![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20050926/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri
La ședința din 14 septembrie 2005 Guvernul a aprobat numirea deputatului Mihail Camerzan în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Republica Portugheză. Amintim cititorilor noștri că ambasada Republicii Moldova în Portugalia a fost instituită la începutul anului 2005. Pînă la numirea în calitate de ambasador, Camerzan deținea mandatul de deputat în Parlament din partea PCRM fără a avea vreo funcție de conducere.
În perioada 2001-2005 el a deținut funcția de vicepreședinte al Parlamentului, făcînd parte din Blocul electoral "Alianța Braghiș". În același timp, Camerzan fiind primul care a părăsit formațiunea respectivă după ce a fost promovat în funcția de vicespeaker. În perioada 1998-2001 Camerzan a fost secretar al Biroului permanent al Parlamentului, ales pe listele Blocului electoral "Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă", președinte a blocului la acea vreme fiind Dumitru Diacov.
Totodată, este sugestiv să menționăm că 9 deputați aleși inițial pe listele PCRM au renunțat la carnetul de deputat fiind promovați în diverse funcții din administrația publică centrală. Recent, Guvernul a propus numirea fostului deputat comunist Ion Filimon în funcția de Ambasador în Belarus. Filimon este al 87-lea pe lista candidaților în Parlament din partea PCRM.
În anul 2001 Parlamentul a adoptat Legea cu privire la serviciul diplomatic, lege care prevede o serie de condiții pentru numirea în posturile diplomatice, cum ar fi: experiență de activitate în serviciul diplomatic, numirea în funcții diplomatice numai din cadrul ministerului de ramură sau din rîndul funcționarilor angajați în instituții specializate în relații internaționale, cunoașterea a cel puțin unei limbi de comunicare internațională.
1.2. Ședințe, hotărîri, decizii
Procesul de computerizare a instituțiilor de învățămînt
În cadrul unei ședințe, convocate de Prim-ministru, cu participarea unor responsabili din învățămînt s-a constatat că realizarea Programului informațional "Salt" decurge cu întîrziere. Pe de o parte, potrivit informațiilor existente, cca 85% din școli dispun de săli cu computere, iar pînă la finele lunii septembrie toate școlile din Moldova trebuie să fie dotate cu un calculator, cel puțin. Pe de altă parte, nu se specifică numărul mediu de calculatoare din fiecare școală, care sînt parametrii tehnici a celor existente cele existente, și dacă sunt posibilități de conectare a lor la rețeaua Internet etc.
Programul "Salt" a fost inițiat încă în anul 2004 la propunerea Președintelui țării și prevedea computerizarea și conectarea la rețeaua Internet a tuturor instituțiilor preuniversitare de învățămînt. Conform datelor Ministerului Educației, Tineretului și Sportului, cca 250 de școli nu dispun de un calculator și numai 54% din instituțiile de învățămînt au o sală de calculatoare (în mediu cîte 50 de copii la un calculator), majoritatea acestora fiind instalate încă în anii 1997-1998.
La finele anului 2004 Guvernul a aprobat o hotărîre (Nr.1424 din 22.12.2004) cu privire la realizarea Programului prezidențial "Salt", hotărîre care obliga Ministerul Transporturilor și Comunicațiilor să efectueze lucrări de conectare gratuită la rețeaua Internet, pînă la 1 septembrie 2005, rețelele locale de calculatoare a instituțiilor de învățămînt preuniversitar. Aceeași hotărîre obliga Ministerul Educației și Ministerul Finanțelor să identifice resursele financiare necesare pentru procurarea pînă la finele anului 2005 a 6 mii de calculatoare destinate pentru dotarea școlilor.
Guvernul a mai solicitat consiliilor locale să procure echipamentul necesar pentru crearea rețelelor raionale și municipale ale direcțiilor de învățămînt, precum și să prevadă în bugetele anuale mijloace financiare pentru achitarea taxelor de conectare la Internet, de prestare a serviciilor Internet instituțiilor preșcolare de învățămînt. În opinia mai multor experți, anume această deviere a responsabilității pentru asigurarea financiară a realizării proiectului a dus la tergiversarea implementării lui, dat fiind faptul că bugetele locale erau deja aprobate, iar majorarea lor de către consiliile locale este legată de disponibilitatea resurselor financiare percepute în teritoriu. În caz de insuficiențe financiare ar fi putut să se recurgă la transferuri de la bugetul de stat, transferuri pe care tot Guvernul le aprobă. În acest sens, se poate presupune că, pentru prima etapă de realizare a Programului "Salt" și crearea infrastructurii inițiale, era mai eficientă alocarea întregii sume din contul bugetului de stat, ceea ce ar fi permis și un control mai riguros asupra achizițiilor de mărfuri și servicii, obținerea unor reduceri esențiale din partea companiilor prestatoare etc.
În prezent, în Republica Moldova activează peste 1600 de instituții preuniversitare de învățămînt (școli, gimnazii, licee și colegii). Pentru a dota o clasă în școlile din mediul rural se estimează că sînt necesare minimum 10-12 calculatoare. Costul mediu al unui calculator, achiziționat cu ridicata, este de cca 6000 lei (477 USD), iar dotarea acestuia cu sisteme operaționale și aplicații licențiate ("Windows", "Microsoft Office" și antivirus) îi ridică prețul la cca 8000 lei (636 USD). Deși Programul "Salt" urmează să finalizeze în cîteva luni, pînă la acest moment nu sînt prezentate date detaliate referitoare la numărul de calculatoare achiziționate din surse bugetare și costul acestora, precum și faptul dacă acestea au fost instalate în conformitate cu cerințele internaționale referitoare la protecția drepturilor de autor.
1.3. Hotărîri
Scutiri de impozite în agricultură
La aceiași ședință a executivului din 14 septembrie 2005 au fost aprobate propuneri de modificări în legislația fiscală, modificări menite să anuleze un șir de impozite în agricultură. Se prevede că începînd cu anul 2006 întreprinderile agricole urmează să achite doar impozitul funciar (de 1,5 lei pentru grad/hectar) și impozitul în bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, persoanele fizice și agenții economici din agricultură vor fi scutiți de un șir de impozite și taxe pe care le achită în prezent: impozitul pe venit; impozitul pe avere imobiliară; taxa de amenajare a teritoriului, pentru apă și fondul rutier. Noile modificări vor lipsi bugetele locale de sume estimate în total la peste 35 milioane de lei anual, pierderi care urmează a fi recuperate de la bugetul de stat.
Începînd cu 2004 cît și pe parcursul lui 2005, potrivit unei legi speciale adoptate de Parlament, în raionul Taraclia este implementat un proiect-pilot de aplicare a impozitului unic în agricultură, efectele căruia de fapt nu au fost făcute publice pînă în prezent. Recenta idee de renunțare la impozitare în agricultură permite să constatăm (cel puțin pentru moment) că proiectul respectiv nu a reușit, iar prin reducerea impozitelor Guvernul ar dori să diminueze și impactul negativ al deciziei de introducere a TVA în agricultură începînd cu anul 2006.
În același timp, discuțiile din Parlament pe marginea anulării impozitelor și taxelor în agricultură pot genera opinii controversate. Anterior, mai mulți deputați s-au pronunțat că asemenea metode pot determina evaziuni fiscale, nemulțumiri care au fost susținute și de protestul autorităților administrației publice locale invocînd faptul că vor rămîne fără importante surse de venituri.
Aprobarea resurselor bugetare pentru anul 2006
În cadrul unei ședințe neordinare a cabinetului de miniștri au fost aprobate proiectele de legi ale bugetului de stat și bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2006, proiectul legii fondurilor de asigurări obligatorii de asistență medicală pe anul 2006, precum și Cadrul de Cheltuieli pe Termen Mediu (2006-2008).
Potrivit datelor difuzate de mass-media, Guvernul a inclus în proiectele respective o serie de măsuri mai puțin așteptate de contribuabili:
Proiectul bugetului de stat mai prevede alocarea pentru realizarea proiectelor de investiții incluse în Programul Național "Satul Moldovenesc" a sumei de 170 milioane de lei (13,52 milioane USD). Conform estimărilor inițiale, costul total al implementării programului respectiv în anii 2005-2015 este de 45 miliarde lei (3,58 miliarde USD), dintre care în anii 2005-2006 urmează fi cheltuiți 7 miliarde lei (556,7 milioane USD). Anual, pentru construcția și modernizarea rețelelor de asigurare cu apă și canalizare sînt necesari circa 160 milioane lei (12,7 milioane USD), pentru dezvoltarea rețelelor de distribuire a gazelor naturale - 200 milioane lei (15,9 milioane USD), iar pentru protecția și dezvoltarea mediului ambiant - circa 500 milioane lei (39,8 milioane USD).
Cînd a fost lansat proiectului de lege a Bugetului de stat s-a menționat posibilitatea de expunere unor opinii și propuneri pe marginea prevederilor incluse, Primul-ministru accentuînd necesitatea "consultării opiniei publice". Încercările noastre de a face unele comentarii la adresa Guvernului sau Ministerului Finanțelor de pe pagina oficială (unde a fost plasat oficial proiectul) nu au reușit. În plus, la adoptarea de către executiv a proiectului atît sindicatele cît și patronatul au venit cu obiecții, afirmînd că Guvernul nu a luat în considerare mai multe propuneri ale lor (referitor la majorarea salariilor, investițiilor, susținerea agriculturii etc.).
Cu toate acestea, comunicatele oficiale de presă nu precizează dacă înalții demnitari internaționali și cei ai SUA au propus măsuri de asistență concretă și garanții pentru susținerea eforturilor conducerii de la Chișinău în vederea soluționării diferendului transnistrean. De asemenea, nici mass-media, nici oficialitățile de la Chișinău nu precizează dacă Voronin a avut vreo întrevedere sau convorbire cu Președintele Federației Ruse Vladimir Putin și dacă în cadrul discuțiilor referitoare la problema transnistreană a fost abordată poziția Rusiei în această direcție.
În cadrul Sesiunii a 60-a a Adunării Generale a ONU, Președintele Republicii Moldova a semnat cîteva tratate internaționale: Protocolul Opțional la Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, adoptat la New York la 16 decembrie 1966; Protocolul Opțional la Convenția împotriva torturii și altor tratamente și pedepse crude, inumane sau degradante, adoptat la New York la 18 decembrie 2002; Convenția Internațională privind suprimarea terorismului nuclear, adoptată la New York la 13 aprilie 2005.
Cei doi președinți au semnat și o adresare comună către OSCE privind începutul pregătirii unor alegeri democratice în Transnistria. S-a spus ca acest proces să înceapă cu invitarea unei misiuni de evaluare a OSCE, misiune avînd ca menire elaborarea de recomandări viitoarei comisii electorale internaționale pentru pregătirea și desfășurarea alegerilor democratice în Consiliul Suprem din Transnistria.
Părțile au discutat și problematica cooperării cu UE în asigurarea monitorizării internaționale la granița moldo-ucraineană, astfel că începînd cu 1 decembrie 2005 procesul de monitorizare și control internațional la granița moldo-ucraineană să fie transpus în practică.
Președintele Voronin și omologul său ucrainean au solicitat structurilor vamale ale moldovei și Ucrainei să coordoneze mecanismul de vămuire a mărfurilor ce traversează segmentul transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, cu respectarea obligatorie a legislațiilor naționale ale celor două țări. Încercările anterioare ale Moldovei de a obține din partea autorităților ucrainene sprijin plenar în această direcție nu s-au încununat cu succes.
După o anumită stare de acalmie în relațiile economice dintre cele două state, la întîlnirea de la Iași au fost analizate perspectivele realizării programelor în domeniul energetic, perspective pentru care se solicită și susținere financiară din partea comunității europene.
Printre subiectele discutate a fost și colaborarea dintre Republica Moldova și România cu privire la procesul de integrare în UE, Președintele României anunțînd disponibilitatea de a acorda asistența necesară în implementarea acquis-ului comunitar și a Planului de Acțiuni Republica Moldova-UE. Cît de curînd, oficiali de la Ministerul Afacerilor Externe și al Integrării Europene de la Chișinău au declarat că implementarea Planului de Acțiuni decurge cu mare succes, iar un prim raport în acest sens fiind apreciat pozitiv de înalții demnitari europeni.
Întîlnirea celor doi președinți a survenit la puțin timp după ce vameșii români nu au permis intrarea în România a unor autocare cu cetățeni din Moldova, sub pretextul că aceștia nu dețineau suficienți bani pentru ședere în România. Mass-media nu precizează dacă subiectul respectiv a fost în atenția discuțiilor șefilor de state.
1. Sistemul financiar-bancar
Rezervele valutare internaționale ale Băncii Naționale ale Moldovei erau la 10 septembrie a.c. de 585,6 milioane USD, fiind în creștere cu 115,3 milioane USD față de 1 ianuarie 2005. Datele statistice confirmă o dată în plus că pînă la sfîrșitul anului rezervele valutare ale BNM ar putea să depășească valoarea de 600 milioane USD, valoare lansată oficialii băncii centrale la începutul anului 2005.
Rezervele valutare sînt completate în mare parte, pe lîngă sursele obținute din plasarea acestora în diverse instrumente financiare ce asigură o dobîndă, din cumpărările de valută de pe piața internă în cadrul operațiunilor de sterilizare a masei monetare efectuate de BNM. Pe lîngă hîrtiile de valoare HV (177,2 milioane USD), cea mai mare parte din rezervele valutare sînt depozitate sub formă de disponibilități și plasări la termen (408,2 milioane USD).
...în același timp și creditarea economiei este în ascensiune
În plus, potrivit statisticii BNM ponderea creditelor acordate a crescut în T1-T2'2005 cu 4,3% constituind 7,5 miliarde lei (596,6 milioane USD). Cca 50% din creditele contractate revin sectorului industrial și comerțului, pentru întreprinderile din sectorul agricol și cele ale industriei alimentare s-au acordat 24,7% din credite. Pentru prima jumătate anului ponderea creditelor mici în total a crescut cu cca 24% și au constituit 1,4 miliarde lei (112 milioane USD). Din acestea, 25,6% din credite s-au acordat pentru dezvoltarea businessului, iar creditele pentru consum au crescut cu cca 17%.
Transferurile muncitorilor din străinătate tind să depășească 1 miliard USD
În același timp, moldovenii aflați la munci în străinătate au transferat acasă în prima jumătate a anului prin intermediul băncilor comerciale mijloace bănești în sumă de 280,4 milioane USD. Din aceștia, peste 192 milioane USD au fost remise prin sisteme de transfer rapid. În T1'2005, transferurile s-au cifrat la 119,8 milioane USD, iar în T2'2005 au constituit 160,6 milioane USD.
Cele mai mari transferuri din primul semestru au fost înregistrate în luna aprilie - 57,44 milioane USD, iar cele mai mici în ianuarie - 31,57 milioane USD. Mai mulți experți independenți spun că anual în Moldova este transferată, pe diverse căi, inclusiv prin sistemul bancar, o sumă echivalentă cu 1 miliard USD.
Pe de altă parte, datele Băncii Mondiale pentru anul 2004 arată că cele mai mari transferuri de mijloace bănești prin sistemul bancar de către muncitorii emigranți sînt specifice Indiei - 10 miliarde USD, urmată de Mexic - 9,9 miliarde USD, Filipine - 6,4 miliarde USD, Maroc - 3,3 miliarde USD, Egipt - 2,9 miliarde USD, Turcia - 2,8 miliarde USD, Liban - 2,3 miliarde USD, Bangladesh - 2,1 miliarde USD, Iordania și Republica Dominicană - cîte 2 miliarde USD fiecare.
Garantinvest a acordat prima garanție financiară
Societatea interbancară Garantinvest a lansat un nou serviciu financiar - de garantare a creditelor, iar prima garanție financiară a fost acordată unui antreprenor din Leova la contractarea unui credit de 100 mii de lei. Antreprenorul intenționează să utilizeze banii pentru achiziționarea de utilaje și materiale de construcție pentru construcția unui depozit.
Garantinvest a fost fondată în februarie a.c. de către Corporația de Finanțare Rurală, Asociația ProRuralInvest și șapte bănci comerciale, Moldova-Agroindbank, Banca de Economii, Victoriabank, Eximbank, Mobiasbancă, Energnank și Banca Socială. Garantinvest are un capital social de circa 4,5 milioane lei (356 000 USD) și mai oferă servicii de garantare a investițiilor de portofoliu.
2. Comerțul exterior
Vînzările de zahăr au crescut în primele opt luni ale anului curent, ca urmare a creșterii exporturilor, cu cca 17%, pînă la 67 mii tone. În perioada de referință Moldova a exportat 12,5 mii tone de zahăr, față de 5,2 mii tone în ianuarie-august 2004. Exporturile au crescut, în special, după ce Chișinăul și Moscova au înlăturat barierele la comerțul cu zahăr. În România, în același timp, au fost exportate 2,6 mii tone de zahăr.
Volumul vînzărilor pe piața locală a constituit 54,3 mii tone, față de 51,9 mii tone în ianuarie-august 2004. Companiei Sudzucker-Moldova îi revine 33,4 mii tone din vînzări, în timp ce Marr Sugar Moldova a vîndut 20,9 mii tone de zahăr.
3. Moldova în lume
Într-un clasament care are la bază indicele de favorizare a afacerilor pentru anul 2004, întocmit cu referință la raportul Băncii Mondiale "Doing business in 2004", Republica Moldova se situează pe locul 83 printre 155 de state ale lumii
Indicele relativ scăzut plasează Moldova pe locul 3 printre țările CSI, după Armenia și Rusia, care sînt clasate pe locurile 46 și 79, respectiv. După nivelul de libertate a activității de întreprinzător, Moldova este urmată de Kîrgîzstan, țară ce este poziționată pe locul 84, Kazahstan - 86, Azerbaidjan - 98, Georgia - 100, Belarus - 106, Ucraina - 124 și Uzbekistan - 138. Pe primele locuri în acest clasament se situează Noua Zelandă, Singapore, SUA, Canada, Norvegia, Australia, Hong Kong, Marea Britanie, Japonia, Irlanda și Islanda.
...însă reglementările complicate din sectorul real duc la creșterea șomajului
Performanța în domeniul afacerilor este strîns legată de creșterea numărului de locuri de muncă. Astfel, Noua Zeelandă, liderul mondial al succesului in mediul de afaceri, are rata somajului de 4,7%, pe cînd în Grecia, care se află pe locul 80, are 11% din populația activă în afara cîmpului de muncă. Din cauza barierelor legislative si administrative, afacerile rămîn pe piața neagră, ceea ce reduce ofertele de locuri de muncă și face imposibil accesul la protecția socială. Cele mai afectate categorii sînt tinerii și femeile, avînd în vedere faptul că, în general pe plan mondial, ¾ din cei care muncesc ilegal sînt femei.
În același timp, raportul Doing business nu ține cont de politica macroeconomică, calitatea infrastructurii, stabilitatea profitului, percepția investitorilor și criminalitatea. În noul studiu al BM, alături de cei 7 indicatori privind schimbarea climatului de afaceri, inițierea afacerii, angajarea și disponibilizarea lucrătorilor, realizarea contractelor, înregistrarea bunurilor, contractarea creditului, protecția investitorilor și închiderea afacerii, au fost studiați și indicatori noi - obținerea licenței, comerțul exterior și impozitarea.
La 22 septembrie a.c. în regiunea transnistreană a demarat campania electorală pentru alegerile în Sovietul Suprem (organul legislativ local de facto), alegeri ce au fost fixate pentru 11 decembrie 2005. Cei 43 de deputați vor fi aleși pentru un termen de 5 ani după principiile sistemului electoral majoritar în cadrul unor circumscripții unimandatare, dintre care jumătate vor fi organizate în orașele Tiraspol și Tighina (Bender). La urnele de vot sînt așteptați 418 468 de alegători, numărul acestora fiind calculat în baza rezultatelor recensămîntului populației desfășurat în octombrie 2004, potrivit căruia în regiune locuiesc cca 555 000 de persoane (pentru alte rezultate a se vedea http://www.olvia.idknet.com/ol37-09-05.htm). Pentru desfășurarea alegerilor, din bugetul local au fost alocate 1,2 milioane ruble transnistrene (cca 150 000 USD).
Alegerile din Transnistria vor avea loc în baza constituției și legislației electorale locale - cea din urma fiind avizată recent de către o comisie a Dumei de Stat a Federației Ruse și apreciată "în conformitate cu standardele internaționale din domeniu". În timpul apropiat, Comisia Electorală Centrală a Transnistriei va expedia scrisori de invitație pentru monitorizarea scrutinului din 11 decembrie mai multor state și organizații internaționale, inclusiv comisiilor electorale centrale ale statelor CSI și ale statelor așa-zisului "CSI-2", "comunitatea statelor nerecunoscute" din spațiul CSI. Atît autoritățile moldovene cît și reprezentanții OSCE au declarat că nu vor recunoaște rezultatele alegerilor din 11 decembrie.
Organizarea unor alegeri libere și democratice în regiunea transnistreană a fost unul din subiectele principale abordate în cadrul întrevederii dintre Președintele Voronin și omologul său ucrainean Victor Iușcenko la 21 septembrie la Kiev. În urma întrevederii, cei doi președinți au semnat o scrisoare comună în adresa OSCE în care au solicitat acestei organizații să întreprindă pașii necesari în vederea creării unei Comisii electorale internaționale pentru organizarea unor alegeri în organul legislativ transnistrean în conformitate cu standardele OSCE. În cadrul unei conferințe de presă desfășurată la 22 septembrie la Chișinău, Șeful Misiunii OSCE din Republica Moldova, William Hill, a declarat că un prim pas în vederea satisfacerii cererii celor doi președinți ar fi o evaluare obiectivă a situației din regiune, și că această chestiune se examinează deja de către OSCE. Potrivit unui document tehnic preliminar, OSCE ar avea nevoie de cca 8 luni pentru organizarea unor alegeri democratice în Transnistria, doar că OSCE nu va face acest lucru decît după identificarea unei decizii politice în această problemă.
În cadrul aceleiași conferințe de presă, Hill a trasat principalele direcții de pe agenda întrevederii de la Odesa programată pentru 26-27 septembrie dintre participanții la procesul de negocieri. Astfel, la Odesa reprezentanții Republicii Moldova, regiunii transnistrene și cei ai mediatorilor din partea OSCE, Federației Ruse și Ucrainei vor discuta despre reluarea procesului de negocieri, desfășurarea alegerilor democratice în Transnistria, probleme legate de democratizarea regiunii, monitorizarea întreprinderilor din complexul industrial-militar și a hotarului moldo-ucrainean. De asemenea, participanții la întrevedere vor examina posibilitatea extinderii actualului format de negocieri prin invitarea SUA și UE să adere la acesta în calitate de observatori. Potrivit lui Hill, agenda întrevederii a fost acceptată atît de Chișinău, cît și de Tiraspol, însă judecînd ca urmare a discuțiilor purtate, părțile privesc diferit contextul dezbaterilor.
Reamintim că procesul de negocieri a fost stopat în urma suspendării participării Republicii Moldova la acesta ca semn de protest față de politica autorităților transnistrene luată pe marginea școlilor moldovenești cu predare în limba română din regiune în august 2004. De mai multe luni partea moldovenească și-a suspendat participarea și la lucrările Comisiei Unificate de Control, organ împuternicit prin acordul de încetare a focului din 1992 cu monitorizarea situației din zona de securitate, drept răspuns la amplasarea ilegală a unor posturi transnistrene vamale și de grăniceri în zona de securitate.
În altă ordine de idei, Comitetul pentru securitate politică a UE a decis să trimită pînă la 1 decembrie 2005 o misiune de monitorizare a hotarului moldo-ucrainean, misiune formată din 50 de reprezentanți ai serviciilor de grăniceri și cel vamal comunitar. Misiunea va fi condusă de către Reprezentantul Special al UE pentru Republica Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, și își va desfășura activitatea pe parcursul a doi ani. La începutul lunii octombrie Moldova și Ucraina vor semna un Memorandum cu privire la activitatea misiunii Comisiei Europene pentru facilitare la hotarul moldo-ucrainean, după care Consiliul de miniștri al UE va aproba planul de activitate a misiunii și modul de finanțare a acesteia, evaluată la circa 3 milioane USD.
Realizarea Planului de acțiuni RM-UE
Moldova a prezentat Bruxelles-ului primul raport semestrial privind realizarea Planului de Acțiuni Republica Moldova-Uniunea Europeană. Potrivit vice-ministrului afacerilor externe, Valeriu Ostalep, demnitarii europeni au apreciat pozitiv raportul. Acesta includea informații privind executarea Planului de Acțiuni, măsurile întreprinse de Republica Moldova privind reformele în domeniul sistemului judiciar și electoral, alinierea legislației moldovenești la normele europene, energiei, transportului, comerțului ș.a. Printre măsurile de susținere din partea organismelor comunitare se numără inaugurarea Misiunii Permanente a UE la Chișinău, inaugurare planificată pentru luna octombrie a.c. și alocarea în anul 2006 a unor fonduri destinate implementării Planului de Acțiuni. Ostalep a declarat că există premize ca Moldova să obțină un statut mai avansat în relațiile sale cu UE și să devină membru asociat în anul 2007.
Pentru a obține progrese în domeniul circulației libere a cetățenilor și simplificării regimului de vize oficialii europeni au solicitat autorităților moldovene să perfecționeze legislația și procedurile referitoare la migrație și controlul de frontieră. Raportul despre realizarea Planului de Acțiuni RM-UE nu a fost făcut public, după cum nu au fost comunicate nici programele interministeriale și departamentale de realizare a planului individual.
Perspectivele GUAM
Președintele Moldovei Vladimir Voronin a declarat că viitorul GUAM depinde de soluționarea unor probleme concrete vizînd transportarea resurselor energetice din bazinul Mării Caspice în Europa. Voronin apreciază că numai în cazul în care se va reuși transportarea petrolului și gazului pe o cale alternativă celei rusești, GUAM va avea viitor și nu se va transforma într-o structură amorfă, asemănătoare CSI.
Inițial Moldova a avut o poziție distantă față de noua structură internațională creată în spațiul post-sovietic, alăturîndu-se Federației Ruse, țară care critica apariția GUUAM invocînd interesele pe care le urmăresc în zona respectivă administrația SUA. La etapa cînd relațiile cu Rusia s-au răcit politica externă a Moldovei și-a reorientat vectorul, susținînd activitatea GUUAM, mai ales din perspectiva unor potențiale beneficii economice.
Exportul vinurilor în Federația Rusă este din nou în suspans
În ajunul reluării la Odessa a negocierilor în problema transnistreană cu participarea mediatorilor din Rusia și Ucraina, mass-media rusă difuzează informații despre introducerea restricțiilor la importul producției alcoolice din Moldova, fapt care readuce în prim plan discuțiile anterioare despre războiul comercial dintre Rusia și Moldova. Se afirmă că Serviciul federal vamal al Rusiei a încetat eliberarea mărcilor de acciz pentru importatorii de producție alcoolică din Moldova, situație care duce la blocarea acestor importuri și implicit, la suspendarea producerii de către majoritatea întreprinderilor vitivinicole exportatoare din Moldova.
La 16 septembrie a.c., Agenția de stat "Moldova-Vin", Uniunea Exportatorilor de Vinuri din Moldova și Asociația Națională a Participanților la Piața de Alcool din Rusia au semnat un Acord de colaborare care prevede promovarea producției alcoolice moldovenești pe piața rusească. Acordul prevede crearea unor condiții avantajoase pentru comercializarea vinurilor și divinurilor moldovenești în Rusia, cu condiția că acestea vor fi de calitate înaltă și certificate în mod corespunzător.
Republica Moldova exportă în Federația Rusă circa 85% din întreaga producție viticolă exportată, iar cota de vînzare și consum a vinurilor moldovenești pe piața rusă atinge cifra de 60%. Întreprinderile rusești sînt și principali investitori în ramura vitivinicolă a Moldovei, acestora aparținîndu-le majoritatea întreprinderilor de producție privatizate în această ramură.
În februarie 2005, Duma de Stat a Federației Ruse a adoptat o decizie prin care solicita Guvernului rus să examineze posibilitățile de limitare sau stopare a importului de vinuri moldovenești, printre cauzele invocate fiind și calitatea inferioară a producției comercializate.
Recent Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a anunțat că în luna octombrie este posibilă reluarea exporturilor de produse vegetale în Rusia, după o pauză de aproape 6 luni. Exporturile vor fi reluate numai după ce experții ruși vor inspecta la Chișinău toate loturile de marfă ce urmează a fi expediate în Rusia.
Alegeri municipale noi
Igor Boțan
La 23 septembrie a.c. Comisia Electorală Centrală (CEC) a adoptat cu vot unanim o hotărîre referitoare la convocarea pe 27 noiembrie 2005 a alegerilor noi ale primarilor din 10 localități, inclusiv din municipiul Chișinău. Hotărîrea CEC a fost adoptată în cel mai democratic mod posibil, ținîndu-se cont de prevederile alineatelor (m) și (n) ale articolului 22 din Codul electoral, referitoare la "consultarea partidelor și organizațiilor obștești" în vederea "participării plenare la procesul electoral". Într-adevăr, ședința CEC a fost una publică, cu participarea ziariștilor, reprezentanților partidelor politice și organizațiilor obștești, precum și a misiunii OSCE în Republica Moldova.
Deși hotărîrea CEC este una impecabilă din punct de vedere a standardelor internaționale, a normelor legislației electorale din RM și a hotărîrilor Curții Constituționale referitoare la alegerile organelor administrației publice locale, totuși persistă impresia că această hotărîre este inoportună, mai ales în partea referitoare la municipiul Chișinău.
Standardele internaționale se referă în mod expres la necesitatea strictă de organizare periodică a alegerilor. În conformitate cu articolul 1 al Codului electoral, periodicitatea alegerilor se asigură în cadrul "alegerilor generale" de orice tip, care sînt obligatorii. Pentru fixarea datei "alegerilor generale", fie că sînt parlamentare, fie că sînt locale, există norme detaliate referitoare la termene. Aceleași norme detaliate se referă și la fixarea datei eventualelor alegeri parlamentare anticipate, care pun capăt unei faze vechi și încep o nouă fază a periodicității alegerilor cu durata mandatului Parlamentului nou ales de 4 ani. Așa prevăd articolele 38 (1) și 63 din Constituție.
În cazul alegerilor locale, periodicitatea alegerilor se asigură de mandatul de 4 ani al organelor administrației publice locale care începe în ziua "alegerilor generale", fiind prevăzut pentru întreaga comunitate de consilii locale și primari din RM. După adoptarea Constituției RM în 1994 și după primele alegeri locale desfășurate în baza acesteia în 1995, Curtea Constituțională a adoptat un șir de hotărîri menite să clarifice modalitatea de alegere a organelor administrației publice locale și să stabilească durata strictă a mandatelor acestora. Astfel, două hotărîri ale Curții Constituționale se referă la faptul că mandatul de 4 ani al organelor administrației publice locale, stabilit prin articolul 119 (1) al Codului electoral, nu poate fi scurtat și nici nu poate fi prelungit. Alte două hotărîri, bazate pe articolul 112 din Constituție, se referă la faptul că în orice situație, în eventualitatea apariției vacanței funcției de primar această vacanță nu poate fi suplinită prin numirea autorităților locale de către autoritățile administrației centrale. Mai mult, avizul Curții Constituționale nr.2 din 30.07.2002 s-a opus intenției unui grup de 52 de deputați de a modifica prevederile Constituției în sensul deschiderii posibilității ca alegerile primarilor să aibă loc în mod indirect, de către consiliile locale, intenție aflată în perfectă conformitate cu Carta Europeană "Exercițiul autonom al puterii locale", act internațional ratificat de Parlamentul RM în 1998 și avînd astfel prioritate asupra legislației interne.
Toate documentele invocate mai sus se referă în mod expres la necesitatea alegerii consiliilor locale și primarilor în cadrul "alegerilor generale" locale. Articolul 139 al Codului electoral prevede în mod expres organizarea alegerilor noi ale consiliilor și primarilor cînd apare o astfel de necesitate. În privința alegerilor noi ale consiliilor locale nu există probleme majore evidențiate pe parcursul ultimilor 10 ani. Acestea au fost extrem de rare. Cît privește alegerile noi ale primarilor, se poate constata că pe durata unui mandat de patru ani, anual au loc alegeri noi ale primarilor în 10-25 de localități. Și experiența alegerilor noi ale primarilor putea fi considerată una satisfăcătoare pînă în momentul apariției vacanței funcției de primar a municipiului Chișinău în primăvara anului curent, în situația cînd alegerile noi și repetate ale primarului de Chișinău au eșuat.
Astfel, dacă ne referim la partea legală a alegerilor primarului municipiului Chișinău, observăm că pe parcursul mandatului curent aceasta a fost îndeplinită complet: 1) la 23 mai 2003 în municipiul Chișinău a fost ales în mod direct de către cetățeni, pentru un mandat de 4 ani, un primar; 2) după ce la mijlocul perioadei exercitării mandatului primarul ales în 2003 a renunțat la funcția pe care o deținea, la 10 și ulterior la 24 iulie 2005 au fost organizate alegeri noi și, respectiv, alegeri repetate care nu au fost validate din cauza prezenței joase a alegătorilor. În această situație, întrebarea care se iscă este - cît de necesară este repetarea alegerilor noi, poate oare fi evitată organizarea non-stop a acestor alegeri noi?
Răspunsul se poate baza pe faptul că intervenirea vacanței funcției de primar, oricare ar fi cauza acesteia, comportă întotdeauna un element de hazard, de aceea, problema suplinirii vacanței funcției de primar trebuie tratată și prin prisma oportunității organizării unor alegeri noi sau prin asigurarea exercitării interimatului funcției de către un vice-primar. În acest sens, înainte de a fixa data alegerilor noi pe 27 noiembrie a.c., era oportun ca CEC să se adreseze Parlamentului pentru: a încerca să convingă corpul de deputați să modifice articolul 139 din Codul electoral astfel ca în cazul alegerilor noi pragul de validare a alegerilor să nu fie aplicat, sau cel puțin să fie eliminat acest prag în cazul alegerilor repetate; să adreseze legislativului solicitarea ca în baza articolului 66 (c) din Constituție să interpreteze articolul 139 din Codul electoral cu scopul de a clarifica de cîte ori pe durata unui mandat pot fi convocate alegeri locale noi într-o localitate.
Ambele abordări ar oferi posibilitatea de a ne izbăvi de "fibrilații electorale" cauzate de eventuale alegeri eșuate, care nu au nimic în comun cu obligativitatea alegerilor periodice și interesul cetățenilor de a avea o administrație locală care să le apere interesele legitime.
În alocuțiunile care au anticipat adoptarea hotărîrii CEC, liderii și reprezentanții partidelor politice - Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PD), Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD), Partidul Comuniștilor (PC), Partidul Social Liberal (PSL) s-au pronunțat fără echivoc în favoarea fixării datei alegerilor noi ale primarilor.
Totuși, atitudinile și așteptările formațiunilor politice față de preconizatele alegeri, mai ales în municipiul Chișinău, sînt diferite. Chiar dacă în vara aceasta participarea a fost distorsionată de perioada estivală, rezultatele alegerilor noi și repetate eșuate din 10 și 24 iulie a.c. au pus în evidență relativ clară rating-ul candidaților din partea formațiunilor politice în municipiul Chișinău. Acest rating modulează și interesele formațiunilor în noile alegeri:
Aceste interese ale formațiunilor politice pun în evidență, de asemenea, problema oportunității organizării alegerilor noi în municipiul Chișinău. Există și alte probleme referitoare la oportunitatea organizării alegerilor ce țin de faptul că:
Toate acestea, luate împreună pot avea un impact negativ asupra motivației cetățenilor de a participa la alegeri.
Se poate presupune că alegătorii municipiului Chișinău și mai ales cei din localitățile suburbane, care au primari aleși anterior, au obosit de pe urma chemării la urnele de vot tocmai de 4 ori în doar 9 luni. Cu toate acestea, lor nu le rămîne decît să se împace cu soarta, realizîndu-și dreptul constituțional, dar și obligația cetățenească de a vota. Cel mai bun remediu pentru a combate oboseală electorală este ca în noua perioadă electorală chișinăuienii să citească sau recitească extraordinarele lucrări literale ale renumiților scriitori Mihail Saltîkov-Șcedrin și Iaroslav Hașek - "Istoria unei urbe" și, respectiv, "Alegerile municipale". Astfel, vor avea plăcerea deosebită de a se convinge că "toate-s vechi și nouă toate", adică că prezentele probleme ale municipiului Chișinău și abordarea acestora de către politicieni în cadrul campaniei electorale sînt foarte asemănătoare cu cele de aproape 100 de ani (și chiar mai mult) din alte urbe, de pe alte meridiane.
PIB-ul tot crește și crește în pofida unor circumstanțe nefavorabile
Iurie Gotișan
Și de această dată motorul creșterii economice a fost consumul final ceea ce nu e neapărat rău, numai că în aceste condiții ritmul de creștere a creditului, în special a celui de consum, intră în contradicție cu capacitatea economiei de a reacționa prompt la expansiunea cererii și astfel pe seama unor importuri masive se ajunge la dezechilibru extern. Ramurile care ar trebui stimulate de creditare, cele producătoare de bunuri de consum, de exemplu, se mișcă încă lent.
În același timp, evoluția prețului internațional al țițeiului, ajuns la niveluri record, a determinat și în Republica Moldova cea mai mare creștere a prețurilor benzinei și motorinei de anul acesta. Reflectat în multe dintre costurile de producție precum și a prețurilor de consum, scumpirea carburanților reprezintă o amenințare serioasă pentru creșterea economică, creștere care ar putea să-și ranverseze ritmul pînă la sfîrșitul anului. În plus, creșterea economică poate fi influențată de creșterea extrem de mare a deficitului comercial, deficit care a atins o valoare de 600 milioane USD pentru perioada ianuarie-iulie 2005, fiind și cel mai mare nivel înregistrat în acest interval de timp de după '91 încoace.
Totodată, avînd în vedere scăderea marjei de profit a exportatorilor - aici am putea menționa de creșterea costurilor de producție, a prețurilor la combustibili și nu în ultimul rînd de aprecierea cursului de schimb -, toate acestea la un loc luate cu scăderea investițiilor în ramurile exportatoare, ar face ca deficitul comercial la sfîrșitul anului să depășească 30% din PIB, adică ar putea ușor trece de 1 miliard USD. În aceste condiții riscăm, probabil, să vedem fuga capitalului străin și deprecierea leului. Pare a fi un scenariu, și nu unul improbabil.
Totuși, nu este exclus, dacă e să fim riguroși statistic, că și în acest an se va mai bifa în catastife încă o rată înaltă de creștere economică, dar rămîne de văzut cum vor evolua lucrurile în a doua jumătate a anului.
Cît privește rata inflației, aceasta a consemnat o valoare anuală pentru perioada ianuarie-august de 3,7%, nivel ce pare să se încadreze în prognozele guvernamentale de 8-10%. Însă nu trebuie să uităm că lunile de vară au înregistrat o deflație, situație tradițională pentru această perioadă. Prețurile au scăzut, în mare parte, la produsele alimentare situație explicată prin recolta bună din această vară, precum și prin acumularea unor importante stocuri pe piața internă, după ce Rusia a interzis importurile de produse de origine vegetală și animalieră din Republica Moldova.
Cu toate acestea, anul acesta pare a fi un an special tocmai din cauza scumpirii carburanților. Se estimează ca prețul gazelor naturale să crească ușor, mai ales avînd în vedere frecventele declarații ale oficialilor ruși de scumpire a gazelor furnizate Moldovei. Toate acestea vor face ca inflația să crească. Dacă acest scenariu totuși se va profila, este cert că în perioada imediat următoare inflația va crește din cauza scumpirii carburanților, a energiei electrice și creșterii costurilor de producție.
În primul rînd, prețul energiei termice, care probabil va fi ajustat (majorat) din cauza scumpirii carburanților atunci cînd va începe furnizarea acesteia către consumatori, își va produce efectele, bineînțeles din moment ce statistica îl va lua în calcul la o nouă valoare. Ca urmare a creșterii prețurilor la carburanți, nu este exclusă o creștere a prețului la energia electrică furnizată atît consumatorilor privați, cît și agenților economici. Spre exemplu, întreprinderea "Moldelectrica" și-a anunțat deja majorarea prețurilor la transportul energiei electrice.
Felul în care va fluctua cotația internațională la petrol reprezintă o altă îngrijorare pentru rata inflației, avînd în vedere că benzina și motorina influențează aproape toate prețurile care intră în calculul acestei rate și respectiv a costurilor producției finite, care pînă la urmă îl vor afecta și pe consumatorul de rînd. Nu este pentru nimeni un secret că prețurile interne se aliniază mai repede la prețurile internaționale, decît salariile interne la cele internaționale.
În plus, inflația ar putea fi influențată și costurile de producție care sînt în creștere, alimentate și de o majorare a salariilor. Pentru BNM, care are ca principală țintă stabilitatea prețurilor, această conjunctură nu este deloc bună.
Avînd în vedere cele descrise mai sus, economia pe semne va începe să-și încetinească ritmul și, dacă se vor mai acumula și alte circumstanțe nefavorabile, se pregătește mai degrabă să bubuie, decît să duduie!
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |