![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20050912/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri
La 7 septembrie Guvernul a adoptat o hotărîre prin care a acceptat numirea lui Vasile Sturza în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Federația Rusă, rechemîndu-l concomitent din funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Bulgară, precum și din funcțiile deținute prin cumul.
Timp de jumătate de an funcția de ambasador în Federația Rusă a fost vacantă după ce Vladimir Țurcan a fost ales ca deputat în Parlament, iar ulterior și președinte al Comisiei juridice pentru numiri și imunități. Perioada îndelungată de vacanță a funcției se explică, într-un fel, prin situația de criză în cadrul relațiilor moldo-ruse și căutarea unei persoane care ar putea contribui la redresarea ei, numirea lui Sturza fiind de fapt agreată și de mediile oficiale rusești.
Vasile Sturza deține o experiență politică bogată, activînd 4 ani în funcția de Ministru al Justiției, după care cîțiva ani a exercitat funcția de reprezentant al Republicii Moldova în procesul de negocieri pe problema transnistreană. Probabil că această din urmă experiență și relațiile bune cu diverși diplomați ruși au contribuit la propunerea sa în funcția respectivă și acceptarea fără rezerve a candidaturii de către conducerea Federației Ruse. În prezent rămîn vacante cîteva funcții de conducător al misiunilor diplomatice ale Republicii Moldova: în Polonia; Portugalia; Bulgaria; Azerbaidjan ș.a.
1.2. Hotărîri
Prețul unei asemenea decizii nu a fost determinat în prealabil, iar obiecțiile referitoare la caracterul discriminatoriu al deciziei nu au fost luate în considerație de șeful cabinetului de miniștri, care a apreciat hotărîrea drept "unicală în lume" și de aceea, necesară a fi adoptată cu unanimitate de voturi, lucru care și s-a și întîmplat.
În prezent perfectarea buletinului de identitate în termen de 20 de zile costă 125 lei; în termen de 5 zile - 250 lei; în termen de 24 de ore - 500 lei. Anterior partidele din opoziție și grupuri reprezentative de cetățeni au adus critici dure la adresa departamentului responsabil de întocmirea actelor de identitate, solicitînd micșorarea costului exagerat al acestora, reorganizarea activității întreprinderilor executoare și rezilierea contractelor cu firmele private străine cărora li se rambursează permanent plăți considerabile pentru utilajul la care se produc actele de identitate. Solicitările de reducere a costului actelor de identitate măcar pentru copiii în vîrstă de pînă la 16 ani (obligatorii pentru ieșire din țară ca rezultat al modificării legislației în anul 2004) au rămas și ele fără reacție din cauza invocării lipsei resurselor bugetare disponibile.
Domeniul respectiv este reglementat de Legea cu privire la circulația substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor (nr.382/06.05.1999), articolul 49 al căreia obliga Guvernul ca, în termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a respectivei legi (15 octombrie 1999) să aprobe Regulamentul circulației substanțelor narcotice și psihotrope și a precursorilor. Hotărîrea Guvernului nr. 411 din 07.04.2003 cu privire la aprobarea Măsurilor de combatere a narcomaniei și narcobusinessului în anii 2003-2004 obliga la elaborarea și adoptarea mai multor acte normative în domeniu pînă la finele anului 2004.
Modificările propuse prevăd că valoarea bunurilor care nu depășește 50 de mii lei va fi achitată în decurs de un an. Valoarea bunurilor care depășește suma de 50 de mii lei, dar nu este mai mare de 200 de mii lei va fi achitată în termen de trei ani, iar valoarea bunurilor de peste 200 de mii lei va fi achitată în perioadă de cinci ani. Cuantumul total al implementării proiectului se estimează la peste 1 miliard de lei care va fi alocat treptat din bugetul de stat. Pînă în prezent Republica Moldova a fost sancționată de cîteva ori de către CEDO (Curtea Europeană a Drepturilor Omului) pentru faptul nerestituirii averii persoanelor represate.
Încă la 5 august 2002 Guvernul a aprobat un Program de combatere a transportului ilicit de călători, care prevedea, între altele:
Șeful cabinetului de miniștri a solicitat Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene să urgenteze în comun cu Ministerul Economiei și Comerțului aprobarea acordului de comerț asimetric între Moldova și Uniunea Europeană. Premierul s-a referit și asupra necesității atragerii mai active în procesul de implementare a Planului de Acțiuni RM-UE a autorităților administrației publice locale, societății civile și asociațiilor obștești interesate.
Acum un an și ceva în urmă, Consiliul Suprem de Securitate a mai examinat situația de la Aeroportul Internațional Chișinău. Ca urmare a mai multor încălcări ce s-au depistat a fost destituită conducerea acestuia, precum și conducătorii subdiviziunilor vamale și ale poliției ce activau pe teritoriu. Ulterior s-au constatat și nereguli grave în activitatea Companiei de Stat "Air Moldova", fiind intentat un dosar penal care s-a soldat cu arestarea întregii conduceri a Companiei. Recent, mass-media a difuzat o știre despre prăbușirea în Congo a unei aeronave ce aparținea Republicii Moldova, știre infirmată pînă la urmă de conducerea Administrației de Stat a Aviației Civile și Procuratura Generală.
1. Prețurile și inflația
Stațiile PECO din Republica Moldova au operat, săptămîna trecută, cea mai importantă scumpire a benzinei și motorinei din acest an. Prețurile la benzină au crescut cu circa 16%, iar la motorină - cu peste 6%. Prețurile la carburanți au crescut semnificativ, în ciuda faptului că în ajun, la 5 septembrie, premierul Vasile Tarlev a participat la o ședință cu importatorii de produse petroliere în cadrul căreia a s-a pronunțat pentru reexaminarea Regulamentului de funcționare a pieței petroliere în scopul simplificării acestuia și stabilirea unor reguli clare în domeniu. Șeful cabinetului de miniștri a optat ca toate taxele aplicate la comercializarea produselor petroliere în stațiile PECO să fie reduse la maxim posibil și comasate în vederea facilitării procedurii de administrare a acestora.
...factor ce ar putea duce la creșterea inflației
Importatorii de produse petroliere au motivat scumpirea prin creșterea prețurilor la bursele internaționale. Aceștia nu exclud cît de curînd o nouă majorare a prețurilor la combustibili. Este cert că felul în care va fluctua cotația internațională la petrol ar reprezenta o îngrijorare pentru rata inflației din Moldova, avînd în vedere că benzina și motorina influențează aproape toate prețurile care intră în calculul acestei rate și respectiv a costurilor producției finite, care pînă la urmă îl vor afecta și pe consumatorul de rînd.
...cu toate că în august aceasta a înregistrat o valoare de doar 0,2%
În același timp, potrivit datelor BNS, rata inflației pentru luna august a fost de 0,2%. Cumulativ, pentru cele opt luni ale anului curent s-a înregistrat o inflație de 3,7%. Indicele prețului de consum (IPC) la produsele alimentare a scăzut cu 0,6%, cel pentru produsele nealimentare a crescut cu 1,3%, iar tarifele la serviciile prestate populației s-au majorat cu 0,3%.
2. Finanțe publice
Recent, Ministerul Finanțelor a prezentat prima versiune a proiectului Legii Bugetului pentru anul viitor. Astfel, la capitolul venituri sînt prevăzute cca 9,68 miliarde lei (cca 770 milioane USD), iar la cheltuieli de cca 9,78 miliarde lei (cca 778 milioane USD). MF a făcut aceste calcule avînd în vedere că în 2006 produsul intern brut (PIB) va crește cu 6,5% față de cel și o rată a inflației de 10%.
La prezentarea proiectului de buget pentru 2006 șeful cabinetului de miniștri a declarat că pentru anul viitor este necesară optimizarea politicii fiscale, inclusiv prin aplicarea impozitului unic în agricultură pe întreg teritoriul țării. În același timp se propune scutirea de plata impozitului pe venit a producătorilor agricoli pe un termen de pînă la 5 ani, crearea fondurilor de subvenționare a ramurii zooveterinare și a celei de producere a zahărului. Proiectul bugetului pentru anul 2006, însoțit și de o serie de materiale adiționale, a fost plasat pentru discuții și formularea propunerilor pe pagina oficială.
3. Sistemul financiar-bancar
Datoria externă publică și garantată de stat s-a redus în luna iulie cu 15,7 milioane USD ca urmare a aprecierii dolarului față de alte valute cît și a aprecierii leului față de dolar, diferența de curs a atins, spre exemplu, 4,78 milioane USD. Datoriile în dolari SUA au o pondere importantă în structura datoriei publice externe.
...totodată însă vor avea de suferit exportatorii
Firește că, pe de o parte, aceasta nu este tocmai o veste proastă, compoziția datoriei externe a Moldovei - preponderent denominată în dolari - ar constitui un avantaj în rambursarea acesteia la un curs extrem de favorabil. Pe de altă parte, ca urmare a aprecierii leului față de dolar vor avea de suferit exportatorii care vor încasa venituri mai mici din export, în același timp vor crește importurile ceea ce va agrava deficitul comercial, deficit care și în actuala conjunctură de piață este extrem de mare. Riscurile într-o atare direcție sînt imense și deosebit de palpabile.
Statistica Băncii Naționale arată că stocul datoriei externe private negarantate de stat, în luna iulie a constituit 479,4 milioane USD, față de 480,3 milioane USD în iunie. Cheltuielile de la bugetul de stat în prima jumătate a anului 2005 pentru plata serviciului datoriei externe au fost de cca 121 milioane de lei (21 milioane USD). Din acestea 10,8 milioane USD reprezintă rambursări directe a datoriilor Guvernului față de creditorii străini, iar 10,2 milioane USD plata dobînzii la împrumuturile externe.
4. Comerț exterior
Deficitul comercial al Republicii Moldova, după șapte luni a.c., a înregistrat o valoare de cca 600 milioane USD, fiind în creștere cu peste 220 milioane USD sau de 1,6 ori față de aceeași perioadă a anului trecut.
...determinat în mare parte printr-o slabă capacitate de competiție în exterior a țării
Deficitul comercial a depășit și volumul exporturilor din Republica Moldova, realizate în perioada ianuarie-iulie 2005, exporturi ce sunt estimate la cca 595 milioane USD. Este o situație de departe ciudată atunci cînd deficitul este mai mare decît exporturile, situație cu care probabil se confruntă puține state. Aceasta ne vorbește despre o piață internă încă neeficientă și slaba capacitate de competiție în exterior a țării în ansamblu.
...pe fundalul unor importuri masive
În primele șapte luni, exporturile moldovenești au crescut cu doar 10% în timp ce importurile au avansat cu cca 30%, cifrîndu-se la cca 1,2 miliarde USD. Gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât deja sub pragul de 50% și s-a situat în ianuarie-iulie 2005 la nivelul de 49,8%, față de 58,8% în aceeași perioadă a anului trecut. Importurile din Europa Centrală și de Est au crescut cel mai mult, cu peste 39%, din UE - cu 30,2%, iar din CSI - cu 20,2%.
5. Piața muncii
Cel mai mare număr din populația Moldovei economic activă este angajată în agricultură. În primele sase luni ale anului curent cca 43% din 1,4 milioane de cetățeni ocupați în economia națională au activat în sectorul agrar. Datele Biroului Național de Statistică mai arată ca 12% din populație lucrau în industrie, 11,8% -în comerț, iar 12,5% - în medicina si sistemul educațional.
...iar cea mai înaltă rată de ocupare se atestă în rîndul persoanelor cu studii medii speciale
Aproape jumătate din cei angajați (48%) activează în cadrul întreprinderilor private, iar cca 24% din cetățeni sînt antrenați în sectorul public. Cea mai înaltă rată de ocupare se atestă în rîndul persoanelor cu studii medii speciale - 48%, iar cei cu studii superioare - 16,1%. Totodată, la începutul lunii iulie erau înregistrați oficial 96 mii de șomeri, cu 8,7% mai puțini față de aceeași perioadă a anului trecut, iar rata șomajului fiind de 6,6%. Cca 56% din șomeri sînt bărbați. Perioada medie de aflare în șomaj este de 25 de luni.
6. Moldova în lume
Potrivit Raportului Dezvoltării Umană al ONU pentru 2005, Republica Moldova se situează pe locul 115 după indicele dezvoltării umane (IDU) coborînd cu două poziții față de anul trecut.Diminuarea ratingului Moldovei s-a produs, în mare parte, de reducerea veniturilor pe cap de locuitor în raport cu capacitatea de cumpărare în timp ce celelalte dimensiuni principale al IDU, cum sînt speranța de viață și educația au rămas au rămas la același nivel. Moldova se află pe locul 143 din 177 de țări în ceea ce privește venitul pe cap de locuitor.
Moldova este devansată de Mongolia dar este plasată înaintea Hondurasului. În comparație cu alte țări membre ale CSI țara noastră se află pe penultimul loc situîndu-se înaintea Tadjikistanului, stat aflat pe locul 122 din numărul total de 177. Țările-membre CSI și cele din Africa de Sud au degradat cel mai mult în dezvoltarea umană. În particular, Raportul 2005 constată că Federația Rusă a pierdut la dezvoltarea umană 15 poziții, Ucraina a coborât cu 17 poziții, iar Tadjikistanul cu 21. România a avansat cu cinci trepte, situîndu-se pe poziția 64.
Smirnov a mai declarat că operațiunea de menținere a păcii din regiune trebuie să se desfășoare sub conducerea Rusiei, deoarece "poporul are încredere în pacificatorii ruși" și Rusia a fost întotdeauna prezentă în regiune. Referindu-se la alegerile în legislativul local programate pentru decembrie 2005, Smirnov a declarat că acestea vor avea loc "potrivit legilor Transnistriei". "Am invitat observatori străini să monitorizeze alegerile și am făcut totul ca acestea să fie deschise. Comunitatea internațională poate să le recunoască sau nu," a mai spus Smirnov.
Principalele festivități au inclus o adunare festivă la 1 septembrie, la care au participat mai mulți deputați ai Dumei de Stat a Federației Ruse, un spectacol despre istoria Transnistriei și o paradă militară, ambele desfășurate la 2 septembrie. În plus, au fost puse în circulație trei monede comemorative din aur și argint consacrate aniversării. Potrivit unui comunicat al serviciului de presă al liderului transnistrean, reprezentanți ai peste 30 de instituții mass-media din străinătate au fost acreditați la festivități, inclusiv BBC, Reuters și France-press. La festivități au participat delegații din Abhazia, Carabahul de Munte și Osetia de Sud, dar și o delegație din Federația Rusă în frunte cu vicepreședintele Dumei de Stat, Serghei Baburin.
Într-un interviu acordat agenției oficiale de știri transnistrene Olvia-press, acesta din urmă a definit Transnistria drept "o realitate geopolitică" declarînd că Moldova și Transnistria sînt în prezent "două state diferite care au apărut pe ruinele fostei RSSM". Referindu-se la o schimbare a "ideologiei puterii" la Moscova, Baburin și-a exprimat speranța că, deja în cadrul actualului mandat al Președintelui Putin, Transnistria va fi recunoscută ca stat independent și suveran.
De menționat că în aceiași perioadă reprezentatul Rusiei la negocierile pentru reglementarea diferendului transnistrean, Ambasadorul cu Misiuni Speciale al MAE din Federația Rusă, Valeri Nesterușkin, a declarat la Moscova că deocamdată nu există toate condițiile necesare evacuării trupelor ruse din regiunea transnistreană. Printre "condițiile necesare" evacuării Nesterușkin a menționat existența unui dialog politic activ între părțile implicate în conflict, care ar permite o interacțiune bine organizată și constructivă cu autoritățile locale în procesul evacuării. În același timp, Nesterușkin a declarat că Rusia își va retrage armata doar atunci cînd se va asigura că "Tiraspolul nu va fi impus cu forța să accepte anumite condiții inacceptabile".
Societatea Academică Română, în scrierea Rapoarte politice preliminare (SAR Policy Brief no.16), a lansat proiectul "Cum putem ajuta Moldova să se ajute pe sine". În opinia autorilor acestui raport, promovarea intensivă a problemei transnistrene în contextul politic actual poate fi contraproductivă pentru interesele de securitate ale României și pentru consolidarea Republicii Moldova.
Se consideră că Moldova trebuie să progreseze pe calea integrării europene așa cum a făcut-o Ciprul față de partea ocupată de Turcia, iar soluționarea conflictului poate redeveni o prioritate cînd România va fi membru a UE. Pînă atunci Republica Moldova trebuie să-și orienteze politica mai mult spre Vest decît spre Est și să se pregătească serios pentru integrarea în UE. În esență, proiectul propune autonomizarea Moldovei față de Transnistria și izolarea acesteia prin un embargo internațional.
Potrivit raportului prezentat de deputatul de la București "după integrarea în Uniunea Europeană a României și Bulgariei, următoarele două state ar trebui să fie Croația și Republica Moldova. Integrarea europeană a Republicii Moldova va constitui o garanție de stabilitate a frontierelor UE la granița răsăriteană. O poziționare a frontierelor estice ale Uniunii Europene pe Nistru ar fi stabilă pentru o foarte lungă perioadă, perspectivele integrării europene a Ucrainei fiind îndepărtate.".
Pentru moment, nimeni din oficialii de la Chișinău nu a comentat cele două inițiative. Presa informează, însă, că în ziua de 11 septembrie la Iași a avut loc o întîlnire a miniștrilor de externe a României și Republicii Moldova.
De asemenea, Marian Lupu a avut o întîlnire cu Boris Grîzlov, Președintele Dumei de Stat a Federației Ruse, în cadrul căreia au fost constatate anumite probleme în relațiile interstatale, probleme a căror soluționare ar putea fi realizată și în cadrul intensificării raporturilor interparlamentare. La întrevederea respectivă a fost discutată și problema reglementării transnistrene.
Menționăm că anterior reprezentanții APCE au remarcat necesitatea unor noi modificări în legislația Republicii Moldova referitoare la statutul magistraților, funcționarea Consiliului Superior al magistraturii, modificarea statutului procuraturii, modernizarea legislației cu privire la audiovizual, despre partidele politice, adoptarea unor noi reglementări în domeniul cultelor religioase, perfecționarea mecanismului de executare a deciziilor judiciare etc.
Republica Moldova a adoptat în anul 1998 Legea privind protecția de stat a părții vătămate, a martorilor și altor persoane ce acordă ajutor în procesul penal, însă punerea în aplicare a acesteia este limitată de insuficiența mijloacelor bugetare acordate și dotarea tehnică insuficientă a instituțiilor abilitate. În domeniul combaterii traficului de ființe umane nu este adoptată o lege specială, proiectul respectiv fiind examinat de parlamentari abia în prima lectură.
De menționat că relațiile administrației de la Kiev cu omologii săi de la Tiraspol au cunoscut diverse evoluții, inițial remarcîndu-se prin anumite acțiuni de susținere a poziției conducerii de la Chișinău. Totuși ulterior, inclusiv după vizitele la Kiev a liderului autoproclamat Igor Smirnov, conducerea ucraineană a luat o poziție mai mult neutră. Unii experți au enunțat versiunea că aceste schimbări s-au datorat și intereselor comerciale pe care le are în zona transnistreană gruparea lui Piotr Poroșenco, fost secretar al Consiliului ucrainean de Securitate al Ucrainei, demis recent împreună cu guvernul Timoșenco.
Prioritățile activității parlamentare
Sergiu Grosu
Dacă în privința perspectivelor ulterioare ne putem baza mai mult pe niște bănuieli, la această etapă putem însă efectua o analiză a activității legislative din prima sesiune a Parlamentului ales la 6 martie 2005, sesiune care a durat mai mult de 4 luni și pe durata căreia au fost adoptate peste 200 de acte legislative.
Probleme politice și organizatorice
Cele mai multe ședințe din sesiunea de primăvară-vară au fost consacrate problemelor politice și soluționării aspectelor organizatorice ale activității parlamentarilor. Astfel, cîteva ședințe la rînd au fost dedicate alegerii conducerii Parlamentului, stabilirii componenței Biroului permanent, a fracțiunilor și comisiilor parlamentare. De asemenea, de mai multe ori au fost discutate componențele delegațiilor parlamentare, deputații din diverse fracțiuni expunîndu-și în contradictoriu preferințele de colaborare la nivel internațional și interparlamentar. Două ședințe ale Parlamentului au fost dedicate alegerii și respectiv, investirii în funcție a Președintelui țării, cîte o ședință pentru prezentarea candidaturii la funcția de prim-ministru și acordarea votului de încredere Guvernului. Aproape o ședință întreagă a fost consacrată examinării problemei numirii în funcție a Președintelui Curții Supreme de Justiție, o altă ședință - numirii în funcție a unor judecători și a vicepreședinților Curții Supreme de Justiție (din care pînă la urmă a fost numit doar unul). O altă ședință a fost consacrată audierii Raportului anual al Centrului pentru Drepturile Omului, audiere ce a generat critici dure din partea opoziției parlamentare. O temă aparte în cadrul ședințelor legislativului au constituit-o declarațiile și apelurile pe diverse teme de politică internă și externă. Tot aparte a fost examinată și tema Legii cu privire la prevederile de bază ale statutului localităților din stînga Nistrului.
În atenția parlamentarilor s-au aflat cîteva domenii mai importante, după cum urmează:
Economie, buget și finanțe
Parlamentul a adoptat setul de modificări care vor determina politica fiscală pentru anul 2006, stabilind o relativă reducere a impozitului pe venit cu introducerea sau majorarea concomitentă a taxei pe valoare adăugată aplicată în cadrul relațiilor din agricultură. Pe de o parte, reducerea impozitului pe venit este apreciată pozitiv de contribuabili și poate duce la sporirea bazei impozabile, la diminuarea economiei tenebre. Pe de altă parte, această reducere poate genera probleme la capitolul acumulări a veniturilor în buget. Respectiv, majorarea TVA în agricultură va putea genera creșterea prețului producției agricole, creștere care va fi susținută și de majorarea prețului la produsele petroliere.
Rectificarea bugetului de stat pentru anul 2005 a fost apreciată de exponenții puterii ca o realizare de nemaintîlnit în ultimii 10 ani, însă analiza detaliată a capitolului cheltuielilor incluse în rectificarea respectivă denotă tendința de utilizare ineficientă a banilor publici, de investire a lor în reparații și reconstrucții costisitoare a sediilor administrative, social-culturale, de agrement. În același timp, în importante domenii economice și sociale de perspectivă (creare de întreprinderi noi, construcția spațiului locativ social, creditarea persoanelor tinere, construcția de edificii educaționale și sportive etc.), investițiile financiare de la buget aproape că lipsesc.
Modificările operate în legile ce reglementează activitatea fondurilor de investiții au fost apreciate, pe de o parte, că sînt menite să introducă transparență în activitate și noi garanții deținătorilor de acțiuni, iar pe de altă parte, modificările în cauză au fost apreciate de opoziția parlamentară ca o încercare de redistribuire a proprietății și de lichidare a societăților care nu intră în sfera de interes a guvernării, fără acordarea protecției depline investitorilor și deținătorilor de acțiuni.
Noua lege cu privire la leasing a fost prezentată drept o lege de succes, cu toate că aceasta a provocat mai multe discuții și nu a fost promulgată inițial de Președintele țării, iar pînă în prezent efectele noilor reglementări sînt foarte greu de estimat, deoarece practic lipsesc.
Reformarea unor instituții
În conformitate cu înțelegerile convenite pentru parteneriatul politic, un capitol aparte în activitatea deputaților a vizat elaborarea și adoptarea setului de legi privind reformarea unor instituții și asigurarea controlului asupra lor din partea opoziției. A se vedea e-journal, an.III, nr.55, 4-29 iulie 2005 cu privire la pachetul respectiv de acte legislative.
Învățămînt și știință
Deputații au modificat Legea învățămîntului cu scopul de a asigura concordanța prevederilor ei necesităților procesului de integrare în spațiul comunitar (Procesul de la Bologna). Concomitent, a fost extins cu un an termenul în care instituțiile particulare de învățămînt trebuie să-și conformeze dotările noilor cerințe legale (majorarea fondului statutar, sedii în proiectare, dotări tehnice și didactice adecvate etc.).
Printr-o lege aparte a fost adoptat Nomenclatorul domeniilor de formare profesională și al specialităților pentru pregătirea cadrelor în instituțiile de învățămînt superior. Unele prevederi incluse au fost criticate (adevărul e că fără vre-un rezultat ca atare) de reprezentații opoziției parlamentare, reprezentanți care au propus acordarea dreptului de instruire în sfera medicinii și pentru instituțiile particulare de învățămînt, practică recunoscută pe plan internațional.
Implicațiile în sfera științei s-au redus la modificarea direcțiilor strategice ale activității din domeniu științei și inovării pînă în anul 2010 și adoptarea unei legi cu privire la grădinile botanice, adoptarea căreia a fost precedată prin scandal provocat de gestionarea inadecvată a Grădinii Botanice din Chișinău.
Agricultură și domeniile conexe
După dezbateri repetate deputații au reușit să adopte Legea cu privire la producția agroalimentară ecologică, ale cărei prevederi inițiale au generat reacții negative din mediul academic și științific. Ulterior, proiectul inițiat de Guvern, a fost modificat, însă pentru realizarea prevederilor legii vor fi necesare resurse financiare considerabile care de fapt nu sînt specificate în buget.
Transmiterea și folosirea terenurilor și imobilelor
În primele luni de activitate Parlamentul a adoptat cîteva acte legislative referitoare la statutul unor terenuri și imobile aflate în gestiunea statului:
De fiecare dată discuțiile asupra inițiativelor respective ale Guvernului au generat obiecții serioase din partea reprezentanților opoziției parlamentare, care au acuzat guvernanții de gestionarea ineficientă a resurselor publice și încercări de înstrăinare dubioasă a patrimoniului.
Concluzionînd aici, putem remarca că în perioada de referință componenta principală a activității legislativului - cea de creare a legilor - a avut de suferit, din numărul total de documente examinate marea majoritate revenind unor acte politice, organizatorice și formale. În același timp, din numărul total de circa 100 de legi adoptate:
Din numărul total de acte legislative adoptate mai mult de jumătate a revenit unor hotărîri, prin care au fost soluționate problemele politice și organizatorice în activitatea ramurilor puterii. Să sperăm că sesiunea de toamnă-iarnă va fi una mai productivă din punct de vedere al actelor legislative complexe ce necesită adoptare. Alături de prioritățile înaintate de Guvern, din categoria legilor o atenție deosebită vor prezenta:
În același timp, pînă în prezent deputații nu au început examinarea noii legi cu privire la statutul municipiului Chișinău, a noii legi cu privire la statutul funcționarilor publici și evaluarea performanțelor acestora, a legii despre administrația publică centrală, a noilor legi cu privire la culte și cu privire la partide etc. În timpul cel mai apropiat trebuie să înceapă și dezbaterea publică (promisă, în prealabil, de Președintele țării) asupra proiectului Codului educației (la moment este publicat în presă doar proiectul Legii învățămîntului superior). Modul elaborării și discutării publice a actelor respective va permite să facem concluzii și despre intențiile adevărate de deschidere și reformare a guvernării.
Piața imobiliară se află în blocaj
Iurie Gotișan
Moldova de fapt nu simte corect pulsul pieței imobiliare. Spre exemplu, în Chișinău, prețurile pe sectoare și categorii de locuințe ar trebui să apară strict din statisticile notarilor. Cu toate că încasează taxe imense pe tranzacțiile imobiliare aceștia declară niște sume derizorii, și nici o lege nu-i silește deocamdată să pună publicului statistici, care să arate clar prețurile apartamentelor. Credem că singurul indicator după care se orientează piața imobiliară din Moldova este prețul "de strigare", adică suma cerută de agențiile imobiliare sau de vînzătorul individual, care-și vinde pe cont propriu locuința.
În ultima perioadă am asistat la o scădere a numărului de tranzacții, datorită prețurilor exorbitante. Cu toate ca oferta satisface peste 50% din cerere, ea rămîne scumpă. În plus, cererea este la rîndul ei blocată de o lipsă acută de finanțare. Prețurile au crescut foarte mult, iar majoritatea celor care apelează la așa-zisele credite imobiliare sau ipotecare de la bănci nu le mai pot obține din cauza că nu îndeplinesc limita de venituri. În plus, sînt factori de natură psihologică care influențează piața cum ar fi tranzacțiile ce aparțin speculatorilor, persoane fizice interesate de cumpărarea mai multor locuințe cu scopul de a le vinde în profit.
În același timp, pe parcursul ultimilor trei ani s-a înregistrat o creștere vizibilă în ceea ce privește darea în exploatare a caselor de locuit, factor care în cea mai mare măsură explică sporirea cererii pentru procurarea unei locuințe. Pe de altă parte, ratele încă mari ale dobînzii pe care la impun băncile comerciale la obținerea împrumutului pentru cumpărarea unui apartament sau case afectează și mai mult o piață deja blocată. Motivul blocajului pare a fi prețul tot mai mare cerut de vînzători, aceștia fiind susținuți și de agențiile imobiliare care-și au cîștigul său în actul de vînzare-cumpărare, preț care pînă la urmă este peste capacitatea de plată a potențialilor cumpărători.
O posibilitate de deblocare a pieței stă, probabil, în intensificarea ritmului de construcție a locuințelor noi. Însă, apare și aici o problemă legată strîns de scumpirea prețului terenului. Devine astfel neprofitabil să construiești așa numitele "case pe pămînt", deoarece costurile depășesc prețurile finale de vînzare ale acestor construcții, acceptate de piață. Creșterea prețului terenului face profitabilă construcția de locuințe la bloc.
Totuși, actuala ascensiune imobiliară lovește extrem de dur în cei mai săraci și în familiile tinere care nu-și pot permite să-și procure o locuință. O soluție de ai stimula pe aceștia este susținerea dezvoltării unei piețe ipotecare prin politici locative mai eficiente, piață care în Republica Moldova este încă slab dezvoltată. Cred că singura problemă a pieței ipotecare de la noi este, deocamdată, oferta foarte scăzută de apartamente noi, dar în același timp și foarte scumpă.
În plus, populația este tot mai sceptică în privința ofertelor în blocurile ce se construiesc. Spre exemplu, sînt oferte de 25.000 euro la două camere. Omul inițial semnează un precontract pentru această sumă, însă prețul afișat este de fapt unul informativ. În cele din urmă, pe parcursul derulării construcției acesta va constata ca i se cer mai mulți bani decît suma inițială.
Băncile locale ar trebui să se implice mai activ în activitatea de acordare a împrumuturilor ipotecare oferind credite cu o dobîndă nu mai mare de 10% și cu o maturitate bancară, adică un termen de rambursare a creditului nu mai mică de 25 de ani, avînd în vedere și faptul că băncile dispun de resurse financiare enorme ce ar putea intensifica ritmul de construcție a locuințelor noi. Subvenționarea unei părți a dobînzii de către stat ar fi o altă opțiune avantajoasă pentru cei ce doresc să-și cumpere o locuință, metodă care este pe larg aplicată în toate țările europene. În plus, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are deschise linii speciale de credit destul de ieftine la cîteva bănci comerciale locale, credite care, în opinia mea, ar fi absolut necesare pentru finanțarea cheltuielilor de construcție a spațiilor locative.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |