![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20050729/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Acte legislative
Proiectul adoptat indică redistribuirea unor terenuri aflate în gestiunea statului și acordarea a circa 15 ha de teren Întreprinderii de Stat "Orașul Vinului", întreprindere creată pentru realizarea unui proiect investițional comercial menit să promoveze producția vitivinicolă autohtonă. Terenurile respective urmează a fi excluse din domeniul public și incluse în domeniul privat al statului pentru a putea fi vîndute, iar resursele obținute să fie utilizate de întreprinderea respectivă în scop investițional. Această propunere a provocat obiecții din partea mai multor deputați, care au apreciat ca inoportună crearea complexului comercial respectiv, avînd în vedere faptul că posibilități investiționale există foarte multe în mun. Chișinău precum și în alte regiuni din țară. De asemenea, s-a expus opinia că terenurile respective ar putea fi înstrăinate abuziv, iar statul va fi prejudiciat, astfel, în dublă măsură: a) prin excluderea din circuit a terenurilor ce pot fi ulterior utilizate; b) prin nealocarea în buget a unor sume rezultate din schimbarea destinației terenurilor agricole în cauză. De notat în context că prețul actual de compensare a schimbării destinației unui hectar de teren agricol este de peste 600 mii lei.
Proiectul adoptat propune ca patrimoniul Combinatului de vinuri "Mileștii Mici" să fie declarat obiect al patrimoniului cultural național al Republicii Moldova, cu scopul de a asigura păstrarea acestei unități în proprietatea exclusivă a statului și neadmiterii înstrăinării sau distrugerii lui. Statutul respectiv nu va permite privatizarea sau înstrăinarea complexului și părților sale componente. Se propune ca statutul respectiv să fie acordat: a) galeriilor de piatră utilizate în scopuri de producție și turistice; b) construcțiilor terestre cu terenurile aferente și de peisaj vitivinicol geografic din preajma satului Mileștii Mici; c)colecției de vinuri cu valoare istorico-culturală.
(Pentru mai multe detalii cu privire la conținutul actelor legislative sus-menționate a se vedea "Comentarii legislative" pe site-ul ADEPT).
2.1. Remanieri
2.2. Hotărîri
Factori de decizie din guvern au declarat că implementarea proiectului de lege nominalizat are drept scop instituirea unui sistem de salarizare unic și flexibil, bazat pe performanțele profesionale individuale ale salariaților. Punerea în aplicare a prevederilor legii va necesita o majorare triplă a salariilor bugetarilor. În plus, se preconizează majorarea salariului minim de la 200 lei (13 euro) pînă la 450 de lei (cca 30 euro). Spre exemplu, în România salariul minim este de 90 euro. În cele din urmă, pentru implementarea legii va fi nevoie de cel puțin 3,2 miliarde lei (254,4 milioane USD) echivalentul a 40% din veniturile bugetare pentru 2005.
Cabinetul de Miniștri a stabilit și clauzele obligatorii ale contractului de concesiune. Printre acestea se numără: efectuarea investițiilor capitale în scopul dezvoltării și modernizării serviciilor; asumarea de către concesionar a cheltuielilor și riscurilor de exploatare a obiectivelor concesionate; imposibilitatea transmiteri acestor obiecte către terți etc. O condiție importantă prevăzută în acest proiect este ca obiectivele să fie restituite după expirarea termenului contractului de concesiune, fără ca acestora să le fie aduse prejudicii și pagube materiale
Autoritățile își vor putea exercita controlul activității economico-financiare a concesionarului prin intermediul unei firme de audit independente, fără a interveni în activitatea lui operațională. Termenul concesiunii urmează să fie stabilit de comun acord cu persoanele care vor lua serviciile în concesiune, însă acesta nu poate fi mai mic de 25 ani.
3.1. Constituirea Consiliului Național pentru Dezvoltare durabilă și Reducere a Sărăciei
Președintele Voronin a emis un Decret privind constituirea Consiliului Național pentru Dezvoltare durabilă și Reducere a Sărăciei (CNDRS). Misiunea principală a Consiliului este de a coordona activitățile de implementare, monitorizare, evaluare și de actualizare a Strategiei de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS). Președintele acestui consiliu este șeful statului, iar în calitate de vicepreședinți au fost numiți Marian Lupu, Președinte al Parlamentului, și Vasile Tarlev, prim-ministru. Din cadrul consiliului mai fac parte consilierii președintelui, Oxana Domenti, Oleg Reidman, precum și consilierul principal al prim-ministrului, Nicolae Ungureanu.
În regulamentul de activitate a consiliului se menționează că acesta este un organ care are menirea să coordoneze acțiunile de planificare strategică în domeniul politicii social-economice orientate spre dezvoltarea durabilă a țării și creșterea calității vieții a populației. Consiliul își va desfășura activitatea în conformitate cu Strategia de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei cu alte acte normative și cu articolele stipulate în regulamentul de activitate a consiliului 2.
1. Prețurile
Reducerile sezoniere...
Indicele prețului de consum (IPC) a scăzut cu 0,8% în iunie față de luna mai 2005, în mare, parte datorită diminuării sezoniere a prețurilor la produsele alimentare. De fapt lunile de vară înregistrează scăderi semnificative ale prețurilor alimentelor, deci și prezența unei deflații. Inflația din iunie ne-a validat prognozele și este pentru prima dată în acest an cînd se înregistrează o deflație. Cumulativ pentru prima jumătate a anului 2005 rata anuală a inflației a constituit 4,7%.
...afectate de factori structurali...
Creșterea continuă a prețurilor la combustibil din ultima perioadă va avea influențe în majoritatea sectoarelor din economia națională. În plus, pericolele pentru ținta anuală de inflație de 8-10% nu vin numai dinspre potențialele scumpiri pentru călătoriile în transportul public, ale facturilor la gazele naturale sau energia electrică ca urmare a majorării tarifelor de către Gazprom. Reflectat în multe dintre prețurile de consum, prețul carburanților reprezintă o amenințare la fel de serioasă. Ca regulă generală, scumpirea carburanților (la produsele petroliere, a gazelor naturale) va crea premise economice și psihologice necesare pentru creșterea prețurilor la majoritatea produselor alimentare și nealimentare în cel mai apropiat timp.
...și mai puțin de cei interni
Indecizia guvernului referitoare la creșterea valorii TVA de la 5% la 20% la producția agricolă livrată de producătorii locali pe piața internă ridică îndoieli cu privire la nivelul indicatorilor macroeconomici. Cu certitudine că Guvernul are nevoie de resurse bugetare. Însă veniturile suplimentare care vor proveni în urma aplicării acestei taxe nu vor fi suficiente. Dacă le va găsi, altfel decît în TVA, probabil că vom avea o inflație mai mică de 10% în 2006. În plus, reducerea prognozată a impozitelor pe venit și pe profit corporativ de asemenea vor afecta potențiala cifră de inflație pentru 2006. Credem că pentru 2006 valoarea inflației va depinde și de politica fiscală pe care Parlamentul o va adopta în această perioadă.
|
Surse: BNM, BNS
2. Sistemul financiar-bancar
Rezervele internaționale au crescut...
Rezervele valutare internaționale ale BNM s-au majorat în luna iunie cu 9 milioane USD și au constituit 482,6 milioane USD. Banca centrală și în luna iunie a avut o prezență destul de activă pe piața valutară interbancară de unde a procurat cca 16,4 milioane USD. În prima jumătate a anului 2005 BNM a cumpărat de pe piața interbancară cca 65 milioane USD. Creșterea continuă a ofertei de valută a fost alimentată în mare parte de transferurile moldovenilor aflați la muncă în străinătate. Experții independenți prognozează pentru acest an ca transferurile valutare ale moldovenilor, efectuate doar prin canalele bancare, se vor cifra la peste 700 milioane USD.
Potrivit unui studiu realizat de Organizația Internațională pentru Migrație (OIM) cca 600 000 de persoane din Republica Moldova muncesc peste hotare, ceea ce constituia 40% din populația aptă de muncă la finele anului 2003, iar din acestea peste 70% muncesc ilegal. Cea mai mare parte din ele trimit bani acasă ca să-și acopere cheltuielile de consum curent.
Băncile comerciale au continuat reducerea modestă a dobînzilor și prin aceasta în ultimele două luni s-a observat o creștere a volumului de credite acordate populației, în special a creditelor pentru consum. Credem că dobînzile, atît la depozite cît și la credite, nu vor mai scădea din cauza intensificării așteptărilor inflaționiste.
...pe fundalul instabilității cursului de schimb valutar
Cotația cursului de schimb al leului în raport cu dolarul american în lunile iunie-iulie 2005 nu a variat mult menținîndu-și tendința de stabilitate, media fiind de 12,59 lei/USD. Evoluția de "avînt-prăbușire" a euro în raport cu dolarul a fost influențată în mare parte de factori externi, fapt ce determinat ca și cotația leu/euro să varieze semnificativ în sensul aprecierii leului față de moneda unică pînă la 15,3 lei/euro la sfîrșitul lunii iulie.
În ceea ce privește "soarta" leului de mai departe, BNM va duce o politică de flexibilizare mai mare a cursului de schimb, în contextul menținerii regimului de flotare controlată. Se va acționa, probabil, fie asupra cererii, fie asupra ofertei, însă cursul va trebui lăsat să "plutească". Mai mult decît atît, leul are o tendință de apreciere iar aceasta ar afecta exporturile.
3. Piața muncii
Peste un sfert din populația Moldovei trăiește cu mai puțin de 1$/zi...
Salariul mediu pe economie a constituit 1219 lei (cca 97 USD) în ianuarie-iunie 2005 fiind cu 16% mai mult față ianuarie-iunie 2004, însă acesta a scăzut cu 4% în comparație cu luna mai 2005 cînd salariu mediu pe economie a fost de 1270 lei. Totodată, potrivit unui buletin informativ cu genericul "Sărăcia în Republica Moldova-2004" realizat de Ministerul Economiei și Comerțului fiecare al șaptelea cetățean al RM sau 14,7% din populație trăiește sub limita de sărăcie, iar fiecare al patrulea sau 26,5% din populație - sub limita extremă de sărăcie. Nivelul sărăciei s-a calculat în baza cheltuielilor pentru consum a unei persoane de vîrstă medie raportate coșul minim de consum. În 2004 media minimului lunar de existență a constituit 670 lei.
Moldovenii, conform unor studii elaborate de Banca Mondială și PNUD, sînt calificați ca cei mai săraci din Europa Centrala și de Est cu un salariu minim de 13 euro pe lună sau 200 lei. Standardele internaționale acceptă un nivel al sărăciei la un venit de 1$/zi, însă moldovenii se află la 0,8$/zi - 10 lei. Astăzi, în Moldova, 25-30% din persoanele active trăiesc sub pragul de sărăcie. Aceștia din urmă nu au asigurate, prin coșul minim de consum, cele 2500 calorii zilnic.
...iar lipsa de educație a forței de muncă constituie o cauză a sărăciei
Mai muți analiști locali consideră că printre cauzele acestei sărăcii se află și gradul scăzut de educație a resurselor umane din Republica Moldova. Agricultura și industria prelucrătoare, care sînt bazate exclusiv pe manufacturare, mențin în continuare la un nivel scăzut forța de muncă. Probabil că și produsele respective nu au valoare adăugată mare. De aici mai derivă și marile probleme cu care se confruntă Moldova pe piețele externe.
|
Sursa: BNS
4. Comerțul
1/3 din exporturile moldovenești revin producției vinicole...
În perioada ianuarie-mai 2005 Republica Moldova a exportat producție în valoare totală de 424 milioane USD ceea ce este cu 11% mai mult față perioada similară a anului trecut. În același timp valoarea importurilor a constituit 819 milioane USD majorîndu-se cu 31,3 față de ianuarie-iunie 2004. Deficitul balanței comerciale pentru primele cinci luni ale anului a constituit 395 milioane USD, valoare care a crescut cu 1,6 ori comparativ cu perioada similară a anului trecut.
Este interesant faptul ca 30,4% din valoarea totală a exporturilor pentru această perioadă revine producției vinicole (128,8 milioane USD). În expresie naturală livrările au constituit 25,4 milioane decalitri, sau în creștere cu 15%. Potrivit specialiștilor din domeniu majorarea exporturilor a fost generată de creșterea producției. Republica Moldova ocupă locul 11 în topul celor mai mari exportatori de vinuri din lume. Ponderea vinurilor moldovenești în exportul mondial de vinuri este de 1,2%.
5. Sectorul real
Producția industrială a cunoscut o relansare modestă...
În perioada ianuarie-iunie 2005 întreprinderile industriale de toate formele de proprietate au fabricat producție în valoare de cca 9,3 miliarde lei în prețuri curente. Pentru prima jumătate a anului rata de creștere în industrie a constituit 4,6% în comparație cu perioada similară a anului 2004. Totodată, din cauza creșterii mai rapide a costurilor de producție (în special a agenților energetici), valoarea adăugată obținută în industrie crește mai lent decît valoarea producției.
Reducerea ritmului de creștere în industrie din ultima perioadă nu este provocată de epuizarea factorilor extensivi, ci mai degrabă de capacitatea redusă a pieței, de creșterea stocurilor, gradul înalt de uzură a utilajelor întreprinderilor și de un nivel scăzut al investițiilor. Întreprinderile, care se află în vizorul Ministerului Industriei și Infrastructurii, au înregistrat în prima jumătate de an o creștere de 7,1%, față de 4,6% pe industrie în general. Creșterea lunară a scăzut de peste două ori în raport cu perioada similară a anului 2004 cînd creștere a fost de 13,1%.
La 22 iulie Parlamentul Republicii Moldova a adoptat, în două lecturi, Legea cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al regiunii Transnistrene. Proiectul de lege a fost prezentat de către președintele Republicii Moldova Vladimir Voronin și conține prevederi la care au convenit membrii unei comisii parlamentare ad-hoc cu participarea reprezentanților tuturor fracțiunilor din Legislativ.
Potrivit legii adoptate, regiunea transnistreană este proclamată drept unitate teritorial administrativă în componența Republicii Moldova care își va exercita împuternicirile în conformitate cu prevederile constituționale ale Moldovei. În componența autonomiei transnistrene vor intra doar localitățile care vor accepta acest lucru prin referendum. Autonomia transnistreană urmează să fie reprezentată de un parlament local care se va numi Consiliu Suprem. Primele alegeri în acest organ vor fi organizate de către OSCE dar vor avea loc doar după evacuarea trupelor ruse, demilitarizarea și democratizarea regiunii.
Legea prevede adoptarea unei noi Legi cu privire la statutul juridic special al Transnistriei, care va delimita atribuțiile între autoritățile publice centrale și autoritățile transnistrene și va prevedea un sistem de garanții interne format în baza procesului de negocieri.
Președintele Voronin a calificat ziua adoptării legii drept una "istorică" și a declarat că "Republica Moldova nu mai are de gînd să privească cum Transnistria devine o monedă de schimb în politica geostrategică a cuiva, ci se va implica activ în soluționarea acestei probleme". În același timp, Voronin a declarat că Chișinăul nu va negocia cu Tiraspolul statutul regiunii, ci doar chestiuni ce țin de demilitarizarea și democratizarea regiunii, condițiile cheie pentru reglementarea definitivă a diferendului.
Într-o apariție televizată din 23 iulie, Șeful Misiunii OSCE în Moldova, William Hill, a salutat adoptarea legii, menționînd că lucrul cel mai important este că aceasta garantează acordarea unui statut special Transnistriei în componența Republicii Moldova. Delegarea împuternicirilor și garanțiile părților vor fi discutate după ce în regiune vor avea loc alegeri democratice, a mai declarat Hill, pentru organizarea cărora OSCE este dispusă să acorde asistență. Hill a apreciat drept "puțin probabilă" desfășurarea alegerilor pînă la sfîrșitul anului curent și a regretat o eventuală decizie a administrației de la Tiraspol, care ar putea stabili alegerile pentru Sovietul Suprem al Transnistriei pentru decembrie 2005. "În cazul în care aceste alegeri vor avea loc, ele vor avea aceeași soartă ca și cele precedente: nu vor fi recunoscute de OSCE, Consiliul Europei și comunitatea internațională", a mai spus Hill.
În ceea ce privește reacția celorlalți participanți la actualul format pentalateral de negocieri, obiecția principală a Ucrainei, Rusiei și regiunii transnistrene este că legea a fost adoptată în mod unilateral de către Parlamentul moldovean, fără consultarea părții transnistrene.
Astfel, Dmitri Tkaci, Ambasador cu misiuni speciale din cadrul ministerului ucrainean de Externe, a declarat în cadrul unui interviu pentru radio Europa Liberă la 26 iulie că Republica Moldova este un stat suveran și Parlamentul ei este în drept să adopte legile pe care le consideră necesare. Pe de altă parte, acesta a spus că unele elemente din legea adoptată la Chișinău depășesc limitele primei etape ale planului Iușcenko. Aceste elemente fac parte din etapa care ar trebui să urmeze după alegerile în Sovietul Suprem de la Tiraspol și ar presupune participarea părții transnistrene la elaborarea statului juridic al regiunii în cazul în care alegerile vor fi recunoscute drept democratice. În plus, a menționat Tkaci, legea omite o serie de elemente importante convenite deja între părți și care țin de garanțiile Transnistriei în cazul modificării statutului juridic al Moldovei. Cu toate acestea, Ambasadorul Tkaci a declarat că legea adoptată poate servi drept document de bază pentru discuțiile ulterioare. Acesta a mai subliniat că este important că legea a delimitat Transnistria ca regiune cu organul legislativ propriu și că creează premisele necesare pentru organizarea unor alegeri democratice pentru acest organ. Potrivit lui Tkaci, la Odesa în timpul apropiat va avea loc o nouă rundă de consultări ale mediatorilor la care vor fi discutate elemente ale legii, precum și astfel de probleme ca și organizarea unei misiuni UE de monitorizare a frontierei și crearea unei misiuni internaționale de inspectare a complexului militar industrial transnistrean. De menționat că în timpul vizitei de la Kiev Javier Solana, Înaltul Reprezentant pentru politica externă și de securitate a UE, i-a înmînat Președintelui Iușcenko o scrisoare din partea Președintelui Comisiei Europene. În aceasta se spune că UE acceptă să acorde asistență la amenajarea hotarului moldo-ucrainean ca urmare a solicitărilor Președinților Iușcenko și Voronin.
Deocamdată Federația Rusă nu și-a făcut publică poziția oficială față de legea adoptată, însă în cadrul unui interviu pentru radio Europa Liberă, Ambasadorul Nesterușkin, reprezentantul Moscovei la negocieri, a lăsat să se înțeleagă că asemenea legi importante nu pot fi adoptate în mod unilateral. Anterior, Ministerul de Externe de la Moscova a dat publicității un comunicat de presă în care respingea proiectul de lege care se află în proces de elaborare în Moldova fără consultarea părții transnistrene.
Pe de altă parte, mai multe agenții de știri din Rusia, citate de radio Europa Liberă, liderul transnistrean Igor Smirnov a declarat că prin adoptarea legii din 22 iulie, Moldova a "îngropat" irevocabil planul Iușcenko. Tot acesta a spus că nu va discuta cu autoritățile moldovene decît în limitele mandatului care îi este acordat de Sovietul Suprem și prin care are împuterniciri să discute cu autoritățile moldovene doar despre crearea unei confederații cu Republica Moldova.
Menționăm că la 14 iulie liderul transnistrean Igor Smirnov, însoțit de mai mulți reprezentanți ai administrației transnistrene, a întreprins o vizită la Kiev la invitația Președintelui ucrainean Victor Iușcenko. Potrivit agenției oficiale transnistrene "Olvia-press", în finalul acestei vizite Igor Smirnov și-a reafirmat sprijinul pentru inițiativa ucraineană și a căzut de acord cu o serie de măsuri de "normalizare a relațiilor moldo-transnistrene". Printre acestea se numără: reluarea procesului de negocieri în format pentalateral cu atragerea reprezentanților UE și SUA în calitate de observatori; consolidarea misiunii ucrainene de pacificare; desfășurarea unei misiuni internaționale de monitorizare a tronsonului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene sub egida UE etc. Este curios faptul că vizita lui Smirnov la Kiev a trecut aproape neobservată în presa de la Chișinău. Numai după cîteva zile Președintele Voronin a declarat că de fapt aceasta a fost coordonată de către autoritățile moldovene și cele ucrainene și a avut ca scop de a convinge Tiraspolul să accepte planul ucrainean.
Delegația Troicii UE a vizitat Republica Moldova
Din delegația UE au făcut parte Adriaan Jacobovits de Szeged, Reprezentant Special al UE pentru Republica Moldova; Andrew Key, reprezentantul Președinției Marii Britanii a UE, Director al Departamentului Europa de Nord și de Est al Ministerului Britanic de Externe; Hilde Hardeman, Director-interimar, Departamentul Relații cu Ucraina, Moldova și Belarus a Comisiei Europene; și Josef Litschauer, Director Regional COEST, Ministerul de Externe al Austriei.
În cadrul întrevederilor cu Președintele Voronin au fost discutate următoarele probleme: implementarea Planului de Acțiuni RM-UE, în special necesitatea continuării în RM a reformelor în domeniul justiției și economiei; soluționarea politică a conflictului transnistrean; scrisoarea-apel comună a Președinților Vladimir Voronin și Victor Iușcenko cu privire la necesitatea instituirii unui monitoring internațional pe segmentul transnistrean al hotarului cu Ucraina, în special controlul vamal și de frontieră pe segmentul respectiv sub egida UE; necesitatea evacuării trupelor și armamentului Rusiei de pe teritoriul RM, etc.
În cadrul întîlnirii cu conducerea Parlamentului s-a discutat necesitatea: elaborării de către Parlament a unui program legislativ pentru realizarea Planului de Acțiuni RM - UE; eventuala asistentă tehnică și financiară din partea UE prin intermediul Programului TACIS, cît și prin alte proiecte, etc.
"Consensul național" a supraviețuit?
Cristian Untilă
În cadrul dezbaterilor din ultimile ședințe ale Parlamentului, transmise în direct la TV și radio, am fost martorii unui fenomen destul de curios - în critica acțiunilor și proiectelor guvernului excelează preponderent reprezentanții fracțiunii "Alianța Moldova Noastră". Reprezentanții fracțiunilor Partidului Populat Creștin Democrat (PPCD) și Partidului Democrat (PD) sînt mai indulgenți în atitudinile lor față de proiectele promovate de către majoritatea parlamentară. Această atitudine este parțial explicată de "consensul național" stabilit la începutul activității legislativului actual, precum și datorită realizării treptate în practică a mai multor solicitări înaintate de fracțiunea PPCD în schimbul susținerii realegerii Președintelui Voronin.
Astfel, "consensul național" este alternativa moldovenească "a revoluției oranj", iar evoluțiile social politice din cadrul "consensului" sînt percepute drept o "evoluție oranj". Dintre condițiile fundamentale pentru stabilirea "consensului național", spre sfîrșitul sesiunii de vară a Parlamentului, practic, au fost îndeplinite cele referitoare la: a) transmiterea în direct la Radio și TV național a ședințelor plenare ale Parlamentului; b) acceptarea plasării stenogramelor din cadrul ședințelor plenare pe pagina oficială web a Parlamentului; c) renunțarea Guvernului de a rămîne fondator al ziarelor Nezavisimaia Moldova și Moldova Suverană; d) modificarea Legii cu privire la Consiliul Superior al Magistraturii; e) modificarea Legii privind Curtea de Conturi; f) modificarea Codului electoral; g) modificarea Legii privind Serviciul de Informații și Securitate (SIS).
În asemenea condiții, opoziția parlamentară ar putea avea certitudinea că în organele justiției, în cele de control și securitate vor fi promovate specialiști și funcționari ce se vor conforma cerințelor și criteriilor referitoare la depolitizarea instituțiilor respective.
Totuși, merită atenție faptul că din setul revendicărilor inițiale Parlamentul nu a reușit să adopte un nou Cod al Audiovizualului, să modifice legile cu privire la Procuratură și la administrația publică locală. Mai mult, s-a putut observa că și în alte chestiuni extrem de importante și principiale, reprezentanții majorității parlamentare nu prea au fost dispuși să cedeze și au insistat în cazul alegerii pentru un nou termen a Președintelui Curții Supreme de Justiție asupra persoanei pe care au propus-o, în pofida protestelor PPCD. Astfel, se poate constata că doar aproximativ 70% din revendicările opoziției au fost satisfăcute. Modificările operate în legislație poartă un caracter principial și se poate afirma că deocamdată "consensul național" rămîne în vigoare, mai cu seamă după adoptarea, practic unanimă, de către Parlament a Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului juridic special al localităților din stînga Nistrului.
Legea adoptată de Parlament în două lecturi concomitent are menirea de a stabili reglementări noi în domeniile organizării justiției și reglementării statutului judecătorului. Scopul declarat al acestuia este consolidarea independenței judecătorilor și autonomiei sistemului judiciar. Esența modificărilor efectuate:
Legea conține două elemente esențiale:
Prin modificările respective s-au acordat Serviciului de Informații și Securitate cîteva atribuții noi, în special referitoare la: a) protejarea secretului de stat; b) crearea, funcționarea și asigurarea securității sistemelor guvernamentale de telecomunicații; c) desfășurarea activității de combatere a terorismului.
În același timp, din competența SIS a fost exclusă competența de efectuare a urmăririi penale în cauzele infracțiunilor a căror cercetare ține de competența Serviciului și să dispună de izolator de detenție provizorie. Legea nu a instituit careva prevederi referitoare la demilitarizarea Serviciului respectiv, după cum nu conține și norme care ar pune baza unei viitoare legi a lustrației, prin deconspirarea agenților secreți ai regimului totalitar. De asemenea, legea nu a introdus careva reglementări noi referitoare la limitarea atribuirii informațiilor la categoria "secret de stat", deși abuzuri în acest domeniu au fost semnalate anterior. Se poate constata că modificările respective au avut un caracter superficial și s-au limitat practic la suprimarea efectuării urmăririi penale cîteva infracțiuni ce țineau de competența SIS.
Legea privind Curtea de Conturi a fost completată cu un set de norme referitoare la:
Printre proiectele menționate mai sus și adoptate de către Parlament este cel de modificare și completare a Codului electoral. Proiectul a fost elaborat de un grup de lucru, special constituit, pentru a acumula propunerile din partea tuturor fracțiunilor parlamentare referitor la perfecționarea sistemului și procesului electoral, precum și unele propuneri elaborate de organizațiile neguvernamentale specializate în domeniu. Noile reglementări pot fi grupate după cum urmează:
Deși foarte necesare, proiectele respective au fost elaborate și adoptate într-un regim de urgență fără analize profunde și fără a se ține pe deplin cont de realitățile obiective existente. Asupra lor nu au fost formulate expertize internaționale, iar procesul de coordonare internă cu societatea civilă a avut un caracter puțin transparent. Totodată, mai mulți experți apreciază că studierea primară a proiectelor respective permite să se concluzioneze că acestea sînt mult prea departe de sensul inițial al solicitărilor și ideilor ce au stat la baza inițierii lor.
Se poate constata că din punct de vedre politic toți ar trebui să fie împăcați: a) "opoziția constructivă" a căpătat posibilități de promovare a cadrelor sale și are prilejul de a tempera criticile foștilor simpatizanți care i-a întors spatele după atingerea "consensului național" cu partidul de guvernămînt; b) puterea și-a păstrat pentru o perioadă îndelungată de timp posibilitățile de influențare a diferitor structuri; c) structurile vizate și-au păstrat sau chiar aprofundat independența; d) "opoziția activă" ar trebui să beneficieze de pe urma procesului democratizării societății și accesului mai liber la mass-media etc.
Rămîne să vedem dacă modificările invocate vor avea cu adevărat un impact pozitiv în rîndurile cetățenilor, grupurilor sociale, societății în ansamblu și, în definitiv, asupra "opoziției active", care a boicotat realegerea Președintelui Voronin. Însă nu trebuie să uităm ca ea este cea care votează unele modificări în cadrul "consensului național", iar toate aceste modificări vor contribui la ceea ce numim "corelarea legislației interne cu principiile legislației internaționale în domeniu".
Economia Transnistriei: dimensiuni regionale
Galina Șelari
Merită remarcat faptul că relațiile dintre "cele două maluri ale Nistrului" din ultimii 15 ani, după anul 1990, au evoluat în diapazonul "faceți ce doriți, negociați cu cine doriți" (inclusiv prin legalizarea activității comerțului exterior al Transnistriei, aceasta din urmă "avînd la mînă" ștampilele vamale ale Republicii Moldova) pînă la un presing continuu, urmat de agravarea procedurilor de export-import pentru întreprinderile transnistrene.
Drept punct de reper în confruntarea economică actuală dintre Moldova și Transnistria servește aderarea în 2001 a Republicii Moldova la OMC, urmată de retragerea ștampilelor vamale. Pe de altă parte, potențiala aderare la OMC a Rusiei și Ucrainei - țări-garante în procesul de negocieri pentru soluționarea conflictului transnistrean și principalii parteneri comerciali ai Republicii Moldova și Transnistriei - este privită ca un factor ce poate grăbi obținerea unui compromis rezonabil în soluționarea diferendului transnistrean. Este important și faptul că Moldova, Rusia și Ucraina sînt incluse în "politica noii vecinătăți" a UE făcînd parte la organizațiile regionale: Cooperarea Economică în regiunea Mării Negre; Inițiativa Central-Europeană (Moldova, Ucraina).
Din aceste considerente rezultă că nu numai Republica Moldova și Transnistria, dar și Ucraina, Rusia, Uniunea Europeană și SUA ar trebui să fie cointeresate în soluționarea cît mai grabnică și constructivă a "problemei transnistrene". Acest interes este confirmat și de faptul că în prezent Transnistria întreține relații comerciale practic cu toate statele din CSI, cu o mare parte din țările Uniunii Europeane și chiar cu Australia, Noua Zeelandă și cu unele țări africane (Algeria, Egipt, Tunis, Maroc, Africa de Sud). În același timp, relațiile bilaterale sînt bazate pe mecanisme care nu sînt subminate de factori externi și impedimente de alt gen.
În ultimii 5 ani a avut loc și o "pătrundere" a mărfurilor transnistrene în Europa, în primul rînd în țările din Uniunea Europeană, cota cărora în exportul total al Transnistriei este destul de impresionantă: în anul 2000 - 19,3%, 2001 - 23,4%, 2002 - 34,0%, 2003 - 32,2% și în 2004 - 33,3%. Totodată, ponderea exporturilor Republicii Moldova în țările UE pentru aceeași perioadă a fost mai mică: în anul 2000 - 21,7%, 2001 - 21,3%, 2002 - 22,3%, 2003 - 26,7% și în 2004 - 30,1%. Trebuie să ținem cont și de structurile distinctive ale bazei de export a Moldovei (70% din exporturi le constituie produsele industriei alimentare și ușoare) și Transnistria (produsele din metal dețin peste 60% din exporturi, mașini, utilaje, mărfuri textile etc.).
Amplasarea geoeconomică a Transnistriei (situată în apropiere de Balcani, Dunăre, Odesa și portul maritim Iliciovsc, unul dintre cele mai mari porturi comerciale de pe litoralul Mării Neagre) determină specificul regiunii privită, în mod tradițional, ca una de tranzit. Acest coridor de tranzit și dimensiunea lui economică prezintă interes pentru toate țările regiunii: Rusiei - pentru faptul că această prezintă o de tranzit a gazelor naturale și energiei electrice (inclusiv stația hidro-electrică din Moldova GRES ce aparține companiei "Nordic Oy/RAO ES"); pentru Ucraina - datorită rentabilității înalte și exportului produselor de metal (din 2004 compania austro-ucraineană "Hares Group" este proprietara uzinei metalurgice din Rîbnița); pentru Uniunea Europeană - datorită proiectului celui de-al IX-lea coridor de transport transeuropean care urmează să treacă prin Dubăsari.
Un alt "centru nevralgic", la fel de important și foarte sensibil din punct de vedere economic și politic, al intereselor regionale ține de privatizarea transnistreană, proces ce atrage tot mai mulți investitorii străini și locali (transnistreni).
Prezența tot mai largă a companiilor străine - a noilor proprietari de întreprinderi în Transnistria - imprimă o nuanță destul de importantă mozaicului transnistrean, iar importanța acestei prezențe va crește odată cu trecerea timpului. În prezent anume investitorii străini contribuie, de fapt, la restabilirea unității economice a celor două regiuni ale Moldovei investind în întreprinderile cu același profil de pe ambele maluri ale Nistrului: Casa Comercială "Aroma" (Rusia) - industria de producere a vinului; S.A. "Saliut" (Rusia) - construcția de aparate și instrumente; Grupul Companiilor WJ (SUA) - producerea uleiurilor vegetale. Spre exemplu, din cele 37 de întreprinderi ale "marii" privatizații din Transnistria, 11 sînt proprietate a investitorilor străini, inclusiv 4 din Rusia, 4 a țărilor din Uniunea Europeană și 2 ale investitorilor din SUA 1.
Oamenii de afaceri din Republica Moldova, din considerente de ordin departe de cele economice, doar urmăresc procesul, și oficial nu participă la privatizarea din Transnistria 2. Însă participarea businnesului moldovenesc la concursurile de privatizare din Transnistria ar putea contribui la reintegrarea economică a țării, întrucît acesta ar:
Trebuie remarcat faptul că prezența investitorilor străini în Transnistria ar putea contribui atenuarea "conflictului vamal" din contextul local: complicarea procedurilor export-import se reflectă asupra activității tuturor întreprinderilor de pe malul stîng, inclusiv celor care aparțin investitorilor străini.
Un alt aspect important ce ține de componenta economică a conflictului transnistrean sînt tentativele întreprinse spre divizarea și formarea în Transnistria a unei infrastructuri "proprii", independente de infrastructura Moldovei: transportul, inclusiv, calea ferată, telecomunicațiile, aprovizionarea cu gaze și altele.
Ineficiența economică pentru ambele părți generată de astfel de abordări este evidentă: resursele financiare extrem de limitate (Moldova fiind calificată ca cea mai săracă țară din Europa) se folosesc pentru "neutralizarea" daunelor provocate de distanțarea reciprocă. Astfel, Moldova s-a angajat urgent în restabilirea liniei de cale ferată Revaca-Căinari, iar Transnistria încearcă să restabilească circulația pe segmentul "său" de cale ferată anunțîndu-și intențiile de al include în programul de privatizare. În același timp, compania de stat "Calea Ferată a Moldovei" a încheiat anul financiar 2004 cu pierderi, dar speră ca în anul curent să se adapteze noilor condiții de lucru. La rîndul său, compania națională de cale ferată a Ucrainei suportă pierderi substanțiale din cauza imposibilității utilizării adecvate a nodului de cale ferată Cuciurgan (partea ucraineană a investit în reconstrucția tehnică a acestuia mai mult de 2 milioane USD). Conform estimărilor unor experți, bugetul Transnistriei, de asemenea, va pierde venituri de cca 2 milioane USD.
Pe lîngă "pierderile cu caracter local" s-a mai deteriorat și circulația tradițională a mărfurilor de tranzit și a fluxurilor regionale de transport ale pasagerilor. Redirecționarea fluxului de mărfuri și pasageri pentru a ocoli Transnistria nu numai că mărește distanța parcursă cu 500 kilometri, ci riscă să reducă semnificativ potențialul de tranzit al Moldovei. Spre exemplu, de la 1 martie 2004, trenul de pasageri Kiev-Cernovțî ocolește teritoriul Republicii Moldova. Nu este exclus faptul că, și nodurile de transport din CSI vor circula spre regiunea Carpato-Danubiană și Balcani nu prin Tiraspol-Giurgiulești, ci prin Ciop spre Regiunea Transcarpatică.
Se poate afirma că în prezent, la o etapă de cotitură în procesul reglementării conflictului transnsitrean "ignorarea componentei economice" va îndepărta identificarea unei soluții reciproc-acceptabile din punct de vedere politic. De aceea, atunci cînd sînt formulate, iar apoi adoptate decizii politice este extrem de important să se ia în calcul interesele economice ale Republicii Moldova și Transnistriei, precum și interesele partenerilor acestora.
Această concluzie este împărtășită și de către experți internaționali: "Programul de reconstruire pentru Transnistria, ce urmează a fi implementat după încheierea acordului referitor la soluționarea definitivă a conflictului, trebuie să fie elaborat în detalii și făcut accesibil publicului larg. Mai mult, locuitorii din Transnistria trebuie să aibă certitudinea că își vor putea administra în mod legal afacerile și că regiunea își va păstra dreptul asupra proprietăților, precum și asupra unei părți echitabile a veniturilor colectate pe acest teritoriu" 4.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |