ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20050912/index.shtml


e-journal, an. III, nr. 57, 31 august - 12 septembrie 2005

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Guvern

1.1. Numiri

La 7 septembrie Guvernul a adoptat o hotărîre prin care a acceptat numirea lui Vasile Sturza în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Federația Rusă, rechemîndu-l concomitent din funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Bulgară, precum și din funcțiile deținute prin cumul.

Timp de jumătate de an funcția de ambasador în Federația Rusă a fost vacantă după ce Vladimir Țurcan a fost ales ca deputat în Parlament, iar ulterior și președinte al Comisiei juridice pentru numiri și imunități. Perioada îndelungată de vacanță a funcției se explică, într-un fel, prin situația de criză în cadrul relațiilor moldo-ruse și căutarea unei persoane care ar putea contribui la redresarea ei, numirea lui Sturza fiind de fapt agreată și de mediile oficiale rusești.

Vasile Sturza deține o experiență politică bogată, activînd 4 ani în funcția de Ministru al Justiției, după care cîțiva ani a exercitat funcția de reprezentant al Republicii Moldova în procesul de negocieri pe problema transnistreană. Probabil că această din urmă experiență și relațiile bune cu diverși diplomați ruși au contribuit la propunerea sa în funcția respectivă și acceptarea fără rezerve a candidaturii de către conducerea Federației Ruse. În prezent rămîn vacante cîteva funcții de conducător al misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova: în Polonia; Portugalia; Bulgaria; Azerbaidjan ș.a.

1.2. Hotărîri


Politici economice

1. Prețurile și inflația

2. Finanțe publice

3. Sistemul financiar-bancar

4. Comerț exterior

5. Piața muncii

6. Moldova în lume


Problema transnistreană


Relații externe


Studii, analize, comentarii

Prioritățile activității parlamentare
Sergiu Grosu

La sfîrșitul lunii septembrie deputații urmează să revină din vacanța de aproape două luni și să purceadă la examinarea proiectelor de legi care au intrat pe agenda legislativului în perioada de caniculă. De fapt, prioritățile celei de-a doua sesiuni, care de altfel este și cea mai scurtă din an (durează mai puțin de 3 luni), nu au fost deocamdată stabilite; cu toate că Guvernul a pregătit Programul de activitate pentru patru ani și planurile de activitate curentă. De asemenea, încă în luna iunie curent Parlamentul a adoptat o hotărîre prin care a solicitat prezentarea de către Guvern, la data de 1 septembrie 2005, a listei actelor legislative care urmează a fi elaborate pentru executarea programului de guvernare și a strategiilor naționale în domenii prioritare, cu scopul asigurării concordanței legislației naționale cu reglementările acquisului comunitar. Actualmente nu se cunoaște dacă Guvernul a îndeplinit sarcina stabilită după cum nu se cunoaște și lista actelor legislative vizate, precum și graficul examinării acestora de către deputați.

Dacă în privința perspectivelor ulterioare ne putem baza mai mult pe niște bănuieli, la această etapă putem însă efectua o analiză a activității legislative din prima sesiune a Parlamentului ales la 6 martie 2005, sesiune care a durat mai mult de 4 luni și pe durata căreia au fost adoptate peste 200 de acte legislative.

Probleme politice și organizatorice

Cele mai multe ședințe din sesiunea de primăvară-vară au fost consacrate problemelor politice și soluționării aspectelor organizatorice ale activității parlamentarilor. Astfel, cîteva ședințe la rînd au fost dedicate alegerii conducerii Parlamentului, stabilirii componenței Biroului permanent, a fracțiunilor și comisiilor parlamentare. De asemenea, de mai multe ori au fost discutate componențele delegațiilor parlamentare, deputații din diverse fracțiuni expunîndu-și în contradictoriu preferințele de colaborare la nivel internațional și interparlamentar. Două ședințe ale Parlamentului au fost dedicate alegerii și respectiv, investirii în funcție a Președintelui țării, cîte o ședință pentru prezentarea candidaturii la funcția de prim-ministru și acordarea votului de încredere Guvernului. Aproape o ședință întreagă a fost consacrată examinării problemei numirii în funcție a Președintelui Curții Supreme de Justiție, o altă ședință - numirii în funcție a unor judecători și a vicepreședinților Curții Supreme de Justiție (din care pînă la urmă a fost numit doar unul). O altă ședință a fost consacrată audierii Raportului anual al Centrului pentru Drepturile Omului, audiere ce a generat critici dure din partea opoziției parlamentare. O temă aparte în cadrul ședințelor legislativului au constituit-o declarațiile și apelurile pe diverse teme de politică internă și externă. Tot aparte a fost examinată și tema Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului localităților din stînga Nistrului.

În atenția parlamentarilor s-au aflat cîteva domenii mai importante, după cum urmează:

Economie, buget și finanțe

Parlamentul a adoptat setul de modificări care vor determina politica fiscală pentru anul 2006, stabilind o relativă reducere a impozitului pe venit cu introducerea sau majorarea concomitentă a taxei pe valoare adăugată aplicată în cadrul relațiilor din agricultură. Pe de o parte, reducerea impozitului pe venit este apreciată pozitiv de contribuabili și poate duce la sporirea bazei impozabile, la diminuarea economiei tenebre. Pe de altă parte, această reducere poate genera probleme la capitolul acumulări a veniturilor în buget. Respectiv, majorarea TVA în agricultură va putea genera creșterea prețului producției agricole, creștere care va fi susținută și de majorarea prețului la produsele petroliere.

Rectificarea bugetului de stat pentru anul 2005 a fost apreciată de exponenții puterii ca o realizare de nemaintîlnit în ultimii 10 ani, însă analiza detaliată a capitolului cheltuielilor incluse în rectificarea respectivă denotă tendința de utilizare ineficientă a banilor publici, de investire a lor în reparații și reconstrucții costisitoare a sediilor administrative, social-culturale, de agrement. În același timp, în importante domenii economice și sociale de perspectivă (creare de întreprinderi noi, construcția spațiului locativ social, creditarea persoanelor tinere, construcția de edificii educaționale și sportive etc.), investițiile financiare de la buget aproape că lipsesc.

Modificările operate în legile ce reglementează activitatea fondurilor de investiții au fost apreciate, pe de o parte, că sînt menite să introducă transparență în activitate și noi garanții deținătorilor de acțiuni, iar pe de altă parte, modificările în cauză au fost apreciate de opoziția parlamentară ca o încercare de redistribuire a proprietății și de lichidare a societăților care nu intră în sfera de interes a guvernării, fără acordarea protecției depline investitorilor și deținătorilor de acțiuni.

Noua lege cu privire la leasing a fost prezentată drept o lege de succes, cu toate că aceasta a provocat mai multe discuții și nu a fost promulgată inițial de Președintele țării, iar pînă în prezent efectele noilor reglementări sînt foarte greu de estimat, deoarece practic lipsesc.

Reformarea unor instituții

În conformitate cu înțelegerile convenite pentru parteneriatul politic, un capitol aparte în activitatea deputaților a vizat elaborarea și adoptarea setului de legi privind reformarea unor instituții și asigurarea controlului asupra lor din partea opoziției. A se vedea e-journal, an.III, nr.55, 4-29 iulie 2005 cu privire la pachetul respectiv de acte legislative.

Învățămînt și știință

Deputații au modificat Legea învățămîntului cu scopul de a asigura concordanța prevederilor ei necesităților procesului de integrare în spațiul comunitar (Procesul de la Bologna). Concomitent, a fost extins cu un an termenul în care instituțiile particulare de învățămînt trebuie să-și conformeze dotările noilor cerințe legale (majorarea fondului statutar, sedii în proiectare, dotări tehnice și didactice adecvate etc.).

Printr-o lege aparte a fost adoptat Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al specialităților pentru pregătirea cadrelor în instituțiile de învățămînt superior. Unele prevederi incluse au fost criticate (adevărul e că fără vre-un rezultat ca atare) de reprezentații opoziției parlamentare, reprezentanți care au propus acordarea dreptului de instruire în sfera medicinii și pentru instituțiile particulare de învățămînt, practică recunoscută pe plan internațional.

Implicațiile în sfera științei s-au redus la modificarea direcțiilor strategice ale activității din domeniu științei și inovării pînă în anul 2010 și adoptarea unei legi cu privire la grădinile botanice, adoptarea căreia a fost precedată prin scandal provocat de gestionarea inadecvată a Grădinii Botanice din Chișinău.

Agricultură și domeniile conexe

După dezbateri repetate deputații au reușit să adopte Legea cu privire la producția agroalimentară ecologică, ale cărei prevederi inițiale au generat reacții negative din mediul academic și științific. Ulterior, proiectul inițiat de Guvern, a fost modificat, însă pentru realizarea prevederilor legii vor fi necesare resurse financiare considerabile care de fapt nu sînt specificate în buget.

Transmiterea și folosirea terenurilor și imobilelor

În primele luni de activitate Parlamentul a adoptat cîteva acte legislative referitoare la statutul unor terenuri și imobile aflate în gestiunea statului:

  1. Transmiterea în subordinea Ministerului Justiției a unui imobil amplasat în or.Vatra, pentru vînzare, în regim de urgență, cu scopul de a recupera ulterior pierderile deponenților Concernului "Intercapital" (Legea Nr.197/XVI).
  2. Includerea în Programul de privatizare a unui bloc și a terenului aferent amplasat pe teritoriul Pensiunii guvernamentale din s.Holercani, raionul Dubăsari (Legea Nr.198-XVI).
  3. Retragerea din circuitul agricol a 15 ha de teren de calitate superioară cu o ulterioară vînzare a 12 ha și amplasarea pe circa 3 ha a unor obiective ce vor intra în Întreprinderea "Orașul Vinului" (Legea nr.184-XVI).
  4. Scutirea de plata impozitului pe venit a persoanelor care au vîndut terenurile agricole în scopul transmiterii acestora Căii ferate din Moldova, pentru restabilirea tronsonului Revaca-Căinari (Legea Nr.73-XVI) ș.a.

De fiecare dată discuțiile asupra inițiativelor respective ale Guvernului au generat obiecții serioase din partea reprezentanților opoziției parlamentare, care au acuzat guvernanții de gestionarea ineficientă a resurselor publice și încercări de înstrăinare dubioasă a patrimoniului.

Concluzionînd aici, putem remarca că în perioada de referință componenta principală a activității legislativului - cea de creare a legilor - a avut de suferit, din numărul total de documente examinate marea majoritate revenind unor acte politice, organizatorice și formale. În același timp, din numărul total de circa 100 de legi adoptate:

Din numărul total de acte legislative adoptate mai mult de jumătate a revenit unor hotărîri, prin care au fost soluționate problemele politice și organizatorice în activitatea ramurilor puterii. Să sperăm că sesiunea de toamnă-iarnă va fi una mai productivă din punct de vedere al actelor legislative complexe ce necesită adoptare. Alături de prioritățile înaintate de Guvern, din categoria legilor o atenție deosebită vor prezenta:

În același timp, pînă în prezent deputații nu au început examinarea noii legi cu privire la statutul municipiului Chișinău, a noii legi cu privire la statutul funcționarilor publici și evaluarea performanțelor acestora, a legii despre administrația publică centrală, a noilor legi cu privire la culte și cu privire la partide etc. În timpul cel mai apropiat trebuie să înceapă și dezbaterea publică (promisă, în prealabil, de Președintele țării) asupra proiectului Codului educației (la moment este publicat în presă doar proiectul Legii învățămîntului superior). Modul elaborării și discutării publice a actelor respective va permite să facem concluzii și despre intențiile adevărate de deschidere și reformare a guvernării.


Piața imobiliară se află în blocaj
Iurie Gotișan

Din 2001 pînă în prezent prețurile apartamentelor au crescut de 3,5 ori. Spre exemplu, dacă în 2001 un apartament cu o odaie valora în medie 5500 USD, apoi același apartament costă astăzi nu mai puțin de 17000 USD. Și chiar dacă actualmente se simte o relativă stagnare pe piața imobiliară după o creștere euforică a prețurilor în ultimii cîțiva ani, mai mulți experți susțin că o majorare cu 15-20% pînă la sfîrșitul anului a costurilor la imobilul locativ nu este de evitat.

Moldova de fapt nu simte corect pulsul pieței imobiliare. Spre exemplu, în Chișinău, prețurile pe sectoare și categorii de locuințe ar trebui să apară strict din statisticile notarilor. Cu toate că încasează taxe imense pe tranzacțiile imobiliare aceștia declară niște sume derizorii, și nici o lege nu-i silește deocamdată să pună publicului statistici, care să arate clar prețurile apartamentelor. Credem că singurul indicator după care se orientează piața imobiliară din Moldova este prețul "de strigare", adică suma cerută de agențiile imobiliare sau de vînzătorul individual, care-și vinde pe cont propriu locuința.

În ultima perioadă am asistat la o scădere a numărului de tranzacții, datorită prețurilor exorbitante. Cu toate ca oferta satisface peste 50% din cerere, ea rămîne scumpă. În plus, cererea este la rîndul ei blocată de o lipsă acută de finanțare. Prețurile au crescut foarte mult, iar majoritatea celor care apelează la așa-zisele credite imobiliare sau ipotecare de la bănci nu le mai pot obține din cauza că nu îndeplinesc limita de venituri. În plus, sînt factori de natură psihologică care influențează piața cum ar fi tranzacțiile ce aparțin speculatorilor, persoane fizice interesate de cumpărarea mai multor locuințe cu scopul de a le vinde în profit.

În același timp, pe parcursul ultimilor trei ani s-a înregistrat o creștere vizibilă în ceea ce privește darea în exploatare a caselor de locuit, factor care în cea mai mare măsură explică sporirea cererii pentru procurarea unei locuințe. Pe de altă parte, ratele încă mari ale dobînzii pe care la impun băncile comerciale la obținerea împrumutului pentru cumpărarea unui apartament sau case afectează și mai mult o piață deja blocată. Motivul blocajului pare a fi prețul tot mai mare cerut de vînzători, aceștia fiind susținuți și de agențiile imobiliare care-și au cîștigul său în actul de vînzare-cumpărare, preț care pînă la urmă este peste capacitatea de plată a potențialilor cumpărători.

O posibilitate de deblocare a pieței stă, probabil, în intensificarea ritmului de construcție a locuințelor noi. Însă, apare și aici o problemă legată strîns de scumpirea prețului terenului. Devine astfel neprofitabil să construiești așa numitele "case pe pămînt", deoarece costurile depășesc prețurile finale de vînzare ale acestor construcții, acceptate de piață. Creșterea prețului terenului face profitabilă construcția de locuințe la bloc.

Totuși, actuala ascensiune imobiliară lovește extrem de dur în cei mai săraci și în familiile tinere care nu-și pot permite să-și procure o locuință. O soluție de ai stimula pe aceștia este susținerea dezvoltării unei piețe ipotecare prin politici locative mai eficiente, piață care în Republica Moldova este încă slab dezvoltată. Cred că singura problemă a pieței ipotecare de la noi este, deocamdată, oferta foarte scăzută de apartamente noi, dar în același timp și foarte scumpă.

În plus, populația este tot mai sceptică în privința ofertelor în blocurile ce se construiesc. Spre exemplu, sînt oferte de 25.000 euro la două camere. Omul inițial semnează un precontract pentru această sumă, însă prețul afișat este de fapt unul informativ. În cele din urmă, pe parcursul derulării construcției acesta va constata ca i se cer mai mulți bani decît suma inițială.

Băncile locale ar trebui să se implice mai activ în activitatea de acordare a împrumuturilor ipotecare oferind credite cu o dobîndă nu mai mare de 10% și cu o maturitate bancară, adică un termen de rambursare a creditului nu mai mică de 25 de ani, avînd în vedere și faptul că băncile dispun de resurse financiare enorme ce ar putea intensifica ritmul de construcție a locuințelor noi. Subvenționarea unei părți a dobînzii de către stat ar fi o altă opțiune avantajoasă pentru cei ce doresc să-și cumpere o locuință, metodă care este pe larg aplicată în toate țările europene. În plus, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are deschise linii speciale de credit destul de ieftine la cîteva bănci comerciale locale, credite care, în opinia mea, ar fi absolut necesare pentru finanțarea cheltuielilor de construcție a spațiilor locative.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]