ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20051025/index.shtml


e-journal, an. III, nr. 60, 11-25 octombrie 2005

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

Curtea Constituțională a decis validarea mandatului de deputat al lui Sergiu Sococol, care este al 65-lea în lista de candidați ai PCRM pentru alegerile parlamentare.

1.2. Acte legislative


Guvern

2.1. Remanieri. Numiri

2.2. Ședințe. Decizii

Vor crește impozitele pe bunuri imobile

La ședința Guvernului din 19 octombrie 2005 a fost analizat stadiul de pregătire pentru implementarea noului sistem de impozitare a bunurilor imobile, la preț real. Conform informației prezentate de Agenția Relații Funciare și Cadastru, pînă în prezent au fost evaluate prețurile la toate apartamentele și 90% din casele particulare din municipiul Chișinău. Conform datelor existente la moment, în Republica Moldova sînt înregistrate 300 mii apartamente, 250 mii de case particulare în orașe, 200 mii obiecte comerciale și circa 1,75 milioane de case în localitățile rurale.

Conform prevederilor Codului fiscal, începînd cu anul 2006 urmează să se aplice mecanisme noi de impozitare a bunurilor imobile, inclusiv cele neprivatizate, reieșind din prețul real al acestora pe piață. În prezent impozitul pe bunurile imobiliare se determină reieșind din costul estimat al acestora la momentul construcției, cu scăderea uzurii, care adesea se estimează pînă la 60-80%.

Calcularea și acumularea impozitelor pentru bunurile imobile este în grija autorităților administrației publice locale. Cota maximă a impozitului constituie 0,5% din baza impozabilă (50% din costul imobilului) și autoritățile locale nu vor putea stabili impozite mai mici de 0,25% din cota respectivă. Spre exemplu, în cazul unui apartament cu preț de piață estimat la 20.000 dolari baza impozabilă va constitui 10.000 dolari, iar impozitul anual (în dependență de cota stabilită în localitatea respectivă) va constitui între 25 și 50 dolari SUA. Această sumă este de aproape 10 ori mai mare decît suma achitată în prezent pentru un apartament cu 2 camere în mun. Chișinău.

Anterior s-a remarcat că Guvernul propune mai întîi impozitarea deținătorilor de apartamente, iar proprietarii de case (estimate în orașele mari la sute de mii de dolari) urmează a fi impozitați reieșind din prețul real numai după o anumită perioadă de timp (1-2 ani), atunci cînd se va finaliza reevaluarea lor totală.

Efectuarea lucrărilor de toamnă

În cadrul unei teleconferințe, Primul ministru a fost informat despre efectuarea lucrărilor agricole de toamnă. Autoritățile administrației publice locale au prezentat informații despre:

Primul ministru a informat conducătorii autorităților locale și producătorii agricoli că organele responsabile întreprind măsuri pentru ameliorarea situației create în legătură cu creșterea prețurilor la carburanți, deși a recunoscut că piața petrolieră a Moldovei depinde de situația pe piața internațională și regională.

La 19 octombrie 2005, stațiile PECO au micșorat cu 50 de bani prețurile la benzină și motorină. În cadrul unor audieri ce au avut loc recent la Parlament, reprezentantul Ministerului Economiei și Comerțului nu a exclus probabilitatea creșterii prețurilor la carburanți pînă la finele anului, deși Guvernul întreprinde mai multe măsuri pentru diminuarea impactului negativ al creșterii acestor prețuri.

Noi strategii de subvenționare a agricultorilor

În cadrul unei ședințe convocate de Primul-ministru cu participarea reprezentanților Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a fost prezentat proiectul unui nou regulament de subvenționare a producătorilor agricoli. Acesta presupune lărgirea categoriilor de culturi și activități agricole subvenționate, datorită faptului că au crescut considerabil alocațiile bugetare pentru sectorul agricol - pînă la 190 milioane în anul 2006 (60 milioane în anul 2005).

Primul recensămînt agricol

Prin decizia Guvernului a fost creat un grup de lucru pentru pregătirea primului recensămînt agricol, pregătirea căruia va dura timp de cca 2 ani. Necesitatea recensămîntului agricol este stabilită în Strategia de Creștere Economică și Combatere a Sărăciei, însă resursele financiare pentru realizare nu sînt încă alocate. Cheltuielile pentru recensămîntul agricol sînt similare cheltuielilor pentru cel al populației (ultimul fiind în 2004).

2.3. Hotărîri

Reorganizarea poliției rutiere

Guvernul a aprobat o hotărîre privind reorganizarea poliției rutiere din Moldova, în scopul perfecționării și sporirii eficienței activității acestei structuri. Conform hotărîrii, va avea loc comasarea unor subdiviziuni care activează separat și va fi redus numărul efectivului-limită, care în prezent numără peste 900 de angajați. De asemenea, a fost decisă lichidarea posturilor staționare ale poliției rutiere, cu excepția a două din zonele Nord și Sud. Guvernul a dispus și revizuirea criteriilor de selectare a cadrelor în organele Ministerului Afacerilor Interne, a criteriilor de apreciere a activității colaboratorilor poliției rutiere, precum și limitarea stopării neîntemeiate a unităților de transport.

Recent, în cadrul ședinței colegiului MAI, Președintele Republicii a cerut luarea unor măsuri dure în domeniul activității organelor de poliție și a politicii de cadre promovate de conducerea ministerului de resort.

Sînt interesante anumite similitudini. În vara anului curent Victor Iușcenco, președintele Ucrainei, a dispus lichidarea poliției rutiere din această țară și a tuturor posturilor staționare ale acestei structuri, măsură care a fost apreciată pozitiv de populație. La acel moment deja se presupunea că măsuri similare pot fi așteptate și în Republica Moldova, ținînd cont de relațiile strînse de colaborare stabilite în ultima perioadă între președinții Moldovei și Ucrainei.

Departament de executare a deciziilor judecătorești

Printr-o hotărîre a Guvernului din 19 octombrie 2005 au fost aprobate regulamentul și structura departamentului de executare a deciziilor judecătorești, emise întru soluționarea cauzelor civile, administrative și economice. Structura respectivă, creată pe baza departamentului cu același nume existent în cadrul Ministerului Justiției, va număra peste 500 de angajați și va fi finanțată din bugetul de stat, precum și din mijloacele acumulate într-un Fond special al sistemului de executare, unde va fi virată taxa de executare în mărime de 5% din suma real percepută sau din valoarea bunurilor percepute.

Necesitatea perfecționării funcționării departamentului respectiv este incontestabilă, deoarece, conform datelor existente, pînă în prezent rămîn neexecutate peste 40 de mii de hotărîri judecătorești și acest neajuns este unul din cele mai importante capete de acuzare cu care se adresează cetățenii Republicii Moldova la CEDO.

Noi mecanisme de estimare a necesităților sociale

Guvernul a aprobat o nouă concepție de perfecționare a protecției sociale, în baza SCERS, concepție care presupune acordarea serviciilor sociale numai cu luarea în considerație a valorii reale a veniturilor beneficiarului. În concepție este menționat faptul că actualmente această estimare este dificil de realizat din cauza ponderii mari a economiei tenebre și a veniturilor ascunse provenite din transferurile de peste hotare.

O altă hotărîre adoptată de executiv la tema dată prevede stabilirea mecanismului de acordare a compensațiilor nominative numai după ce se va determina în ce măsură are nevoie de ele beneficiarul. În acest scop, pe parcursul anului 2006 vor fi realizate cîteva proiecte-pilot în unele raioane ale republicii. Actualmente compensațiile nominative se acordă reieșind din statutul social al persoanei, fără a se lua în considerație veniturile reale personale sau ale familiei din care face parte. Anual pentru compensațiile respective din bugetul de stat se alocă peste 200 milioane lei.

Administrarea riscurilor vamale

Executivul a aprobat concepția administrării riscurilor în Serviciul vamal, document menit să asigure coordonarea activității tuturor structurilor implicate în acumularea și prelucrarea informației referitoare la persoanele fizice și juridice, mijloacele de transport, medicamentele importate, prețurile la mărfuri, licențele eliberate și anulate etc. Implementarea concepției va fi precedată de o analiză statistică a celor mai frecvente încălcări vamale și elaborarea actelor și măsurilor ce vor diminua riscurile inerente.


Președinție

3.1. Ranguri diplomatice

Prin decrete ale Președintelui Republicii Moldova, lui Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene, și lui Vasili Șova, ministrul Reintegrării, le-a fost acordat rangul diplomatic de ambasador.

3.2. Întrevederi. Vizite de lucru

Întîlnire cu conducerea în exercițiu a OSCE

Vladimir Voronin s-a întîlnit cu președintele în exercițiu al OSCE, Dimitrij Rupel, aflat într-un turneu special în Republica Moldova și Ucraina. Tema principală a discuțiilor a constituit-o soluționarea problemei transnistrene, care a căpătat atenție deosebită în legătură cu măsurile întreprinse în acest sens în ultima perioadă de timp: adoptarea prin consens parlamentar a unui nou concept de soluționare a problemei transnistrene; accentuarea rolului Ucrainei în procesul de reglementare; demararea monitorizării internaționale a frontierei moldo-ucrianene. În același context, șeful statului s-a referit la antrenarea UE și SUA în negocieri, precum și la acceptarea de către președinția OSCE a inițiativei președinților Republicii Moldova și Ucrainei privind pregătirea și desfășurarea în Transnistria a unor alegeri libere și democratice sub control internațional.

De asemenea, a fost abordată și tema conținutului declarației finale a summit-ului ministerial al OSCE de la Ljubljana, preconizat pentru decembrie 2005, în cuprinsul căreia autoritățile moldovene doresc să fie incluse prevederi referitoare la problema transnistreană.

Vizită în raionul Cahul și la terminalul Giurgiulești

În cadrul vizitei de lucru din raionul Cahul șeful statului s-a documentat asupra proiectului construcției în preajma satului Burlăceni a unei stații electrice cu capacitatea de 450 megawați. Stația va fi construită de către compania "Itera" din Federația Rusă, energia electrică produsă urmînd să fie livrată în Republica Moldova și exportată în țările balcanice.

Construcția respectivă urmează să demareze în anul 2006 și anterior Parlamentul a adoptat o lege specială prin care a scutit tot utilajul ce trebuia importat pentru construcție de taxele vamale și fiscale aferente. Dezbaterea proiectului a provocat reacții negative din partea reprezentanților opoziției parlamentare, care au invocat caracterul dubios al afacerii și interese obscure pentru proiectul respectiv ale unor reprezentanți ai Guvernului. Deși majoritatea parlamentară a adoptat legea, Președintele țării a refuzat s-o promulge, invocînd caracterul inexplicit al normelor și lipsa actelor de proiectare necesare în acest scop. Deputații au căzut de acord cu obiecțiile președinției, anulîndu-și propria decizie, chiar în ziua cînd construcția respectivă a fost vizitată de șeful statului.

La Giurgiulești Vladimir Voronin s-a familiarizat cu stadiul lucrărilor de edificare a terminalului petrolier, aflate în plină desfășurare. S-a remarcat că deja în luna martie 2006 terminalul ar putea recepționa și stoca prima partidă de produse petroliere din Azerbaidjan. Construcția portului fluvial, prevăzută de același proiect, ar plasa Republica Moldova în rîndul statelor cu ieșire maritimă, oferindu-i avantajele economice inerente. Președintele țării a expus opinia că este necesară o conlucrare eficientă cu partenerul azer, compania "Azpetrol", succesul proiectului constituind o chezășie a consolidării relațiilor de cooperare dintre Moldova și Azerbaidjan.

În acest context este de remarcat o știre recentă a mediilor de informare rusești, care au anunțat arestarea pe 20 octombrie la Baku a lui Rafic Aliev, președintele Companiei "Azpetrol" și a fratelui acestuia, eliberat recent din funcția de ministru pentru relații economice externe a Azerbaidjanului. Printre motivele arestării conducătorului celei mai mari companii petroliere private sînt invocate cele de ordin politic, dar și acuzații de implicare în acte de corupție.

3.3. Vizite de lucru în străinătate

Vizită oficială în Croația

În perioada 12-13 octombrie Președintele Republicii Moldova a efectuat o vizită oficială în Republica Croația, în cadrul căreia a avut întîlniri cu președintele acestei țări Stjepan Mesic, cu președintele Parlamentului și Primul ministru al Croației. La întîlniri au fost abordate aspectele colaborării bilaterale și regionale, realizarea acordurilor interstatale încheiate anterior.

Summitul șefilor de stat din Europa Centrală


Politici economice

1. Prețurile și inflația

2. Finanțe publice

3. Sectorul real

4. Relații comerciale

5. Moldova - UE


Problema transnistreană

Perioada de referință a fost marcată de o serie de pregătiri în vederea desfășurării, după o pauză de mai mult de un an, a unei noi runde de negocieri în problema transnistreană. Aceasta va avea loc la 27-28 octombrie 2005 la Chișinău, în format extins cu participarea reprezentanților SUA și UE în calitate de observatori.

Între 11-14 octombrie o numeroasă delegație a Federației Ruse s-a aflat în vizită la Chișinău și Tiraspol pentru a discuta probleme legate de relațiile moldo-ruse și în particular problema transnistreană. În componența delegației ruse au intrat mai mulți reprezentanți ai Aparatului Guvernului, Consiliului de Securitate, Ministerului Dezvoltării Economice, Gazprom-ului, Camerei de Comerț și Industrie etc. În fruntea delegației s-a aflat prim-vicepreședintele Consiliului de Securitate de le lîngă Președintele Federației Ruse, Iurii Zubakov, fost ambasador al Federației Ruse la Chișinău în 2003-2004.

La Chișinău delegația rusă a avut întrevederi cu Președintele Voronin, Prim-ministrul Vasile Tarlev, cu ministrul Afacerilor Externe si Integrării Europene, Andrei Stratan, cu ministrul Reintegrării, Vasile Șova, cu conducerea societății pe acțiuni "Moldova-gaz".

Potrivit serviciului de presă al Președinției, în cadrul întrevederii cu delegația rusă Președintele Voronin a declarat că în relațiile dintre Moldova și Rusia nu există contradicții, și că există o singură problemă nerezolvată, cea transnistreană. Pe de altă parte, făcînd bilanțul vizitei la Chișinău, Iurii Zubakov a declarat jurnaliștilor de la Tiraspol, citat de Infotag, că "există dificultăți serioase" în relațiile dintre Chișinău și Moscova și "dacă partea moldavă pune accentul pe o singură problemă, cea a reglementării transnistrene, noi sîntem îngrijorați de multe alte aspecte...și relațiile noastre economico-comerciale, și rădăcinile istorice ale cooperării normale în ansamblu, care în viața reală se supun erodărilor".

La Tiraspol delegația rusă s-a aflat timp de două zile, perioadă în care a avut întrevederi cu liderul transnistrean Igor Smirnov, alte autorități transnistrene, reprezentați ai business-ului autohton, dar și ai comunităților ruse din regiune. Iurii Zubakov a declarat că vizita la Tiraspol nu a avut scopuri politice, ci a avut scopul de a examina situația, problemele reale ale oamenilor, la fața locului. Pe agenda discuțiilor au figurat chestiuni economice și problema protecției sociale și politice a cetățenilor ruși care locuiesc în Transnistria. Potrivit ambasadorului rus în RM Nicolai Reabov, citat de agenția oficială transnistreană Olvia-press, în prezent în regiunea transnistreană există circa 150 000 de doritori să obțină cetățenia rusă, ceea ce impune facilitarea procedurii de obținere a cetățeniei ruse, și la Moscova deja se examinează o serie de măsuri în acest sens. Astfel de măsuri ar corespunde cu schimbarea atitudinii Federației Ruse față de concetățenii săi din statele nerecunoscute din spațiul CSI.

Mai mulți observatori de la Chișinău au comentat vizita delegației ruse drept una care a avut scopul să promoveze noul plan rus de reglementare transnistreană propus mediatorilor acum o lună la Odesa. Planul reiterează mai multe din prevederile de bază ale așa-zisului Memorandum Kozak și prevede crearea unei confederații între Moldova și Transnistria acordînd mai multe împuterniciri Transnistriei, inclusiv dreptul de a participa la politica externă a statului federativ, egalitatea reprezentării în legislativul bicameral, garanții militare din partea Rusiei.

În aceiași perioadă la Chișinău a întreprins o vizită Președintele în exercițiu al OSCE, Dmitrii Rupel, ministrul sloven de Externe. La Chișinău, acesta s-a arătat optimist în ceea ce privește reluarea negocierilor în format extins. "Acum, cînd la negocieri participă factori de influență atît de importanți, ne va fi mai ușor să avansăm pe calea spre reglementare", a spus Rupel. În același timp, Rupel a reafirmat că OSCE nu va monitoriza și nu va recunoaște alegerile în legislativul transnistrean din decembrie curent, deoarece acestea nu pot avea un caracter democratic în actualele condiții, și a chemat autoritățile transnistrene să anuleze aceste alegeri. Pronunțîndu-se asupra noului plan rus, Rupel l-a calificat drept "prea radical, acordînd prea multă independență Transnistriei".

Dacă va fi sau nu discutat acest plan la runda din 27-28 octombrie nu este încă clar. Mediatorii în problema transnistreană s-au întîlnit la Ljubliana la 21 octombrie pentru a elabora agenda rundei de negocieri de la finele lunii, dar nu au dat mai multe detalii presei despre aceasta. Alegerile din Transnistria, misiunea UE de monitorizare a frontierei, inspectarea complexului industrial-militar al Transnistriei ar fi subiectele de așteptat să figureze pe agenda discuției. Asta în cazul în care nu va exista o răsturnare de situație de ultimă oră, ca de exemplu apariția unui nou plan de reglementare pe masa tratativelor.


Relații externe

Moldova a recăpătat dreptul de vot în UNESCO

Republica Moldova și-a recăpătat dreptul de vot în UNESCO, vot de care a fost lipsită în anul 2001 din cauza restanțelor la cotizații în valoare de 1,35 milioane USD. Recăpătarea dreptului de vot are o semnificație de îmbunătățire a imaginii pe arena internațională, dar permite și înaintarea propunerilor concrete în cadrul ședințelor instituțiilor reprezentative ale UNESCO.

Republica Moldova este membră a UNESCO din anul 1992. Comunicatele de presă difuzate cu prilejul anunțării evenimentului nu precizează dacă Republica Moldova a achitat cotizațiile restante.

Soluționarea problemei transnistrene - o precondiție a aderării la UE

Într-un interviu acordat recent publicației românești "Adevărul", Guido Podesta, Președintele Comitetului Parlamentar Mixt UE-România, a declarat că Moldova are șanse să intre în UE dacă va avea capacitatea să rezolve problemele cu Transnistria. Datorită numărului mic de locuitori și teritoriului limitat, Republica Moldova ar avea chiar mai multe șanse să intre în UE decît Turcia, cu care Bruxelul a început deja negocierile de aderare.

Oficialul european a declarat că relațiile Moldovei cu Rusia sînt și ele complicate, mai ales în contextul soluționării problemei transnistrene.

Pe de altă parte, printre problemele interne ale Moldovei care trebuie soluționate înainte de integrare în UE, Podesta a menționat doctrina economică a partidului comunist aflat la guvernare, doctrină neadecvată principiilor economiei de piață.

Guido Podesta este membru al Parlamentului European din 1994, iar în perioada 1997-2004 a deținut funcția de vicepreședinte al Parlamentului European, responsabil pentru relațiile cu țările candidate și țările din Balcani. De asemenea, el a deținut anterior și funcția de copreședinte al comitetului interparlamentar de cooperare Republica Moldova-UE.

Sprijin OSCE pentru Moldova

Andrei Stratan, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova, a avut o întrevedere cu Dimitrij Rupel, ministrul Afacerilor Externe al Republicii Slovenia, președinte în exercițiu al OSCE. Andrei Stratan a solicitat reflectarea în documentele finale ale summit-ului ministerial al OSCE de la Ljubljana, preconizat pentru decembrie 2005, a problemelor cu care se confruntă Moldova - soluționarea conflictului transnistrean și retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Moldovei, conform angajamentelor Federației Ruse asumate la Summit-ul OSCE de la Istanbul din 1999.


Studii, analize, comentarii

Băncile sînt trase la răspundere
Iurie Gotișan

Autoritățile cer socoteală băncilor comerciale

În ultimii ani sistemul bancar din Republica Moldova a cunoscut o creștere vizibilă chiar dacă mediul extern a fost mai puțin favorabil. Indicatorii poziției financiare a băncilor comerciale au rămas relativ înalți, iar anul 2004 a confirmat o dată în plus această evoluție. Creditul neguvernamental a crescut cu aproape 50%. Anul 2004 și cele nouă luni ale 2005 au fost marcați de o explozie a creditului pentru persoane fizice, cu o creștere de 44% a împrumuturilor acordate populației ceea ce demonstrează dinamica dezvoltării sistemului bancar autohton. Totuși, în pofida situației stabile a sistemului bancar, contribuția băncilor comerciale în dezvoltarea sectorului real al economiei a fost calificată de către președintele țării și premier drept redusă.

În cadrul forumului oamenilor de afaceri "Climatul investițional în Republica Moldova" președintele Voronin a cerut într-un mod ultimativ băncilor comerciale reducerea dobînzilor la creditele acordate agenților economici. La rîndul său, premierul Tarlev, a "solicitat" băncilor ca pînă la sfîrșitul anului să diminueze dobînzile la creditele în lei pînă la 15%. Însă atît declarațiile președintelui, cît și cele ale premierului cu privire la reducerea bruscă a dobînzilor bancare la creditele acordate ni se par cam pripite, declarații care probabil au fost făcute în lipsa unei analize profunde a situației. Nu credem că o reducere de 4-5% după cum dorește premierul Tarlev într-o perioadă atît de scurtă, adică pînă la sfîrșitul anului, ar avea efecte benefice asupra sistemului economic și în general asupra economiei, cel puțin inițial. De fapt, regulile economiei de piață nu admit implicarea directă a statului în economie.

Cu toate acestea, vom încerca să argumentăm, cel puțin din două puncte de vedere, și să spunem că declarațiile au fost făcute în grabă. Bineînțeles că se cere o reducere a dobînzilor, însă, în primul rînd, teoria economică spune că o diminuare atît de bruscă ar duce la o explozie a creditelor (în special a celor de consum), explozie ce ar duce la o creștere considerabilă a inflației. În plus, dacă se va recurge pentru moment la o reducere atît de mare a dobînzilor la credite aceasta va duce la creșterea surplusului de lichiditate de pe piața monetară, lichiditate care de fapt există actualmente pe piață. La rîndul, excesul de lichiditate cu siguranță se va observa în creșterea prețurilor la produsele de consum, creștere care se va face simțită în toate sectoarele economiei.

Odată ce economia Moldovei este cu precadență o economie de consum și nu una productiv orientată (deocamdată), deficitul comercial și de cont curent va fi cel care va crește avînd la bază creșterea consumului și a creditelor pentru consum, și poate că nu este neapărat rău. Spre exemplu, creditele de consum au făcut ca vînzările de aparate electrocasnice din ultimii doi ani să explodeze. Numai că în aceste condiții ritmul de creștere a creditului, în special a celui de consum, intră în contradicție cu capacitatea economiei de a reacționa prompt la expansiunea cererii și astfel pe seama unor importuri masive se ajunge la dezechilibru extern. Ramurile care ar trebui stimulate de creditare, adică cele producătoare de bunuri de consum, se mișcă încă lent. Și cum am mai menționat anterior, scăderea accentuată a dobînzilor la credite ar conduce la creșterea consumului și, potențial, la resuscitarea unor tensiuni inflaționiste mari.

În al doilea rînd, banii de fapt sînt și ei o marfă. Pentru cei care au trecut un curs de economie politică în instituțiile de pe timpul URSS, cu siguranță că li s-a memorat acest postulat. Și în cazul acesta dacă se dictează prețul la o marfă, apoi mulți ar fi tentați să ceară reducerea prețurilor și pentru toate celelalte mărfuri. De facto, în prezent nimeni nu mai încearcă să dicteze prețurile chiar și pentru pîine. Iar cu creditele bancare credeți că pare atît de simplu - în trei luni imediat cu 5%?!

Este firească și necesară o reducere a dobînzilor, însă aceasta trebuie să fie treptată și să se facă diferențiat. Adică, pentru creditele investiționale și de producție să se reducă, iar pentru cele de consum dobînzile să fie lăsate, deocamdată la cota actuală. Piața trebuie să-și urmeze liberă cursul. Numai în această situație sistemul economic va evita să intre într-o criză profundă asociată cu rate înalte ale inflației. Deoarece consecințele unor atare acțiuni vor fi o inflație copleșitoare și o depreciere substanțială a monedei naționale. Asemenea evoluții au fost demonstrate în anii '80 de unele țări din America Latină sau în anii '90 în unele țări din Europa Centrală cum ar fi Cehia sau Polonia, atunci cînd incapacitatea lor de plată, asociată cu implicații politice în sistemul financiar-bancar, s-a soldat cu una dintre cele mai drastice inflații.

Oamenii de afaceri și băncile - pe părți diferite a baricadelor

Pe de altă parte, ca să fim și-n în pielea oamenilor de afaceri trebuie să menționăm că Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare are deschise linii speciale de credit destul de ieftine la cîteva bănci comerciale locale. BERD percepe de la bănci o dobîndă de la 0,75% pînă la 5%, iar creditele sînt acordate pe o perioadă de la 5-10 ani. Însă acestea, adică băncile, ridică de trei-patru ori rata dobânzii la creditele acordate agenților economici și le fac inaccesibile pe termen lung. Dacă băncile ar fi acordat credite nu cu 5, ci măcar cu 10-12%, credem că celora ce se împrumută le-ar fi mult mai ușor să-și extindă activitatea, să-și finanțeze cheltuielile de investiții și de producție sau să angajeze personal suplimentar.

În același timp, le-am da și băncilor dreptate atunci cînd acestea se opun reducerii dobînzilor, deoarece nivelul foarte mare al plăților restante a agenților economici față de bănci sau existența unui volum exagerat de mare a creditelor neperformante, ar fi unul din motivele ce le împinge pe acestea din urmă să crească dobînzile ca mijloc de menținere a unor lichidități minime de activitate financiară. Nu justificăm construcția unor sedii somptuoase sau a unor salarii exagerat de mari din sectorul bancar, cu toate că acestea nu sunt valabile pe întreg sistemul, dar credem că sectorul bancar a reușit totuși să evite o criză de sistem, în pofida tuturor dificultăților prin care i-a fost dat să treacă, aici am da ca exemplu criza financiară din '98.

Șeful statului a evocat faptul că pe piață va apărea o bancă de talie internațională și că "ar da peste cap" politica de dobînzi a băncilor locale. În general ideea președintelui nu este deloc rea, dar nu credem că soluția de a atrage o bancă din străinătate ar fi cea mai optimă pentru reducerea dobînzilor, cu toate că prezența unei instituții financiar-bancare din afară ar putea fi un exemplu de creditare pentru operatorii bancari locali, iar activele acesteia vor fi de cîteva ori mai mari decît activele tuturor băncilor din Moldova luate împreună. Spre exemplu, activele totale ale sectorului bancar din Moldova (peste 1 miliard USD) sînt similare cu cele ale unei bănci din orășelul Bethesda, un orășel cu o populație cca 60 mii locuitori din suburbia Washington-ului.

Însă haideți să ne aducem aminte de prestația unor bănci din străinătate care au activat în Moldova cum a fost Banca Turco-Română, a băncii grecești care a falimentat. De fapt prezența pe piața locală a BCR sau a "ProCredit", care este o instituție specifică de creditare și cu capital străin în totalitate, nu înseamnă că acestea contractează credite la dobînzi mai mici ca pe întreg sistemul. În plus, prezența unei bănci de talie internațională pe piața locală ar însemna că tot profitul va pleca din țară. Ideal ar fi crearea unei bănci investiționale de stat, despre care se vorbește de mai mult timp și credem că resurse financiare se vor găsi. Pentru moment s-ar putea chiar utiliza banii trimiși de cei aflați la munci în străinătate, bineînțeles în situația în care statul va promova o politică adecvată de atragere a acestor mijloace.

Spuneam anterior că sistemul bancar este în surplus de lichiditate, astfel încît nu prea se știe ce să se facă. Pare paradoxal că în astfel de condiții nu are loc nici o luptă pentru clienți prin micșorări de rate ale dobînzilor. De fapt, o concurență adevărată în sistemul bancar moldovenesc niciodată nu va fi posibilă într-o asemenea conjuctură. Structura industriei bancare moldovenești este foarte aproape de una de oligopol coluziv.

Aici credem că e problema. Ca să fim mai expliciți, menționăm că cele 5 mai mari bănci din țară se înțeleg perfect în ceea ce privește strategia prețurilor. Pe piață s-a format un adevărat cartel. Celelalte bănci, adică mici (fiindcă de fapt nu avem bănci mijlocii), nu au posibilitatea să satisfacă cererea de creditare a economiei. În plus, portofoliul lor de credit este de o calitate cu mult mai joasă decît cea a marilor bănci, ceea ce impune crearea de rezerve suplimentare și dezavantajează politica băncilor mici de micșorare a prețului de creditare. Deci totul se află în mîinile marilor bănci.

În consecință, pentru a schimba starea de lucruri, ar trebui de schimbat structura industriei bancare moldovenești. Ideea ca ar fi necesar de deschis piața pentru marile bănci străine este binevenită în acest sens. În această vară se vehiculau zvonuri că Raiffesen Bank (Austria) ar fi interesată să vină pe piață. Pe de altă parte, "gurile rele" spun că, neoficial, BNM se opune (motivul evident fiind lobying-ul băncilor mari), fiindcă ar fi împotriva anumitor interese. Șeful statului, în principiu, are dreptate spunînd că intrarea unei bănci mari străine pe piață va bulversa cartelul.

Probabil, că mai degrabă această propunere a președintelui Voronin vine ca o amenințare. Această amenințare este o dovadă a faptului că autoritățile sînt la curent cu nedorința băncilor mari ca să apară o concurență puternică. Aici, de fapt, nu este exclus nici interesul politic. Că de altfel, statul demult ar fi putut vinde pachetul său majoritar de 51% de la "Banca de Economii" la vreo bancă străină.

În loc de concluzii

Totodată, în cazul reducerii dobînzilor la credite băncile vor fi tentate să reducă dobînzile și pentru depozitele populației. În plus, acestea vor trebui să asigure deponenților cel puțin 2 p.p. la depozite peste rata inflației. Imaginați-vă că pe sistemul bancar rata dobînzii la depozitele populației ar fi, spre exemplu, de 6%, însă, în același timp, rata inflației fiind de 10%; există un risc clar ca deponenții să renunțe să mai păstreze banii la bănci. Este bine știut faptul că depozitele bancare sînt acumulate din resursele bănești ale populației atrase pe conturile de depozit ale băncilor. Însă banii din depozitele bancare mai sînt calificați, de către experții financiari, ca bani "scurți". Și pînă la urmă cu ce drept am cere de la bănci credite ieftine și pe termen lung în situația în care clienții pot în orice moment să-și ridice banii în dependență de rata dobînzii acordată pentru depozite și de rata inflației? Tendințele actuale ale prețurilor sînt însă îngrijorătoare, avînd în vedere creșterea exorbitantă a prețurilor la carburanți, creștere care este reflectată în majoritatea prețurilor de consum.

Nu credem că această stare de fapt, adică reducerea dobînzilor, ar putea fi luată cu bună cuviință de organismele financiare internaționale, FMI sau BM, care, din cîte știm sunt adepții unor politici austere. Soluția în acest sens ar fi doar pe cale legislativă. Ideal ar fi ca oamenii de afaceri să înainteze Parlamentului un proiect de lege, lege ce ar obliga BNM să ceară de la băncile comerciale să reducă dobînzile. Deoarece BNM este bancă a băncilor și nicidecum a statului, purtînd răspundere doar în fața Parlamentului. Atunci considerăm că, metaforic vorbind, ar fi și capra sătulă și varza întreagă.


Sindromul Imuno Deficitar parlamentar
Sergiu Grosu

În cadrul ședinței Parlamentului din 13 octombrie 2005 fracțiunea majoritară a Partidului Comuniștilor, cu votul a 54 de deputați, a aprobat cererile Procurorului general prin care s-a solicitat acordul de a trimite în judecată penală un grup de deputați, membri ai fracțiunii de opoziție Alianța "Moldova Noastră", inclusiv pe Serafim Urechean, liderul acestei fracțiunii parlamentare și al partidului cu aceeași denumire.

Votarea a fost precedată de o ședință plenară cu dezbateri aprinse, în cadrul căreia Procurorul general a ajuns, de fapt, în situația clienților săi, fiind chestionat în detalii și nevoit să invoce în mod repetat așa-numita "taină a anchetei". De asemenea, înainte de votare, fracțiunea majoritară a PCRM a fost lăsată în singurătate, toate celelalte formațiuni politice parlamentare refuzînd public să participe la vot, situație care nu s-a mai înregistrat în Parlamentul ales la 6 martie 2005 de la momentul acordării votului de încredere echipei actuale a Guvernului, pentru care au votat doar 56 de deputați-majoritari. Cu excepția AMN, reprezentanții opoziției au fost unanimi și în privința altui aspect - nu au încercat să îndreptățească acțiunile colegilor învinuiți ci le-au recomandat "să meargă deschis în instanță pentru a se disculpa".

Discuțiile din Parlament, pe lîngă problemele politice, au scos în evidență și aspectele juridice ale mandatului aleșilor poporului, reanimînd discuțiile referitoare la imunitățile și inviolabilitățile acordate deputaților și altor categorii de demnitari publici. Cu acest prilej, unii deputați au reamintit ideea anulării sau limitării esențiale a imunității parlamentare, alții și-au îndemnat colegii să uite de lozincile din campaniile electorale și să se concentreze la aprofundarea și perfecționarea garanțiilor necesare pentru promovarea pluralismului politic, revizuind în acest sens legislația privind funcționarea Procuraturii și instanțelor judecătorești.

Amintim în context că pe parcursul sesiunii precedente a Parlamentului s-au făcut mai multe încercări de a promova candidatura lui Serafim Urechean în delegația moldovenească la APCE, încercări generate de raționamente tactice dar probabil și de faptul că statutul de deputat-membru al APCE acordă imunitate internațională ce poate fi limitată mult mai greu decît cea națională. Nereușita încercărilor respective și evoluția evenimentelor politice pe plan local probabil că a determinat liderul AMN să declare că renunță singur la imunitatea parlamentară și se conformează procedurilor dispuse de organele de drept pentru a demonstra lipsa caracterului infracțional al faptelor sale.

Declarația respectivă este una politică, lipsită de conținut juridic, deoarece în accepțiune constituțională modernă imunitatea este o categorie de drept public, un imperativ al mandatului de parlamentar și nu un privilegiu personal, de la care se poate renunța pentru o anumită perioadă. Imunitatea durează atît cît durează mandatul de deputat și dacă se dorește renunțarea la imunitate, se renunță la mandatul de deputat, exemple în acest sens fiind mai multe, chiar în țările vecine.

Pentru cazurile invocate constatarea este valabilă și în virtutea faptului că normele constituționale de la art. 70-71 protejează deputații în primul rînd împotriva persecuțiilor îndreptate împotriva voturilor sau opiniilor exprimate în exercitarea mandatului, iar urmărirea penală împotriva reprezentanților AMN a fost inițiată anterior obținerii de către aceștia a mandatului de parlamentar. Aici ar fi de remarcat modul de activitate a organelor procuraturii, care înțeleg "termenele rezonabile" prevăzute de Codul de procedură penală într-un mod deosebit. Astfel, trimiterea în judecată a dosarului inițiat la finele anului 2004 pentru "un singur act infracțional" a fost precedată de alegerile parlamentare, în urma cărora inculpații s-au ales cu imunitate; de alegerea șefului statului, de investirea Guvernului, precum și de renunțarea lui Serafim Urechean la postul de Primar general al municipiului Chișinău.

Toate aceste evenimente luate împreună creează impresia unor presiuni politice asupra AMN, lucru confirmat de un recent sondaj televizat ad-hoc din cadrul unei emisiuni cu participarea lui Serafim Urechean. Această impresie poate avea la bază și contextul în care a avut loc retragerea imunității deputaților AMN. Fracțiunea parlamentară majoritară a făcut acest lucru după ce s-a prăbușit tentativa de a alege noul primar de Chișinău vara trecută și în preajma alegerilor noi ale primarului fixate pentru sfîrșitul lunii noiembrie. Între timp, s-a produs un șir de evenimente nu tocmai plăcute pentru autoritățile moldovenești: CEDO a condamnat Republica Moldova în cazul altui fost funcționar al primăriei Chișinău pentru detenție neconformă legislației și normelor internaționale în materie; recent a fost adoptată o rezoluție a APCE despre funcționarea instituțiilor democratice în Moldova, cu o serie de recomandări serioase.

Iar la numai două zile de la apariția Rezoluției APCE, în mod excepțional și cu derogări de la reglementările în domeniu, se include în ordinea de zi a Parlamentului chestiunea examinării cererilor Procurorului general despre aprobarea trimiterii în judecată penală a unor deputați.

Întrebarea firească care apare este de ce anume acum majoritatea parlamentară are nevoie de asemenea discuții și conflicte cu oponenții politici din așa-zisa "opoziție activă"? De ce se întreprind acești pași în condițiile cînd "consensul politic național" pare să funcționeze, cînd cele realizate în cadrul lui capătă aprecieri pozitive ale instituțiilor europene și mai ales ale Adunării Parlamentare a Consiliului Europei, cînd aceeași APCE îndeamnă autoritățile Moldovei să revizuiască imediat prevederile regulamentare și ale statutului deputatului care permit pierderea imunității pentru motive politice, precum și să reexamineze rațiunile de investigare penală împotriva liderilor opoziției? Mai cu seamă că reprezentanții guvernării cunosc foarte bine faptul că instituțiile europene acordă atenție sporită aspectelor legate de imunitatea parlamentarilor în țările aflate în proces de monitorizare și că anterior aceste instituții au cerut autorităților de la Chișinău explicații despre respectarea principiilor democratice în domeniu.

Răspunsul pare să fie la suprafață. În primul rînd, lucrurile începute cîndva trebuie aduse la un anumit sfîrșit, altfel se recunoaște caracterul politic și selectiv al urmăririi penale. În al doilea rînd, recentul raport al APCE privind funcționarea instituțiilor democratice în Republica Moldova menționează printre marile probleme independența justiției și a instituțiilor ei. Retragerea imunității deputaților AMN e posibil să fie privită prin această prismă, autoritățile putînd invoca că tocmai astfel luptă cu corupția. Însă finalul poate fi diferit, în dependență de calitatea probelor acumulate de procuratură în dosarul contra lui Serafim Urechean. Dacă acuzarea va fi șubredă și probele ei referitoare exclusiv la acel unic episod de contractare a ambulanțelor, se poate ca justiția să dea în final cîștig de cauză ex-primarului general și astfel dreptatea va triumfa, iar guvernarea va obține o ieșire frumoasă din situație, învocînd eventual faptul că justiția moldovenească și-a probat independența, iar instituția procuraturii trebuie totuși reformată așa cum o cere "opoziția constructivă".

În cuprinsul întrebărilor formulate mai sus se pot regăsi însă și alte componente ale răspunsului - următoarea rezoluție a APCE referitoare la Moldova ar putea să apară abia peste o jumătate de an și nu se știe care va fi la acel moment starea de lucruri în domeniul colaborării dintre majoritate și reprezentanții "opoziției constructive", mai ales că ultimele clauze ale înțelegerii încheiate la 4 aprilie 2005 urmează a fi îndeplinite în următoarele cîteva luni (iar regula din dreptul civil spune că "la expirarea contractului părțile revin la situația anterioară"). Respectiv, partidul de guvernămînt ar putea fi interesat de revenirea la situația dinainte de 4 aprilie dar în circumstanțe noi, cînd cele două opoziții se dușmănesc și se acuză reciproc, iar liderul celei "active" este harțuit, lucru care nu poate fi decît un reproș la adresa "opoziției constructive" care, în cadrul înțelegerii cu guvernarea, nu a putut obține un rezultat satisfăcător pentru un tratament adecvat din partea organelor de drept pentru orice lideri ai opoziției, nu numai a celor care au înțelegeri cu guvernarea.

Cît privește relațiile dintre cele două opoziții și capacitatea lor de a se apăra, merită menționat faptul că în legislatura trecută liderii PPCD au știut să reziste atacurilor împotriva imunității lor. Cele 7 hotărîri ale Parlamentului referitoarea la încuviințarea prealabilă a trimiterii în judecată pe cauză penală sau contravențională în perioada 2001-2004, nu au avut efecte asupra viabilității acestei forțe politice. Este adevărat că ei au fost în altă situație, urmăririle din partea procuraturii fiind inițiate cînd aceștia erau deja deputați, deci legătura între voturile și opiniile exprimate și persecuție putea fi mai lesne probată. În orice caz, PPCD a demonstrat că nu suferă de SIDA parlamentar. În timpul apropiat va fi cazul ca AMN să probeze că are suficiente forțe pentru a-și proteja imunitatea.

Oricum, jocurile cu renunțarea la imunitatea parlamentară trebuie abandonate. Este bine cunoscut că în țările cu regimuri democratice autentice există tendințe de limitare a imunității, îndeosebi a celei parlamentare, deoarece inviolabilitatea conduce adesea la iresponsabilitate. În țările ce fac parte din așa-numitele "noi democrații", unde se face vizibilă lipsa unui sistem judiciar independent și puternic consolidat, limitarea sau anularea imunității poate avea efecte grave. Mai mult, percepția simplilor cetățeni față de reducerea imunității parlamentare poate fi una favorabilă, de aceea, odată pornit acest proces va fi foarte greu de oprit.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]