ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20050729/index.shtml


e-journal, an. III, nr. 55, 4-29 iulie 2005

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Acte legislative

(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).


Guvern

2.1. Remanieri

2.2. Hotărîri


Președinție

3.1. Constituirea Consiliului Național pentru Dezvoltare durabilă și Reducere a Sărăciei

Președintele Voronin a emis un Decret privind constituirea Consiliului Național pentru Dezvoltare durabilă și Reducere a Sărăciei (CNDRS). Misiunea principală a Consiliului este de a coordona activitățile de implementare, monitorizare, evaluare și de actualizare a Strategiei de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS). Președintele acestui consiliu este șeful statului, iar în calitate de vicepreședinți au fost numiți Marian Lupu, Președinte al Parlamentului, și Vasile Tarlev, prim-ministru. Din cadrul consiliului mai fac parte consilierii președintelui, Oxana Domenti, Oleg Reidman, precum și consilierul principal al prim-ministrului, Nicolae Ungureanu.

În regulamentul de activitate a consiliului se menționează că acesta este un organ care are menirea să coordoneze acțiunile de planificare strategică în domeniul politicii social-economice orientate spre dezvoltarea durabilă a țării și creșterea calității vieții a populației. Consiliul își va desfășura activitatea în conformitate cu Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei cu alte acte normative și cu articolele stipulate în regulamentul de activitate a consiliului 2.


1 Convenție prin care o persoană (fizică sau juridică) dobîndește dreptul de a exploata anumite servicii publice sau anumite bunuri ale statului, în schimbul unor beneficii care revin acestuia din urmă.

2 Pentru detalii a se vedea Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 98-100/469 din 22 iulie 2005.


Politici economice

1. Prețurile

Reducerile sezoniere...

Indicele prețului de consum (IPC) a scăzut cu 0,8% în iunie față de luna mai 2005, în mare, parte datorită diminuării sezoniere a prețurilor la produsele alimentare. De fapt lunile de vară înregistrează scăderi semnificative ale prețurilor alimentelor, deci și prezența unei deflații. Inflația din iunie ne-a validat prognozele și este pentru prima dată în acest an cînd se înregistrează o deflație. Cumulativ pentru prima jumătate a anului 2005 rata anuală a inflației a constituit 4,7%.

...afectate de factori structurali...

Creșterea continuă a prețurilor la combustibil din ultima perioadă va avea influențe în majoritatea sectoarelor din economia națională. În plus, pericolele pentru ținta anuală de inflație de 8-10% nu vin numai dinspre potențialele scumpiri pentru călătoriile în transportul public, ale facturilor la gazele naturale sau energia electrică ca urmare a majorării tarifelor de către Gazprom. Reflectat în multe dintre prețurile de consum, prețul carburanților reprezintă o amenințare la fel de serioasă. Ca regulă generală, scumpirea carburanților (la produsele petroliere, a gazelor naturale) va crea premise economice și psihologice necesare pentru creșterea prețurilor la majoritatea produselor alimentare și nealimentare în cel mai apropiat timp.

...și mai puțin de cei interni

Indecizia guvernului referitoare la creșterea valorii TVA de la 5% la 20% la producția agricolă livrată de producătorii locali pe piața internă ridică îndoieli cu privire la nivelul indicatorilor macroeconomici. Cu certitudine că Guvernul are nevoie de resurse bugetare. Însă veniturile suplimentare care vor proveni în urma aplicării acestei taxe nu vor fi suficiente. Dacă le va găsi, altfel decît în TVA, probabil că vom avea o inflație mai mică de 10% în 2006. În plus, reducerea prognozată a impozitelor pe venit și pe profit corporativ de asemenea vor afecta potențiala cifră de inflație pentru 2006. Credem că pentru 2006 valoarea inflației va depinde și de politica fiscală pe care Parlamentul o va adopta în această perioadă.

Indicatori Prețuri, 2005IanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunie
Rata inflației, % față de luna precedentă1,22,10,81,40,1-0,8
Creșterea prețurilor produse alimentare, %2,62,80,91,8-0,3-2,3
Creșterea prețurilor produse nealimentare, %0,40,61,01,30,60,4
Creșterea tarifelor servicii prestate populației, %-0,72,40,20,80,10,8
Rata inflației, %, ultimele 12 luni12,912,113,615,014,513,5
Rata cumulativă a inflației, % de la începutul anului0,60,20,45,65,74,7

Surse: BNM, BNS

2. Sistemul financiar-bancar

Rezervele internaționale au crescut...

Rezervele valutare internaționale ale BNM s-au majorat în luna iunie cu 9 milioane USD și au constituit 482,6 milioane USD. Banca centrală și în luna iunie a avut o prezență destul de activă pe piața valutară interbancară de unde a procurat cca 16,4 milioane USD. În prima jumătate a anului 2005 BNM a cumpărat de pe piața interbancară cca 65 milioane USD. Creșterea continuă a ofertei de valută a fost alimentată în mare parte de transferurile moldovenilor aflați la muncă în străinătate. Experții independenți prognozează pentru acest an ca transferurile valutare ale moldovenilor, efectuate doar prin canalele bancare, se vor cifra la peste 700 milioane USD.

Potrivit unui studiu realizat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) cca 600 000 de persoane din Republica Moldova muncesc peste hotare, ceea ce constituia 40% din populația aptă de muncă la finele anului 2003, iar din acestea peste 70% muncesc ilegal. Cea mai mare parte din ele trimit bani acasă ca să-și acopere cheltuielile de consum curent.

Băncile comerciale au continuat reducerea modestă a dobînzilor și prin aceasta în ultimele două luni s-a observat o creștere a volumului de credite acordate populației, în special a creditelor pentru consum. Credem că dobînzile, atît la depozite cît și la credite, nu vor mai scădea din cauza intensificării așteptărilor inflaționiste.

...pe fundalul instabilității cursului de schimb valutar

Cotația cursului de schimb al leului în raport cu dolarul american în lunile iunie-iulie 2005 nu a variat mult menținîndu-și tendința de stabilitate, media fiind de 12,59 lei/USD. Evoluția de "avînt-prăbușire" a euro în raport cu dolarul a fost influențată în mare parte de factori externi, fapt ce determinat ca și cotația leu/euro să varieze semnificativ în sensul aprecierii leului față de moneda unică pînă la 15,3 lei/euro la sfîrșitul lunii iulie.

În ceea ce privește "soarta" leului de mai departe, BNM va duce o politică de flexibilizare mai mare a cursului de schimb, în contextul menținerii regimului de flotare controlată. Se va acționa, probabil, fie asupra cererii, fie asupra ofertei, însă cursul va trebui lăsat să "plutească". Mai mult decît atît, leul are o tendință de apreciere iar aceasta ar afecta exporturile.

3. Piața muncii

Peste un sfert din populația Moldovei trăiește cu mai puțin de 1$/zi...

Salariul mediu pe economie a constituit 1219 lei (cca 97 USD) în ianuarie-iunie 2005 fiind cu 16% mai mult față ianuarie-iunie 2004, însă acesta a scăzut cu 4% în comparație cu luna mai 2005 cînd salariu mediu pe economie a fost de 1270 lei. Totodată, potrivit unui buletin informativ cu genericul "Sărăcia în Republica Moldova-2004" realizat de Ministerul Economiei și Comerțului fiecare al șaptelea cetățean al RM sau 14,7% din populație trăiește sub limita de sărăcie, iar fiecare al patrulea sau 26,5% din populație - sub limita extremă de sărăcie. Nivelul sărăciei s-a calculat în baza cheltuielilor pentru consum a unei persoane de vîrstă medie raportate coșul minim de consum. În 2004 media minimului lunar de existență a constituit 670 lei.

Moldovenii, conform unor studii elaborate de Banca Mondială și PNUD, sînt calificați ca cei mai săraci din Europa Centrala și de Est cu un salariu minim de 13 euro pe lună sau 200 lei. Standardele internaționale acceptă un nivel al sărăciei la un venit de 1$/zi, însă moldovenii se află la 0,8$/zi - 10 lei. Astăzi, în Moldova, 25-30% din persoanele active trăiesc sub pragul de sărăcie. Aceștia din urmă nu au asigurate, prin coșul minim de consum, cele 2500 calorii zilnic.

...iar lipsa de educație a forței de muncă constituie o cauză a sărăciei

Mai muți analiști locali consideră că printre cauzele acestei sărăcii se află și gradul scăzut de educație a resurselor umane din Republica Moldova. Agricultura și industria prelucrătoare, care sînt bazate exclusiv pe manufacturare, mențin în continuare la un nivel scăzut forța de muncă. Probabil că și produsele respective nu au valoare adăugată mare. De aici mai derivă și marile probleme cu care se confruntă Moldova pe piețele externe.

Indicatori Menaje, 2005IanuarieFebruarieMartieAprilieMaiIunie
Salariul mediu pe economie, USD 89,195,6101,4101,697
Creșterea vînzărilor de mărfuri cu amănuntul, %, cumulativ de la începutul anului în comparație cu 20046,12,83,05,56,47,3
Creșterea volumului serviciilor prestate populației, %, cumulativ de la începutul anului în comparație cu 20046,86,05,37,48,39,1

Sursa: BNS

4. Comerțul

1/3 din exporturile moldovenești revin producției vinicole...

În perioada ianuarie-mai 2005 Republica Moldova a exportat producție în valoare totală de 424 milioane USD ceea ce este cu 11% mai mult față perioada similară a anului trecut. În același timp valoarea importurilor a constituit 819 milioane USD majorîndu-se cu 31,3 față de ianuarie-iunie 2004. Deficitul balanței comerciale pentru primele cinci luni ale anului a constituit 395 milioane USD, valoare care a crescut cu 1,6 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut.

Este interesant faptul ca 30,4% din valoarea totală a exporturilor pentru această perioadă revine producției vinicole (128,8 milioane USD). În expresie naturală livrările au constituit 25,4 milioane decalitri, sau în creștere cu 15%. Potrivit specialiștilor din domeniu majorarea exporturilor a fost generată de creșterea producției. Republica Moldova ocupă locul 11 în topul celor mai mari exportatori de vinuri din lume. Ponderea vinurilor moldovenești în exportul mondial de vinuri este de 1,2%.

5. Sectorul real

Producția industrială a cunoscut o relansare modestă...

În perioada ianuarie-iunie 2005 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producție în valoare de cca 9,3 miliarde lei în prețuri curente. Pentru prima jumătate a anului rata de creștere în industrie a constituit 4,6% în comparație cu perioada similară a anului 2004. Totodată, din cauza creșterii mai rapide a costurilor de producție (în special a agenților energetici), valoarea adăugată obținută în industrie crește mai lent decît valoarea producției.

Reducerea ritmului de creștere în industrie din ultima perioadă nu este provocată de epuizarea factorilor extensivi, ci mai degrabă de capacitatea redusă a pieței, de creșterea stocurilor, gradul înalt de uzură a utilajelor întreprinderilor și de un nivel scăzut al investițiilor. Întreprinderile, care se află în vizorul Ministerului Industriei și Infrastructurii, au înregistrat în prima jumătate de an o creștere de 7,1%, față de 4,6% pe industrie în general. Creșterea lunară a scăzut de peste două ori în raport cu perioada similară a anului 2004 cînd creștere a fost de 13,1%.


Problema transnistreană

La 22 iulie Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, în două lecturi, Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al regiunii Transnistrene. Proiectul de lege a fost prezentat de către președintele Republicii Moldova Vladimir Voronin și conține prevederi la care au convenit membrii unei comisii parlamentare ad-hoc cu participarea reprezentanților tuturor fracțiunilor din Legislativ.

Potrivit legii adoptate, regiunea transnistreană este proclamată drept unitate teritorial administrativă în componența Republicii Moldova care își va exercita împuternicirile în conformitate cu prevederile constituționale ale Moldovei. În componența autonomiei transnistrene vor intra doar localitățile care vor accepta acest lucru prin referendum. Autonomia transnistreană urmează să fie reprezentată de un parlament local care se va numi Consiliu Suprem. Primele alegeri în acest organ vor fi organizate de către OSCE dar vor avea loc doar după evacuarea trupelor ruse, demilitarizarea și democratizarea regiunii.

Legea prevede adoptarea unei noi Legi cu privire la statutul juridic special al Transnistriei, care va delimita atribuțiile între autoritățile publice centrale și autoritățile transnistrene și va prevedea un sistem de garanții interne format în baza procesului de negocieri.

Președintele Voronin a calificat ziua adoptării legii drept una "istorică" și a declarat că "Republica Moldova nu mai are de gînd să privească cum Transnistria devine o monedă de schimb în politica geostrategică a cuiva, ci se va implica activ în soluționarea acestei probleme". În același timp, Voronin a declarat că Chișinăul nu va negocia cu Tiraspolul statutul regiunii, ci doar chestiuni ce țin de demilitarizarea și democratizarea regiunii, condițiile cheie pentru reglementarea definitivă a diferendului.

Într-o apariție televizată din 23 iulie, Șeful Misiunii OSCE în Moldova, William Hill, a salutat adoptarea legii, menționînd că lucrul cel mai important este că aceasta garantează acordarea unui statut special Transnistriei în componența Republicii Moldova. Delegarea împuternicirilor și garanțiile părților vor fi discutate după ce în regiune vor avea loc alegeri democratice, a mai declarat Hill, pentru organizarea cărora OSCE este dispusă să acorde asistență. Hill a apreciat drept "puțin probabilă" desfășurarea alegerilor pînă la sfîrșitul anului curent și a regretat o eventuală decizie a administrației de la Tiraspol, care ar putea stabili alegerile pentru Sovietul Suprem al Transnistriei pentru decembrie 2005. "În cazul în care aceste alegeri vor avea loc, ele vor avea aceeași soartă ca și cele precedente: nu vor fi recunoscute de OSCE, Consiliul Europei și comunitatea internațională", a mai spus Hill.

În ceea ce privește reacția celorlalți participanți la actualul format pentalateral de negocieri, obiecția principală a Ucrainei, Rusiei și regiunii transnistrene este că legea a fost adoptată în mod unilateral de către Parlamentul moldovean, fără consultarea părții transnistrene.

Astfel, Dmitri Tkaci, Ambasador cu misiuni speciale din cadrul ministerului ucrainean de Externe, a declarat în cadrul unui interviu pentru radio Europa Liberă la 26 iulie că Republica Moldova este un stat suveran și Parlamentul ei este în drept să adopte legile pe care le consideră necesare. Pe de altă parte, acesta a spus că unele elemente din legea adoptată la Chișinău depășesc limitele primei etape ale planului Iușcenko. Aceste elemente fac parte din etapa care ar trebui să urmeze după alegerile în Sovietul Suprem de la Tiraspol și ar presupune participarea părții transnistrene la elaborarea statului juridic al regiunii în cazul în care alegerile vor fi recunoscute drept democratice. În plus, a menționat Tkaci, legea omite o serie de elemente importante convenite deja între părți și care țin de garanțiile Transnistriei în cazul modificării statutului juridic al Moldovei. Cu toate acestea, Ambasadorul Tkaci a declarat că legea adoptată poate servi drept document de bază pentru discuțiile ulterioare. Acesta a mai subliniat că este important că legea a delimitat Transnistria ca regiune cu organul legislativ propriu și că creează premisele necesare pentru organizarea unor alegeri democratice pentru acest organ. Potrivit lui Tkaci, la Odesa în timpul apropiat va avea loc o nouă rundă de consultări ale mediatorilor la care vor fi discutate elemente ale legii, precum și astfel de probleme ca și organizarea unei misiuni UE de monitorizare a frontierei și crearea unei misiuni internaționale de inspectare a complexului militar industrial transnistrean. De menționat că în timpul vizitei de la Kiev Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru politica externă și de securitate a UE, i-a înmînat Președintelui Iușcenko o scrisoare din partea Președintelui Comisiei Europene. În aceasta se spune că UE acceptă să acorde asistență la amenajarea hotarului moldo-ucrainean ca urmare a solicitărilor Președinților Iușcenko și Voronin.

Deocamdată Federația Rusă nu și-a făcut publică poziția oficială față de legea adoptată, însă în cadrul unui interviu pentru radio Europa Liberă, Ambasadorul Nesterușkin, reprezentantul Moscovei la negocieri, a lăsat să se înțeleagă că asemenea legi importante nu pot fi adoptate în mod unilateral. Anterior, Ministerul de Externe de la Moscova a dat publicității un comunicat de presă în care respingea proiectul de lege care se află în proces de elaborare în Moldova fără consultarea părții transnistrene.

Pe de altă parte, mai multe agenții de știri din Rusia, citate de radio Europa Liberă, liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat că prin adoptarea legii din 22 iulie, Moldova a "îngropat" irevocabil planul Iușcenko. Tot acesta a spus că nu va discuta cu autoritățile moldovene decît în limitele mandatului care îi este acordat de Sovietul Suprem și prin care are împuterniciri să discute cu autoritățile moldovene doar despre crearea unei confederații cu Republica Moldova.

Menționăm că la 14 iulie liderul transnistrean Igor Smirnov, însoțit de mai mulți reprezentanți ai administrației transnistrene, a întreprins o vizită la Kiev la invitația Președintelui ucrainean Victor Iușcenko. Potrivit agenției oficiale transnistrene "Olvia-press", în finalul acestei vizite Igor Smirnov și-a reafirmat sprijinul pentru inițiativa ucraineană și a căzut de acord cu o serie de măsuri de "normalizare a relațiilor moldo-transnistrene". Printre acestea se numără: reluarea procesului de negocieri în format pentalateral cu atragerea reprezentanților UE și SUA în calitate de observatori; consolidarea misiunii ucrainene de pacificare; desfășurarea unei misiuni internaționale de monitorizare a tronsonului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene sub egida UE etc. Este curios faptul că vizita lui Smirnov la Kiev a trecut aproape neobservată în presa de la Chișinău. Numai după cîteva zile Președintele Voronin a declarat că de fapt aceasta a fost coordonată de către autoritățile moldovene și cele ucrainene și a avut ca scop de a convinge Tiraspolul să accepte planul ucrainean.


Relații externe

Delegația Troicii UE a vizitat Republica Moldova

Din delegația UE au făcut parte Adriaan Jacobovits de Szeged, Reprezentant Special al UE pentru Republica Moldova; Andrew Key, reprezentantul Președinției Marii Britanii a UE, Director al Departamentului Europa de Nord și de Est al Ministerului Britanic de Externe; Hilde Hardeman, Director-interimar, Departamentul Relații cu Ucraina, Moldova și Belarus a Comisiei Europene; și Josef Litschauer, Director Regional COEST, Ministerul de Externe al Austriei.

În cadrul întrevederilor cu Președintele Voronin au fost discutate următoarele probleme: implementarea Planului de Acțiuni RM-UE, în special necesitatea continuării în RM a reformelor în domeniul justiției și economiei; soluționarea politică a conflictului transnistrean; scrisoarea-apel comună a Președinților Vladimir Voronin și Victor Iușcenko cu privire la necesitatea instituirii unui monitoring internațional pe segmentul transnistrean al hotarului cu Ucraina, în special controlul vamal și de frontieră pe segmentul respectiv sub egida UE; necesitatea evacuării trupelor și armamentului Rusiei de pe teritoriul RM, etc.

În cadrul întîlnirii cu conducerea Parlamentului s-a discutat necesitatea: elaborării de către Parlament a unui program legislativ pentru realizarea Planului de Acțiuni RM - UE; eventuala asistentă tehnică și financiară din partea UE prin intermediul Programului TACIS, cît și prin alte proiecte, etc.


Studii, analize, comentarii

"Consensul național" a supraviețuit?
Cristian Untilă

1. Evoluție oranj în proporție de 70%.

În cadrul dezbaterilor din ultimile ședințe ale Parlamentului, transmise în direct la TV și radio, am fost martorii unui fenomen destul de curios - în critica acțiunilor și proiectelor guvernului excelează preponderent reprezentanții fracțiunii "Alianța Moldova Noastră". Reprezentanții fracțiunilor Partidului Populat Creștin Democrat (PPCD) și Partidului Democrat (PD) sînt mai indulgenți în atitudinile lor față de proiectele promovate de către majoritatea parlamentară. Această atitudine este parțial explicată de "consensul național" stabilit la începutul activității legislativului actual, precum și datorită realizării treptate în practică a mai multor solicitări înaintate de fracțiunea PPCD în schimbul susținerii realegerii Președintelui Voronin.

Astfel, "consensul național" este alternativa moldovenească "a revoluției oranj", iar evoluțiile social politice din cadrul "consensului" sînt percepute drept o "evoluție oranj". Dintre condițiile fundamentale pentru stabilirea "consensului național", spre sfîrșitul sesiunii de vară a Parlamentului, practic, au fost îndeplinite cele referitoare la: a) transmiterea în direct la Radio și TV național a ședințelor plenare ale Parlamentului; b) acceptarea plasării stenogramelor din cadrul ședințelor plenare pe pagina oficială web a Parlamentului; c) renunțarea Guvernului de a rămîne fondator al ziarelor Nezavisimaia Moldova și Moldova Suverană; d) modificarea Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii; e) modificarea Legii privind Curtea de Conturi; f) modificarea Codului electoral; g) modificarea Legii privind Serviciul de Informații și Securitate (SIS).

În asemenea condiții, opoziția parlamentară ar putea avea certitudinea că în organele justiției, în cele de control și securitate vor fi promovate specialiști și funcționari ce se vor conforma cerințelor și criteriilor referitoare la depolitizarea instituțiilor respective.

Totuși, merită atenție faptul că din setul revendicărilor inițiale Parlamentul nu a reușit să adopte un nou Cod al Audiovizualului, să modifice legile cu privire la Procuratură și la administrația publică locală. Mai mult, s-a putut observa că și în alte chestiuni extrem de importante și principiale, reprezentanții majorității parlamentare nu prea au fost dispuși să cedeze și au insistat în cazul alegerii pentru un nou termen a Președintelui Curții Supreme de Justiție asupra persoanei pe care au propus-o, în pofida protestelor PPCD. Astfel, se poate constata că doar aproximativ 70% din revendicările opoziției au fost satisfăcute. Modificările operate în legislație poartă un caracter principial și se poate afirma că deocamdată "consensul național" rămîne în vigoare, mai cu seamă după adoptarea, practic unanimă, de către Parlament a Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stînga Nistrului.

2. Legea pentru modificarea unor acte legislative în domeniul justiției.

Legea adoptată de Parlament în două lecturi concomitent are menirea de a stabili reglementări noi în domeniile organizării justiției și reglementării statutului judecătorului. Scopul declarat al acestuia este consolidarea independenței judecătorilor și autonomiei sistemului judiciar. Esența modificărilor efectuate:

  1. obligarea Președintelui țării și Parlamentul să motiveze refuzul de a numi în funcțiile de președinte sau vicepreședinte al judecătoriilor și curților de apel sau Curții Supreme de Justiție doar pentru motive temeinice de incompatibilitate, de încălcare a legislației sau de încălcare a procedurii de selectare și promovare. În cazul că după o primă respingere candidatura va fi propusă repetat de către Consiliul Superior al Magistraturii, Președintele țării sau Parlamentul va fi obligat să emită decretul cu privire la hotărîrea de numire în funcție în termen de 30 de zile de la prezentarea propunerii repetate. Legea nu stabilește ce se va întîmpla în cazul că Parlamentul sau Președintele țării nu va emite hotărîrea sau decretul respectiv. Reglementările în vigoare nu prevăd responsabilitatea juridică a șefului statutului sau a parlamentarilor și rezultă că acest moment este lăsat mai mult pentru domeniul politic;

  2. obligarea Președintelui Republicii Moldova să motiveze refuzul de a numi în funcția de judecător al judecătoriilor sau curților de apel sau de numire în funcție pînă la atingerea plafonului de vîrstă doar dacă posedă probe incontestabile de incompatibilitate a candidatului sau judecătorului cu funcția respectivă, de încălcare de către acesta a legislației sau de încălcare a procedurilor legale de selectare și promovare a candidatului sau a judecătorului. Legea nu precizează în ce fel de stare de incompatibilitate se poate afla un candidat la funcția de judecător, atîta timp cît el nu este încă numit în funcția respectivă și poate astfel deține orice funcție publică sau privată. Numai după numirea în funcția de judecător va trebui să facă ca incompatibilitatea să înceteze. Legea respectivă prevede că la propunerea repetată a Consiliului Superior al Magistraturii, Președintele Republicii Moldova va emite decretul privind numirea în funcția de judecător sau de numire în funcție pînă la atingerea plafonului de vîrstă în termen de 30 de zile de la data parvenirii propunerii repetate.

3. Modificarea Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii.

Legea conține două elemente esențiale:

  1. Modificarea modului de constituire a Consiliului. Șapte judecători, din cei 12 membri ai CSM, vor fi aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor din Republica Moldova prin vot secret, iar 2 membri vor fi aleși de Parlament din rîndul profesorilor titulari, unul la propunerea majorității parlamentare și altul la propunerea opoziției parlamentare. S-a stabilit că judecătorii aleși de Adunarea Generală a Judecătorilor vor fi detașați în baza principiului rotației, cîte trei membri concomitent pentru perioada de un an. Pînă în prezent Consiliul Superior al Magistraturii este format în așa fel că doi judecători sînt aleși de Plenul Curții Supreme de Justiție, doi de adunarea judecătorilor curților de apel, doi de adunarea judecătorilor și trei profesori titulari - de Parlament. Din Consiliul Superior al Magistraturii fac parte Președintele Curții Supreme de Justiție, ministrul justiției și Procurorul General.

  2. Statutul Adunării Generale a Judecătorilor. Prin lege s-a stabilit că Adunarea Generală va asigura realizarea practică a principiului autoadministrării puterii judecătorești, avînd competență exclusivă de a alege 7 membri ai Consiliului Superior al Magistraturii. În același timp, Adunarea nu va putea lua nici o altă hotărîre care ține de organizarea puterii judecătorești. S-a mai stabilit că Adunarea se va convoca de regulă o dată la 4 ani și va fi deliberativă dacă la ea vor participa cel puțin 2/3 din numărul total al judecătorilor și există dovada că judecătorii care lipsesc au fost anunțați prealabil despre convocare. Practic, prin normele respective a fost instituit un nou organ obștesc de autoadministrare care nu a existat pînă în prezent și asupra constituirii căruia nu au fost consultați nici judecătorii care ulterior vor trebui să-i asigure activitatea. De remarcat și faptul că în conformitate cu prevederile actuale ale Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii, acest organ este independent, format în vederea organizării și funcționării sistemului judecătoresc, este garantul independenței autorității judecătorești creat pentru a exercita autoadministrarea judecătorească. Respectiv, vom fi în situație de conflict între normele care atribuie concomitent dreptul de autoadministrare Consiliului Superior al Magistraturii și Adunării generale. Inițial proiectul propunea ca noua componență a Consiliului Superior al Magistraturii să fie aleasă în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a legii, însă acest lucru ar afecta mandatul membrilor actuali aleși pentru un termen mai îndelungat.

4. Legea pentru modificarea unor acte legislative cu privire la Serviciul de Informații și Securitate

Prin modificările respective s-au acordat Serviciului de Informații și Securitate cîteva atribuții noi, în special referitoare la: a) protejarea secretului de stat; b) crearea, funcționarea și asigurarea securității sistemelor guvernamentale de telecomunicații; c) desfășurarea activității de combatere a terorismului.

În același timp, din competența SIS a fost exclusă competența de efectuare a urmăririi penale în cauzele infracțiunilor a căror cercetare ține de competența Serviciului și să dispună de izolator de detenție provizorie. Legea nu a instituit careva prevederi referitoare la demilitarizarea Serviciului respectiv, după cum nu conține și norme care ar pune baza unei viitoare legi a lustrației, prin deconspirarea agenților secreți ai regimului totalitar. De asemenea, legea nu a introdus careva reglementări noi referitoare la limitarea atribuirii informațiilor la categoria "secret de stat", deși abuzuri în acest domeniu au fost semnalate anterior. Se poate constata că modificările respective au avut un caracter superficial și s-au limitat practic la suprimarea efectuării urmăririi penale cîteva infracțiuni ce țineau de competența SIS.

5. Legea pentru modificarea și completarea Legii cu privire la Curtea de Conturi.

Legea privind Curtea de Conturi a fost completată cu un set de norme referitoare la:

  1. scopul legii este asigurarea respectării modului de formare, de administrare și întrebuințare a resurselor financiare publice; asigurarea utilizării legale și conform destinației, în condiții de economie, eficiență și eficacitate a patrimoniului public etc;

  2. precizarea mai multor noțiuni: control tematic; politici din programul de guvernare; proceduri de control, constatări, probe de control etc;

  3. prezentarea unui raport anual Parlamentului cu privire la gestionarea bugetului de stat, ce va cuprinde și neregulile constatate. Raportul se va examina în ședință specială a Parlamentului;

  4. principiile activității de control financiar al Curții: responsabilitate; obiectivitate; independență; competență; comunicare clară; transparență etc. Se mai prevede că un control suplimentar asupra administrării resurselor financiare poate fi efectuat la cererea fiecărei fracțiuni parlamentare, o dată în trimestru;

  5. statutul membrilor Curții de Conturi: 3 membri vor fi aleși la propunerea majorității parlamentare, iar 4 membri la propunerea opoziției. Legea mai prevede că membrii Curții de Conturi nu vor putea fi revocați din funcții, vacanța mandatului acestora intervenind doar în caz de demisie, de condamnare penală definitivă, de expirare a termenului, din motive de sănătate sau dacă atinge vîrsta de 65 de ani. În prezent legislația prevede că Președintele și membrii Curții de Conturi pot fi revocați din funcție anticipat de către Parlament, dacă aceștia își îndeplinesc insuficient atribuțiile, au încălcat legislația în vigoare ori au săvîrșit acțiuni abuzive și dacă pentru aceasta au votat majoritatea deputaților aleși. Constatăm astfel că în cazul Curții de Conturi deputații au considerat necesar să limiteze propriul drept de revocare;

  6. detalierea mecanismului de efectuare a controalelor ulterioare, la fața locului și în oficiile sale, precum și detalierea modului de întocmire a hotărîrilor și altor acte ale Curții de Conturi.

6. Legea pentru modificarea și completarea Codului electoral

Printre proiectele menționate mai sus și adoptate de către Parlament este cel de modificare și completare a Codului electoral. Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru, special constituit, pentru a acumula propunerile din partea tuturor fracțiunilor parlamentare referitor la perfecționarea sistemului și procesului electoral, precum și unele propuneri elaborate de organizațiile neguvernamentale specializate în domeniu. Noile reglementări pot fi grupate după cum urmează:

  1. Precizarea unor definiții și noțiuni: desemnarea candidaților; cod de conduită (încheiat între CEC, mass-media și concurenții electorali); domiciliu și reședință;

  2. Limitarea participării la scrutinele parlamentare a candidaților independenți. Prin Legea adoptată a fost suprimată posibilitatea candidaților independenți de a participa la scrutinele parlamentare, păstrîndu-li-se doar dreptul de a participa la alegeri locale. Pe de o parte, motivația unei asemenea modificări a fost că din anul 1994 pînă în prezent nici un candidat independent nu a fost ales ca deputat. Pe de altă parte, pînă în prezent nu s-a luat în considerație faptul că candidaților independenți li s-a aplicat un prag electoral exagerat de 3-4%;

  3. Modificarea statutului Comisiei Electorale Centrale. CEC va fi constituită din 9 membri desemnați (cîte unul de către Președintele Republicii Moldova și Guvern și 7 de către Parlament, inclusiv 5 de către partidele de opoziție conform numărului de mandate deținute de acestea. Membrii CEC vor fi inamovibili, însă Parlamentul va putea totuși decide demiterea membrilor CEC. Pînă în prezent acest drept îl avea doar Curtea Supremă de Justiție și transferarea dreptului respectiv în sfera politicului cu greu poate fi calificată ca o "perfecționare și democratizare a legislației electorale", acesta fiind mai degrabă un pas înapoi, spre asigurarea controlului politic asupra unei structuri independente. Astfel, a fost introdusă o normă conform căreia demiterea membrilor CEC poate fi efectuată de Parlament în cazul că aceștia "încalcă grav Constituția Republicii Moldova și Codul electoral". Legea nu prevede care fapte pot fi considerate încălcări grave ale Constituției și Codului electoral împuternicirile respective revenind, de regulă, Curții Constituționale și instanțelor judecătorești. Funcția de președinte a CEC a fost asimilată funcției de ministru, iar cea a vicepreședintelui și secretarului CEC - funcției de viceministru. De asemenea, a fost redus mandatul membrilor CEC de la 6 la 5 ani. Legea votată mai prevede că noua componență a CEC urmează a fi desemnată în termen de trei luni și în acest fel se poate produce o limitare a mandatului actualilor membri desemnați de Parlament cu numai 2 ani în urmă;

  4. Schimbarea modalității de desemnare a membrilor organelor electorale de circumscripție și ale secțiilor de votare. Astfel, s-a stabilit că 2 membri ai consiliilor de circumscripție vor fi propuși de către judecătorii, 2 membri de către consiliile locale de nivelul respectiv, iar ceilalți membri cu drept de vot deliberativ se vor propune proporțional de către partide și organizațiile social-politice reprezentate în Parlament la data constituirii respectivelor organe electorale. Norma respectivă nu a provocat dezbateri în cadrul partidelor parlamentare, iar opinia partidelor extraparlamentare nici nu a fost consultată în acest sens. Însă mai mulți experți consideră că pe viitor s-ar putea isca mai multe conflicte și situații tensionate, norma respectivă fiind de fapt una care poate da loc la abuzuri și la monopolizarea procesului politic de către cîteva formațiuni aflate la putere;

  5. Precizarea și întocmirea listelor electorale. S-a stabilit că autoritățile administrației publice locale verifică în fiecare an listele electorale actualizîndu-le la domiciliul alegătorilor și prezintă informația la CEC pînă la 1 martie a fiecărui an. Alegătorul care are și domiciliu și reședință va fi înscris în lista electorală unde își are reședința (în acest fel poate fi soluționată problema votării studenților cu reședință temporară în localitatea unde își fac studiile);

  6. Statutul candidaților înregistrați. Se precizează că aceștia în cazul degrevării de la locul de muncă vor primi de la CEC salariul mediu cuvenit. De asemenea, s-a stabilit că în perioada electorală candidații înregistrați nu vor putea fi trași la răspundere penală, arestați, reținuți sau supuși sancțiunilor administrative fără consimțămîntul prealabil al organului electoral ce i-a înregistrat, cu excepția infracțiunilor flagrante. Ultima clauză a fost considerată de către Curtea Constituțională în cadrul interpretării unui articol similar din Codul electoral, care ulterior a fost exclus;

  7. Difuzarea emisiunilor electorale. În perioada electorală toate emisiunile cu caracter analitic, informativ, de divertisment sau de alt gen care vizează subiecții electorali vor trebui difuzate cu respectarea Concepției și Regulamentului CEC, cu genericul "Electorala". Dacă unui subiect electoral i se vor aduce prejudicii de imagine în afara emisiunilor cu genericul respectiv, acesta va avea dreptul de replică în aceleași condiții. De asemenea, instituțiile publice ale audiovizualului au fost obligate să organizeze dezbateri publice, în condiții egale, pentru toți concurenții electorali. La inițiativa organizațiilor neguvernamentale participante la elaborarea proiectului, Codul electoral a fost completat cu o normă conform căreia mijloacele de informare în masă vor difuza, la solicitarea CEC, spoturi publicitare de educație civică și electorală, vor desfășura campanii de informare în masă a alegătorilor privind procedura de vot și alte particularități ale votării;

  8. Întocmirea buletinului de vot și votarea. Fiecare buletin de vot va avea un cupon detașabil, conținînd mai multe elemente: numărul buletinului de vot; tipul și data alegerilor; numele și prenumele alegătorului; seria și numărul actului de identitate al acestuia; spațiu pentru ștampilă de control; numele și prenumele responsabilului de eliberarea buletinului de vot. Alegătorul va putea introduce în urnă buletinul completat numai după ce membrul organului electoral se va asigura de identitatea posesorului buletinului, responsabilul păstrînd toate cupoanele buletinelor de vot introduse în urnă. Aceste novații, alături de aplicarea ștampilei "Votat" în fișa buletinului de identitate pot provoca mai multe probleme în cadrul procesului de votare, alegătorii nefiind obișnuiți cu asemenea detalieri. Chiar în cadrul ultimelor scrutine s-au atestat cazuri cînd alegătorii au refuzat să li se aplice ștampila și au renunțat la votare;

  9. Atribuirea CEC a dreptului de sancționare a concurenților electorali. Articolul 69 din Codul electoral a fost completat cu norme care permit CEC să sancționeze concurenții electorali pentru încălcarea dispozițiilor Codului electoral prin aplicarea avertismentului sau amenzii. În același timp, spre deosebire de cazul contravențiilor sau infracțiunilor, nu se precizează despre ce fel de încălcări este vorba și practic orice abatere de la Cod va putea atrage sancțiuni pecuniare. De asemenea, nu se stabilește cine va aplica sancțiunea respectivă - toată Comisia (prin hotărîrea acesteia) sau doar Președintele CEC (în calitate de conducător), precum este în cazul altor organe de sancționare. S-ar putea ca la următorul scrutin electoral să fim prinși de curiozitatea de a monitoriza aplicarea sancțiunilor de către noua componență a CEC, deoarece reprezentanții opoziției vor avea majoritatea și ar putea obstrucționa destul de vehement acțiunile reprezentanților partidului de guvernămînt;

  10. Modificarea pragului electoral. Una din modificările cele mai esențiale ale Codului electoral se referă la faptul că pragul electoral pentru partide și alte organizații social-politice ce vor participa la alegri va constitui 4 procente, revenindu-se de fapt la cifra inițială încă de la adoptarea Codului electoral de către Parlamentul din anul 1997. Pentru blocurile electorale, indiferent de numărul subiecților ce l-au constituit, pragul de reprezentare a fost unificat, fiind stabilit la 8 %. În prezent pragul electoral pentru blocurile din două partide constituie 9%, iar pentru blocurile din 3 și mai multe partide - 12 %. Astfel, pe de o parte, a fost păstrată ideea pragului succesiv introdus în Codul electoral în anul 2000 la inițiativa PPCD și implicit. Pe de altă parte, a fost satisfăcută recomandarea Comisiei de la Veneția privind stabilirea unui prag electoral de 3-5% pentru o formațiune. De remarcat că norma referitoare la pragul electoral a fost una din cele mai discutate, iar uneori aceasta a fost modificată în dependență de conjunctura politică de moment și de interesele pasagere a majorității parlamentare. Se poate constata că și de această dată modificarea este profitabilă fracțiunii majoritare ale cărei poziții au fost clătinate la recentul scrutin electoral prin coalizarea într-un bloc comun a unor partide de centru-dreapta. La alegerea Președintelui țării s-a observat că partidele mici sînt dispuse mai mult la negociezi și nu este exclus că pe viitor situații de genul celei din 4 aprilie 2005 vor mai fi.

7. Concluzii

Deși foarte necesare, proiectele respective au fost elaborate și adoptate într-un regim de urgență fără analize profunde și fără a se ține pe deplin cont de realitățile obiective existente. Asupra lor nu au fost formulate expertize internaționale, iar procesul de coordonare internă cu societatea civilă a avut un caracter puțin transparent. Totodată, mai mulți experți apreciază că studierea primară a proiectelor respective permite să se concluzioneze că acestea sînt mult prea departe de sensul inițial al solicitărilor și ideilor ce au stat la baza inițierii lor.

Se poate constata că din punct de vedre politic toți ar trebui să fie împăcați: a) "opoziția constructivă" a căpătat posibilități de promovare a cadrelor sale și are prilejul de a tempera criticile foștilor simpatizanți care i-a întors spatele după atingerea "consensului național" cu partidul de guvernămînt; b) puterea și-a păstrat pentru o perioadă îndelungată de timp posibilitățile de influențare a diferitor structuri; c) structurile vizate și-au păstrat sau chiar aprofundat independența; d) "opoziția activă" ar trebui să beneficieze de pe urma procesului democratizării societății și accesului mai liber la mass-media etc.

Rămîne să vedem dacă modificările invocate vor avea cu adevărat un impact pozitiv în rîndurile cetățenilor, grupurilor sociale, societății în ansamblu și, în definitiv, asupra "opoziției active", care a boicotat realegerea Președintelui Voronin. Însă nu trebuie să uităm ca ea este cea care votează unele modificări în cadrul "consensului național", iar toate aceste modificări vor contribui la ceea ce numim "corelarea legislației interne cu principiile legislației internaționale în domeniu".


Economia Transnistriei: dimensiuni regionale
Galina Șelari

Sfidările, evenimentele, și deciziile ultimilor ani (2000-2004) care s-au perindat, inclusiv, prin înrăutățirea relațiilor economice dintre Moldova și Transnistria (așa numita "blocada economică", activizarea procesului de privatizare și legalitatea acestuia, autonomizarea infrastructurii regiunii), scot în evidență componenta economică a "problemei transnistrene". Anume această componentă îi atribuie problemei transnistrene o dimensiune regională.

Merită remarcat faptul că relațiile dintre "cele două maluri ale Nistrului" din ultimii 15 ani, după anul 1990, au evoluat în diapazonul "faceți ce doriți, negociați cu cine doriți" (inclusiv prin legalizarea activității comerțului exterior al Transnistriei, aceasta din urmă "avînd la mînă" ștampilele vamale ale Republicii Moldova) pînă la un presing continuu, urmat de agravarea procedurilor de export-import pentru întreprinderile transnistrene.

Drept punct de reper în confruntarea economică actuală dintre Moldova și Transnistria servește aderarea în 2001 a Republicii Moldova la OMC, urmată de retragerea ștampilelor vamale. Pe de altă parte, potențiala aderare la OMC a Rusiei și Ucrainei - țări-garante în procesul de negocieri pentru soluționarea conflictului transnistrean și principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova și Transnistriei - este privită ca un factor ce poate grăbi obținerea unui compromis rezonabil în soluționarea diferendului transnistrean. Este important și faptul că Moldova, Rusia și Ucraina sînt incluse în "politica noii vecinătăți" a UE făcînd parte la organizațiile regionale: Cooperarea Economică în regiunea Mării Negre; Inițiativa Central-Europeană (Moldova, Ucraina).

Din aceste considerente rezultă că nu numai Republica Moldova și Transnistria, dar și Ucraina, Rusia, Uniunea Europeană și SUA ar trebui să fie cointeresate în soluționarea cît mai grabnică și constructivă a "problemei transnistrene". Acest interes este confirmat și de faptul că în prezent Transnistria întreține relații comerciale practic cu toate statele din CSI, cu o mare parte din țările Uniunii Europeane și chiar cu Australia, Noua Zeelandă și cu unele țări africane (Algeria, Egipt, Tunis, Maroc, Africa de Sud). În același timp, relațiile bilaterale sînt bazate pe mecanisme care nu sînt subminate de factori externi și impedimente de alt gen.

În ultimii 5 ani a avut loc și o "pătrundere" a mărfurilor transnistrene în Europa, în primul rînd în țările din Uniunea Europeană, cota cărora în exportul total al Transnistriei este destul de impresionantă: în anul 2000 - 19,3%, 2001 - 23,4%, 2002 - 34,0%, 2003 - 32,2% și în 2004 - 33,3%. Totodată, ponderea exporturilor Republicii Moldova în țările UE pentru aceeași perioadă a fost mai mică: în anul 2000 - 21,7%, 2001 - 21,3%, 2002 - 22,3%, 2003 - 26,7% și în 2004 - 30,1%. Trebuie să ținem cont și de structurile distinctive ale bazei de export a Moldovei (70% din exporturi le constituie produsele industriei alimentare și ușoare) și Transnistria (produsele din metal dețin peste 60% din exporturi, mașini, utilaje, mărfuri textile etc.).

Amplasarea geoeconomică a Transnistriei (situată în apropiere de Balcani, Dunăre, Odesa și portul maritim Iliciovsc, unul dintre cele mai mari porturi comerciale de pe litoralul Mării Neagre) determină specificul regiunii privită, în mod tradițional, ca una de tranzit. Acest coridor de tranzit și dimensiunea lui economică prezintă interes pentru toate țările regiunii: Rusiei - pentru faptul că această prezintă o de tranzit a gazelor naturale și energiei electrice (inclusiv stația hidro-electrică din Moldova GRES ce aparține companiei "Nordic Oy/RAO ES"); pentru Ucraina - datorită rentabilității înalte și exportului produselor de metal (din 2004 compania austro-ucraineană "Hares Group" este proprietara uzinei metalurgice din Rîbnița); pentru Uniunea Europeană - datorită proiectului celui de-al IX-lea coridor de transport transeuropean care urmează să treacă prin Dubăsari.

Un alt "centru nevralgic", la fel de important și foarte sensibil din punct de vedere economic și politic, al intereselor regionale ține de privatizarea transnistreană, proces ce atrage tot mai mulți investitorii străini și locali (transnistreni).

Prezența tot mai largă a companiilor străine - a noilor proprietari de întreprinderi în Transnistria - imprimă o nuanță destul de importantă mozaicului transnistrean, iar importanța acestei prezențe va crește odată cu trecerea timpului. În prezent anume investitorii străini contribuie, de fapt, la restabilirea unității economice a celor două regiuni ale Moldovei investind în întreprinderile cu același profil de pe ambele maluri ale Nistrului: Casa Comercială "Aroma" (Rusia) - industria de producere a vinului; S.A. "Saliut" (Rusia) - construcția de aparate și instrumente; Grupul Companiilor WJ (SUA) - producerea uleiurilor vegetale. Spre exemplu, din cele 37 de întreprinderi ale "marii" privatizații din Transnistria, 11 sînt proprietate a investitorilor străini, inclusiv 4 din Rusia, 4 a țărilor din Uniunea Europeană și 2 ale investitorilor din SUA 1.

Oamenii de afaceri din Republica Moldova, din considerente de ordin departe de cele economice, doar urmăresc procesul, și oficial nu participă la privatizarea din Transnistria 2. Însă participarea businnesului moldovenesc la concursurile de privatizare din Transnistria ar putea contribui la reintegrarea economică a țării, întrucît acesta ar:

Trebuie remarcat faptul că prezența investitorilor străini în Transnistria ar putea contribui atenuarea "conflictului vamal" din contextul local: complicarea procedurilor export-import se reflectă asupra activității tuturor întreprinderilor de pe malul stîng, inclusiv celor care aparțin investitorilor străini.

Un alt aspect important ce ține de componenta economică a conflictului transnistrean sînt tentativele întreprinse spre divizarea și formarea în Transnistria a unei infrastructuri "proprii", independente de infrastructura Moldovei: transportul, inclusiv, calea ferată, telecomunicațiile, aprovizionarea cu gaze și altele.

Ineficiența economică pentru ambele părți generată de astfel de abordări este evidentă: resursele financiare extrem de limitate (Moldova fiind calificată ca cea mai săracă țară din Europa) se folosesc pentru "neutralizarea" daunelor provocate de distanțarea reciprocă. Astfel, Moldova s-a angajat urgent în restabilirea liniei de cale ferată Revaca-Căinari, iar Transnistria încearcă să restabilească circulația pe segmentul "său" de cale ferată anunțîndu-și intențiile de al include în programul de privatizare. În același timp, compania de stat "Calea Ferată a Moldovei" a încheiat anul financiar 2004 cu pierderi, dar speră ca în anul curent să se adapteze noilor condiții de lucru. La rîndul său, compania națională de cale ferată a Ucrainei suportă pierderi substanțiale din cauza imposibilității utilizării adecvate a nodului de cale ferată Cuciurgan (partea ucraineană a investit în reconstrucția tehnică a acestuia mai mult de 2 milioane USD). Conform estimărilor unor experți, bugetul Transnistriei, de asemenea, va pierde venituri de cca 2 milioane USD.

Pe lîngă "pierderile cu caracter local" s-a mai deteriorat și circulația tradițională a mărfurilor de tranzit și a fluxurilor regionale de transport ale pasagerilor. Redirecționarea fluxului de mărfuri și pasageri pentru a ocoli Transnistria nu numai că mărește distanța parcursă cu 500 kilometri, ci riscă să reducă semnificativ potențialul de tranzit al Moldovei. Spre exemplu, de la 1 martie 2004, trenul de pasageri Kiev-Cernovțî ocolește teritoriul Republicii Moldova. Nu este exclus faptul că, și nodurile de transport din CSI vor circula spre regiunea Carpato-Danubiană și Balcani nu prin Tiraspol-Giurgiulești, ci prin Ciop spre Regiunea Transcarpatică.

Se poate afirma că în prezent, la o etapă de cotitură în procesul reglementării conflictului transnsitrean "ignorarea componentei economice" va îndepărta identificarea unei soluții reciproc-acceptabile din punct de vedere politic. De aceea, atunci cînd sînt formulate, iar apoi adoptate decizii politice este extrem de important să se ia în calcul interesele economice ale Republicii Moldova și Transnistriei, precum și interesele partenerilor acestora.

Această concluzie este împărtășită și de către experți internaționali: "Programul de reconstruire pentru Transnistria, ce urmează a fi implementat după încheierea acordului referitor la soluționarea definitivă a conflictului, trebuie să fie elaborat în detalii și făcut accesibil publicului larg. Mai mult, locuitorii din Transnistria trebuie să aibă certitudinea că își vor putea administra în mod legal afacerile și că regiunea își va păstra dreptul asupra proprietăților, precum și asupra unei părți echitabile a veniturilor colectate pe acest teritoriu" 4.


1 Ziarul "Transnistria", 03.06.2005

2 Conform anunțului agenției "Olivia-press" (16.11.2004) 100% ale pachetului de acțiunilor ale ZAO "Combinatul de carne din Tiraspol" a fost vândut investitorului străin SRL. "Lendergrup" contra sumei de 456 mii ruble. Conform unor informații, OOO "Lendergrup" este înregistrată în Republica Moldova.

3 Moldova: soluții ușoare nu există, Raportul nr. 147 MGPC Europa, International Crisis Group, Brusel 12.8.2003, pag. 25

4 Tot acolo, pag. 33


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]