ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20051109/index.shtml


e-journal, an. III, nr. 61, 26 octombrie - 7 noiembrie 2005

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Parlament

1.1. Numiri

1.2. Acte legislative


Guvern

2.1. Numiri

Guvernul a aprobat candidatura lui Veaceslav Madan pentru funcția de Ambasador al RM în Bulgaria. În perioada 2002-2005 Madan a deținut funcția de ministru al culturii.

De remarcat în acest sens că la ședința Parlamentului din 27 octombrie 2005 deputatul Vitalia Pavlicenco a făcut o interpelare în care cere președinției și ministrului de externe informații despre criteriile de selectare pentru funcția de ambasador al Republicii Moldova în străinătate. În opinia deputatului fracțiunii AMN unele persoane recent numite în funcții diplomatice "nu au făcut față obligațiilor în interiorul țării".

Deputatul Oleg Serebrian a invocat și el într-o interpelare anumite nereguli în activitatea serviciului diplomatic al Moldovei, concedierea unor diplomați cu experiență și aplicarea unor criterii nedefinite la angajarea în cadrul MAE.

2.2. Ședințe. Declarații

Ședință de Guvern cu participarea Președintelui țării

La 26 octombrie 2005 a avut loc o ședință a Guvernului la care a participat și Președintele țării Vladimir Voronin. Presa nu a avut acces în sala de ședințe și nici la transmisiunea video practicată pînă acum la ședințele executivului. Ulterior s-a anunțat despre faptul că Președintele Voronin și-a expus doleanțele și viziunile sale asupra modului de realizare a Planului de activitate al Guvernului, precum și asupra situației din domeniul economic.

Succintele informații care au fost făcute publice după ședința respectivă vizează un șir de neajunsuri în activitatea executivului, neajunsuri asupra cărora șeful statului s-a referit într-o manieră "dură și sinceră", solicitînd ca acestea să fie reflectate în cuprinsul hotărîrii adoptate pe marginea discuțiilor. Au fost remarcate în mod special aspecte legate de calitatea creșterii economice, majorarea producției industriale, diversificarea pieței de desfacere și sporirea competitivității mărfurilor fabricate în Moldova. Șeful statului a cerut de la membrii Guvernului să dea dovadă de inițiativă, iar întreg executivul să treacă de la poziția de expectativă la cea de inițiativă și modernizare, inclusiv în domeniul managementului statal.

Faptul că informația despre situația în domeniu a fost prezentată la ședința executivului nu de către Prim-ministru ci de prim-vicepremierul Zinaida Grecianîi și că tot ea a fost cea care a făcut anumite declarații la temă, a determinat mai multe mijloace de informare în masă și lideri politici să pună în discuție o potențială demitere a lui Vasile Tarlev, însă aceeași Grecianîi a infirmat presupunerile respective. În acest sens remarcăm că imediat cum a început sesiunea de toamnă a legislativului deputații din toate fracțiunile parlamentare au lansat mai multe cereri și chiar acuzații la adresa Guvernului, solicitînd prezentarea unor informații despre situația din economie și măsuri adecvate întreprinse de executiv pentru redresarea ei. Primul-ministru nu a reacționat la cererile deputaților care i-au solicitat prezența, iar răspunsurile la cele mai importate teme abordate fiind prezentate în plenul Parlamentului de miniștrii și viceminiștrii de ramură.

Majorarea prețurilor la gaze devine realitate

Primul-ministru a confirmat că autoritățile moldovenești întreprind măsuri pentru a diminua consecințele așteptatei scumpiri a prețului gazelor naturale livrate de Federația Rusă. Deși se examinează posibilități alternative de import a gazului natural din Turkmenistan sau Kazahstan, acestea de fapt sînt minime, deoarece conducta prin care ar putea fi furnizate gazele este unică și aparține concernului rus "Gazprom", astfel încît în orice situație va fi necesar acordul Rusiei.

Referindu-se la tema achitării datoriilor istorice de 120 milioane USD ale Moldovei față de Rusia, Vasile Tarlev a declarat că această problemă urmează a fi discutată și soluționată doar în cadrul Clubului Creditorilor de la Paris.

Presa anunță că autoritățile Moldovei examinează variante de trecere la alte resurse de combustibil, însă fără a se preciza care ar fi acestea și în ce măsură resursele alternative ar putea asigura necesitățile economice și sociale ale țării.

Declarație privind livrarea armamentului din Transnistria către separatiștii ceceni

În cadrul unei discuții cu ziariștii ruși Vasile Tarlev a declarat că autoritățile moldovene dețin informații despre faptul că o parte din arsenalul rusesc aflat în Transnistria a ajuns în mîinile separatiștilor ceceni și posibil să fi fost utilizat în actul terorist de la Beslan ce a avut loc în septembrie 2004. În opinia premierului, inclusiv și pentru asemenea motive Federația Rusă trebuie să evacueze depozitele militare din stînga Nistrului pînă la finele anului 2005.

Pe de altă parte, Serghei Ivanov, ministrul rus al Apărării, a exclus probabilitatea dispariției munițiilor din depozitele gestionate de contingentul militar rusesc dislocat în Transnistria. El a calificat afirmațiile respective ca neîntemeiate și a declarat că "pacificatorii nu vor pleca din regiune decît după adoptarea unei decizii politice privind conflictul transnistrean".

Guvernul vrea mijloacele cetățenilor

Guvernul intenționează să implementeze pînă la finele anului curent un șir de proiecte investiționale în care să fie atrase mijloacele persoanelor fizice, în special a celor aflate la muncă peste hotare. În opinia prim-viceprim-ministrului Zinaida Grecianîi, aceste proiecte ar putea reduce presiunea mijloacelor transferate de muncitorii la negru asupra monedei naționale și reorientarea lor de la consum spre dezvoltarea economiei țării.

Perspectivele reluării colaborării cu FMI

Pînă la finele anului curent autoritățile Moldovei speră să semneze un nou program financiar cu Fondul Monetar Internațional. Ministrul Economiei și Comerțului a confirmat că "s-a reușit a convinge recenta misiune a FMI în ceea ce privește necesitatea unui nou program". Experții FMI au studiat proiectul bugetului de stat pentru anul 2006 și "nu au avut rezerve față de principalii indicatori incluși". Anterior negociatorul principal al FMI pentru Republica Moldova a estimat că autoritățile au înregistrat un șir de progrese, însă mai trebuie rezolvate probleme referitoare la lupta cu corupția, la independență mai mare a BNM, promovarea reformei administrative și fiscale și continuarea privatizării.

2.3. Hotărîri. Decizii

Un sistem de monitorizare a SCERS

Ministerul Economiei și Comerțului a elaborat un sistem tridimensional pentru monitorizarea și aprecierea implementării Strategiei de Creștere Economică și Reducere a Sărăciei. Un compartiment al sistemului se va referi la resursele financiare îndreptate pentru realizarea Strategiei; al doilea presupune monitoring-ul cantitativ și calitativ al măsurilor și indicilor incluși în SCERS, iar al treilea va conține aprecierea rezultatelor politicii economice și sociale realizate în cadrul SCERS.

La examinarea rapoartelor trimestriale și anuale despre realizarea SCERS în cadrul meselor rotunde vor participa reprezentanții autorităților responsabile și ai sectorului asociativ.

Susținere pentru tinerii profesori

Guvernul a aprobat Regulamentul Fondului pentru susținerea cadrelor didactice tinere din mediul rural, regulament ce prevede că în decurs de o lună de la data angajării în funcție, conform repartizării ministerului de ramură, tinerii profesori vor primi 7 mii lei. Încă 10 mii lei vor fi achitați la peste un an de activitate în funcție, iar 13 mii lei - la expirarea a trei ani de activitate în funcție. Tinerii specialiști absolvenți ai instituțiilor de învățămînt mediu de specialitate vor primi o indemnizație în mărime de 24 mii lei, în condiții similare. De indemnizația respectivă pot beneficia și tinerii specialiști care au studiat în bază de contract, în cazul că se vor angaja la un loc de muncă conform repartizării.


Președinție

3.1. Decrete

La numai două săptămîni de la numire, în ziua împlinirii vîrstei de 50 de ani, Mihail Pop, noul ministru al finanțelor, a fost decorat de Președintele țării cu ordinul "Gloria Muncii". Distincția i-a fost acordată pentru muncă îndelungată în organele administrației publice, înalt profesionalism și aport la perfecționarea sistemului financiar-economic al țării.

Șeful statului a conferit medalia "Meritul Civic" domnului Brock Bierman, director al Departamentului Europa și Eurasia al Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID), pentru activitate intensă de susținere a reformelor democratice și sprijinul acordat acțiunilor social-economice în Republica Moldova.

3.2. Declarații. Ședințe

Autoritățile transnistrene au vîndut armament

În cadrul întîlnirii cu un grup de ziariști ruși Vladimir Voronin a afirmat că Transnistria e susținută de Federația Rusă și că această țară trebuie să scoată munițiile militare din zona respectivă. Președintele moldovean a mai spus că deține date despre faptul că Tiraspolul a vîndut arme regimului Saddam Hussein. În prezent, documentele respective din cancelaria lui Saddam Hussein sînt studiate de serviciile abilitate. Președintele nu a informat ziariștii de unde au obținut autoritățile moldovene actele respective și dacă acestea au fost comunicate autorităților din Federația Rusă.

Vladimir Voronin a adus acuzații la adresa unor instituții statale din Federația Rusă, instituții care prin măsurile realizate acordă susținere directă sau indirectă regimului de la Tiraspol. Printre instituțiile respective se numără Duma de Stat a Federației Ruse (structură ce nu este suficient informată și adoptă diverse decizii cu caracter provocator), Ministerul Apărării (pentru că face declarații referitoare la procesul de evacuare a trupelor rusești din Tiraspol), Banca Centrală a Rusiei (pentru că a deschis conturi corespondente băncilor transnistrene), Camera de Industrie și Comerț (pentru că eliberează certificate producției transnistrene).

Interviu pentru "Комсомольская правда в Молдове"

În cadrul unui interviul acordat ziarului sus-numit, Vladimir Voronin a făcut un șir de afirmații referitoare la evoluția evenimentelor politice din Moldova.

În special, șeful statului a menționat că este satisfăcut de activitatea Parlamentului, organ care a devenit "un centru politic mult mai puternic ca anterior". În același timp, de la Guvern se așteaptă mai multe măsuri avansate de modernizare. Președintele a pus la îndoială calitatea creșterii economice, afirmînd că în spatele cifrelor creșterii înregistrate nu există realizări concrete. El a menționat că se constată scăderea ritmurilor de creștere în agricultură și industrie și nu se înregistrează o creștere numărului locurilor de muncă. Printre cauzele acestor fenomene președintele a enumerat supraestimarea succeselor, promovarea defectuoasă a unor reforme, inclusiv cea regulatorie.

Referindu-se la activitatea organelor de drept și la combaterea corupției Vladimir Voronin a afirmat că rămîn cîteva domenii în care nu s-a lucrat eficient și necesită o revizuire serioasă printre care: în sfera asigurărilor medicale, a învățămîntului din capitală și activitatea organelor de forță. În același timp, șeful statului a declarat că nu are nici o implicație în activitatea organelor de drept care au întreprins un șir de arestări calificate în presă drept persecuții politice și că el "personal, nu va admite transformarea luptei cu corupția în represii". Pe de ală parte, în același interviu Vladimir Voronin declară că nu este satisfăcut de activitatea Companiei "Air Moldova" și că lucrătorii Centrului de Combatere a Corupției și Crimelor Economice "au și plecat încolo", iar Președintele "nu intenționează să tolereze situația în domeniu".

Referindu-se la relațiile cu Federația Rusă, Voronin a reiterat afirmațiile anterioare că autoritățile rusești sînt dezinformate și că soluționarea problemei transnistrene urmează să se desfășoare conform planului ucrainean agreat de Chișinău.

Vorbind despre apropiatele alegeri municipale, Președintele țării și-a exprimat regretul că chișinăuenii nu au susținut propunerea Partidului Comuniștilor din vara lui 2005 și a declarat că autoritățile centrale vor colabora cu orice ales în funcția de primar general, deși a enunțat că în ultimul timp "se realizează colaborări fructuoase cu conducerea actuală a municipiului".

Apreciind consensul politic drept necesitate vitală pentru dezvoltarea țării, Vladimir Voronin a menționat că, deși există mai multe temeiuri pentru reconsiderarea situației, în problemele principiale trebuie să prevaleze atitudinea constructivă. În viziunea lui, opoziția din Moldova este "nu cei din Parlament, dar acei care văd scopul său în dispariția Moldovei de pe harta lumii".

Criticile Președintelui

3.3. Întrevederi. Vizite de lucru

În cadrul întrevederii cu un grup de deputați ai Adunării Populare a UTA Găgăuzia, președintele Moldovei a fost informat despre propunerile acestora de modificare a legislației autonomiei, în special referitoare la alegerea Guvernatorului (Bașcanului) autonomiei. Potrivit inițiativei în cauză, conducătorul autonomiei urmează să fie ales de către Adunarea Populară. În opinia deputaților găgăuzi această modificare propusă nu doar va apropia legislația UTA de normele constituționale ale țării, dar și va permite reducerea substanțială a mijloacelor bugetare direcționate spre organizarea și desfășurarea alegerilor. Reprezentanții Găgăuziei au menționat că inițiativa în cauză "a fost inspirată, nu în ultimul rînd, de consensul politic stabilit în Parlamentul Republicii Moldova ca rezultat al alegerii Președintelui țării".

În opinia lui Vladimir Voronin, modificările propuse pot fi operate doar pe baza consultării opiniei întregii populații a Găgăuziei pe calea referendumului pentru a evita destabilizarea situației social-politice în autonomie.

Este important să remarcăm că în ultima perioadă de timp situația din autonomia găgăuză prezintă anumite semne de tensionare. Spre exemplu, au fost înregistrate cîteva atentate împotriva unor membri ai Adunării Populare; chiar casa președintelui acestei structuri reprezentative, Stepan Esir, (tot el și lider al comuniștilor din autonomie) fiind ținta unui atentat cu grenadă.


Politici economice

1. Sectorul financiar-bancar

2. Finanțe publice

3. Piața muncii

4. Moldova în lume


Problema transnistreană

După o pauză de 15 luni, la 27-28 octombrie la Chișinău și Tiraspol au fost reluate negocierile politice în problema transnistreană. Pentru prima dată negocierile au avut loc în format extins - părților moldovenească și transnistreană și mediatorilor din partea OSCE, Federației Ruse și Ucrainei li s-au alăturat reprezentanții SUA și UE în calitate de observatori.

Printre subiectele principale abordate în cadrul tratativelor și în comentariile făcute de participanți după încheierea acestora au figurat:

Organizarea unor alegeri democratice în Transnistria. În protocolul final semnat după încheierea tratativelor participanții s-au adresat președintelui în exercițiu al OSCE, ministrului de Externe al Sloveniei, Dmitrii Rupel, cu rugămintea de a continua consultările în vederea desfășurării unei misiuni internaționale sub egida OSCE, misiune ce ar evalua situația și ar elabora recomandări cu privire la desfășurarea unor alegeri democratice în regiunea transnistreană. Acordul părților în această problemă a fost apreciat drept una din realizările principale ale rundei de negocieri. Potrivit reprezentantului Ucrainei la negocieri, Dmitrii Tkaci, după încheierea activității misiunii de evaluare ar fi nevoie de cca 240 de zile pentru organizarea unor alegeri democratice. Astfel, acestea ar putea avea loc pînă la sfîrșitul anului 2006. Atît reprezentantul SUA, cît și cel al UE au salutat înțelegerile realizate cu privire la organizarea unor alegeri democratice în Transnistria, însă au atenționat că pentru ca acestea să fie cu adevărat democratice este nevoie de o serie de condiții, așa ca libertatea presei și pluralismul politic.

Reluarea retragerii trupelor și munițiilor ruse din regiunea transnistreană. Potrivit participanților la runda de negocieri, acesta a fost unul din subiectele cele mai aprig dezbătute și asupra căruia părțile nu au ajuns la nici o înțelegere. La conferința de presă de bilanț, Șeful Misiunii OSCE la Chișinău, William Hill, a declarat presei că procesul de retragere a munițiilor a fost întrerupt din cauza lipsei voinței politice a Rusiei în aceasta problemă și că ar fi nevoie de cca șase luni pentru retragerea definitivă a munițiilor ruse din regiunea transnistreană. Valerii Nesterușkin, reprezentantul Rusiei la negocieri, a declarat că întreruperea procesului de retragere a munițiilor se datorează întreruperii negocierilor dintre părți, afirmație respinsă de ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Șova, care a declarat că în ciuda suspendării negocierilor în format pentalateral, discuțiile dintre părți au continuat tot timpul. Ministrul Șova a mai declarat că Moldova intenționează să propună această problemă spre discuție la Summit-ul OSCE de la Ljubliana din decembrie curent.

Măsuri de întărire a securității și încrederii. Părțile au convenit să înceapă discuțiile asupra pachetului de documente "Controlul armamentului - măsuri de întărire a încrederii și securității în Moldova" pregătit de către OSCE în iulie 2005. Acestea ar include, printre altele, schimbul de informații dintre părți cu privire la situația unităților militare ale Moldovei și Transnistriei.

Situația în zona de securitate. Potrivit participanților, părțile au realizat un schimb de opinii vizavi de situația din zona de securitate din apropierea satului Doroțkaia și deblocarea activității Comisiei Unificate de Control, însă nu au ajuns la nici o înțelegere. Șeful Misiunii OSCE în Moldova și-a exprimat regretul în acest sens și s-a declarat extrem de îngrijorat de situația din zona de securitate.

Statutul regiunii transnistrene. Potrivit declarațiilor participanților la runda de negocieri, acest subiect nu a figurat pe agenda discuțiilor. Astfel, planul de reglementare transnistreană propus recent de Federația Rusă nu a fost pus în discuție, aceasta fiind purtată în baza planului Iușcenko acceptat anterior în principiu de către părțile în conflict. În declarațiile pentru presă reprezentantul Rusiei a afirmat că noul plan rus vine să îl suplimenteze pe cel ucrainean și că va fi pus în discuție doar cînd părțile vor fi gata pentru un "dialog constructiv". La rîndul său, Ministrul Șova a declarat că partea moldovenească nu va examina nici o inițiativă de reglementare care nu se va conforma planului ucrainean și Legii cu privire la principiile de bază ale statutului raioanelor de est ale Republicii Moldova, adoptate de Parlamentul RM în iulie 2005.

Participarea pentru prima dată a SUA și UE în calitate de observatori la negocieri a fost apreciată de toți participanții ca fiind binevenită și avînd un efect pozitiv asupra discuțiilor. Potrivit reprezentantului Ucrainei la discuții, prezența SUA și UE a făcut părțile de a-și manifesta dorința mai mult ca oricînd să demonstreze că sînt gata să ajungă la un compromis.

Participanții la runda de negocieri au apreciat rezultatele acesteia drept "modeste". Șeful Misiunii OSCE la Chișinău, William Hill, a declarat că discuțiile au fost dificile deoarece în cele 15 luni de întrerupere a negocierilor s-au adunat o mulțime de probleme complexe. Potrivit lui Hill, principalul rezultat al rundei de negocieri din 27-28 octombrie a fost însăși faptul reluării procesului de negocieri.

Următoarea rundă de negocieri în problema transnistreană a fost programată pentru 15-16 decembrie 2005.


Relații externe

Acțiuni comune Moldova - UE

În cadrul Conferinței de la Londra a președinților comitetelor pentru afaceri externe din statele-membre și candidate ale UE, comisarul UE pentru relații externe Benita Ferrero-Waldner a declarat că misiunea de asistență a Uniunii Europene la frontiera dintre Republica Moldova și Ucraina, care va începe la 1 decembrie, va constitui o contribuție semnificativă la securitatea blocului comunitar și un pas important spre soluționarea conflictului înghețat din Transnistria. Această misiune va contribui la prevenirea traficului de persoane și de bunuri, împiedicarea proliferării armamentelor și fraudelor vamale, lovind puternic în sursele de venit ale guvernului separatist transnistrean. Benita Ferrero-Waldner consideră că misiunea de la frontiera moldo-ucraineană este și o componentă a intereselor în expansiune ale UE în fosta Uniune Sovietică.

Referindu-se la tema relațiilor RM-UE, ambasadorul Marii Britanii la Chișinău a recunoscut că comunitatea europeană "a venit prea tîrziu în Moldova, însă în prezent liderii europeni s-au angajat să sprijine esențial noii vecini". Ambasadorul a mai declarat că autoritățile moldovene trebuie să efectueze o reformă clară în domeniul media și al libertății presei, să stopeze migrația ilegală și să tragă la răspundere intermediarii de vize ilegale.

Recent, în realizarea Proiectului de Consolidare a Managementului de Control la Frontieră, finanțat de Uniunea Europeană și PNUD Moldova, Serviciului de Grăniceri al RM i-a fost oferită asistență tehnică în valoare de peste 32 milioane lei (2,5milioane USD). Proiectul de Consolidare a Managementului de Control la Frontieră a fost lansat la începutul anului 2005 și are menirea de a instrui autoritățile de frontieră, de a contribui la reducerea migrației ilegale și a traficului de droguri spre țările Uniunii Europene.

În România cu vize

Pînă la finele anului curent urmează a fi precizate condițiile în care cetățenii Moldovei vor trece frontiera cu România în perspectiva apropiatei aderări a acestei țări la UE. Se presupune că pînă la integrarea României în UE va funcționa actualul regim de trecere a hotarului cu precizarea condițiilor de intrare a cetățenilor moldoveni în țara vecină.

După ce România va adera la UE, pentru cetățenii Republicii Moldova ar putea fi stabilit un sistem asimetric de vize similar celui existent în prezent cu Polonia: cetățenii moldoveni să călătorească cu vize eliberate gratuit de oficiile diplomatice și consulare ale României, oficii ce-și vor organiza activitatea în așa fel încît să satisfacă toate solicitările obiective.

Valeriu Ostalep, vice-ministrul afacerilor externe și al integrării europene, a comunicat că în cadrul consultărilor recente s-a discutat cu partea română problemele survenite la trecerea frontierei de către cetățenii moldoveni cărora li se solicită dovezi de întreținere pe teritoriul României sau invitații speciale. Situația la trecerea frontierei a devenit mai complicată din cauză că autoritățile române, condiționate de cele ale UE, au recurs la aplicarea integrală a unei ordonanțe de Guvern din anul 2002, ordonanță ce precizează condițiile de intrare în România a cetățenilor străini spațiului UE.

În cadrul unui recent sondaj realizat în România, 42% dintre respondenți au declarat că trebuie respectată decizia UE prin care România va trebui să introducă vize pentru cetățenii RM; 23% s-au declarat împotriva acestei măsuri, cu riscul de a periclita relațiile cu UE, iar 16% cred că este necesar ca România să introducă aceste vize, chiar dacă UE nu ar cere-o.

Relațiile economice cu Federația Rusă rămîn tensionate

Agenția "Moldova-Vin" a anunțat că Serviciul vamal rus a stabilizat procesul de eliberare a timbrelor de acciz pentru importurile de producție vinicolă din Republica Moldova după ce timp de aproape o lună acest proces a fost blocat "din motive tehnice". Se anunță că în perioada 17-27 octombrie 2005 birourile vamale rusești au eliberat agenților economici din Moldova cca 7 milioane de timbre și pînă la sfîrșitul anului curent livrările vor continua în ritm normal.

Pe de altă parte, presa moscovită anunță că Rusia ar putea introduce cote la importurile de producție alcoolică din Moldova, informație considerată de autoritățile de la Chișinău drept "PR negru inițiat împotriva vinurilor moldovenești".

Deocamdată, nici exporturile de produse agricole din Moldova în Federația Rusă nu au fost deblocate, deși recent ministrul rus al agriculturii, Alexei Gordeev, a declarat că "se va implica nemijlocit în problema importurilor de producție agricolă din Republica Moldova, începînd cu 7 noiembrie curent după ce-și va finaliza deplasările". El a promis ministrului moldovean al agriculturii că "va studia problema și se va pronunța ulterior pe marginea ei". Exportul de producție agricolă în Federația Rusă a fost sistat în primăvara anului 2005. Anterior oficialii ruși au declarat că situația va fi deblocată pînă la mijlocul lunii octombrie.

Susținere energetică de la țările vecine

În cadrul ședinței comune a secretarilor Consiliilor Supreme de Securitate și șefilor Serviciilor de Informație și Securitate GUAM, desfășurată recent la Chișinău, responsabili de rang înalt din România și Ucraina au declarat că ar putea asigura livrările de energie electrică către Moldova, în cazul că va apărea o asemenea necesitate. Reprezentantul României a mai afirmat că țara sa "nu va permite șantajarea Moldovei în această chestiune vitală pentru securitatea statului".


Studii, analize, comentarii

Poligon electoral
Igor Boțan

1. Alegeri cu multiple semnificații

Alegerile noi pentru funcțiile vacante de primari urmează să se desfășoare pe 27 noiembrie 2005 în treisprezece localități din Republica Moldova, inclusiv în municipiul Chișinău. În afara desemnării propriu-zise a primarilor care vor administra localitățile menționate pînă la alegerile locale generale din luna mai 2007, alegerile au și o semnificație importantă pentru estimarea tendințelor dezvoltării sistemului de partide din Republica Moldova, precum și pentru testarea efectelor legate de modificările introduse în Codului electoral în iulie anul curent.

În pofida semnificației deosebite a alegerilor pentru funcția de primar general al capitalei, în mod paradoxal, anume asupra lor planează pericolul absenteismului. Vara trecută alegerile primarului de Chișinău au eșuat din cauza ratei de participare sub nivelul obligatoriu de cel puțin 1/3 din numărul alegătorilor. În condiții normale, rata de participare la alegeri a locuitorilor capitalei este cu aproximativ 10-15% mai joasă decît rata medie de participare pe țară. De această dată, va intra în joc și un factor complementar, cel al frecvenței excesive de organizare a alegerilor, care poate amplifica factorul absenteismului "tradițional" al chișinăuienilor.

Pentru a evita pericolul absenteismului, garnitura candidaților antrenați în lupta electorală ar trebui să facă un efort demn de atenția alegătorilor și al mass-media, ultimei revenindu-i un rol determinant în reușita alegerii primarului de Chișinău. În acest context se poate afirma că dacă, în general, politica este percepută ca artă a posibilului, atunci Chișinăul, antrenat în alegeri noi ale primarului a treia oară în doar cinci luni, reprezintă un poligon electoral pentru tot felul de manevre politice și testări.

2. Garnitura candidaților pentru funcția de primar general de Chișinău

În pofida faptului că garnitura formată din cei opt candidați înregistrați în competiția pentru funcția de primar de Chișinău pare să exceleze prin lipsa unor nume de cel mai mare calibru, totuși ea poate imprima acestor alegeri o intrigă politică demnă de atenția și coparticiparea cetățenilor, mai cu seamă că Partidul Comuniștilor (PC) și Partidul Popular Creștin Democrat (PPCD) sînt totuși antrenate în mod implicit în aceste alegeri.

Garnitura celor opt candidați poate fi examinată după anumite criterii:

  1. trei candidați, printre care Dorin Chirtoacă, reprezentînd Partidul Liberal; Eduard Mușuc, reprezentînd Partidul Social Democrat și Oleg Cernei, reprezentînd Partidul Ecologist "Alianța Verde" formează categoria politicienilor tineri. Aceștia se poziționează pe diferite segmente ale spectrului politic - de la dreapta pînă la centru-stînga. Toți au acumulat o anumită experiență politică, participînd în campanii electorale și politice în calitate de candidați sau lideri de referință. Din punct de vedere al pregătirii profesionale și al resurselor financiare potențialul lor este diferit. În clasificarea lui Jean Blondel formațiunile pe care le reprezintă cei patru candidați pot fi calificate drept foarte mici cu un rating pe țară, deocamdată, sub 5%. Oricum, potențialul candidaților respectivi poate fi estimat datorită implicării anterioare directe a acestora în lupta politică și electorală.

    Dorin Chirtoacă a devenit revelația scrutinului din 10 iulie, plasîndu-se pe cea de a treia poziție în topul candidaților, imediat după favoriții competiției. După alegerile parlamentare din 6 martie, în cadrul cărora Eduard Mușuc a fost cel mai activ candidat al social-democraților, el dă dovadă de tenacitate în efortul său de a se menține în politică. Cel mai experimentat dintre tinerii candidați pentru funcția de primar general de Chișinău este, totuși, Oleg Cernei, care deține funcția de consilier municipal, fiind ales în cadrul alegerilor locale generale din mai 2003 din partea blocului electoral Alianța Social Liberală "Moldova Noastră". Oferta electorală a acestuia din urmă relevă o foarte bună cunoaștere a problemelor urbei. Fără îndoială, acest triplet poate pune în evidență trăsăturile distinctive ale noii generații de politicieni, dar și imprima dezbaterilor electorale elemente de intrigă și show politic.

    Din mai multe considerente, candidatul Partidului Social Liberal (PSL), Olga Nicolenco, oarecum nu se înscrie în acest grup. Totuși, formațiunea pe care o reprezintă este rezultatul unui efort al lansării acum patru ani a tinerilor în politică, cu toate atuurile și neajunsurile inerente. În acest sens, experiența PSL-ului este veriga de legătură între două eforturi de lansare a tinerilor în politică. În condiții de bunăvoință ar avea ce însuși unii de la ceilalți.

    Campania curentă reprezintă pentru acești candidați oportunitatea de a se manifesta nu doar de dragul efectului scintilator în mass-media, dar chiar pentru a se impune în calitate de politicieni care își pot ajuta formațiunile să urce cel puțin o treaptă în ratingul partidelor. Faza "turbulenței" prin care trece sistemul de partide din Republica Moldova, cauzată de migrația punctelor de referință care au dominat viața politică din Republica Moldova în ultimii 15 ani și de absența explicită a concurenților de prim rang, pare a oferi cea mai prielnică oportunitate pentru relansarea tinerilor lideri în "politica mare". Candidații respectivi pot demonstra o dată în plus că intrarea tinerilor în politică nu este în mod necesar o consecință a bunăvoinței politicienilor afirmați deja, ci mai degrabă o consecință a curajului implicării directe, evident, bazat pe anumite virtuți. De asemenea, ei au ocazia de a demonstra că sînt capabili de a-i ajuta pe semenii lor de vîrstă să învingă fenomenul absenteismului, vorbindu-le într-un limbaj accesibil, mai cu seamă cu unul dintre acești candidați, Dorin Chirtoacă, este autorul soluției acceptate și inserate deja în Codul electoral pentru problema "votului studenților" din Chișinău.

  2. duetul Valentin Krîlov, reprezentînd blocul "Patria-Rodina-Ravnopravie" (compus din Partidul Socialist, Partridul Socialiștilor și Mișcarea Social-Politică Republicană "Ravnopravie"), și Gheorge Sima, reprezentînd Uniunea Muncii "Patria-Rodina", formează segmentul candidaților cu opțiuni tranșante de stînga. Ambii candidați sînt politicieni experimentați, deținînd în trecut funcții de deputați în Parlamentul Republicii Moldova, iar Gheorghe Sima a deținut și funcția de ministru al Educației în perioada 2002-2003. Ofertele lor electorale pun accentul pe un eventual suport din partea Federației Ruse în soluționarea problemelor cu care se confruntă Republica Moldova, în cazul accederii lor la cîrma municipiului Chișinău. În prezent, ambii candidați reprezintă formațiuni foarte mici, care însă pot cunoaște o evoluție ascendentă, mai cu seamă după ce autoritățile Federației Ruse au amenințat Republica Moldova cu aplicarea sancțiunilor de ordin comercial și economic. Deși ambii candidați reprezintă formațiuni cu viziuni pro-CSIste sau, mai degrabă, pro-rusești, între ele persistă neînțelegeri în cea ce privește dreptul de a utiliza label-ul "Patria-Rodina".

    Astfel, unul din scopurile reale ale celor doi candidați este să clarifice care din formațiuni este mai credibilă în promovarea vectorului politic pro-CSIist. Cel de al doilea scop al candidaților respectivi ține de a beneficia de tribuna electorală, adică de accesul la mass-media, pentru a încerca consolidarea segmentului electoral cu viziuni de stînga, prin critica fenomenelor sociale generatoare de inegalitate socială, dar mai ales, prin pledoaria în favoarea unui vector politic pro-rusesc, care ar contesta actuala politică internă și externă a Republicii Moldova.

  3. duetul Vasile Ursu și Mircea Rusu face parte, de facto, din aceiași formațiune politică - Alianța Moldova Noastră (AMN), ba mai mult, din organele de conducere a acesteia. Totuși, Vasile Ursu, care deține funcția de primar-interimar de Chișinău, este candidat independent, iar cel care reprezintă formațiunea este Mircea Rusu. Există temei pentru a presupune că principala luptă electorală se va da de Ursu împotriva lui Rusu, sau invers. Supoziția are la bază doi factori: AMN rămîne în categoria partidelor relativ mari, în pofida recentei scindări; candidații se bucură de suportul implicit sau explicit a celor mai importanți lideri din Republica Moldova, aflați într-un permanent conflict politic de mai bine de trei ani.

    Astfel, conform ziarului Komsomoliskaia Pravda v Moldove, șeful statului și liderul PC, Vladimir Voronin, a lăsat să se înțeleagă fără echivoc că partidul de guvernămînt îl va susține pe candidatul independent pentru funcția de primar de Chișinău, Vasile Ursu. Președintele Voronin a declarat explicit aceluiași ziar că "Puterea centrală va coopera cu orice persoană aleasă în funcția respectivă. Faptul că cooperarea constructivă aduce roade o poate sesiza oricine..." În consecință, realizările bazate pe cooperarea puterii centrale cu primarul-interimar, enumerate de către șeful statului, s-au regăsit în oferta electorală a candidatului Vasile Ursu, care, de asemenea, pune accentul pe "stabilirea relațiilor constructive cu autoritățile publice centrale și Consiliul Municipal Chișinău"...

    Transferul de autoritate de la deținătorii celor mai înalte funcții în stat către anumiți concurenți electorali, precum și suportul acestora de către partidele aflate la guvernare este o practică încetățenită de mult în Republica Moldova. De ea a beneficiat și fostul primar, Serafim Urechean, în alegerile pentru funcția de primar de Chișinău în 1999. În prezent, inovația ține în exclusivitate de comportamentul Partidului Comuniștilor (PC) și a liderului acestuia, care în 2003 și în vara anului curent au susținut în calitate de candidați la funcția de primar general de Chișinău persoane care nu erau membri ai formațiunii respective. Efectul susținerii a fost copleșitor, deși candidații respectivi nu au putut obține funcția rîvnită. Tocmai prin aceasta, liderul PC a explicat inovația de a susține un "candidat independent", dar care, de fapt, este membru al unei formațiuni politice liderul căreia este principalul oponent al Președintelui Voronin.

    Este evident că pentru a face față concurenței cu un candidat susținut de partidul de guvernămînt, Mircea Rusu va avea nevoie de un suport pe potrivă, suport pe care i-l poate oferi doar liderul AMN Serafim Urechean, al cărui rating în Chișinău ar fi trebuit să rămînă încă foarte înalt. Deocamdată, este dificil a presupune ce metode de "transfer de autoritate" ar putea fi utilizate în acest sens. Spre exemplu, în 2003 Președintele Voronin participa uneori la întîlnirile cu alegătorii alături de candidatul PC la funcția de primar, Vasile Zgardan. Cert este, că presa afiliată PC intuiește un astfel de suport din partea lui Urechean pentru Rusu, luînd în considerație și experiența negativă a PC, și anume faptul că cu cîțiva ani înainte de susținerea de către PC a lui Zgardan, acesta din urmă fusese criticat vehement de către presa de partid. Paralelismul se observă acum în relația Urechean - Rusu, ultimul fiind cel mai virulent contracandidat al primului în alegerile pentru funcția de primar de Chișinău din 1999.

    Aceste detalii ne demonstrează că intriga politică legată de modul de susținere a celor doi candidați persistă și poate avea un impact important pentru dezvoltarea sistemului de partide din republica Moldova. În acest sens, este menționat și faptul că, în realitate, AMN are în aceste alegeri trei candidați. Cel de al treilea candidat este Oleg Cernei, care a depus cerere de suspendare temporară a calității sale de membru al AMN, pentru a putea candida din partea Partidului Ecologist "Alianța Verde". Acest detaliu pune în evidență două lucruri: AMN a reușit pe parcursul celor doi ani de existență să atragă de partea sa un impunător potențial uman; în prezent, în calitatea sa de opoziție intransigentă, AMN are de înfruntat problema managementului acestui potențial, problemă developată de recenta părăsire a formațiunii de grupul social-democrat, în frunte cu Dumitru Braghiș, și participarea membrilor AMN la alegeri în calitate de candidați sau cu susținerea din partea altor formațiuni.

    În acest sens, eventuala victorie a unuia din cei doi candidați va servi și drept răspuns implicit la întrebarea: ce ar fi fost mai benefic pentru AMN, să promoveze o politică centristă, de cooperare situațională cu dreapta ori cu stînga, sau să-și mențină actuala politică de migrare spre aripa dreaptă a spectrului politic?

    Evident, dacă va învinge Ursu, atunci victoria lui ar putea fi folosită împotriva AMN drept dovadă a corectitudinii liniei centriste față de cea de dreapta. Mai mult s-ar putea ca Ursu să fie încurajat să nu părăsească AMN ci dimpotrivă, să devină lider al unui eventual curent centrist în AMN. O eventuală victorie a lui Rusu ar avea efectul exact invers, numai că învingătorul ar deveni un concurent extrem de puternic pentru ceilalți aspiranți la pozițiile de vîrf din cadrul formațiunii. Încă o dovadă că intriga politică în aceste alegeri persistă cu prisosință.


Creștere economică de conjunctură
Iurie Gotișan

Președintele Voronin a participat recent la o ședință ordinară a Guvernului în care a venit cu critici dure la adresa acestuia, referindu-se în special la calitatea joasă a creșterii economice, lipsa inițiativei și disciplină executorie slabă. Totuși, în prima jumătate a fost înregistrată o creștere economică de 8,6%, iar dacă tendința actuală s-ar păstra, apoi anul 2005 poate fi unul dintre cei mai buni ani ai Moldovei, în dinamica economiei moldovenești, de după '90 încoace. Pe de altă parte, se pare că trendul actual de creștere economică nu este de durată și puțin probabil ca acest ritm de creștere să fie menținut.

Vom încerca ca în cele ce urmează să fim mai expliciți la cele relatate și să venim cu eventuale prognoze. În primul rînd, trebuie să recunoaștem că creșterea economică în mare parte se datorează unor factori de conjunctură și nu unor politici sănătoase. În al doilea rînd, creșterea economică a fost marcată de o producție agricolă foarte bună, de o explozie a consumului și de un ritm înalt de dezvoltare al sectorului construcțiilor.

Totodată, dacă privim însă îndeaproape factorii creșterii economice din ultima perioadă, observăm că baza nu este nici pe departe solidă. Anul agricol 2004 nu se va repeta, pentru că nu politica agricolă l-a determinat, ci clima favorabilă. Consumul este foarte mare, consum ce este alimentat în mare parte de remitențele celor aflați la munci în străinătate, care ca consecință stimulează importurile, iar construcțiile, dacă e să fim sinceri, s-au relansat tot din banii trimiși de moldoveni.

De fapt, structural, nimic nu s-a schimbat. Agricultura a rămas la fel de înapoiată și de extensivă, sector care este dependent în mare parte de bunăvoința lui Dumnezeu, adică de condițiile meteorologice. În plus, statistica ne spune ca sectorul agricol contribuie cu cca 22% la valoarea anuală a PIB, cu toate că în acest sector este angajată aproape 45% din populația economic activă. Importurile masive se reflectă negativ în deficitul de cont curent (6,7%), iar în ceea ce privește construcțiile, finanțarea lor nu este programatica și de durată, ci sporadică, depinzînd mai mult de piața internațională a muncii.

Asta-i realitatea, iar aici s-ar isca și întrebarea: există o rețetă a creșterii economice sănătoase? Probabil... Moldova are nevoie de o creștere economică anuală constantă de 8-9%, iar principalul motor al creșterii trebuie să fie sectorul terțiar, adică cel al serviciilor. Da, dar statisticile oficiale indică un sector al serviciilor destul de activ (cca 53% din PIB). Cum se explică de fapt slaba prezență a acestora în rețeta creșterii economice?

Serviciile care creează valoare adăugată mare - salariile plătite, impozite și taxe, amortizarea și profiturile aferente producției vîndute - sînt serviciile care pornesc de la o simplă vulcanizare, pînă la cele de asigurări, bancare etc. Însă la noi prin servicii se înțelege intermedieri care nu produc, ci transferă valori din sectorul public către indivizi.

Pe de altă parte, un element îngrijorător legat de creșterea economică este, în pofida ritmului său înalt, dificultatea de a plăti lefurile profesorilor, medicilor, lucrătorilor din sectorul agricol. Iarăși statistica spune că restanțele la plata salariilor sînt estimate la cca 150 milioane lei. Care este explicația?

Haideți să luăm proiectul bugetului de stat pentru 2006. Credem că mecanismul priorităților în acest document nu a fost bine gîndit. Efectele creșterii economice s-au dus mai mult pe salarii sociale decît pe elemente de politică socială, sau să se aloce mai mult din buget pentru investiții. Spre exemplu, cota investițiilor capitale este echivalentul a 5,7% din cheltuielile planificate în acest buget sau 1,3% din PIB-ul pentru 2006. Raționamente politice și electorale au făcut ca o parte importantă a bugetului public să fie canalizată către plăți sociale, specifice unei populații întreținute, asistate.

Ca consecință potențialul economic se devalorizează, iar bugetul public sărăcește. Aceasta înseamnă ca nu va putea să satisfacă cerințele vitale ale economiei și obligațiile internaționale pe care ni le-am asumat, obligații care înseamnă bani, obligații despre care vorbea președintele Voronin la acea ședință de Guvern. Adevărul este că la noi nu funcționează contractul, ca instrument economic, ci relațiile, care de cele mai multe ori capătă aspectele clientelismului politic. Acest tip de relații nu face față pe o piață liberă, deci cei ce s-au îmbogățit de pe urma lor au tot interesul să temporizeze reformele, reforme care ne-ar califica pentru UE și ar pune totodată capăt asistării sociale a unei mari parți a populației.


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]