau de pericol iminent de război". Dată fiind această prevedere din Constituție, Președintele Voronin a lansat o inițiativă prin care a solicitat deputaților din Parlament să revizuiască art. 24 alin. 3 din Legea supremă în sensul abolirii pedepsei cu moartea în toate circumstanțele.
În opinia șefului statului, menținerea în Constituție a acestei prevederi constituie "un factor ce afectează imaginea țării noastre, iar modificarea propusă va reconfirma opțiunea Republicii Moldova pentru respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului" și va permite Moldovei să se conformeze angajamentelor asumate prin semnarea Planului de Acțiuni RM-UE.
În context, este de precizat că Planul de Acțiuni RM-UE nu cere în mod explicit modificarea Constituției RM în sensul propus de Voronin, dar impune printr-o formulă generală, nuanțată în mai multe privințe, asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale omului în conformitate cu standardele internaționale și europene, standarde cu care pedeapsa cu moartea intră în disonanță stridentă. De aici și concluzia potrivită a Președintelui Voronin.
1. Prețurile
Rata anuală a inflației în Republica Moldova pentru ianuarie-mai 2005 a fost de 13,4% în comparație perioada similară a anului trecut, țara noastră situîndu-se pe poziția a treia alături de Federația Rusă printre statele CSI. Cea mai înaltă rată a inflației a fost înregistrată în Ucraina - 14%, iar cea mai mică în Armenia - 2,9%. Acest indicator a fost de 13,6% pentru Azerbaidjan, în Belarus - de 11,8%, în Georgia - 9,5%, în Kazahstan - 7,2%, în Tadjikistan - 6,7% și în Kîrgîstan - de 4,2%.
2. Piața muncii
Salariul mediu pe economie în luna mai 2005 a fost de 1270 lei (101,6 USD). În același timp, în comparație cu luna mai a anului 2004 salariul mediu a crescut cu 21%. Potrivit statisticii, în instituțiile bugetare salariul mediu a constituit pentru luna mai 995,5 lei (79 USD), iar în sfera nebugetară - 1409,5 lei (112 USD).
Cele mai mari salarii le-au avut angajații din instituțiile cu profil financiar-bancar, respectiv de 3394 lei (269 USD), fiind de fapt în scădere cu 911 lei față de luna precedentă. După aceștia urmează salariații companiilor din industria energetică și termică, gaze și apă cu o medie salarială de 2689 lei (213 USD).
Pe de altă parte, cel mai mic salariu mediu lunar l-au avut în mai angajații din agricultură cu o medie de 580 lei (46 USD), cu 27 lei mai puțin față de luna precedentă. Salariul mediu pentru angajații din domeniul educației și învățămîntului a fost de 898 de lei (71 USD), iar al celor din sănătate și asistență socială de 1034 lei (82 USD).
Totodată, în ianuarie-mai 2005 salariul mediu pe economie în Republica Moldova a constituit 1196 lei (95 USD), fiind cu 20% în creștere față de perioada similară a anului trecut. Cel mai mic salariu a fost înregistrat în sectorul agricol, acesta constituind o medie de 548 lei (43 USD), salariu care de fapt acoperă doar 70% din valoarea minimului de existență. Valoarea minimului de existență în ianuarie-mai 2005 a constituit 771 lei (61 USD) lunar pentru o persoană.
3. Relații comerciale
Potrivit datelor BNM, în T1'2005 moldovenii au transferat în țară 153 milioane USD, cu 53% mai mult decît în T1'2004. Fiecare al doilea dolar sau euro din cinci transferați de peste hotare sînt direcționați spre consum.
Cea mai mare creștere, de 11%, a cifrei de vînzări pentru perioada ianuarie-mai 2005 au avut-o unitățile cu proprietate mixtă cu participare străină, care dețin 23,1% din totalul vînzărilor.
Unitățile comerciale private, a căror cotă este de 68,8% din totalul de vînzări, au înregistrat o creștere de 6,4%, în timp ce în proprietatea publică și cea mixtă (fără participare străină) vînzările cu amănuntul au continuat să fie în declin, respectiv cu 15% și 0,6%.
Volumul serviciilor cu plată prestate populației în cinci luni a constituit 2531,8 milioane lei (201 milioane USD), în creștere cu 8,3% față de ianuarie-mai 2004. Serviciile prestate de structurile aflate în proprietate publică au fost preponderente, constituind 41% din totalul de servicii, iar cea mai mare creștere s-a înregistrat de cele aflate în proprietate privată, cu 14%.
În ianuarie-mai 2005 ponderea exporturilor din total spre UE a fost de 28,5%, față de 32,5%, în perioada corespunzătoare a anului 2004. Exporturile Moldovei către Portugalia au scăzut cu 66,2%, Germania - cu 48%, Cehia - 47%, Austria - 38,2%, Ungaria - 37%, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord - 26,3% și Slovenia - cu 3%.
Dacă pe alte direcții au fost înregistrate creșteri semnificative (Slovacia - de 7,9 ori, Polonia - de 6,2 ori, Lituania - de 2,8 ori, Grecia - de 2,4 ori), handicapul înregistrat cu unii dintre cei mai importanți parteneri ai Moldovei din această zonă nu a putut fi recuperat.
Importurile din țările UE au crescut cu 32,8% și au constituit 274,9 milioane USD, din țările CSI - cu 20,7%, pînă la 330,5 milioane USD, din țările Europei Centrale și de Est - cu 42,7%, pînă la 85 milioane USD, iar din alte țări - de 1,5 ori și au constituit 129 milioane USD.
Ultimele date statistice arată că deficitul comercial după primele cinci luni este de 395 milioane USD și a crescut de 1,6 ori în comparație cu perioada corespunzătoare a anului 2004. Considerăm că prognozele noastre cu privire la deficitul comercial pentru prima jumătate a anului se vor adeveri 1.
4. Sectorul financiar-bancar
Cea mai mare cotă în structura rezervelor revin depunerilor și plasărilor la termen - 346,1 milioane USD, inclusiv în bănci cu oficii în străinătate - 244,62 milioane USD precum și în alte bănci centrale și FMI - 101,4 milioane USD. În hîrtii de valoare sînt păstrate rezerve în sumă de 126,8 milioane USD.
La 31 decembrie 2004 rezervele valutare internaționale a BNM erau de 470,3 milioane USD. În acest an BNM planifică să mențină cota rezervelor valutare "la un nivel acceptabil pentru acoperirea a cel puțin trei luni de import".
Soldul depozitelor la vedere a constituit 3,42 miliarde lei (273,6 milioane USD) sau 37,3% din total, majorîndu-se cu 1,6% față de luna precedentă cînd soldul depozitelor a fost de 3,15 miliarde lei.
Volumul depozitelor la termen în lei pentru luna mai a constituit 392,2 milioane lei (31,4 milioane USD), fiind în creștere cu 27,6 milioane lei în comparație cu luna aprilie 2005. În luna mai rata medie a dobînzii pentru depozitele la termen în lei a constituit 13,35%.
Volumul depozitelor la termen în valută străină a constituit 27,1 milioane USD (338,4 milioane lei), micșorîndu-se cu 11,4%. Rata medie a dobînzii la depozitele în valută străină a constituit 5,24%.
În luna mai datoria externă publică și garantată de stat a scăzut cu 12,8 milioane USD. De asemenea, au fost plătite arierate de dobîndă de 0,26 milioane USD, iar diferența de curs rezultată din aprecierea dolarului SUA față de alte valute a fost de 10,9 milioane USD.
Datoria Guvernului constituia, la situația din 31 mai, 650,8 milioane USD fiind în scădere cu 8 milioane USD față de luna trecută. Oficiali ai BNM declarau recent că datoria guvernamentală continuă să scadă și s-a redus pînă la o cotă de 36% din totalul angajamentelor externe. La finele anului 2004 ponderea acesteia era de 36,3%, iar la sfîrșitul anului 2003 - de 42%.
Unii experți sînt de părerea că datoria publică externă va scădea în continuare ca urmare a aprecierii ușoare a leului, precum și datorită rambursării parțiale a datoriei și a restanțelor la resursele energetice. Pe de altă parte, stocul datoriei externe private negarantate de stat (creditul neguvernamental) este foarte mare și constituie cca 465 milioane USD.
Totodată, datoria publică externă garantată și negarantată a Moldovei este de cca 1,9 miliarde USD fiind echivalentă cu 74% din PIB pentru 2004, nivel care este mult mai înalt decît media de cca 60% pe categoria țărilor subdezvoltate. În plus, datoria pentru resursele energetice la sfîrșitul T1'2005 era de cca 290 milioane USD. Dacă am recurge la o comparație a obligațiilor de plată curente ale Moldovei cu capacitatea economiei autohtone de a genera venituri bugetare interne și de a obține rezerve valutare din exporturi, putem să ne dăm seama că presiunea datoriei externe nu va mai putea fi suportata mult timp de un buget care se sufocă din cauza unei lipse permanente de resurse.
5. Moldova și lumea
Misiunea FMI a remarcat creșterea economică din ultimii patru ani în Moldova și perspectivele acesteia de viitor, iar oficialii organizației s-au arătat dispuși să revitalizeze procesul de acordare a asistenței necesare. În același timp, autoritățile de la Chișinău s-au pronunțat pentru urgentarea încheierii unui program de colaborare cu FMI, fapt care ar contribui la crearea unui mediu mai favorabil investițional în Moldova, precum și la restructurarea datoriilor externe ale Moldovei
Totuși oficialii FMI au declarat că negocierile privind un nou program de finanțare nu vor începe mai devreme de T1'4 2005. Aceștia au mai spus că pe unele direcții s-au înregistrat chiar anumite progrese, existînd însă multe lucruri care necesită acțiuni bine gîndite. În opinia misiunii FMI, este important să fie menținută stabilitatea economică.
Oficialii FMI au apreciat intenția de reformare a serviciului public, fiind însă de părerea că este important de a evalua funcțiile publice și, în dependență de aceasta, să fie redus personalul. De asemenea, au salutat aplicarea așa-numitei "legi a ghilotinei". Pe de altă parte, experții FMI consideră că ar trebui să fie revizuit Consiliul Creditorilor de Stat. Agenții economici care beneficiază de sprijinul acestuia sînt puși în condiții favorabile față de cei ce activează într-un regim fiscal normal. Este vorba, evident, despre un tratament discriminatoriu între cei care au parte de facilități și cei care nu beneficiază de acestea.
Actualmente Chișinăul nu are un program financiar cu FMI. Din programul vechi, care a expirat în decembrie 2002, în sumă totală de 147 milioane USD, Republica Moldova a primit doar trei tranșe în valoare de cca 37 milioane USD. Ultima tranșă a fost acordată în iulie 2002.
Președintele Federației patronatelor din industria ușoară din România, Maria Grapini, a declarat presei că mai mulți investitori străini în domeniul textilelor din zona Botoșani se gîndesc serios să renunțe la afacerile din România, în favoarea altor state precum Ucraina sau Republica Moldova din simplu motiv că în România nu au nici un fel de avantaj competitiv.
Întreprinzătorii din România mai sînt nemulțumiți și de frecventele modificări operate în legislație, scumpirea utilităților, aprecierea monedei naționale și, nu în ultimul rînd, de concurența neloială a importurilor din China, Vietnam sau Turcia.
În Republica Moldova marea majoritate a producției textile, confecțiilor, articolelor de blană și de piele este realizată în lohn, or materia primă și utilajul, tehnologia și modelele sînt oferite de către investitori. Avantajul industriei și atractivitatea acesteia constă în forța de muncă relativ ieftină și bine pregătită.
În ianuarie-aprilie 2005, exporturile moldovenești de materiale textile și articole din acestea au constituit 63,5 milioane USD, față de 51,5 milioane USD în perioada similară a anului trecut.
Reprezentanțele comerciale vor fi însărcinate să promoveze politicile economice externe ale statului rus, creșterea volumului de mărfuri destinat exportului, precum și diversificarea acestuia. Rusia este principalul partener comercial al Republicii Moldova. Pentru perioada ianuarie-aprilie 2005 Moldova a exportat în FR peste 36% din valoarea totală a exporturilor moldovenești. În valoare nominală exporturile au constituit cca 125 milioane USD, fiind în creștere cu 17,5% față de ianuarie-aprilie 2004, în timp ce importurile au fost în mărime de 78 milioane USD, în creștere cu 14,7%.
La 29 iunie delegația moldovenească în Comisia Unificată de Control (CUC) a prezentat mediatorilor în problema transnistreană, misiunii OSCE și ministerelor de Externe ale Rusiei și Ucrainei, o serie de propuneri de stabilizare a situației din zona de securitate. Printre propunerile Chișinăului se numără evacuarea posturilor vamale și de grăniceri transnistreni din zona de securitate, asigurarea unor condiții normale de activitate pentru grupul operativ de anchetă al CUC din Bender, pentru instituțiile de învățămînt cu predare în grafia latină, pentru instituțiile penitenciare din Bender, mass-media, întreprinderile de transportul feroviar și auto etc. Moldova a mai propus ca pînă la 15 iulie să fie reluat traficul auto pe podul din apropierea localității Gura Bîcului și să fie asigurat accesul neîngrădit al observatorilor militari ai CUC la unitățile militare din zona de securitate. În plus, partea moldovenească mai revendică posibilitatea inspectării oricăror obiecte din zona de securitate sub egida OSCE. Propunerile Chișinăului vor fi discutate în cadrul ședinței CUC din 7 iulie. În cazul în care copreședinții CUC le vor accepta și vor aproba un document în acest sens, partea moldovenească își va relua activitatea în cadrul CUC, pe care a suspendat-o la 19 aprilie 2005.
Între timp, Tiraspolul a dat curs uneia din cerințele Chișinăului înregistrînd la 4 iulie patru din cele opt școli moldovenești cu predare în grafia latină din regiune. Școlile au fost înregistrate ca instituții private de învățămînt cu predare în limba română. Reamintim că în toamna anului 2004 aceste instituții au fost înregistrate cu statut provizoriu de către autoritățile transnistrene, după ce au fost declarate în afara legii, motiv pentru care partea moldovenească și-a suspendat participarea la negocieri și a introdus o serie de măsuri economice îndreptate spre aducerea întreprinderilor transnistrene în cîmpul legal al Republicii Moldova, măsuri calificate de către regimul separatist drept "blocadă economică".
Pe de altă parte, la 1 iulie reprezentanții serviciilor vamale și de grăniceri ai Moldovei și Ucrainei au semnat un acord privind instituirea primelor două puncte mixte de control, la Briceni și Reni. Semnarea acestui document a fost prevăzută în Acordul interguvernamental cu privire la organizarea controlului mixt la punctele de trecere a frontierei de stat semnat anterior de Președintele moldovean și cel ucrainean. În acord se preconizează ca pînă la 10 iulie vor fi formate primele cinci puncte vamale mixte cu Ucraina, dintre care două vor fi amplasate pe segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene. Crearea posturilor vamale mixte cu Ucraina este calificată de către Chișinăul oficial drept o măsură-cheie pentru combaterea contrabandei prin Transnistria, care este considerată drept principala sursă de venit a regimului anticonstituțional de la Tiraspol.
Însă evenimentul cel mai mediatizat atît în presa de la Chișinău, cît și în cea de la Tiraspol din perioada de referință a fost vizita neoficială în Republica Moldova a oficialului moscovit Modest Kolerov, șeful Direcției pentru legături interregionale și culturale cu statele străine de pe lîngă administrația Președintelui rus, o structură creată recent și care își propune să apere interesele Rusiei și ale cetățenilor ruși în arealul postsovietic. La Chișinău Kolerov nu a avut întrevederi cu oficialitățile moldovene, ci doar cu unii reprezentanți ai mass-media și cu liderii unor formațiuni politice de orientare prorusă, cu care a discutat despre situația conaționalilor care locuiesc în Republica Moldova. În schimb, la Tiraspol Kolerov s-a întîlnit cu liderul transnistrean Igor Smirnov, membri ai serviciilor de securitate din regiune, reprezentanți ai Congresului comunităților ruse, dar și cu reprezentanții corporației "Prorîv", o mișcare a așa-ziselor organizații neguvernamentale din regiune sprijinită de către KGB-ul transnistrean. La Tiraspol Kolerov a proclamat începutul unei noi etape în relațiile ruso-transnistrene, iar la întrevederea cu Smirnov a declarat că Rusia este "extrem de interesată în stabilitatea și succesul politic și economic al Republicii Moldovenești Nistrene". Declarațiile lui Kolerov au fost interpretate la Chișinău drept o recunoaștere a independenței și statalității regiunii transnistrene de către un reprezentant oficial al Kremlinului, ambasadorul Rusiei fiind convocat de către Ministerul de Externe moldovean pentru explicații de rigoare. Ceva mai tîrziu, Kolerov declara la Moscova în cadrul unui forum internațional că problema recunoașterii suveranității republicilor autoproclamate are în prezent o importanță majoră și de principiu, și trebuie rezolvată.
Dacă deputații Dumei ruse și-au declarat în mod constant sprijinul pentru regimul autoproclamat de la Tiraspol, este pentru prima dată cînd un reprezentant al executivului de la Moscova face astfel de declarații, în discordanță cu poziția oficială a Președintelui Putin, care sprijină eforturile autorităților moldovene de reglementare a crizei transnistrene. Astfel, observatorii au interpretat vizita lui Kolerov în Republica Moldova, care a coincis cu retragerea Rusiei din acordurile de delimitare a frontierei cu Estonia, drept una cu conotație simbolică și care denotă o politică nouă, mai dură, a Federației Ruse vizavi de fostele state sovietice. Această politică ar fi o reacție a Rusiei la revoluțiile colorate din spațiul CSI și la reorientarea acestor state către Occident, și ar avea drept scop restabilirea statului de hegemon al Rusiei în fostul spațiu sovietic. Se pare însă că, sprijinind entități autoproclamate precum Transnistria, Rusia aduce un deserviciu, în primul rînd, conaționalilor săi, care de rînd cu ceilalți locuitori ai Transnistriei sînt victimele unui regim neconstituțional și autoritar. În același timp, o astfel de tactică nu duce decît la îndepărtarea și mai mare a Republicii Moldova de Rusia, dar și la creșterea sentimentului antirus de aici.
1. Deschiderea Delegației permanente a Comisiei Europene în Moldova
Dacă pînă în prezent relațiile diplomatice cu UE au fost menținute prin intermediul ambasadorilor statelor membre ale acesteia, acreditați în Chișinău, și, de curînd, prin reprezentantul special al UE în Moldova, Adriaan Jacobivits, atunci din septembrie 2005 raporturile respective vor fi gestionate via Delegația permanentă a Comisiei Europene (CE) în Republica Moldova. În acest sens, la 28 iunie, la Bruxelles, a fost semnat Acordul între Republica Moldova și Comisia Europeană privind instituirea, privilegiile și imunitățile Delegației Comisiei Comunităților Europene în Republica Moldova. Documentul a fost semnat din partea CE de Benita Ferrero Waldner, comisar pentru Relații Externe și Politica Europeană de Vecinătate, iar din partea Moldovei de Eugen Carpov, ambasador al Moldovei pe lîngă Comunitățile Europene.
Potrivit comisarului european, instituirea Delegației CE în Chișinău are drept scop aprofundarea raporturilor de cooperare, susținerea implementării Planului de Acțiuni RM-UE și soluționarea conflictului transnistrean. În același timp, Eugen Carpov a remarcat că inaugurarea Delegației CE la Chișinău va impulsiona cooperarea RM cu UE și va contribui substanțial la implementarea Planului de Acțiuni RM-UE.
Lăsînd declarațiile de protocol la o parte, este de remarcat că deschiderea Delegației CE în Moldova este o măsură prevăzută în paragraful "Noi perspective de parteneriat" al Planului de Acțiuni RM-UE. Așadar, deschiderea Delegației CE la Chișinău va putea fi trecută din toamnă în palmaresul UE în ceea ce privește realizarea acestui plan. Rămîne ca și Moldova să dea semnale clare, prin măsuri concrete, că este mai mult decît interesată în realizarea planului și ar fi putut începe lucrul acesta, de pildă, prin crearea unor premise minime pentru ridicarea la un alt nivel a condiției sistemului judecătoresc. Una din aceste premise ar fi putut fi considerarea doleanței deputaților din opoziție la numirea judecătorilor principalei instanțe judiciare din țară - CSJ.
2. Avizarea programului guvernamental de implementare a Planului de Acțiuni RM-UE
În perioada de referință CE a transmis Republicii Moldova avizul consultativ asupra programului Guvernului pentru implementarea Planului de Acțiuni RM-UE și, în particular, cerințele privind oferirea Preferințelor Comerciale Autonome (PCA) pentru Moldova. Cerința de bază impusă de CE în acest sens constă în asigurarea unui control efectiv al regulilor de origine, inclusiv prin transferarea la Serviciul Vamal a competențelor de eliberare și verificare a certificatelor de origine a mărfurilor.
Oferirea de către UE a PCA este una din "prioritățile pentru acțiune" identificate în Planul de Acțiuni RM-UE. Din această perspectivă, înaintarea condițiilor și cerințelor pentru acordarea PCA constituie un prim-pas al UE făcut în această direcție spre Moldova. Se vede însă că Moldova, chiar dacă face cîte un pas spre UE, mai "calcă" uneori și "strîmb". Oare nu este "strîmb" să prezinți spre evaluarea CE un program guvernamental, cu atît mai mult, pentru implementarea Planului de Acțiuni RM-UE, fără a fi consultate elementele active ale societății civile, în spirtul european de elaborare și realizare a politicilor publice, așa cum o cere însuși acest plan de acțiuni? Se înțelege că avem puțin timp la îndemînă și nu-l putem irosi prin discuții savante de durată, dar nici nu putem tolera pe mai departe asemenea modele centraliste de comportament, mai ales că acestea nu sînt puține. Or, dacă-i vorba de democrație, democrație să fie!
Factorii care pot influența rezultatele alegerilor noi
Igor Boțan
În pofida unei percepții apatice a alegerilor noi din 10 iulie a.c. ale primarilor din 14 localități, semnificația rezultatelor acestora este una majoră. Alegerile se vor desfășura în condiții, oarecum, deosebite. Există cîțiva factori care merită luați în calcul la estimarea eventualelor rezultate: a) inerția simpatiilor alegătorilor; b) "sindromul găgăuz"; c) "consensul național"; d) creșterea ponderii votului cetățenilor cu "mobilitate redusă".
În ceea ce privește alegerile primarilor, coeficientul de corelație cu rezultatele alegerilor parlamentare este mult mai mic. Explicația rezidă în faptul că sistemul electoral majoritar folosit pentru alegerea primarilor, pe lîngă factorii legați de rating-ului liderului și ponderea formațiunilor pe care le reprezintă candidații, pune în evidență și factorul legat de personalitatea candidaților.
Primul factor din cei menționați este unul de reper, ceilalți trei diminuează sau amplifică ponderea acestuia, între ei existînd o corelație foarte strînsă. Așteptările legate de migrația voturilor de la unii candidați către alții, bazate pe fenomenele "votului util" și "votului de protest", se referă preponderent la alegerile primarului de Chișinău și depind de ultimii trei factori. Primul factor ar trebui să aibă o pondere absolută în cele 13 localități rurale. Din acest punct de vedere, este important să fie urmărită activitatea concurenților electorali și în aceste localități.
|
Astfel, din cele 14 vacanțe ale funcțiilor de primar, 5 au fost deținute de reprezentanții PC, 4 - Alianței Social-Liberale "Moldova Noastră" (ASLMN), 1 - PPCD, 4 - de persoane neafiliate politic. Este interesant de menționat că PC a înaintat candidați doar în 10 localități, Partidul Democrat (PD) - 7, Alianța "Moldova Noastră" (AMN) - 5, Partidul Social Democrat (PSD) - 5, PPCD - 3, PSL - 2, Blocul "Patria-Rodina-Ravnopravie" (BPRR) - 2, Partidul Popular Republican (PPR) - 1, Partidul Liberal (PL) - 1, Uniunea Muncii "Patria-Rodina" (UMPR) - 1, Mișcarea Ecologistă "Alianța Verde" - 1. Din cei 59 de concurenți electorali angajați în competiția pentru funcțiile de primar în cele 14 localități, 21 sînt candidați independenți.
Deși alegerile pentru funcția de primar ar fi trebuit să fie preponderent administrative, clasa politică din RM le acordă o importanță semnificativă, mai ales în capitală unde componenta politică persistă cu prisosință. Exemple cînd deținătorii funcțiilor de primari ai capitalelor au cunoscut ulterior ascensiuni spectaculoase în topul vieții politice sînt multe. În cazul alegerilor din Chișinău, despre importanța lor putem judeca examinînd garnitura concurenților electorali. Astfel, printre cei zece candidați înregistrați de către Consiliul electoral de circumscripție Chișinău sînt: un fost prim-ministru; un ministru în exercițiu; trei foști miniștri; un fost judecător la Curtea Supremă de Justiție și la Curtea Constituțională; un diplomat cu rang de ambasador extraordinar și plenipotențiar. Ceilalți candidați au, de asemenea, CV-uri impresionate care le pune în evidență potențialul.
Din păcate, nu au fost făcute sondaje, rezultatele cărora să fi fost făcute publice. De aceea, estimarea șanselor candidaților poate fi doar una speculativă. Pentru facilitarea analizei șanselor celor 10 candidați este util a-i grupa pe trei segmente, oarecum distincte, ale vieții social-politice:
Zinaida Grecianîi, candidat al Partidul Comuniștilor (PC), ministru al Finanțelor în exercițiu, este creditată cu cele mai mari șanse de a învinge. Deși nu este membru de partid, principalul atu al candidatului PC este rating-ul foarte înalt al partidului din partea căruia candidează. Totuși trebuie menționat faptul că în capitală acest rating este în continuă descreștere începînd cu 2001, diminuîndu-se în ultimii patru ani cu mai bine de 9%. Astfel, în 2001 la alegerile parlamentare - 47,05%; în 2003 la alegerile Consiliului municipal - 43,74%, alegerile primarului (primul tur) - 40,7%; în 2005 la alegerile parlamentare - 37,97%. Acest trend de diminuare a rating-ului este o expresie a "sindromului găgăuz". În 2003 candidatul PC a pierdut alegerile pentru funcția de primar de Chișinău. Chiar dacă la alegerile curente candidatul PC este o personalitate cu o prestație profesională bună, totuși, în cazul PC, rating-ul formațiuni și al liderului, atitudinile față de aceștia rămîn factorii determinați pentru rezultatul final al candidatului. Dacă participarea la alegeri ar fi una obișnuită, de aproximativ 45%, candidatul PC ar avea puține șanse să le cîștige. Însă în circumstanțele unei participări reduse a alegătorilor, la limita de 1/3 necesară pentru validarea alegerilor, candidatul PC poate obține victoria chiar din primul tur. Este vorba despre efectul creșterii ponderii votului celor cu "mobilitate redusă". Într-adevăr, dacă este valabil factorul "inerției simpatiilor electorale" ale cetățenilor, atunci trebuie să se ia în calcul că la recentele alegeri parlamentare la Chișinău pentru PC au votat aproximativ 128 mii de alegători din 618 mii înscriși în listele electorale. Pentru validarea alegerilor primarului din 10 iulie ar trebui să participe la votare ceva mai mult de 200 mii. În aceste condiții candidatul PC poate cîștiga din primul tur dacă de pe urma participării reduse la votare și a "sindromului găgăuz" va pierde mai puțin de 1/4 din simpatizanți. În același timp, efectele "sindromului găgăuz" ar putea fi atenuate într-o anumită măsură de votarea în cele 18 localități din suburbiile orașului Chișinău, care fac parte din municipiu. Numărul de alegători în aceste localități este de aproximativ 85 mii (~ 14% din numărul total de alegători), iar participarea cetățenilor din suburbii este, de obicei, cu aproximativ 10% mai mare decît participarea în orașul Chișinău. La alegerile primarului din 2003 anume suburbiile au asigurat victoria actualului lider al AMN, Serafim Urechean. Depunerea mandatului de primar de către Urechean și ieșirea lui din calculele primarilor și liderilor de opinie din localitățile suburbane ale Chișinăului poate avea un impact de reorientare parțială a simpatiilor alegătorilor către candidatul celei mai puternice formațiuni, care le poate promite soluționarea multiplelor probleme. Mai cu seamă că sărăcia mult mai pronunțată în suburbii îi califică pe mulți de acolo drept cetățenii cu "mobilitate redusă".
Dumitru Braghiș, candidat independent, fost copreședinte al AMN pînă la 25 iunie a.c., deputat al fracțiunii parlamentare AMN, fost prim-ministru, este susținut de Alianța "Moldova Noastră" (AMN). Braghiș este creditat cu șanse semnificative de a învinge, cel puțin de a ajunge în turul doi de scrutin. La alegerile parlamentare din 2001, deținînd funcția de prim-ministru, Dumitru Braghiș a candidat în calitate de lider al Blocului electoral "Alianța Braghiș", acumulînd la nivel național 13,36%, iar în municipiul Chișinău 9,39% din voturi. La alegerile în Consiliul municipal Chișinău din 2003 AMN, care a fost parte a Alianței Social-Liberale "Moldova Noastră", a acumulat 25,12%. La recentele alegeri parlamentare Blocul "Moldova Noastră", din care făcea parte și AMN, a acumulat în municipiul Chișinău 31%. Rating-ul personal și desfășurarea unei campanii active îl face pe Braghiș să fie perceput în calitate de candidat necomunist cu cele mai mari șanse. Braghiș ar putea beneficia în primul tur de o parte din "voturile utile" ale celor care îi simpatizează pe alți candidați, dar care nu cred că favoriții lor au șanse reale. De asemenea, Braghiș ar putea atrage o parte a "voturilor migratoare" de pe urma manifestării "sindromului găgăuz". În 2003 tocmai de acești factori a beneficiat parțial actualul lider al AMN, Serafim Urechean, ceea ce l-a ajutat să învingă. Este adevărat că atunci Urechean avea în Chișinău un rating personal foarte înalt. Acum, pentru Braghiș este important să ajungă în cel de al doilea tur de scrutin, unde ar beneficia de toți factorii caracteristici pentru această campanie, cu excepția celui referitor la votul cetățenilor cu "mobilitate redusă" și la eventuala "conversiune" a suburbiilor. Dar, tocmai aceștia din urmă sînt, de fapt, determinanți.
Gheorghe Susarenco, candidat al Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD), deputat al fracțiunii parlamentare PPCD, fost judecător la Curtea Supremă de Justiție și la Curtea Constituțională, fost membru al CEC în 1994, fost viceprimar de Chișinău, nu este membru de partid. Opiniile separate exprimate de Susarenco în calitate sa de judecător al Curții Constituționale, precum și activitatea sa în CEC, reprezintă cele mai bune dovezi ale unei pregătiri profesionale excelente. Șansele lui Susarenco pot fi evaluate prin prisma rating-ului PPCD. Alegerile locale generale din 2003 și cele parlamentare din 2005 au demonstrat că rating-ul PPCD în municipiul Chișinău este de aproximativ 15%. Cu toate acestea, în 2003 candidatul PPCD la funcția de primar, Vlad Cubreacov, a acumulat doar 8% din voturi. Se consideră că aceasta s-a datorat "votului util" în favoarea lui Serafim Urechean, cotat cu șanse mai multe. În această campanie efectul "votului util" poate fi mai mic, însă urmările "consensului național" se pot face vizibile în detrimentul candidatului PPCD. De asemenea, rezultatul candidatului PPCD ar putea fi afectat de votul preponderent doar al celor cu "mobilitatea redusă".
Vladimir Gurițenco, candidat al Partidului Democrat (PD), pretor al sectorului Botanica din municipiul Chișinău, fost ministru al Muncii, Protecției Sociale și Familiei, poate avea un rating ceva mai înalt decît cel al formațiunii. La alegerile în Consiliul municipal din 2003 PD a acumulat 3% din voturi. Este dificil a presupune că rating-ul PD ar fi putut avea vreo evoluție dramatică. La alegerile parlamentare din 2005 PD a făcut parte din Blocul "Moldova Democrată" (BMD), alături de AMN și PSL, iar după alegeri și-a atras asupra sa învinuiri legate de părăsirea BMD. Punctul tare al candidatului PD este că acesta are o imagine bună în sectorul Botanica unde deține funcția de pretor. Este dificil a prognoza vreun beneficiu sau dezavantaj al candidatului PD de pe urma efectelor factorilor caracteristici pentru alegerile din 10 iulie.
Valerii Klimenko, lider al Mișcării social-politice Republicane "Ravnopravie" (MSPRR), este susținut de Partidul Socialiștilor și Partidul Socialist, care la recentele alegeri parlamentare au format Blocul "Patria-Rodina". Astfel, la alegerile din 10 iulie a.c. Klimenko reprezintă Blocul electoral "Patria-Rodina-Ravnopravie". El participă a treia oară la alegerile pentru funcția de primar de Chișinău. În 1999 el a acumulat 4,1%, în 2003 - 1,8%. La recentele alegeri parlamentare MSPRR a acumulat 2,83% pe țară și 3,29% în municipiul Chișinău. Blocul "Patria- Rodina" (BPR) a acumulat la recentele alegeri parlamentare 4,97% pe țară și, respectiv, 4,7% în municipiul Chișinău. Klimenko poate fi principalul beneficiar al manifestării "sindromului găgăuz". La alegerile parlamentare din martie a.c. BPR a fost principalul beneficiar de pe urma manifestării "sindromului găgăuz", obținînd în Gagauz-Yeri 51,5%, față de doar 4,7% în 2001. Luînd în considerație faptul că relațiile dintre RM și Rusia continuă să se deterioreze, este de așteptat ca "sindromul găgăuz" să se manifeste mult mai pronunțat. Merită menționat faptul că unul dintre mesajele-cheie ale candidatului Klimenko se referă la capacitatea lui exclusivă de a repara și îmbunătăți relațiile RM cu Rusia. El nu ascunde că face apel la sentimentele naționale ale cetățenilor de origine rusă. În anumite circumstanțe Klimenko ar putea chiar ajunge în cel de al doilea tur de scrutin.
Gheorghe Sima, lider al Uniunii Muncii "Patria-Rodina" (UMPR), fost deputat și fost ministru al Educației, a participat la recentele alegeri parlamentare, formațiunea lui acumulînd 0,92% pe țară și 1,45% în Chișinău.
Ambii candidați împărtășesc viziuni similare, promovînd ideea integrării RM în CSI și Spațiul Economic Comun, precum și a parteneriatului special cu Rusia. În campania curentă, pe lîngă oferta de ordin administrativ, candidații respectivi contestă, de fapt, și principiile politice care au stat la baza așa-zisului "consens național" între toate formațiunile parlamentare - integrarea europeană și soluționarea conflictului transnistrean în baza celor "3D".
Iuliana Gorea-Costin este candidat independent, președinte al Asociației Europene de Strategii Politice, diplomat cu grad de ambasador extraordinar și plenipotențiar, fost reprezentant al RM la Consiliul Europei. Anterior dna Gorea-Costin a participat la alegerile prezidențiale din 1996, acumulînd pe țară 0,64% și 0,73% în Chișinău. Principalul atu al dnei Gorea-Costin este maniera de a se exprima coerent într-un limbaj select.
Vladimir Garaba este candidatul Partidului Ecologist "Alianța Verde" (PEAV), președinte al Organizației Teritoriale Chișinău a Mișcării Ecologiste. La alegerile precedente PEAV a fost de două ori parte a blocurilor electorale reprezentate în Parlament. Doar în 1994 PEAV a participat la alegeri în afara blocurilor acumulînd 0,4%. La recentele alegeri parlamentare PEAV nu a participat. Principalul scop al candidatului Garaba se pare că este accentuarea gravității și importanței problemelor ecologice din Chișinău, și nu victoria în alegeri. El evită să facă promisiuni populiste, accentuînd dificultățile persistente din viața capitalei.
Dorin Chirtoacă este candidat al Partidului Liberal (pînă recent Partidul Reformei), jurist de profesie, coordonator de proiecte în cadrul Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului. Apartenența lui Chirtoacă la PL, al cărui vicepreședinte este, nu pare să-l avantajeze cumva. La alegerile anterioare formațiunea a avut o prestație foarte modestă: 2,4% în 1994; 0,5% în 1998; 0,7% în 2001. În alegerile locale din 1995 și 2003 PL a fost parte la cele mai puternice blocuri electorale ale opoziției. De aceea, principalul atu al candidatului Chirtoacă constă în calitățile lui personale. Dezbaterile televizate îl pun pe Chirtoacă într-o lumină extrem de favorabilă, datorită capacității excelente de a-și exprima gîndurile într-un limbaj inteligibil și penetrant. În pofida faptului că este cel mai tînăr candidat, de doar 28 ani, Chirtoacă pare să fi reușit să demonstreze o bună cunoaștere a problemelor capitalei. Există multiple semnale că anume Chirtoacă ar putea aduna "voturile de protest" ale simpatizanților formațiunilor democratice care au fost decepționați de modul în care a fost atins "consensul național" dintre partidul de guvernămînt și "opoziția constructivă". Mass-media care vehiculează ideea necesității reînnoirii clasei politice trasează pentru candidatul Chirtoacă următoarea cale de intrare în politica mare: atragerea cîtor mai multe "voturi de protest" la alegerile curente; convertirea "voturilor de protest" în "voturi conștiente" și atragerea noilor voturi la alegerile locale generale din 2007; atragerea "voturilor utile" la alegerile parlamentare din 2009 și accederea în Parlament etc.
Mihai Severovan, candidat independent, președinte al Asociației Patronale a Serviciilor Publice din RM, consilier independent în Consiliul municipal Chișinău, este poate cel mai experimentat în domeniul administrării capitalei. Candidatul Severovan a fost ministru adjunct al Gospodăriilor Comunale (1987-1990), președinte al Executivului orășenesc (primar în 1990), ministru al Dezvoltării Teritoriului, Construcțiilor și Gospodăriei Comunale (1998-1999). Candidatul Mihai Severovan are și o bogată experiență politică. În 2001 el a candidat pentru funcția de deputat în Parlament pe listele Partidului Renașterii și Concilierii (nr. 18 în listă), iar în 2002 a fost ales vicepreședinte al Consiliului Național al Partidului Liberal (a fuzionat în 2003, formînd AMN). La alegerile pentru funcția de primar de Chișinău din 2003, Mihai Severovan a candidat în calitate de candidat independent acumulînd 1,3% din voturi.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |