ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20051011/index.shtml


e-journal, an. III, nr. 59, 27 septembrie - 10 octombrie 2005

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri. Demisii

Vicepreședintele Parlamentului Maria Postoico a fost aleasă ca unul din cei 20 de vicepreședinți ai Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, în baza principiului de rotație practicat de APCE. În cadrul APCE Postoico face parte din grupul stîngii unite.

Parlamentul a declarat vacant mandatul de deputat deținut de membrul fracțiunii PCRM Victor Mîndru, deputat ce a demisionat în legătură cu numirea sa în funcția de viceministru al sănătății și protecției sociale. Curînd va fi declarat vacant și mandatul deputatului PCRM Mihail Camerzan, dat fiind faptul că acesta a fost numit ambasador în Portugalia.

1.2. Acte legislative

1.3. Interpelări

La prima ședință a sesiunii de toamnă-iarnă deputații din opoziția parlamentară au formulat mai multe întrebări și interpelări în adresa Guvernului și instituțiilor subordonate. Conform legislației în domeniu, la întrebări și interpelări urmează să se răspundă în următoarea zi de joi a ședinței Parlamentului sau în termen de 2 săptămîni, atunci cînd se solicită informații detaliate.


Guvern

2.1. Numiri

În ședința din 4 octombrie a Guvernului, Boris Gamurari, ex-ministru al Apărării, a fost numit în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Republicii Moldova în Polonia. Actualmente Gămurari deține funcția de vicedirector general al Companiei "Lukoil-Moldova".

La aceiași ședință, Victor Gaiciuc, Ambasadorul Extraordinar și Plenipotențiar al Moldovei în regatul Belgiei, a fost numit în funcția de Ambasador Extraordinar și Plenipotențiar al Moldovei în Marele ducat de Luxemburg cu reședința la Bruxelles, funcție ce o va deține prin cumul.

Tot în ziua de 4 octombrie, executivul l-a reconfirmat pe Ion Moraru în funcția de vicedirector general al Biroului Național Migrațiune.

2.2. Ședințe. Decizii

Reforma administrației publice - numai cu suport internațional

Prim-ministrul Vasile Tarlev s-a întîlnit cu un grup de experți internaționali care vor asista executivul în efectuarea analizei funcționale a autorităților administrației publice centrale și la elaborarea Strategiei de reformă a administrației publice centrale. Măsurile respective derivă din Planul de acțiuni privind analiza funcțională, elaborarea și implementarea Strategiei nominalizate, în baza Hotărîrii Guvernului din 15 iulie 2005. Strategia urmează a fi adoptată de Guvern pînă la finele anului curent, după ce aceasta va fi avizată de către structurile naționale și internaționale abilitate, inclusiv Banca Mondială. Consultanții internaționali au fost cooptați de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare Internațională (SIDA) și misiunea PNUD Moldova.

Menționăm că în primăvara anului curent, la momentul formării actualei componențe a executivului, Președintele Republicii Moldova a declarat că noua garnitură guvernamentală este una reformată pe principii moderne ale managementului public. Însă, în realitate, reforma s-a limitat la modificarea denumirii autorităților centrale, comasarea în cadrul ministerelor a mai multor departamente independente și reducerea masivă a numărului de personal, măsuri care nu au fost precedate de expertize economico-instituționale și nu au avut caracterul transparent adecvat.

Realizarea SCERS

Șeful executivului a prezidat o ședință de lucru privind realizarea Strategiei de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei (SCERS), ședință în cadrul căreia Ministerul Economiei și Comerțului a informat că începe transpunerea în practică a obiectivelor și sarcinilor stipulate în SCERS, în special prin realizarea Programului de activitate al Guvernului pe anii 2005-2009 și a planurilor de acțiuni sectoriale. S-a remarcat că majoritatea indicatorilor macroeconomici înregistrează tendințe pozitive, iar pe unele poziții pronosticurile fixate în SCERS chiar "au fost depășite".

În opinia Primului-ministru, succesul realizării SCERS depinde de eforturile întregii societăți și în acest sens a fot solicitată organizarea unor forumuri regionale pentru a evalua impactul realizării SCERS în fiecare localitate. De asemenea, șeful executivului a solicitat implicarea mai activă în realizarea SCERS a societății civile și a administrației publice locale.

Bugetul de stat supraexecutat

La ședința Guvernului din 4 octombrie 2005 Ministerul Finanțelor a anunțat că în perioada ianuarie-septembrie 2005 bugetul de stat a fost executat la capitolul de venituri în proporție de 107,4% din prevederi. În nouă luni ale anului curent la bugetul de stat au fost acumulate venituri în valoare de 5 606 milioane de lei (cca 445,2 milioane USD), ceea ce constituie cu 1 830 milioane lei sau cu 48,5% mai mult decît în perioada similară a anului trecut. Pentru deservirea datoriei externe de stat de la buget au fost transferate 38,6 milioane USD.

În același timp, conform informației existente pentru primele 8 luni ale anului 2005 numai veniturile vamale încasate au constituit 3 456 milioane lei (274,4 milioane USD). La acestea se mai adaugă cca 200 milioane lei (15,9 milioane USD) - venitul net al Băncii Naționale a Moldovei și peste 140 milioane lei (cca 11,2 milioane USD) - venitul din grantul acordat de Comisia Europeana în cadrul Programului de Securitate Alimentară pentru Moldova. Totodată, doar ¼ din valoarea totală a veniturilor bugetare revin veniturilor din activitățile economiei reale (producere, impozite directe și taxe nevamale).

2.3. Hotărîri

Deși redus considerabil, numărul actelor necesare pentru activitatea de antreprenoriat rămîne destul de mare

Guvernul a aprobat Lista autorizațiilor și certificatelor eliberate de către organele administrative pentru inițierea activității de business în Moldova. Conform documentului, vor exista 125 tipuri de acte pentru confirmare, mai mult de 70 din ele urmînd a fi eliberate gratuit. Documentul stabilește că plata pentru eliberarea permisiunilor și certificatelor se va percepe doar în cazurile cînd aceasta este prevăzută de legislație, iar termenul general de eliberare a documentelor nu trebuie să depășească 10 zile lucrătoare.

Printr-o altă hotărîre a executivului a fost aprobat Registrul actelor oficiale de reglementare a activității de întreprinzător, acte emise de Guvern, organele centrale de specialitate ale administrației publice și alte autorități administrative centrale. Potrivit documentului, cele 27 de autorități administrative se vor ghida în activitatea sa de peste 420 de acte normative, alte cca 100 de acte normative fiind abrogate din cauza că sînt calificate ca abuzive sau nu corespund principiilor economiei de piață.

Hotărîrile vizate au fost adoptate pentru executarea Legii nr. 424-XV din 16.12.2004 privind revizuirea și optimizarea cadrului normativ de reglementare a activității de întreprinzător (așa-numita "Lege a ghilotinei"), lege ce are drept scop reforma reglementării de stat a activității antreprenoriale. Recent, în cadrul forumului investițional organizat la Chișinău, majoritatea oamenilor de afaceri au apreciat Legea ghilotinei ca o măsură eficientă pentru reducerea barierelor birocratice în calea businessului, dar au menționat și faptul că implementarea se tergiversează.

Finanțarea partidelor din bugetul de stat

Guvernul a aprobat proiectul de lege cu privire la finanțarea partidelor politice și a campaniilor electorale, proiect ce urmează să reglementeze modalitățile de finanțare a partidelor și altor organizații social-politice (inclusiv în cadrul campaniilor electorale), controlul finanțării, restricțiile și sancțiunile pentru încălcarea dispozițiilor legale corespunzătoare.

Proiectul prevede că statul va subvenționa anual activitatea partidelor cu o sumă totală ce nu depășește 0,02% din veniturile bugetului de stat pe anul de referință (spre exemplu, pentru anul 2006 această sumă ar constitui nu mai mult de 1 milion 936 mii lei). Subvențiile bugetare vor fi de trei categorii:

De bază - în valoare de 1/3 din subvenția totală acordată de stat, subvenție repartizată în mod egal partidelor politice care la începutul legislaturii au reprezentanți în fracțiunile parlamentare;

Proporționale - în valoare de 1/3 din subvenția totală acordată de stat, subvenție proporțională cu numărul mandatelor deținute de fiecare formațiune politică în legislativ;

Restante - în valoare de 1/3 din subvenția totală acordată de stat, subvenție pentru toate partidele politice care au participat în campania electorală, dar nu au obținut mandate proporțional cu numărul de voturi acumulate.

Proiectul mai conține prevederi referitoare la: contractarea creditelor fără dobîndă pentru campaniile electorale; condițiile și modul de primire a donațiilor în perioada campaniilor electorale; limita donațiilor ce pot fi primite într-un an fiscal; interdicțiile finanțării concurenților electorali din străinătate; transparența și controlul acumulării de mijloace etc.

Acest proiect de lege a fost elaborat la recomandarea Consiliului Europei și este inspirat în temei din legea similară a României, lege ce a fost adoptată încă în anul 2003, iar mai mult de jumătate din prevederile ei regăsindu-se adaptate în proiectul aprobat de executivul de la Chișinău. Menționăm că încă în anul 2000 Guvernul a expediat Parlamentului un proiect de lege nou cu privire la partide și alte organizații social-politice, proiect adoptat în prima lectură și care prevede, de altfel, și finanțarea partidelor din bugetul de stat. Motivele tărăgănări adoptării respectivului proiect nu sînt cunoscute și în mod normal examinarea lui ar trebui reluată în pachet cu inițiativa recentă a Guvernului.

Apartamente sociale gratuite

Conform unei decizii a Guvernului, categoriile social dezavantajate ale populației vor avea posibilitatea de a obține locuințe gratuit, construcția acestora urmînd a fi finanțată din contul mijloacelor bugetului de stat și celor locale, a creditelor bancare și ipotecare, precum și a granturilor străine.

Deși se anunță un termen exact de finisare a construcțiilor - anul 2011, pentru moment nu este stabilit un potențial cost, precum și volumul locuințelor. Cu toate acestea, se preconizează că locuințele vor fi distribuite de consiliul municipal Chișinău. Nu demult, în presă, a fost mediatizat scandalul de repartizare a locuințelor sociale într-un bloc locativ construit de autoritățile municipale, printre beneficiari figurînd funcționari ai primăriei și consiliului local, judecători, procurori, angajați ai organelor de drept și alte persoane care nu fac parte din categoriile foarte dezavantajate. Costul minim de construcție a unui bloc locativ cu 50-60 de apartamente este de cca 1,5 milioane USD.


Președinție

Politica de cadre

Președintele Voronin a participat la ședința colegiului Ministerului Afacerilor Interne, ședință în care a remarcat succesele realizate în domeniul lichidării grupărilor criminale organizate și reducerea criminalității în ansamblu. Totodată, șeful statului și-a exprimat nemulțumirea în legătură cu politica de cadre promovată de conducerea MAI, menționînd că neajunsurile în domeniu au ca consecință creșterea criminalității în rîndul polițiștilor, abuzurilor de serviciu și a corupției.

O temă aparte a constituit-o activitatea ilegală a colaboratorilor poliției, activitate ce se manifestată prin abuzuri de putere, aplicarea torturii, tratamentelor inumane și degradante față de persoanele reținute. În opinia lui Voronin, situația actuală în domeniu nu mai poate fi tolerată, iar de la conducerea MAI solicitîndu-se măsuri urgente.

Una din prioritățile imediate ar fi perfecționarea legislației în domeniu și în special a Legii cu privire la poliție, ale cărei dispoziții sînt învechite și vin în contradicție cu principiile internaționale de reglementare a serviciului organelor de drept.

Discuții cu reprezentanții Dumei de Stat

Vladimir Voronin, i-a primit pe membrii grupului de deputați pentru relațiile cu Parlamentul Republicii Moldova al Dumei de Stat a Federației Ruse. În cadrul întrevederii, Președintele Moldovei și-a exprimat speranța că vizita va contribui la o mai bună informare a structurilor de stat ale Federației Ruse despre situația politică și social-economică din țara noastră, despre sarcinile strategice de dezvoltare ale Republica Moldova.

În opinia lui Voronin, nesoluționarea problemei transnistrene constituie singurul obstacol serios pentru valorificarea potențialului de cooperare moldo-rusă, iar în perpetuarea acestui obstacol sînt interesate anumite forțe distructive din Federația Rusă și Moldova, pretențiile regimului de la Tiraspol neavînd justificări etnice sau lingvistice.

Menționăm că recent, în cadrul interviului acordat postului de radio BBC, Vladimir Voronin a afirmat că autoritățile Moldovei sînt pregătite să facă față presingului economic și politic al Federației Ruse, renunțînd, dacă va fi necesar, la resursele energetice livrate Rusia și la exportul vinurilor moldovenești în această țară.

Urgentarea consolidării terenurilor agricole

În cadrul ședinței Colegiului Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare șeful statului a apreciat drept prea îndelungată perioada de implementare a Programului de stat de consolidare a terenurilor agricole, elaborat de ministerul în cauză. Potrivit conceptului, procesul de consolidare a terenurilor va dura nu mai puțin de 15 ani, propunîndu-se consolidarea inițială a terenurilor date în proprietate familiilor și urmînd consolidarea suprafețelor gospodăriilor agricole.

Experții independenți au venit cu diverse opinii în acest sens susținînd într-un fel procesul de consolidare, dar cu condiția că acesta va fi însoțit de investiții considerabile în agricultură, de pregătirea unor specialiști calificați în domeniu și de promovarea unei politici de stat menite să susțină real producătorii agricoli. Concomitent, în debutul sesiunii de toamnă a Parlamentului, reprezentanții opoziției parlamentare au criticat dur politica guvernului în domeniul agriculturii, apreciind ca dăunătoare promovarea consolidării terenurilor agricole la nivel regional și local.

Vizita de lucru în Țările Baltice

În perioada 26-29 septembrie 2005 Președintele Republicii Moldova a efectuat vizite oficiale în Letonia, Lituania și Estonia. În cadrul acestor vizite au avut loc întîlniri cu șefii de state și conducătorii parlamentelor celor trei țări baltice. Principalele teme de discuție au vizat colaborarea bilaterală, parteneriatul în domeniul integrării europene, soluționarea diferendului transnistrean și colaborarea cu NATO în cadrul "Parteneriatului pentru Pace".

Conform acordului la care au ajuns ministerele de externe, pînă la finele anului va fi deschisă ambasada Republicii Moldova la Riga, iar în perspectivă țara noastră intenționează să deschidă misiuni diplomatice în toate țările UE.


Politici economice

1. Prețurile și inflația

2. Sistemul financiar-bancar

3. Piața muncii

4. Comerț extern

5. Mediul de afaceri

6. Moldova în lume


1 La forumul oamenilor de afaceri "Climatul investițional în Republica Moldova" și președintele Voronin a cerut într-un mod ultimativ băncilor comerciale reducerea dobînzilor la creditele acordate agenților economici

2 Mai mult despre competitivitate vedeți comentariul economic din această ediție


Problema transnistreană

Uniunea Europeană și SUA au fost invitate să participe la procesul de negocieri în problema transnistreană în calitate de observatori - această decizie a fost luată în cadrul consultărilor dintre reprezentanții părților la conflict și cei ai mediatorilor din partea OSCE, Federației Ruse și Ucrainei, consultări ce au avut loc la 27-28 septembrie la Odesa. Statutul de observator al UE și SUA a fost stabilit în baza unui protocol al OSCE cu privire la drepturile și obligațiile observatorilor în procesul de negocieri. Potrivit acestuia, observatorii au dreptul să participe la ședințele oficiale, au dreptul să i-a cuvîntul în timpul acestora, mai pot să intervină cu întrebări. Observatorii însă nu pot semna documentele adoptate în cadrul procesului de negocieri și nu participă la luarea deciziilor. Astfel, noul format al negocierilor este unul asimetric, fiind denumit "5+2".

Tot la Odesa părțile au căzut de acord să reia procesul de negocieri la 27-28 octombrie în Chișinău și Odesa, în formatul nou "5+2". "Am reușit să mișcăm din punctul mort marea mașinărie a procesului de negocieri, care nu mai merge de mai mult de un an", a declarat după încheierea consultărilor reprezentantul special al Ucrainei în problema transnistreană, Dmitri Tkaci. Potrivit acestuia, la Odesa părțile au discutat și problema monitorizării frontierei moldo-ucrainene, cea a monitoring-ului internațional al complexului militar-industrial al Transnistriei, precum și perspectivele organizării unor alegeri democratice în Transnistria. În plus, potrivit lui Tkaci, la Odesa reprezentantul Rusiei le-a înmînat participanților un document cu propunerile Rusiei în problema transnistreană.

Acesta din urmă ar fi un nou plan de reglementare rus care, potrivit șefului departamentului de externe de la Tiraspol, Valeri Lițkai, va constitui subiectul principal al rundei de negocieri din 27-28 octombrie. În timp ce presa de la Chișinău nu a dat detalii despre conținutul planului în cauză, Lițkai a calificat noul plan drept un "document serios și elaborat, care a apărut în urma a patru luni de consultări cu toate părțile". Potrivit aceleiași surse, documentul ar conține circa 75% din planul Kozak și circa 15-20% din planul Iușcenko, preluînd aproape în întregime elementele de bază ale planului Kozak. Întrebat despre reacția părții moldovenești față de plan, Lițkai a spus doar că conținutul acestuia nu corespunde în mod categoric cu cel al documentelor adoptate recent de către Parlamentul Moldovei în problema transnistreană.

Deși chiar în ajunul consultărilor de la Odesa Președintele Voronin declara ultimativ că Republica Moldova va accepta reluarea negocierilor în problema transnistreană doar în cazul în care UE și SUA se vor alătura formatului de negocieri ca participanți cu drepturi depline. Partea moldovenească s-a arătat mulțumită de rezultatele consultărilor de la Odesa. În cadrul unei întrevederi cu Comisarul pentru Relații Externe și Politică Europeană a Uniunii Europene, Benita Ferrero-Waldner, aflată în vizită la Chișinău cu prilejul deschiderii Delegației Comisiei Europene în Moldova, președintele Voronin a declarat că participarea UE și SUA în calitate de observatori la negocierile în problema transnistreană este un succes la care Moldova a rîvnit în ultimii ani. Voronin și-a exprimat speranța că prin măsurile conjugate ale autorităților moldovenești și ale comunității internaționale se apropie momentul reintegrării teritoriale a Moldovei și a dat asigurări că autoritățile moldovenești vor depune toate eforturile pentru a conlucra constructiv și eficient cu toți participanții la tratative.

Șeful departamentului de externe de la Tiraspol la rîndul său a explicat acceptarea de către Tiraspol a deciziei de a invita UE și SUA să adere la procesul de negocieri prin "schimbarea situației geopolitice în jurul Transnistriei", mai exact schimbarea de atitudine față de această problemă la Kiev și în special la Moscova. Potrivit lui Lițkai prin decizia de a include UE și SUA în procesul de negocieri, Moscova încearcă să evite situația în care acestea au împiedicat realizarea planului Kozak în noiembrie 2003. Includerea UE și SUA în procesul de negocieri este prevăzută expres în noul plan rus, a mai declarat Lițkai, și asta cu scopul că participînd la negocieri în calitate de observatori, aceștia trebuie să fie la curent cu ce se întîmplă, ceea ce va lipsi partea moldovenească de posibilitatea de a juca cartea contradicțiilor dintre Rusia și vest în favoarea sa. În plus, Lițkai a mai notat că participarea UE și SUA la negocieri va permite informarea din prima sursă a acestora cu privire la conținutul convorbirilor, și nu prin prisma poziției părții moldovenești. "Deocamdată lucrurile merg într-un mod clar pentru noi", a conchis Lițkai poziția administrației de la Tiraspol față de rezultatele convorbirilor de la Odesa.

În altă ordine de idei, la 7 octombrie la Palanca Comisarul european pentru relații externe și politica europeană a vecinătății, Benita Ferrero-Waldner, ministrul de Externe al Republicii Moldova, Andrei Stratan, și ministrul de Externe al Ucrainei, Boris Tarasiuk, au semnat Memorandumul de înțelegere dintre UE, Republica Moldova și Ucraina privind misiunea UE de asistență la frontieră. "Scopul misiunii este de a dezvolta capacitatea de administrare a frontierei, inclusiv a posturilor vamale, de-a lungul hotarului moldo-ucrainean. Aceasta va ajuta la prevenirea traficului de ființe umane și de mărfuri, proliferării armelor și fraudelor vamale", a declarat în cadrul evenimentului Comisarul Benita Ferrero-Waldner. Potrivit ei, misiunea își va începe activitatea la 1 decembrie 2005 și va fi constituită din 50 de experți din statele membre ale UE. Aceștia vor activa în cadrul unor grupuri mobile care vor putea face vizite fără preaviz la orice post de poliție, vamal sau fiscal, vor formula recomandări cu privire la eficientizarea activității acestora, vor oferi consultanță și instruire pentru funcționarii moldoveni și cei ucraineni. "Vrem să vă ajutăm să administrați frontiera dvs. într-un mod mai modern și mai eficient. Aceasta va contribui în mod substanțial la identificarea unei soluții pentru conflictul transnistrean. Soluționarea acestui conflict va constitui o victorie importantă în numele păcii, securității și stabilității în vecinătatea noastră comună. Trebuie să lucrăm toți din greu să realizăm acest lucru", a mai declarat Comisarul European în cadrul ceremoniei de semnare a memorandumului trilateral.


Relații externe

Inaugurarea Delegației Comisiei Europene și semnarea acordului de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene

La 6 octombrie a fost inaugurată Delegația Comisiei Europene în Republica Moldova, o ceremonie la care a participat Comisarul European pentru relații externe și politica de vecinătate Benita Ferrero-Waldner. Delegația va fi condusă de Ambasadorul Cesare De Montis.

La 7 octombrie 2005 miniștrii de externe ai Moldovei și Ucrainei, împreună cu Comisarul european pentru relații externe și politica de vecinătate au semnat memorandumul privind instituirea misiunii Uniunii Europene la frontiera moldo-ucraineană. Pentru realizarea memorandumului începînd cu 1 decembrie 2005, Ucraina și Moldova acceptă controalele inopinate la frontieră din partea experților europeni.

Atenție deosebită pentru Moldova din partea Consiliului Europei

La 4 octombrie a fost adoptată rezoluția și recomandarea Adunării Parlamentare a Consiliului Europei pe marginea raportului de monitorizare a îndeplinirii angajamentelor asumate de către Republica Moldova. Rezoluția menționează că autoritățile moldovene au avansat pe calea reformelor, dar o serie de angajamente asumate la momentul aderării nu au fost onorate satisfăcător. APCE remarcă necesitatea funcționării eficiente a instituțiilor democratice, afirmarea și eficientizarea justiției, promovarea libertății de exprimare și a pluralismului, consolidarea democrației locale, combaterea corupției și a traficului de ființe umane, modificarea legislației electorale, cu privire la partide, perfecționarea mecanismului de expertizare internațională a actelor legislative. De asemenea, APCE pledează pentru soluționarea pașnică a diferendului transnistrean, cu respectarea integrității teritoriale și a suveranității Moldovei, organizarea unor alegeri libere și democratice în regiune.

Reprezentanții Parlamentului Republicii Moldova au apreciat respectiva rezoluție ca fiind cea mai favorabilă de la momentul aderării Moldovei la CE (1995). La întîlnirea cu Secretarul General al CE Președintele Parlamentului Republicii Moldova a declarat că legislativul moldovean a adoptat planul calendaristic al măsurilor legislative, măsuri ce vor fi întreprinse pentru onorarea tuturor angajamentelor față de Consiliul Europei și că documentul va fi remis la CE în luna octombrie, după ce va fi coordonat cu reprezentanții tuturor formațiunilor parlamentare și Guvernul Moldovei.

Adoptarea rezoluției și a recomandărilor APCE a coincis cu emiterea de către Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a două decizii ce vizează direct Republica Moldova. În primul caz e vorba de hotărîrea prin care au fost satisfăcute parțial cererile secretarului primăriei municipiului Chișinău Vladimir Șarban și a conducătorului unei întreprinderi municipale Constantin Becciev. CEDO a condamnat Republica Moldova pentru încălcarea drepturilor prevăzute de articolul 3 (Interzicerea torturii) și 5 (Dreptul la libertate și la siguranță) din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.

În alt caz, CEDO a stabilit pentru data de 13 decembrie 2005 audieri publice asupra dosarului jurnaliștilor de la Televiziunea Moldovei împotriva Republicii Moldova, în cadrul cărora se va discuta admisibilitatea și fondul cererii. În cererea respectivă se solicită recunoașterea violării de către Republica Moldova a dreptului la libera exprimare prevăzute de art.10 al Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului, prin impunerea cenzurii la Televiziunea Națională.

Pînă în prezent CEDO a adoptat 23 de hotărâri prin care a condamnat Republica Moldova, Guvernului fiindu-i comunicate alte peste 200 de cereri. Autoritățile de la Chișinău au executat toate deciziile respective, cu excepția celei referitoare la grupul Ilașcu, decizie care rămîne neexecutată în partea referitoare la eliberarea deținuților de la Tiraspol.

Relațiile cu Federația Rusă rămîn incerte

Misiunea experților ruși care urmau să vină la Chișinău în prima jumătate a lunii curente pentru evaluarea loturilor de produse vegetale destinate exportului în Federația Rusă nu a avut loc. Autoritățile responsabile au fot anunțate de partea rusă că misiunea se amînă și că este posibil să fie anulată în general.

Rămîne incertă și situația exporturilor de producție alcoolică în Federația Rusă, cu toate că autoritățile oficiale al Moldovei și responsabilii de la Serviciul vamal al Rusiei au infirmat apariția unor obstacole artificiale la exportarea vinurilor și divinurilor moldovenești.

Conform unor calcule efectuate de importatorii de vinuri din Rusia cota vinurilor moldovenești pe piața rusă a diminuat, în ianuarie-august 2005, cu aproape 7%. Acest fapt a fost confirmat de Președintele Voronin, care în cadrul unei emisiuni televizate a menționat că reducerea exporturilor are loc intenționat, pentru a diversifica piața de desfacere a producției alcoolice și a reorienta fluxurile spre țările scandinave și asiatice.

Susținere belarusă

Primul-ministru Vasile Tarlev a efectuat o vizită de lucru în Republica Belarus. În cadrul acesteia Tarlev a avut întrevederi cu președintele acestei țări Alexandr Lukașenco și cu premierul Serghei Sidorski. Părțile au discutat aspectele de colaborare bilaterală, posibilitățile de deschidere a unor întreprinderi mixte moldo-belaruse de construcție a tractoarelor și troleibuzelor. De asemenea, Tarlev a solicitat lichidarea barierelor birocratice la organizarea exportului din Moldova a producției pomilegumicole și a cerut examinarea posibilităților de procurare de către Moldova a produselor petroliere la un preț mai redus. În anul curent Moldova va importa din Belarus 20 mii tone de motorină, iar în 2006 - cca 150 mii tone de motorină.


Studii, analize, comentarii

Competitivitatea economică este o povară grea pentru Moldova
Ion Basiul

Potrivit unui clasament cu privire la competitivitatea economică, clasament elaborat în baza raportului anual al World Economic Forum, organizatorul celebrului forum de la Davos, Republica Moldova este plasată pe locul 82 printre cele 117 state ce figurează în top. Pe lîngă această evaluare ce s-a făcut în dependență de un indicator ce măsoară potențialul de creștere economică pe termen mediu și lung (5-8 ani), World Economic Forum a mai luat în calcul și factori care contribuie la productivitatea actuală.

Dar să revenim la topul competitivității economice. Și dacă e să credem acestor clasamente apoi nu ne prea face față faptul că țări ca Tanzania, Namibia sau Botswana, țări care pînă nu demult erau bîntuite de foamete și războaie civile, care n-au nici aspirațiile și posibilitățile noastre ne-au luat-o înainte.

Astăzi, însă, nu ne mai batem pentru avantaje competitive. Mizam pe avantaje comparative. Ce ne-a dat Dumnezeu: produse brute, cu deosebire alimentare, forță de muncă ieftină. Însă pentru că nu există o constrîngere competitivă - adică concurență - nu avem nici climat concurențial, și nici legi care să impună performanța în muncă și nici vocația lucrului bine făcut.

Pe de altă parte, moldovenii au salarii dintre cele mai mici. Cu mult, cu foarte mult sub ce primesc salariații din Uniunea Europeană. Și e normal sa fie așa atît timp cît rata eficienței e de multe ori mai bună în vestul Europei decît în Moldova. La prețuri aproape egale, un moldovan e plătit pentru munca lui, în medie, cam de 20 ori mai puțin decît un francez sau decît un italian. Și cam de 6 ori mai puțin decît un polonez ori un ungur. Cu media salariului nostru lunar, de sub 100 de euro, ne plasăm undeva în coada Europei.

Unii economiști susțin că tot răul ar fi... spre bine. Fideli teoriei avantajului comparativ, lansată de clasicii economiei politice, ei nu se sfiiesc să scrie ori să spună că salariile de subzistență ale moldovenilor ar fi un teribil avantaj. Asta-i teoria. Să vedem, însa, ce ne arată practica. Ani la rînd, noi n-am reușit să încasăm din exporturi, în 12 luni, mai mult de 700-800 milioane USD.

Abia din 2003 am sărit peste pragul de 1 miliard USD, aflîndu-ne însă mult sub nivelul unor țări de talia Moldovei ca Slovenia sau Croația. De atunci, cifrele încasărilor din export au crescut, dar situîndu-se cu mult în urma celor din import. Și motivul nu este altul decît acela că produselor moldovenești le lipsește cu deosebire tocmai partea cea mai bine plătită în comerțul internațional: contribuția creativității.

Competitivitatea, așadar. Și atunci, la ce ne folosește avantajul nostru comparativ? Și ce dacă sîntem un mare exportator de vinuri și produse alimentare. Da, este un avantaj pe care Dumnezeu ni la dat, dar nu cred că doar producerea vinurilor ar sta la baza competitivității și creșterii economice. Ce ar fi util să producem, sau ce produse ar putea face față concurență atît pe piața internă, cît și pe cea externă? O întrebare care nu este deloc simplă.

Mulți sînt de părere că statul trebuie să investească în vinificație. Cu tot respectul, eu însă nu sînt încrezut că aceasta ar fi optima soluție. Pentru noi problema problemelor - cu ce ar trebui să ne ocupăm, care ar trebui să fie structura economiei moldovenești, structură ce ar permite să concurăm în exterior avînd în vedere potențialul de care dispunem.

Cu certitudine că pămîntul mănos este o bogație a noastră și un potențial important pentru Moldova. Însă în lipsa încă a unei productivități sporite în agricultură, nu credeți că ar fi mai rațional să se meargă pe direcția serviciilor? Spre exemplu, dacă pe o suprafață de 0,1 ha de pămînt s-ar construi un edificiu unde și-ar desfășura activitatea cîțiva specialiști calificați în domeniul IT, apoi să fiți siguri că într-o zi aceștia vor cîștiga mai mult decît țăranii timp de un an. Deci aici ar trebui să se investească, în inovare, adică în acele ramuri în care capitalul și potențialul uman este predominant.

Tot eșafodajul vechii teorii s-a prăbușit. E timpul avantajelor competitive. Ceea ce înseamnă că Dumnezeu iți dă, dar nu-ți pune și-n traistă. Important este ce punem noi în traistă, din ce ne-a dat Dumnezeu.

Pînă doar cu cîțiva ani în urmă economiile naționale își mai contabilizau încă "avantajele comparative": industrii apropiate de materii prime, resurse energetice abundente, forță de muncă ieftină. Dar asta era ieri. Vedem, astăzi, cum aceste criterii trec pe planul doi. În prim-plan se află, actualmente, avantajul competitiv. Acel avantaj pe care nici o națiune nu-l mai folosește așa cum i l-a dat Dumnezeu, în stare brută, ci îl prelucrează cu inteligență.

Finlanda conduce în topul competitivității preparînd o cafea ce conține produse cu tot mai puțină materie brută (fier, oțel, lemn, mase plastice, resurse energetice) și cu tot mai multă materie cenușie încorporată în substanța finală, Nokia fiind caimacul.

Republica Moldova, însă, continuă să dețină lanterna roșie în Europa și în lume fiindcă nu are parte de avantaje competitive, avantaje bazate pe muncă performantă, și cred că nici nu vom avea parte curînd de avantaje competitive.

Vrem eficiență? Vrem competitivitate? N-avem decît să dăm drumul inițiativei individuale și riscului personal. Or anume inițiativa privată, după cum a fost demonstrat încă de clasicii liberalismului economic, este condiția fundamentală pentru prosperitatea unei societăți. Trebuie să ne desprindem de mentalitatea colectivistă, mentalitate ce întreține un sistem economic în care greutatea se mai mută de pe un umăr pe altul, chiar fără să se observe. Fiindcă sub mantaua lui uzata, mii de oameni cu venituri neîndestulătoare au iluzia că se află în siguranță economică. Iluzia cea mai gravă și cea mai periculoasă.

Prin urmare, mai multă acțiune, incizie și curaj personal, acestea ar fi ingredientele succesului nostru ca societate, ele fiind de natură, într-un viitor mai îndepărtat, să asigure intrarea noastră cu drepturi egale în familia popoarelor europene.


Debut zgomotos al sesiunii parlamentare
Sergiu Grosu

După o vacanță de peste 2 luni la 6 octombrie 2005 Parlamentul s-a întrunit în cea de a doua sesiune anuală. Lunga întrerupere a ședințelor plenare și-a spus cuvîntul asupra deputaților care anterior se manifestau activ în cadrul dezbaterilor și a orei Guvernului. De fapt, de la bun început reprezentanții opoziției parlamentare au trecut la ofensivă, ofensivă îndreptată în temei în direcția Guvernului și instituțiilor subordonate acestuia. Bineînțeles că nu au lipsit nici acuzații dure în adresa fracțiunii majoritare și a guvernării în general. Declarațiile făcute cu acest prilej și interpelările formulate de deputați chiar de la prima ședință au vizat în temei situația din domeniul agriculturii. În plus, au fost atinse și probleme de ordin social-politic, din învățămînt și medicină. Cîteva din proiectele discutate au fost din start primite cu reticență, încă pînă la examinarea lor detaliată și pînă la audierea poziției comisiilor parlamentare, pentru ca ulterior acei ce și-au exprimat din start dezacordul să susțină totuși promovarea propunerilor, motivînd poziția inițială prin starea de spirit aprins sau prin lipsa unor explicații detaliate. Ultima obiecție fiind generată și de calitatea insuficientă a materialelor promovate de executiv.

Majoritatea parlamentară a respins propunerile reprezentanților fracțiunii Alianța "Moldova Noastră" de a include în ordinea de zi cîteva proiecte de legi menite să îmbunătățească cadrul legislativ din domeniul impozitării sectorului agricol și să mențină aplicarea facilitară a TVA la anumite categorii de mărfuri. De asemenea, nu a fost stabilit nici un termen exact la care Guvernul să prezinte raportul despre activitatea sa și despre măsurile care se iau pentru redresarea situației agricultorilor.

Dezbaterile aprinse de la ședința inaugurală au fost precedate de alocuțiunea introductivă a Președintelui Parlamentului, alocuțiune în care s-a făcut o scurtă trecere în revistă a realizărilor din sesiunea anterioară și a trasat sarcinile de activitate pentru sesiunea de toamnă-iarnă. Printre prioritățile activității parlamentare au fost enunțate:

În cele două zile ale ședințelor de debut deputații au examinat proiecte de documente pe durata unei singure ore, restul timpului fiind dedicat încercării de a vota ridicarea imunității unor deputați din opoziție, întrebărilor, interpelărilor, declarațiilor și dialogurilor aprinse între reprezentanții opoziției și ai majorității parlamentare.

Hotărîrea pentru modificarea Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor din fondul pentru susținerea sectorului agrar. Hotărîrea stabilește posibilitatea acordării subvențiilor bugetare pentru agenții economici din agricultură care, anterior, în perioada 2001-2004, au luat credite de la băncile comerciale sau de la diverse asociații de împrumut și nu le-au rambursat în termen sau nu au achitat integral dobînzile stabilite. Se prevede că vor putea beneficia de subvențiile bugetare producătorii agricoli care își vor onora obligațiunile respective pînă la 31 decembrie 2005. Regulamentul privind acordarea subvențiilor prevede că producătorii care au luat credite pot primi de la buget subvenții conform unei formule special determinate, în mărime de pînă la 125 mii lei. În bugetul a.c. pentru acest scop au fost alocate 30 milioane de lei. Adoptarea documentului a fost precedată de poziția negativă a mai multor reprezentați ai opoziției, care inițial au invocat lipsa informației și transparență insuficientă la acordarea subvențiilor respective. După prezentarea explicațiilor suplimentare și anunțarea faptului că lista celor 140 de agenți economici datornici a fost prezentată în comisia de specialitate, majoritatea deputaților au votat pentru adoptarea hotărîrii, acceptînd acordarea către agenții debitori a unor subvenții în sumă totală de circa 1,5 milioane lei.

Legea privind importul unui automobil. Deputații au votat în două lecturi legea conform căreia, prin derogare de la prevederile Legii 1380-XIII din 20.11.1197 cu privire la tariful vamal, s-a permis cu titlu de excepție importul unui automobil medical specializat (reanimobil pentru arsuri) produs în anul 1989, pentru necesitățile spitalului de traumatologie din Chișinău, fără drept de înstrăinare ulterioară. În cadrul discuțiilor s-a menționat că modalitățile respective de promovare de către deputați a importurilor pe cale de excepție denotă anumite tendințe lobbyste și că asemenea proiecte trebuie să provină în exclusivitate de la Guvern, care prin intermediul instituțiilor de specialitate dispune de posibilitățile și resursele necesare pentru studierea adecvată a problemei și determinarea necesității derogării de la legea organică cu privire la tariful vamal.

Remarcăm în acest sens că de la introducerea interdicției de importare a automobilelor cu termen de exploatare mai mare de 10 ani, în perioada 2001-2005 Parlamentul a adoptat deja 15 legi de derogare, care au permis importul a peste 35 de autovehicule cu diverse destinații (medicină, rețele electrice, pompieri, penitenciare etc.), avînd un termen de exploatare mai mare decît cel legal stabilit. După cum spun specialiști în domeniu, nu întotdeauna starea tehnică a automobilelor importate pe căi excepționale a fost satisfăcătoare, unele dintre ele nu corespund și cerințelor ecologice adecvate.

Începînd cu anul 2006 se preconizează interzicerea importului automobilelor cu termen de exploatare mai mare de 7 ani și această situație, pe lîngă creșterea prețurilor pe piața auto, va determina probabil și creșterea numărului de acte legislative adoptate cu titlu de excepție pentru diverse necesități de ordin public și social, dar credem că nu și pentru necesități private.

Legea pentru completarea art.38 al Legii achiziției de mărfuri, lucrări și servicii pentru necesitățile statului. Conform legii adoptate de Parlament în două lecturi concomitent, se vor crea anumite condiții legislative facilitare pentru întreprinderile asociațiilor orbilor, invalizilor și surzilor din Republica Moldova. Astfel, în Legea achizițiilor (Nr.1166-XIII din 30.04.1997) au fost incluse reglementări care permit grupurilor de lucru pentru achiziții, la evaluarea și compararea ofertelor, să aplice o marjă preferențială de pînă la 15% pentru mărfurile, lucrările și serviciile întreprinderilor menționate. Respectiv, în cazul că aceeași marfă (serviciu, lucrare) va fi produsă de alt agent economic autohton sau străin și va costa cu 15% mai ieftin, instituțiile publice care achiziționează vor putea să dea preferință mărfurilor mai scumpe, susținînd astfel activitatea economică a persoanelor handicapate.

Motivația oficială a acestor modificări este necesitatea susținerii întreprinderilor în cauză, întreprinderi care au acumulat datorii considerabile și nu sînt competitive din cauză că cheltuiesc sume mari pentru amenajarea și crearea condițiilor speciale de lucru persoanelor handicapate. Anual întreprinderile respective sînt scutite și de o serie de impozite și taxe de stat, acordînduli-se și alte facilități, facilități care însă nu soluționează deplin problemele activității desfășurate.

Proiectul legii pentru modificarea și completarea Legii cu privire la prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului. Proiectul adoptat în prima lectură prevede posibilitatea primirii rapoartelor în format electronic și crearea unei baze electronice de date privind tranzacțiile financiare suspecte și alte tipuri de tranzacții bancare ce cad sub incidența Legii despre combaterea spălării banilor (Nr.633-XV din 15.11.2001). De asemenea, se propune liberalizarea controlului tranzacțiilor efectuate de nerezidenți prin intermediul conturilor bancare din Republica Moldova, cu posibilități de control asupra lor de către autoritățile competente străine în conformitate cu acordurile interstatale și alte acte internaționale în domeniu. Scopul declarat al acestor din urmă modificări este de a atrage investiții străine în Republica Moldova și de a îmbunătăți astfel imaginea investițională a țării.

În acest sens este de remarcat că recent, în cadrul unui forum convocat cu participarea bussinesmanilor autohtoni, Președintele Republicii Moldova a menționat că procentele mari la creditele acordate de băncile comerciale moldovenești nu stimulează economia și dacă situația nu se va îmbunătăți, atunci autoritățile vor găsi modalități de a invita instituții financiare străine, instituții ce vor veni cu resurse creditare mai ieftine.

Legea despre combaterea spălării banilor a fost adoptată la recomandarea organismelor internaționale și prevede, printre alte măsuri, și întocmirea de către instituțiile financiare a unor formulare speciale pentru orice operațiune a persoanei fizice ce depășește suma de 300 mii lei (23800 USD) și pentru orice operațiune a persoanei juridice ce depășește suma de 500 mii lei (39700 USD), formularele respective fiind remise Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și Corupției care poate verifica selectiv sau metodic operațiunile efectuate.

Inițial, adoptarea legii a provocat reacții negative ale comunității bancare și a oamenilor de afaceri, lege ce a fost apreciată ca prea restrictivă și nestimulatorie pentru investiții. Ulterior s-a propus majorarea cuantumului minim al operațiunilor supuse controlului, însă propunerile respective nu au fost acceptate de Parlament. Deși Legea este în vigoare de 4 ani, pînă în prezent nu sînt făcute publice date statistice detaliate referitoare la sumele de bani obținute ilicit a căror legalizare a fost contracarată sau constatată de CCCEC.

Declarații de politică internă

În finalul ședinței din 6 octombrie fracțiunea parlamentară Alianța "Moldova Noastră" (AMN) și cea a Partidului Popular Creștin Democrat (PPCD) au făcut declarații referitoare la politica promovată de Guvern. AMN a contestat situația din agricultură, invocînd în calitate de neajunsuri consolidarea forțată a terenurilor, compromiterea exportului producției agricole în Rusia, achiziționarea cerealelor la prețuri diminuate, limitarea exportului de cereale prin intermediul bursei de mărfuri etc. Guvernării i se solicită realizarea, în regim de urgență, a unor măsuri pentru scutirea țăranilor de impozitul funciar și de contribuții la Fondul Social de Stat; prelungirea pînă în anul 2011 a termenului de aplicare a TVA de 5% pentru producția din fitotehnie și horticultură; crearea Fondului de intervenție pentru cereale; compensarea majorării prețurilor la produsele petroliere etc.

Declarația PPCD, pe lîngă situația complicată din agricultură, a invocat și eșecul reformelor din medicină și învățămînt. În opinia creștin-democraților situația actuală poate conduce la compromiterea Guvernului și implicit a Parlamentului, de aceea, legislativul trebuie să-și exercite eficient funcția de control, solicitînd de la executiv luarea unor măsuri adecvate și audierea informației în cadrul ședințelor publice.

Propunerea de a discuta imediat proiecte de legi referitoare la problemele abordate nu a fost acceptată de majoritatea parlamentară și probabil că pentru a sustrage atenția opoziției și a opiniei publice de la astfel de teme, la începutul ședinței din 7 octombrie Președintele Parlamentului a introdus în ordinea de zi, în mod excepțional, tema ridicării imunității juridice a unor deputați, ridicare solicitată de Procurorului general. Motivația examinării urgente a fost prezentarea de către Comisia juridică, pentru numiri și imunități a raportului său la tema dată, raport care conform prevederilor legislației în domeniu urmează a fi aprobat sau respins de Parlament în termen de 7 zile de la prezentare. Despre faptul că Comisia responsabilă a fost "grăbită" din afară să prezinte raportul vorbește încălcarea procedurii legale stabilite, care prevede că hotărîrea despre constatarea existenței unor motive temeinice de aprobare a cererii Procurorului general se adoptă cu votul a "cel puțin jumătate plus unu din membrii ei" (Art.10 alin.(2) din Legea despre statutul deputatului în Parlament), situație ce a și provocat discuții aprinse în cadrul ședinței plenare. Același articol din Lege prevede că Comisia juridică, pentru numiri și imunități trebuie să constate existența unor motive temeinice pentru aprobarea cererii Procurorului general "în cel mult 15 zile" de la primirea ei de la Președintele Parlamentului. Avînd în vedere faptul că cererea procuraturii a fost prezentată la începutul verii, ar rezulta că termenul legal pentru examinarea ei a expirat și Procurorul general trebuie să facă o nouă solicitare.

Constituirea comisiei de votare și votarea secretă propriu-zisă asupra ridicării imunității a fost amînată pentru 13 octombrie și cu siguranță că pînă la această dată am putea observa reacția organismelor internaționale specializate în acest sens. Recenta Rezoluție 1465 (2005) a APCE invită autoritățile Moldovei să revizuiască imediat prevederile regulamentare și ale statutului deputatului care permit pierderea imunității pentru motive politice, precum și să reexamineze rațiunile de investigare penală împotriva liderilor opoziției, atît la nivel central cît și local.


Ediție coordonată de Iurie Gotișan


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]