![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20051206/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri
Curtea Constituțională a validat mandatul de deputat al Victoriei Dobrovolscaia, care a candidat în alegerile parlamentare pe lista Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Dobrovolscaia este al 10-a candidat supleant de pe lista PCRM care a obținut mandat de legislator.
1.2. Acte legislative
1.3. Control parlamentar
Reprezentanții opoziției, care au adresat întrebări și au rostit declarații pe marginea audierii Guvernului, au criticat foarte dur activitatea executivului, apreciind că echipa guvernamentală nu este capabilă să realizeze sarcinile care stau în fața Republicii Moldova la etapa actuală și urmează să demisioneze. Criticile lansate au vizat în principal:
Reprezentanții majorității parlamentare au apreciat în temei pozitiv activitatea Guvernului, dar au cerut mai multă disciplină executorie, modernizare, îndeplinirea în termen a sarcinilor stabilite de actele legislative, gestionarea eficientă a resurselor financiare publice, evitarea adoptării unor decizii ilegale și prezentarea la timp în Parlament a proiectelor de legi.
2.1. Remanieri
Guvernul a propus rechemarea din funcție a Ambasadorului Republicii Moldova în România, Victor Zlacevschi. În perioada 1994-1998 Zlacevschi a fost ales deputat în Parlament pe listele blocului "Edinstvo", iar în perioada 1999-2001 a făcut parte din fracțiunea parlamentară a Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Numirea în funcția de ambasador în România la începutul anului 2004 a fost apreciată contradictoriu, deoarece Zlacevschi nu avea studiile și experiența diplomatică necesare pentru exercitarea funcției de reprezentant în una din țările candidate la UE și care este dispusă să mențină relații speciale cu Republica Moldova.
2.2. Ședințe. Decizii
Strategia "Moldova electronică", adoptată la începutul anului 2005, urmărește ca finalitate crearea sistemelor informaționale capabile să asiste procesele de reformă economică, politică, administrativă și socială a Moldovei. Ea trebuie să fie sincronizată cu realizarea SCERS și a Programului național "Satul Moldovenesc".
2.3. Hotărîri
Anterior proiectul menit să reglementeze domeniul dat a fost criticat de șeful executivului, care a dispus retragerea și perfectarea lui, în scopul excluderii mai multor plăți și stabilirii celor necesare într-un cuantum rezonabil, reieșind din posibilitățile economice ale utilizatorilor serviciilor respective.
3.1. Decrete
Președintele țării l-a decorat pe Valeriu Gurbulea, prim-adjunct al Procurorului General, cu medalia "Meritul Civic". Distincția a fost conferită pentru activitate prodigioasă în organele Procuraturii, merite în asigurarea executării legislației și înalt profesionalism, în legătură cu împlinirea vîrstei de 40 de ani. Anterior Gurbulea a exercitat funcția de Secretar al Consiliului Suprem de Securitate, structură subordonată Președintelui RM.
3.2. Ședințe. Declarații
Participarea la forumul Comunității Opțiunii Democratice (COD)
Participînd la Forumul care s-a desfășurat în Ucraina, Vladimir Voronin a lansat cîteva propuneri referitoare la formatul de colaborare în cadrul organizației. El a apreciat că COD trebuie să stimuleze integrarea regională, să instituie o adunare parlamentară, iar țările-membre să continue preluarea standardelor europene, în perspectiva integrării unor dintre ele în UE.
Declarații controversate
În cadrul unei emisiuni televizate Președintele Moldovei a făcut un șir de afirmații care au generat multiple comentarii în presă și din partea partidelor politice.
Implementarea Programului "SALT"
Președintele țării a convocat conducerea Guvernului și a ministerelor de ramură pentru a examina implementarea Programului "SALT", inițiat de șeful statului în anul 2004. Vladimir Voronin a solicitat detalierea tehnică și metodologică a Programului și a stabilit necesitatea elaborării unor metodologii concrete de aplicare a tehnologilor informaționale în educație, a pregătirii programelor educaționale pe diferite discipline școlare, a creării unor mecanisme de pregătire a profesorilor pentru utilizarea tehnicilor informaționale și predarea informaticii în școli. La ședință a fost discutată și problema stabilirii unor costuri adecvate pentru utilizarea rețelei Internet, elaborării unor standarde tehnice unice pentru dotarea școlilor cu calculatoare și a unui mecanism de asigurare centralizată a deservirii tehnice a echipamentului. De la responsabilii pentru implementare a fost cerută mobilizarea forțelor și asigurarea unui control strict asupra realizării tuturor componentelor Programului.
Atenție sporită protecției sociale
Vladimir Voronin a participat la o videoconferință în problemele protecției sociale a populației, desfășurată cu președinții de raioane și persoanele responsabile din cadrul Guvernului. Șeful statului s-a declarat îngrijorat de situația existentă în sfera protecției sociale a cetățenilor, în special a celor din localitățile rurale și a solicitat reprezentanților administrației publice locale acțiuni operative pentru redresarea stării de lucruri în domeniu. În special, Președintele țării a cerut conducerii raioanelor și localităților rurale "să asigure toți cetățenilor cu agent termic", declarînd că "vor fi dur sancționați conducătorii organelor de administrație publică din teritoriu la depistarea cazurilor în care cetățenii nu dispun de cărbuni sau de lemne pentru perioada rece a anului". Voronin a solicitat de la conducătorii raioanelor efectuarea unei pașaportizări sociale a fiecărei localități, care să includă datele despre toate categoriile de persoane aflate în dificultate: invalizi, șomeri, bătrîni singuratici, copii fără îngrijire. Președintele s-a referit la oportunitatea angajării asistenților sociali pe lîngă primăriile din teritoriu, care să aibă în grijă permanentă situația persoanelor dezavantajate. De notat în context că la aprobarea, în anul 2003, a statelor de personal ale primăriilor (HG Nr.688 din 10.06.2003), funcțiile de asistenți sociali nu au fost prevăzute și acest lucru a fost apreciat negativ de autoritățile locale și cetățenii din localitățile rurale, însă la acea etapă Președintele Republicii și Guvernul urmăreau scopul de a asigura reducerea considerabilă a funcționarilor din administrația publică locală, pentru a diminua efectele negative ale reformei administrativ-teritoriale. Astfel, situația constatată în prezent de șeful statului denotă și faptul că nu toate măsurile întreprinse pentru implementarea reformei administrative au avut un caracter benefic pentru situația socială a localităților.
Reforma administrației publice centrale presupune noi reduceri de personal
Convocînd într-o ședință specială factorii de decizie din cadrul Parlamentului, Guvernului și ai Președinției, Vladimir Voronin a supus unei examinări suplimentare sarcinile și direcțiile de bază ale reformei administrației publice centrale. În cadrul discuțiilor s-a decis ca reforma să se bazeze pe "modelul european", fiind accentuată crearea la prima etapă a Ministerului Administrației Publice Locale responsabil de cooperarea între organele administrației publice locale și centrale. Șeful statului a propus ca rezultatele activității grupului de lucru să servească drept temei pentru definirea principiilor următoarei etape de reducere a personalului organelor administrației publice centrale. De notat în context că la o recentă ședință a Parlamentului, președintele Comisiei pentru administrația publică, ecologie și dezvoltarea teritoriului a invocat necesitatea unei transparențe sporite a procesului de reformă și implicarea organului legislativ în acest domeniu, ca unică autoritate competentă să modice legislația care reglementează activitatea administrației publice centrale și locale. De asemenea, încă la formarea actualului cabinet de miniștri a fost expusă ideea creării unui minister pentru administrația publică, însă ea nu a fost susținută de guvernare, o parte a funcțiilor dezvoltării teritoriului fiind atribuite Agenției pentru dezvoltare regională.
1. Prețurile și inflația
Pe durata perioadei ianuarie-octombrie 2005 prețurile la imobilul locativ în mun. Chișinău au crescut cu cca 30%, aproape dublu față de estimările analiștilor imobiliari care anunțau la început de an scumpiri de 15-20%. Cauzele creșterii au rămas același: transferurile de valută din străinătate continuă să alimenteze cererea pentru imobil, cerere care devansează ritmurile de creștere a ofertei.
Spre exemplu, un apartament cu o odaie evaluat de agențiile imobiliare costa la începutul lunii noiembrie în medie 24,7 mii USD (cu 28% mai mult față de începutul anului), cu două odăi - 35,6 mii USD (+26%), cu trei 43,6 mii USD (+28%) și cu patru - 50,1 mii USD (+21%).
Pe de altă parte, unii experți în domeniu estimează că curînd sectorul imobiliar va intra într-o perioadă amorfă sau la o înghețare a prețurilor odată cu sosirea iernii, însă nu sînt excluse creșteri de preț lente în dependență de dinamica inflației.
Principalii factori care au influențat inflația în 2005:
Prognozele pentru 2006 nu sînt foarte optimiste din cauza:
Rata inflației pentru luna octombrie a fost de 1,5%, iar pentru perioada ianuarie-octombrie rata cumulativa a inflației a înregistrat un nivel de 6,5%.
2. Piața muncii
Pentru perioada ianuarie-octombrie a.c. salariul mediu lunar al unui lucrător din economia națională (întreprinderi cu 20 și mai mulți salariați) a constituit 1265,2 lei (100 USD) și a crescut cu 19% față de perioada similară a anului precedent. În sfera bugetară, salariul mediu a fost de cca 981 lei, iar în sectorul real al economiei - 1 412 lei.
Cele mai mari salarii le-au avut, ca de obicei, angajații sistemului financiar-bancar - 3 177 lei, cei din complexul de energie electrică, termică, apa și gaze - 2 450 lei, lucrătorii din construcții - 2 158 lei, iar angajații din transport și comunicații - 2 144 lei. Cele mai mici salarii le-au primit lucrătorii din agricultura, cu o medie de 807 lei.
3. Sectorul financiar-bancar
Un raport (Transition Report) lansat de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), arată că dintre țările fostei URSS, Moldova și Ucraina sînt predispuse cel mai mult riscului de a combina sistemul bancar slab cu criza macroeconomică.
Experții BERD consideră că în cazul în care ritmul de creștere se va încetini, aceste țări ar putea fi expuse mai puternic unei crize bancare de amploare care în mod tradițional implică decontări masive și, în ultimă instanță, asistență din partea Guvernului. Totuși, volumul mic de credite acordate de bănci și raportat la dimensiunile economiilor, le va ușura guvernelor sarcina de a ajuta băncile în caz de criză financiară.
Spre deosebire de Moldova și Ucraina, instituțiile financiar-bancare din Rusia și Kazahstan își pot crește activele bancare datorită "dolarilor pe petrol" cu care aceste țări, după necesitate, și-ar putea rezolva eventualele probleme.
Experții spun că problema principală a băncilor din regiune este lipsa de transparență și că aproape toate cele 12 țări din CSI au un sistem bancar slab dezvoltat și sînt amenințate de diverse riscuri. Intensificarea controlului bancar prin administrarea rațională și mecanisme de dezvoltare a pieței trebuie să devină o prioritate pentru băncile centrale.
Ca pondere a remitențelor în PIB Moldova este pe locul doi în lume...
Potrivit raportului anual al Băncii Mondiale "Perspective economice globale (Global Economic Prospects - GEP)", Republica Moldova este clasată pe locul doi în lume într-un top mondial cu privire la ponderea remitențelor în PIB, după Tonga, cu o cotă de 27,1%.
Țările pentru care sumele repatriate reprezintă cea mai mare proporție din PIB sunt Tonga (31%), Moldova (27,1%), Lesotho (25,8%), Haiti (24,8%) și Bosnia și Herțegovina (22,5%). Sumele repatriate oficial înregistrate la nivel mondial au depășit 232 miliarde USD în 2005. Autorii raportului sugerează că sumele trimise acasă prin canale informale ar mai putea reprezenta încă cel puțin jumătate din suma oficială estimată.
Pe lîngă creșterea consumului familiilor celor care migrează, fluxul constant de valută al sumelor repatriate poate mări bonitatea unei țări în cazul creditelor externe, se spune în raport. "Sumele repatriate reprezintă un venit cîștigat cu greu care, în majoritatea cazurilor, a fost deja impozitat, de aceea ele nu trebuie să fie impozitate din nou, iar guvernele nu trebuie să le considere ajutor de dezvoltare", consideră economistul șef al Băncii Mondiale Francois Bourguignon.
însă acestea ocolesc afacerile, deocamdată...
Potrivit unui studiu care a avut ca generic "Remitențele lucrătorilor migranți: oportunități de optimizare", elaborat de Organizația Internațională a Muncii și Programul pentru Securitate Alimentară a UE, se arată că doar 1,5-4,8% din banii transferați de cetățenii Moldovei care lucrează în străinătate sînt investiți în afaceri. Peste 70% din remitențe se cheltuiesc pentru necesități curente: achiziționarea de electrocasnice, a îmbrăcămintei, achitarea serviciilor comunale, etc.
Transferurile bănești ale moldovenilor care lucrează peste hotare au crescut de la 7,1% din PIB, în anul 1998, pînă la 27% din PIB, în 2004, și, potrivit surselor oficiale, au constituit peste 700 milioane USD. Numărul migranților care intră în baza de calcul a remitențelor se estimează la cca 570 mii persoane sau 39% din populația aptă de muncă din Moldova.
În baza opiniilor expuse de participanții la dialogul social Guvern-sindicate-patronat, autorii studiului oferă mai multe recomandări pentru atragerea remitențelor în investiții prin: suplimentarea principalelor acte legislative privind migrația cu prevederi care să definească principiile politicii de stat în domeniul remitențelor; stabilirea sectoarelor prioritare ale economiei pentru investirea acestor resurse financiare, inclusiv construcția spațiilor locative; elaborarea sistemului național explicativ și informativ privind posibilitățile de atragere a remitențelor, îmbunătățirea politicii fiscale și a climatului de afaceri în țară.
Lansarea misiunii UE de monitorizare a frontierei moldo-ucrainene
La 30 noiembrie la Odesa Înaltul Reprezentant al UE pentru Politică Externă și de Securitate Comună, Javier Solana, și Comisarul UE pentru Relații Externe și Politica de Vecinătate Europeană, Benita Ferrero-Waldner, au lansat Misiunea UE de asistență la hotarul molo-ucrainean în cadrul unei ceremonii și a unei conferințe de presă la care au participat și miniștrii de Externe ai Republicii Moldova și Ucrainei. Misiunea va avea obiectivul de a preveni activitățile de contrabandă și trafic și fraudele vamale la frontiera moldo-ucraineană, inclusiv pe segmentul transnistrean, și va fi compusă din 69 de experți UE în materie de control vamal și poliție de frontieră și circa 50 de specialiști moldoveni și ucraineni. Aceștia se vor deplasa în cadrul unor grupuri mobile de la un post de frontieră la altul pentru controale inopinate repetate (după trecerea frontierei) a transporturilor și documentelor și vor oferi consultanță și instruire vameșilor moldoveni și ucraineni. Misiunea va avea un mandat de 2 ani, care va putea fi extins, și va costa circa 6 milioane euro. Cartierul general al misiunii se va afla la Odesa, si va avea cinci birouri regionale. Misiunea va lucra în strînsă colaborare cu biroul Reprezentantului Special al UE pentru Moldova, Adriaan Jacobovits de Szeged, care la rîndul său va fi suplimentat cu consultanți în probleme de frontieră la Kiev, Chișinău și Odesa.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, în ajunul lansării Javier Solana a declarat că lansarea misiunii are loc în urma solicitării președinților moldovean și ucrainean care "a demonstrat atașamentul puternic al acestora față de valorile europene" și că misiunea va juca un rol important în a crea premisele pentru soluționarea pașnică a conflictului transnistrean.
Comisarul european Benita Ferrero-Waldner a declarat în cadrul conferinței de presă organizate cu ocazia lansării misiunii de monitorizare că aceasta reprezintă "un indiciu clar al dorinței UE de a avea relații mai strînse cu statele vecine" și că aceasta va duce la "mai multă stabilitate și mai multe posibilități pentru reglementarea conflictului [transnistrean] în viitor", potrivit Infotag.
Boris Tarasiuk, ministrul de Externe al Ucrainei, a afirmat la rîndul său că lansarea misiunii UE va duce la creșterea încrederii nu doar între Ucraina și Moldova, ci și la nivelul întregii comunități europene. Oficialul ucrainean a mai ținut să menționeze că misiunea se înscrie în propunerile președintelui ucrainean Victor Iușcenko de a reglementa conflictul transnistrean prin democratizarea regiunii.
Autoritățile transnistrene nu ar fost prezente la ceremonia de lansare a misiunii, deoarece, potrivit ministrului de Externe a Ucrainei, citat de Infotag, Transnistria nu este parte a acordului trilateral dintre UE, pe de o parte, și Republica Moldova și Ucraina, pe de altă parte. Deși misiunea este în mare parte îndreptată spre controlul transporturilor ilegale din Transnistria, autoritățile transnistrene au susținut lansarea misiunii UE, declarînd că aceasta îi va ajuta să demonstreze că acuzațiile de contrabandă în adresa lor sînt nefondate și prin urmare vor fi eliminate motivele pentru sancțiuni economice împotriva Tiraspolului. Cu toate acestea autoritățile transnistrene au arătat mai multe semne de nervozitate în legătură cu începerea misiunii UE, care se pare va afecta în mod serios activitatea economică a regiunii autoproclamate. Astfel, afirmă publicația Kommersant.ru, în ajunul lansării misiunii UE liderul separatist Igor Smirnov a efectuat o vizită la Kiev unde, sub pretextul unei vizite mondene, a încercat să obțină din partea autorităților ucrainene garanții cu privire la păstrarea status quo-ului după începerea monitorizării internaționale. În paralel, afirmă aceiași publicație, Tiraspolul încearcă să-și înăsprească poziția față de Republica Moldova - Speaker-ul legislativului local Grigori Maracuța a declarat recent că în cel mai curînd timp Transnistria ar putea lua decizia de a refuza să participe la negocierile cu Moldova a statutului regiunii, iar o comisie parlamentară transnistreană a decis să anuleze o serie de acte legislative cu privire la modelele relațiilor juridice dintre Transnistria și Republica Moldova.
Merită a fi menționat că prezența în Ucraina a Comisarului european, Benita Ferrero-Waldner, și a Înaltului Reprezentant al UE pentru Politica Externă și de Securitate Comună, Javier Solana, a fost legată și de un alt eveniment de amploare: Summit-ul UE - Ucraina, primul după "revoluția oranj" din Ucraina de anul trecut. Rezultatele reuniunii - în mod notabil decizia politică a UE de a acorda statut de economie de piață Ucrainei, care îi va deschide acesteia calea spre accederea la Organizația Mondială a Comerțului, l-au făcut pe Tony Blair, Premierul Marii Britanii, prezent și el la reuniune, să afirme că reuniunea a fost cea mai productivă dintre toate și că relațiile dintre UE și Ucraina au trecut la un nivel calitativ nou.
Summit-ul UE-Ucraina a confirmat și încurajat aspirațiile europene ale Ucrainei, ceea ce a întărit certitudinea că Ucraina va fi un partener de încredere al UE în eforturile de soluționare a conflictului transnistrean, inclusiv desfășurarea cu succes a misiunii UE de monitorizare a frontierei. Ucrainei i se atribuie deja meritul mai multor evoluții pozitive în eforturile de reglementare, ca de exemplu, propunerile de soluționare a conflictului transnistrean prin democratizarea regiunii. Rolul de lider regional al Ucrainei devine și mai proeminent după ce, în aceiași zi în care a avut loc Summit-ul UE-Ucraina, la Kiev, liderii mai multor state est-europene din regiunea mărilor Caspică, Baltică și Neagră, inclusiv Președintele Moldovei Vladimir Voronin, au dat curs inițiativei președinților ucrainean și georgian din august curent de a crea o Comunitate a Opțiunii Democratice îndreptată spre promovarea democrației și a valorilor europene în statele regiunii.
Alegeri în "Sovietul Suprem" al Transnistriei
Potrivit agenției oficiale de știri a Transnistriei "Olvia-press", în cursa electorală pentru legislativul local, "Sovietul Suprem", s-au înscris 185 de candidați, care la 11 decembrie vor disputa cele 43 de mandate de "deputat". Alegerile nu vor fi recunoscute nici de Republica Moldova, nici de comunitatea internațională, și nu vor fi monitorizate de observatori internaționali, nici chiar din partea CSI.
Potrivit Olvia-press, care face un tablou sociologic al candidaților, vîrsta medie a acestora este de 47 de ani - ceea ce atestă o "întinerire a corpului de candidați", iar statutul social al acestora este unul "tipic" deja pentru ultimele campanii electorale din Transnistria. Astfel, predomină reprezentanții business-ului mic și mijlociu (30 din 185), urmați de conducătorii unor întreprinderi din sectorul industrial și energetic (24), reprezentanții structurilor oficiale (22) și ai autorităților executive (22, dintre care 14 reprezintă structurile de forță, în special "ministerul apărării" și cel al "securității"). 38 din cei 43 "deputați" actuali vor candida pentru un mandat nou.
"În esență lupta pentru locurile în Sovietul Suprem se va duce între două puteri politice: puterea executivă în persoana blocului pro-prezidențial "Respublica" și mișcarea "Obnovlenie", în spatele căreia, după părerea mai multor observatori, se ascunde umbra firmei "Sherif". Opoziția, cu excepții mici, nu și-a înaintat candidații", scria recent unul din puținele ziare independente transnistrene "Novaia Gazeta". Potrivit mai multor analiști, candidații din partea "Obnovlenie" sînt cei favoriți. Aceștia ar întruchipa o "nouă clasă politică" în Transnistria, care, potrivit unui comentariu publicat pe Regnum.ru și semnat de analistul Vitali Andrievski, ar dori schimbări radicale în viața politică, economică și socială a regiunii transnistrene, ar fi pragmatici și realiști, deschiși lumii înconjurătoare, puțin ideologizați, orientați spre transformări în sfera economică și democratizarea regiunii și mai dispuși să accepte un compromis.
În contextul discuțiilor actuale cu privire la democratizarea regiunii transnistrene, se pare că victoria acestor candidați ar favoriza crearea unor premise interne pentru modernizarea și democratizarea regiunii. Nu poate fi trecut cu vederea însă faptul că lucrul care îi unește atît pe candidații exponenți ai acestei gărzi noi, cît și pe cei a gărzii vechi, pro-smirnoviste, este lupta pentru recunoașterea Transnistriei pe plan internațional și consolidarea "statalității" acesteia.
Republica Moldova - UE
Republica Moldova - Federația Rusă
Republica Moldova - România
Forumul de la Kiev al Comunității Opțiunii Democratice
Forumul Comunității Opțiunii Democratice
Igor Boțan
Republica Moldova a participat la constituirea Comunității Opțiunii Democratice (COD) și a semnat declarația adoptată în finalul Forumului care și-a ținut lucrările pe 2 decembrie la Kiev (Ucraina). Țara noastră, reprezentată de Președintele Republicii, s-a alăturat Ucrainei, Lituaniei, Letoniei, Estoniei, României, Macedoniei, Sloveniei și Georgiei, cele nouă țări convenind la stabilirea cooperării pentru dezvoltare și consolidare a democrației. Declarația semnată prevede colaborarea țărilor semnatare cu instituții și organizații internaționale, reprezentanții guvernelor și ai societății civile în scopul coordonării susținerii noilor democrații. La lucrările forului au participat reprezentanți din 23 de state, susținerea plenară a scopurilor trasate fiind declarată în mod special de către reprezentantul SUA, în persoana adjunctul Secretarului de Stat. Mass-media, politologi ruși și unii reprezentanți ai oficialităților de la Moscova au apreciat constituirea Comunității respective drept o încercare de influențare a politicii Federației Ruse în regiune.
Reacțiile presei ruse față de COD au fost moderate. Cauza rezidă în faptul că inițiatorii Forumului COD, președinții Ucrainei și Georgiei, au avut grijă să invite Rusia să coparticipe. Este problema Rusiei că a refuzat oferta, precum și de ce a procedat în acest mod. Vorba e că liderii revoluțiilor cromatice din Ucraina și Georgia au dezvoltat o inițiativă pe care Rusia n-o poate dezaproba în principiu.
Inițial, ideea "opțiunii democratice", lansată în 1999 de liderii a 9 state a fost preluată și dezvoltată în cadrul unei conferințe ce și-a ținut lucrările la Varșovia în perioada 26-27 iunie. La for au participat membri ai guvernelor din 106 state, inclusiv celor care au constituit la 2 decembrie COD și Rusia. În finalul summit-ului a fost adoptată o Declarație comună referitoare la angajamentul statelor semnatare de a susține principiile democratice și de a-și acorda suportul necesar în acest scop. Principiile Declarației de la Varșovia au fost dezvoltate în baza unui Plan de Acțiuni dezbătut și adoptat în perioada 10-12 noiembrie 2002 la cea de a doua conferință de la Seul a guvernelor semnatare a "opțiunii democratice". Astfel, ideea "opțiunii democratice" a devenit una de referință în cadrul ONU și chiar în procesul de reformare a acestei organizații. Important este și faptul că Planul de la Seul prevedea constituirea forurilor regionale ale "opțiunii democratice".
Implicarea directă a Rusiei în procesul electoral din Ucraina din toamna anului 2004 și susținerea fățișă a republicilor separatiste din Georgia i-a făcut pe liderii celor două state să lanseze la începutul anului 2005, de Crăciun, inițiativa Carpatiană, care pe parcursul anului 2005 a fost dezvoltată, luîndu-se în considerație ideile anterioare, inclusiv cele lansate încă la începutul anilor '90, pînă la instaurarea regimului Lucașenco, de către liderii Frontului Popular din Belarusi de a "stăvili ambițiile imperiale ale Rusiei în regiunea bazinului Mării Baltice", a cooperării în bazinul Mării Negre, GUAM etc., să lanseze ideea instituirii COD, care să formeze un lanț al "opțiunilor democratice" care să unească statele din bazinele celor trei mări. Ideea propriu-zisă a fost lansată la 13 august 2005, în cadrul întîlnirii președinților Saakașvili și Iușcenco de la Borjomi. Ea a fost discutată în cadrul ultimului summit CSI de la Kazani, desfășurat cu două săptămîni mai tărziu, autoritățile ruse fiind nevoite, dacă să nu salute ideea, atunci cel puțin să se abțină de a o critica. Într-adevăr, ce obiecții ar fi putut avea Rusia, semnatară a Declarației "opțiunii democratice" de la Varșovia, împotriva unei inițiative care dezvoltă principiile acesteia.
Dacă examinăm agenda recentului forum COD de la Kiev, putem lesne înțelege de ce Rusia nu a acceptat să participe. Evident, Rusia s-ar fi simțit incomod să semneze o declarație finală în care pe lîngă angajamentele de a respecta normele democratice, drepturile omului, combaterea corupției, crimei organizate, spălării banilor, terorismului și a traficului cu ființe umane etc. figurează și angajamente referitoare la combaterea separatismului, susținerea dezvoltării organizațiilor neguvernamentale, independența mass-media. Aceste angajamente ar veni în contradicție vădită cu politicile promovate de Rusia în vederea subordonării totale a mass-media (ultimul scandal fiind cel de la REN TV), a ONG-urilor (noul proiect de lege criticat de comunitatea internațională, crearea GONG-urilor, precum "Íàűè", "Èäóùèć âìćńòè" etc.), dar mai ales cu susținerea ostentativă a regimurilor separatiste din Moldova și Georgia. Într-adevăr, cum ar fi putut Rusia susține COD, dacă administrația Președintelui Putin, prin oficialii acesteia a lansat proiecte de instituire și finanțare a așa-zisei "Corporații Prorîv" cu filiale în Transnistria, Crimea, Abhazia, Osetia de Sud? Mai mult, administrația Președinției ruse organizează, începînd cu vara anului curent, în mod regulat, foruri de suport a separatismului, menirea cărora este să acrediteze ideea eventualei recunoașteri a acestora.
Inițiatorii COD au specificat din start că forul nu este îndreptat împotriva terțelor state, reprezintînd doar un cadru menit să asigure buna înțelegere a guvernelor și a organizațiilor nonguvernamentale din țările respective, în baza principiilor generale ale ONU și a eventualului suport din partea OSCE, Consiliul Europei, Uniunii Europene. Din acest punct de vedere, pentru Republica Moldova, care și-a asumat obligațiuni față de Consiliului Europei, are un Plan de Acțiuni comun cu UE prezintă interes major doar eventualul suport în soluționarea problemei separatismului transnsitrean, care depinde tocmai de comportamentul Ucrainei. Autoritățile moldovenești mai insistă pe lîngă UE "să încurajeze Ucraina în respectarea protocolului vamal din 2003", care prevede obligativitatea exportului de mărfuri peste frontiera ucraineană doar în baza ștampilelor vamale moldovenești, însă autoritățile ucrainene nu l-a pus în practică până în prezent. Cîdt de eficient ar părea COD dacă Ucraina și-ar onora aceste obligațiuni?
Cît privește cooperarea economică, COD nu poate oferi nimic Republicii Moldova. Președintele Vladimir Voronin a propus "unirea piețelor" statelor COD. În această ordine de idei Președintele ucrainean Victor Iușcemco a invitat statele COD interesate de probleme economice să adere la GUAM, din care Moldova face parte, și reanimarea căruia în primăvara anului curent, tocmai avea menirea să asigure securitatea energetică a statelor membre. De atunci, lucrurile au evoluat de o manieră dezastruoasă. S-a dovedit că Rusia are contracte cu Turkmenistan și Uzbekistan în baza cărora gazul extras de acestea este cumpărat pe mulți ani înainte și exportat exclusiv prin gazoductele rusești. SUA și-a exprimat nemulțumirea în privința unor eventuale posibilități de export a imenselor resurse energetice din Uran spre Europa prin coridorul GUAM. Singurul exportator din GUAM, Azerbaidjanul, care are ieșire la Marea Caspică și hotare cu Iranul, nici nu a dorit să adere la COD, la fel ca și Polonia, care trebuia să devină unul din pilonii de bază a acesteia. Probabil, din considerente de ordin energetic și din dorința de a evita antagonizarea de mai departe a Rusiei, care prin politica sa energetică amenință să falimenteze unele state ale COD. Politica de "monetizarea a relațiilor" cu statele CSI, proclamată de Rusia ar însemna în noua conjunctură dubla pedepsire a "statelor neloiale" pe teritoriul cărora susține separatismul, amenințîndu-le să le ia teritoriile respective, recunoscîndu-le independența, și să le vîndă resurse energetice la "prețuri mondiale".
În sfîrșit, ideea Președintelui Voronin de a institui o Adunare Parlamentară a COD care, deopotrivă cu "unirea piețelor și resurselor umanitare" să constituie o adaptare practică a țărilor noastre în perspectiva unei eventuale intrări în UE, și o modalitate de a identifica o variantă destoinică de dezvoltare în cazul în care această intrare pentru unele țări va fi amînată pentru o perspectivă mai îndelungată", sună destul de vag. Oricum, lucrurile se pot clarifica după preconizatele forumuri regionale ale COD, programate să se desfășoare anul viitor la Vilnus, București și Tbilisi.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |