![]() | Asociația pentru Democrație Participativă | Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md Originalul: /e-journal/20060117/index.shtml |
Activitatea instituțiilor publice
1.1. Numiri
Parlamentul a decis realegerea Alei Popescu în funcția de Președinte al Curții de Conturi și a desemnat o nouă componență a organului suprem de control financiar, în conformitate cu reglementările modificate ale Legii privind Curtea de Conturi, care stabilesc că 3 membri sînt reprezentanți ai majorității parlamentare și 4 membri - reprezentanți ai opoziției parlamentare. În noua componență și-au păstrat mandatele încă doi foști membri ai Curții - Cojocari Gheorghe și Cibotaru Mihai, desemnați de fracțiunea majoritară. Vicepreședinte a Curții este aleasă Elizaveta Foca (desemnată de fracțiunea PPCD), iar în celelalte funcții au fost numiți Anatolie Ghilaș (la propunerea fracțiunii PDM, la momentul numirii - director al oficiului cadastral Chișinău), Andrei Groza (la propunerea fracțiunii PPCD, șef de catedră la Facultatea de drept a ULIM, candidat în alegerile parlamentare din 2005) și Sergiu Guja (la propunerea AMN, în perioada 1999-2000 - membru al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare).
1.2. Acte legislative
1.3. Declarații
Președintele Parlamentului a declarat că în sesiunea de primăvară a Parlamentului va fi elaborată și adoptată "în prima lectură" o nouă lege a audiovizualului, lege care va fi expusă spre dezbateri publice și ulterior expertizată de Consiliul Europei. Menționăm că Programul calendaristic al acțiunilor legislative pentru respectarea obligațiilor și angajamentelor față de Consiliul Europei (adoptat prin Hotărîrea Parlamentului Nr.284 din 11.11.2005) prevede: - definitivarea proiectelor de legi pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului și a Legii privind Compania "Teleradio-Moldova" pînă la finele anului 2005; - expertizarea de către CE a proiectelor respective în perioada ianuarie-martie 2006; - adoptarea legilor respective în perioada iunie-iulie 2006. La 21 decembrie 2005 un grup de deputați reprezentînd fracțiunea PCRM și pe cea a PPCD au înaintat în calitate de inițiativă legislativă proiectul Codului audiovizualului, însă acest document nu a fost dat publicității, deocamdată.
2.1. Numiri
Guvernul a propus numirea doamnei Larisa Miculeț în funcția de Ambasador al Republicii Moldova în Israel, iar la 28 decembrie 2005 Președintele țării a semnat decretul respectiv. Larisa Miculeț are studii juridice superioare. A activat în organele procuraturii începînd cu 1979. Din anul 2001 a exercitat funcția de reprezentant al Moldovei în Inițiativa Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (domeniul combaterii criminalității organizate). În anul 2001 a candidat la funcția de deputat în Parlament pe listele blocului electoral "Alianța Braghiș".
În prezent rămîn vacante funcțiile de ambasador al Republicii Moldova în România și cea de Reprezentant permanent al Republicii Moldova pe lîngă oficiul ONU de la Geneva (Confederația Elvețiană).
2.2. Hotărîri
2.3. Ședințe. Decizii. Declarații
3.1. Decrete
La 22 decembrie 2005 Președintele Republicii Moldova a semnat Decretul privind constituirea Comisiei pentru elaborarea Concepției securității naționale a Republicii Moldova, în fruntea căruia s-a autodesemnat. Din comisie mai fac parte reprezentanți ai Parlamentului și Guvernului, ai instituțiilor științifice și ai societății civile. Concepția securității naționale urmează a fi elaborată pînă la 1 martie 2006 și ulterior trebuie să fie aprobată de Parlament.
Tot prin decret prezidențial a fost constituită o Comisie națională pentru elaborarea Concepției politicii externe a Republicii Moldova, în fruntea căreia se va afla Andrei Stratan, viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Externe și Integrării Europene. În componența comisiei care trebuie să elaboreze Concepția pînă la 1 martie 2006, au intrat responsabili de la Guvern, Parlament, precum și reprezentanții ai acelorași instituții științifice, de învățămînt și ai societății civile care vor trebui să elaboreze Concepția securității naționale.
3.2. Ședințe. Declarații
Conferința anuală de presă
În cadrul unei conferințe de presă consacrate activității în anul 2005, Președintele Moldovei a efectuat trecerea în revistă a principalelor evenimente și a expus poziția sa asupra unor probleme aflate în atenția opiniei publice din țară și de peste hotare. Principalul eveniment de anvergură a anului 2005 pentru Moldova l-a constituit, în opinia lui Vladimir Voronin, semnarea în luna februarie a Planului de acțiuni RM-UE, plan care a imprimat un anumit vector tuturor proceselor ulterioare ce s-a derulat în țara noastră: alegerile parlamentare; formarea unei "noi majorități a partidelor pro-europene în organul legislativ"; conlucrarea activă între putere și opoziție; abordarea "principial nouă" a sarcinilor legate de reglementarea problemei transnistrene.
Vladimir Voronin a mai declarat că autoritățile vor continua procesul de "debirocratizare și liberalizare a economiei", combaterea corupției și economiei tenebre și în calitate de elemente esențiale în acest scop sînt văzute: reforma administrației publice (reducerea aparatului de stat și diminuarea atribuțiilor funcționarilor, "mutarea tuturor ministerelor într-o singură clădire"); trecerea la etapa a doua de implementare a "legii ghilotinei", extinzînd-o și asupra actelor emise de autoritățile locale; promovarea unei legi privind amnistierea capitalului persoanelor juridice; modernizarea funcțiilor Centrului de Combatere a Crimelor Economice și Corupției, astfel ca acesta "să vegheze principiile liberale ale economiei moldovenești" și să exercite supraveghere asupra activității în domeniu a funcționarilor de stat.
În planul politicii externe în calitate de realizări principale au fost remarcate "ameliorarea cardinală" a relațiilor Moldovei cu România și Ucraina, speranța că aceste relații vor evolua și Ucraina va susține plenar autoritățile Moldovei în soluționarea diferendului transnistrean, iar cu România se va reuși semnarea Tratatului de bază și a celui cu privire la frontieră. Referindu-se la relația cu Federația Rusă, Voronin a declarat că speră a se reuși eliminarea "deficitului de sinceritate și depășirea barierei dezinformării, care a fost ridicată în mod artificial de anumite structuri".
Aprecierea activității Guvernului
Participînd la ședința finală a Guvernului din anul 2005 șeful statului a apreciat pozitiv activitatea executivului, deoarece cele mai ambițioase scopuri au fost atinse. Printre aceste scopuri Vladimir Voronin a indicat:
Soluții parțiale în problema livrării gazelor naturale
La 15 ianuarie 2006 șeful statului a convocat o nouă ședință consacrată securității energetice a țării, cu participarea Președintelui Parlamentului, a Prim-ministrului și reprezentanților Guvernului. La ședință Vladimir Voronin a subliniat în special necesitatea unei soluții acceptabile pentru livrarea gazelor naturale în Republica Moldova "bazate pe două poziții: prețul acceptabil și transparența schemei propriu-zise de livrare a gazelor".
A doua zi după ședința respectivă, delegația moldovenească s-a deplasat la Moscova, unde a ajuns la înțelegere cu Compania "Gazprom". Astfel, conform unei înțelegeri temporare, în primul trimestru al anului 2006 gazele naturale rusești vor fi livrate către Moldova la prețul de 110 dolari pentru 1000 metri cubi. Comentînd situația respectivă, Vladimir Voronin a subliniat importanța menținerii unor relații contractuale directe cu "Gazprom", considerînd că "este corect să cumpărăm gaze naturale numai de la acei care le produc".
1. Prețurile și inflația
Rata inflației a constituit în luna decembrie 2005 1,4%, iar cumulativ pentru anul 2005 inflația a fost de 10%, valoare care s-a încadrat și în limitele prognozate de Guvern și BNM. În ultima lună a anului trecut indicele prețului de consum (IPC) la produsele alimentare a crescut cu 2,3%, la produsele nealimentare IPC a crescut cu 1,1%, iar tarifele la utilitățile prestate populației s-au majorat cu 0,4%. Pe parcursul anului 2005 comparativ cu decembrie 2004 IPC la produsele alimentare a crescut cu 8,7%, prețurile la mărfurile nealimentare au crescut în medie cu 14,9%, iar tarifele la servicii s-au majorat cu 6,6%.
Guvernul estimează pentru anul 2006 o inflație de 10%, la același nivel ca și în anul trecut. Datorită influxului puternic de valută străină pe piața internă care are capacități limitate de absorbție, BNM va trebui să-și sterilizeze intervențiile sale pe piața valutară pentru a evita creșterea presiunilor inflaționiste care s-ar propaga prin agregatele monetare aflate în creștere.
De fapt inflația în Moldova în general nu are un caracter monetar, fiind generată în principal de factori nemonetari, iar în 2006 aceștia s-ar putea manifesta prin majorarea prețurilor mondiale la petrol, a unor tarife la serviciile administrativ reglementate, creșterea puterii de cumpărare a populației - influențată de majorarea salariilor, pensiilor și a remitențelor din străinătate.
2. Sistemul financiar-bancar
Activele oficiale de rezervă ale BNM au atins la acest început de an nivelul de 601,02 milioane USD. De regulă, Banca Națională își planifică politica monetar-valutară anuală să mențină rezervele valutare la un nivel acceptabil pentru acoperirea a cel puțin 3 luni de import. Rezervele valutare ale BNM au crescut de peste 2 ori, de la 268,5 milioane USD la sfîrșitul anului 2002 pînă la 601,02 la începutul lui 2006.
Potrivit situației de la sfîrșitul anului 2005, în structura rezervelor de valută convertibilă cea mai mare cota revine disponibilităților și plasărilor la termen - cca 394 milioane USD, dintre care în băncile cu oficiile în străinătate - 289,24 milioane USD, în alte bănci centrale, la BRI și FMI - cca 105 milioane USD. O altă parte din rezervele valutare este ținută sub formă de hîrtii de valoare - 203,4 milioane USD.
Banca Națională a Moldovei mai completează rezervele valutare în mare parte din procurările de valută de pe piața internă, ca urmare a intrărilor masive de valuta străină de peste hotare, dar și din profiturile obținute ca urmare a plasamentelor făcute.
...iar activele sistemului bancar pentru 2005 s-ar putea ușor situa la cca 1,4 miliarde USD
Activele totale ale sistemului bancar din Moldova au crescut cu 26,4% în cele 11 luni ale 2005 raportate la situația de 31 decembrie 2004. Valoarea acestui indicator era la 30 noiembrie 2005 de cca 16,81 miliarde lei (1,31 miliarde USD). Statistica BNM mai arată că la situația din 30 noiembrie 2005 rentabilitatea activelor (RA) pe sistemul bancar constituia 3,31%, iar rentabilitatea capitalului (RC) - 18%.
3. Comerțul extern
Deficitul comercial al Moldovei, după 11 luni ale 2005, este mai mare decît nivelul estimat de Guvern pentru întreg anul și a atins o cifră record pentru ultimii 15 ani - 1055 milioane USD. Valoarea deficitului comercial a depășit cu cca 71 milioane USD volumul total al exporturilor. Biroul Național de Statistică arată că în ianuarie-noiembrie 2005 au fost importate mărfuri în valoare de cca 2,4 miliarde USD, în timp ce exporturile au fost de cca 985 milioane USD.
Guvernul nu reușește deocamdată să întreprindă acțiuni eficiente de natură să descurajeze creșterea deficitului. În 11 luni exporturile au crescut cu 11%, în timp ce importurile s-au majorat într-un ritm galopant, respectiv 30,1%. Creșterea consumului intern, stimulat de remitențele valutare de peste hotare, este una din cauzele creșterii masive a importurilor.
Deficitul comercial al Moldovei în comerțul exterior cu țările CSI este de 308,8 milioane USD, cu țările Uniunii Europene - 369,6 milioane USD, cu țările Europei Centrale și de Est - cca 156 milioane USD, iar cu alte țări - 220,7 milioane USD. Guvernul prognozează pentru anul 2006 o creștere a exporturilor cu 13%, iar a importurilor cu 11%.
Belgia a preluat președinția OSCE pentru 2006
Conflictele înghețate din fosta URSS și crima organizată vor fi prioritățile președinției belgiene a OSCE în 2006, a declarat ministrul belgian de Externe, Karel De Gucht, în cadrul ședinței Consiliului Permanent al OSCE din 12 ianuarie. Ministrul de Gucht și-a exprimat speranța ca anul 2006 va fi unul al "noilor oportunități" în problema conflictelor înghețate și a chemat la reluarea negocierilor în problema transnistreană, potrivit unui comunicat de presă al OSCE. În același timp, publicația electronică Regnum.ru, făcînd referință la un interviu acordat de ministrul de Gucht la 11 ianuarie BBC, l-a citat pe acesta declarînd că există puține șanse ca conflictul transnistrean să fie soluționat în 2006.
De Gucht își va concentra atenția asupra problemei prezenței militare ruse în regiune, dar consideră ineficientă reluarea discuțiilor cu privire la retragerea trupelor și munițiilor ruse din regiune potrivit rezoluțiilor Summit-ului OSCE de la Istanbul din 1999. Potrivit Regnum.ru, ministrul de Gucht a discutat deja problema statutului acestora în regiune cu ministrul rus de Externe, care s-a arătat deschis pentru discuții. În același timp, Gucht a declarat că unul din "factorii care complică situația" este poziția Moldovei, care insistă asupra modelului statului unitar, și s-a arătat înclinat să susțină ideea federalizării Moldovei, mai transmite Regnum.ru cu referință la BBC.
"Sovietul Suprem" de la Tiraspol și-a început activitatea
Evghenii Șevciuk va fi Speaker-ul noului "Soviet Suprem" transnistrean ales în scrutinul din 11 decembrie 2005. Șevciuk, liderul mișcării "Obnovlenie" sprijinită de businessul mare din regiune, a fost ales președinte al nou-alesului legislativ prin votul a 39 din 41 de "deputați" prezenți. Contracandidatul lui Șevciuc și Speaker al celor trei legislaturi anterioare, Grigori Maracuța, și-a retras candidatura în favoarea liderului mișcării care a acumulat cele mai multe voturi și pentru a da o "șansă de a se realiza tinerilor". Reamintim că în alegerile legislative din Transnistria din 11 decembrie 2005, alegeri nerecunoscute de către autoritățile moldovene și comunitatea internațională, mișcarea "Obnovlenie" a acumulat 23 din cele 43 de mandate de deputat în "Sovietul Suprem" de la Tiraspol.
Evghenii Șevciuk are 37 de ani și este considerat un asociat al Firmei "Șerif", cea mai mare corporație privată din Transnistria, al cărui angajat a fost înainte de a fi deputat și vice-speaker în legislativul precedent. Cunoscut ca autor al unui șir de inițiative legislative liberale, mai mulți observatori văd în Șevciuk liderul politic care ar reprezenta o alternativă actualei conduceri transnistrene, iar Președintele Voronin l-a numit candidatura cea mai de perspectivă în negocierile cu Moldova. În același timp, unul din ideologii regimului transnistrean, ofițerul "ministerului securității" de la Tiraspol, Dmitri Soin, a calificat conjunctura politică din actualul "Soviet Suprem" drept una al "consensului și compromisului" dintre principalele forțe politice ale Transnistriei, și care nu a justificat așteptările conducerii de la Chișinău ca noul "parlament" să fie un "focar al opoziției destructive".
Pe de altă parte, la 30 decembrie Premierul moldovean și cel ucrainean au semnat o Declarație comună cu privire la reglementarea tranzitului de mărfuri prin frontiera moldo-ucraineană. Potrivit acesteia, din 25 ianuarie vor intra în vigoare procedurile vamale unificate moldo-ucrainene, potrivit cărora prin frontiera moldo-ucraineană vor putea trece doar mărfurile însoțite de documente cu ștampilele vamale ale Republicii Moldova.
De rînd cu monitorizarea UE a frontierei moldo-ucrainene lansate la 1 decembrie 2005, această măsură ar putea cauza pierderi importante marilor întreprinderi transnistrene, și în special firmei "Șerif", care deține partea cea mai mare din operațiunile de import-export ale regiunii transnistrene. În situația în care existența conflictului nu mai devine avantajoasă pentru astfel de actori importanți, se prea poate ca politicienii care reprezintă interesele acestora să fie într-adevăr mai disponibili pentru identificarea unei soluții pentru conflictul transnistrean.
Republica Moldova - Consiliul Europei
Un raport întocmit de secretariatul CE cu privire la colaborarea în domeniul armonizării legislației moldovenești cu normele comunitare constată un șir de deficiențe și un grad insuficient de transparență, foarte necesar în procesul respectiv. Autoritățile de la Strasbourg sînt îngrijorate în temei de situația independenței sistemului judecătoresc, calificarea magistraților și executarea deciziilor judiciare. Un capitol aparte al îngrijorărilor îl constituie situația din domeniul audiovizualului, transformarea Companiei "Teleradio-Moldova" într-o instituție publică autentică, situația reglementărilor în domeniul libertății conștiinței și religiei. De asemenea, experții europenei nu sînt satisfăcuți de mecanismul avizării proiectelor de acte legislative din domeniile de referință și de lipsa comunicărilor despre luarea în considerație a expertizei internaționale la adoptarea finală a mai multor legi.
Guvernul Republicii Moldova nu a contestat hotărîrea CEDO în dosarul "Șarban contra Moldovei" (emisă cu 3 luni în urmă), fapt care determină intrarea în vigoare a acesteia și executarea ei de către autoritățile de la Chișinău. Anterior Vladimir Șarban a fost eliberat din arest și arest la domiciliu, actualmente fiindu-i stabilită obligația de a nu părăsi localitatea de reședință.
Republica Moldova - Uniunea Europeană
La 3 ianuarie 2006 președinții Moldovei și al Ucrainei au semnat o declarație comună în adresa Uniunii Europene, prin care abordează problema livrării gazelor naturale de către Federația Rusă. Cei doi președinți au calificat acțiunile autorităților rusești ca "făcînd parte dintr-un scenariu de presiune și șantaj energetic, orientat spre subminarea dezvoltării economice a celor două țări", iar prețurile solicitate de "Gazprom" - "stabilite arbitrar". În declarație Uniunea Europeană este chemată să acorde sprijin celor două țări, în atingerea unor scopuri anume:
Menționăm că președinția austriacă a UE a îndemnat deja autoritățile Moldovei "să reia cît mai grabnic negocierile cu Concernul "Gazprom" și să soluționeze problema livrării de gaze naturale din Federația Rusă", fără a declara însă o anumită participare în acest proces a autorităților comunitare.
Republica Moldova a fost inclusă în Sistemul General de Preferințe comerciale a UE (cunoscut sub numele "GSP+"). Acest fapt presupune anularea taxelor vamale și a cotelor de import la un șir de mărfuri provenite din Republica Moldova. În același timp, nu sînt anulate restricțiile și taxele la mai multe produse prioritare fabricate în Moldova, printre acestea fiind vinurile, un șir de produse agricole și conserve.
La preluarea președinției în cadrul UE, autoritățile Austriei au făcut un șir de declarații referitoare la perspectivele dezvoltării comunității, referindu-se tangențial și la situația Moldovei. Austria va acorda o atenție sporită țărilor din zona balcanică care încă nu au acces în UE, dar această țară este una din cele mai sceptice referitor la procesul extinderii, mai mulți austrieci consierînd că o serie din problemele lor, inclusiv șomajul, decurg din aderarea mai multor țări la UE". Președintele Austriei a afirmat în mass-media că "exclude posibilitatea primirii Republicii Moldova, alături de Ucraina și Belarus, în componența Uniunii Europene".
Și ministrul de interne al Franței, Nicolas Sarkozy, referindu-se la perspectiva acceptarea Croației, Macedoniei și Ucrainei, a declarat că "ar trebui să nu se procedeze la nici o nouă extindere a UE atît timp cît nu au fost adoptate noile instituții".
Republica Moldova - Ucraina
Conform unei declarații comune a șefilor de executive de la Chișinău și Kiev, începînd cu 25 ianuarie 2006 tranzitul mărfurilor moldovenești la hotarul moldo-ucrainean va fi efectuat doar în baza specimenelor vamale ale Moldovei. Deciziile necesare în acest sens au fost adoptate cu mult timp în urmă de către Guvernul Moldovei, însă autoritățile ucrainene, deși le recunosc, continuă să admită prin teritoriul său exportul de mărfuri transnistrene, fără acte legale de proveniență și conformitate. Această practică continuă chiar și după începerea monitorizării hotarului moldo-ucrainean de către misiunea specializată a UE. Pentru a asigura implementarea noilor înțelegeri, Guvernul Republicii Moldova trebuie să perfecționeze mecanismul de export și import a producției de către subiecții economici din zona de est a republicii și să modifice deciziile sale anterioare în domeniu:
Responsabili în domeniul energeticii de la Kiev au declarat că pînă la 20 ianuarie 2006 urmează a fi creată o companie mixtă care se va ocupa de livrarea gazelor, inclusiv și în Republica Moldova. Conform celor relatate de oficialul ucrainean, exporturile vor fi asigurate de o întreprindere mixtă creată de societatea ucraineană "Naftogaz" și compania "RosUkrEnergo". Necesitățile țării noastre sînt estimate la cca 3,4 miliarde m3, iar noua întreprindere ar putea asigura livrări în proporție de cca 2,5 miliarde m3, atît din gazul rusesc, cît și cel provenit din țările asiatice (Turkmenistan și Kazahstan).
Moldova în lume
Moldova a fost lipsită de dreptul la vot în Adunarea Generală a ONU, ca urmare a neachitării contribuțiilor financiare în bugetul organizației. Printre cele 20 de țări care nu și-au onorat angajamentele financiare față de ONU se numără Georgia și Tadjikistanul, însă aceste țări și-au reeșalonat datoriile și au păstrat astfel dreptul de vot. Oficiali de la Ministerul de externe și al integrării europene au declarat că pînă la finele lunii ianuarie Moldova va transfera suma restantă (cca 38 mii USD) și va recăpăta astfel dreptul de vot în Adunarea Generală a ONU.
Militari moldoveni în Irak
Cel de-al treilea contingent de militari format din 11 geniști ai Armatei Naționale a Moldovei, a plecat pe 13 ianuarie 2006 în Irak pentru participare la misiunea internațională post-conflict. Militarii moldoveni își exercită serviciul pe bază de contract și au acceptat benevol participarea în misiune. Aceasta presupune deminarea teritoriilor și dezamorsarea obiectelor explozibile.
Quo vadis?..
Igor Boțan
Deși a trecut mai mult de o lună de la desfășurarea alegerilor legislative din Transnistria, eventualul lor impact asupra procesului de soluționare a conflictului separatist rămîne neclar. În primul rînd, chiar unii dintre "părinții fondatori" ai regimului separatist recunosc că în regiune nu există partide politice autentice, ci doar grupuri de interese care acționează după cum le sugerează conjunctura. În al doilea rînd, conjunctura favorabilă sau nefavorabilă soluționării conflictului transnistrean a fost și rămîne a fi determinată preponderent de comportamentul autorităților Rusiei și Ucrainei. Cert este că toate grupurile de interese din noua componență a "sovietului suprem" de la Tiraspol se poziționează drept pro-rusești, lucru absolut firesc, ținînd cont de faptul că însuși regimul separatist a apărut și s-a consolidat ca "cetate asediată", cu suportul militar, politic, diplomatic, economico-financiar direct al Rusiei și din contul "bunăvoinței" Ucrainei, care a permis tranzitul transnistrean comercial, și de altă natură, prin teritoriul său.
Ca urmare a rezultatelor alegerilor, trei grupări, mai mult sau mai puțin consolidate, sînt reprezentate în sovietul suprem al autoproclamatei republici nistrene. Este vorba despre: 1) mișcarea "Obnovlenie" care reprezintă interesele business-ului mare din Transnistria. Liderul oficial al mișcării, Mihail Burla, pretinde că acesta deține 23 din cele 43 de locuri, adică majoritatea absolută; 2) mișcarea "Republica" inspirată de liderul separatist Igor Smirnov, reprezentînd interesele "gărzii vechi" a "părinților fondatori" ai regimului separatist; 3) gruparea neoficială a organelor locale de securitate, susținută de cercurile similare din Rusia, care își caută propria nișă în businessul local, legată de cercurile șoviniste și revanșarde din Federația Rusă, precum "Voința Poporului", condusă de vice-președintele Dumei de Stat, Serghei Baburin.
Victoria reprezentanților pragmatici ai businessului transnistrean și faptul că populația din regiune a pledat pentru "schimbare" nu înseamnă că noua tendință este favorabilă reintegrării Republicii Moldova. Deja s-a consolidat părerea cvasi-unanimă că divergențele dintre cele trei grupări reprezentate în noul Soviet Suprem țin doar de anumite aspecte ale politicilor interne legate de interesele economice din regiune, în timp ce vectorii orientării externe a celor trei grupări sînt convergenți. O dovadă în acest sens este faptul că interesele "clanului Smirnov" sînt reprezentate în toate cele trei mișcări, inclusiv în mișcarea victorioasă "Obnovlenie". În spatele ultimei se află faimoasa firmă "Șerif", iar aceasta îl are la cîrmă pe unul dintre fiii lui Smirnov, care recent a devenit deputat. Evident, nici un clan serios nu-și "ține ouăle într-un singur coș", acest lucru definește și pluralismul transnistrean pe care s-au bazat așa-zisele alegeri democratice din regiune.
Alegerea unuia din liderii "Obnovlenie", Evghenii Șevciuc, în funcția de președinte al sovietului suprem confirmă doar că mișcarea respectivă deține majoritatea absolută în organul respectiv. Funcțiile deținute anterior de Șevciuc în structurile "Șerifului" și în banca comercială Agroprombank care, de asemenea aparține "Șerifului", confirmă faptul că structura respectivă are ambiția de a controla nu numai o parte a vieții economice din regiune, dar și pe cea politică, evident pentru a-și extinde dominația economică. Demonstrația forței și a eficienței propagandistice ale echipei "Șerif" au fost impresionante. Seriozitatea lor a fost demonstrată vara trecută în cadrul așa-zisei inițiative de modificare a constituției transnistrene. Anume Evghenii Șevciuc, care deținea funcția de vice-președinte al Sovietului Suprem, a fost liderul grupului de deputați transnistreni care a obținut votarea în prima lectură a amendamentelor la constituția Transnistriei ce prevedeau trecerea de la regimul prezidențial la unul prezidențial-parlamentar, în care sovietul suprem să aibă pîrghii de control asupra executivului. Tentativa s-a soldat cu acceptarea de către Smirnov a demiterii ministrului justiției Victor Balala, obținînd astfel un moratoriu asupra modificării constituției.
Începerea campaniei electorale pentru alegerea sovietului suprem a scos în evidență, prin intermediul presei locale și a celei din Ucraina și Rusia, dedesubturile inițiativei de "modificare a constituției". Astfel, s-a aflat că fostul ministru transnistrean al justiției, Victor Balala, face partea din gruparea deputaților Dumei de Stat a Rusiei - Serghei Baburin și Victor Alksnis. După demitere, Balala a devenit consilier al deputatului rus Baburin, iar pînă la demitere el a menajat interesele economice ale "patrioților ruși", care își bazează afacerile pe "apărarea drepturilor compatrioților din spațiul CSI". Anume Balala a facilitat implicarea grupării Baburin-Alksnis în calitatea de mediator în afacerea obscură legată de privatizarea la un preț mult sub costul real al Centralei Electrice de la Cuciurgan. În urma acestei afaceri "apărătorii intereselor compatrioților ruși" s-au ales cu profituri de milioane de dolari. Era lesne de presupus că atît cetățenilor din Transnistria, cît și businessului serios, asociat cu Șerif, să nu le convină activitatea apărătorilor declarați ai intereselor lor. A urmat reacția de răspuns a deputaților Baburin și Alksnis care, în toiul "crizei constituționale" din Transnistria, au vizitat regiunea pentru a-și proteja interesele contestate. Eșecul efortului de a-și salva protejatul, Balala, i-a făcut să bată alarma, prezentîndu-și concluziile Dumei de Stat a Rusiei.
Concluziile respective se rezumau la faptul că gruparea "Șerif" și exponenții acesteia în frunte cu vice-președintele sovietului suprem, Evghenii Șevciuc, influențați de cercurile ucrainene, pun în pericol "soarta și statalitatea Transnistriei". Pretențiile deputaților Baburin și Alksnis pot fi înțelese. Ei contau pe sentimente de gratitudine din partea transnistrenilor, dar și pe o remunerare "adecvată" pentru eforturile lor. Într-adevăr, de ce administrația Președintelui Putin își poate permite să "monetizeze" relațiile din spațiul CSI, prin firme intermediare de livrare a gazelor, iar ei n-ar putea să-și "monetizeze" contribuția la "apărarea drepturilor compatrioților" din același spațiu CSI? Doar anume ei, Baburin și Alksnis, au fost cei care: au susținut crearea regimului separatist; l-au convins pe Antiufeev, devenit ulterior șef al securității din regiune, să vină în Transnistria după ce a fost dat în urmărire generală pentru crimele săvîrșite în Letonia; au format principalul grup de lobby transnistrean în Duma de Stat; au convins Duma să adopte în februarie 2005 trei(!) rezoluții cu recomandări pentru Guvernul rus de a sancționa economic Republica Moldova prin interzicerea pătrunderii produselor vegetale, animaliere și vinicole pe piața rusă, să ridice prețurile la gazele naturale livrate Moldovei etc., pe motiv că autoritățile de la Chișinău blochează regimul separatist. Și au reușit, sancțiunile sugerate de Baburin&Alksnis au fost aplicate gradual pe parcursul anului 2005 de către autoritățile Federației Ruse față de Republica Moldova.
Pentru a calma spiritele legate de "modificarea constituției" transnistrene, în perioada respectivă în regiunea separatistă a fost trimis consilierul Președintelui Putin pentru problemele "relațiilor cu compatrioții", Modest Kolerov. S-ar putea să fie o simplă coincidență domeniile de activitate a grupării Baburin&Alksnis și a consilierului Președintelui Putin. Cert este că vizita lui Kolerov la Tiraspol a pus capăt animozităților. El a avut argumente pentru a impune ralierea tuturor grupurilor de interese către Rusia, aceasta pentru a nu admite o eventuală "revoluție oranj" în regiune. Soluția de compromis a fost acceptată de Smirnov, care a trebuit să-l demită pe ministrul Balala în schimbul stopării procedurii de modificare a constituției.
Misiunea lui Kolerov nu s-a oprit aici. Cea mai bună apărare este ofensiva, de aceea, el a mai contribuit la "consolidarea societății civile Transnistrene", devenind fondatorul "Corporației Internaționale Prorîv" (CIP), care, în mod surprinzător, a descoperit filiale în Crimea, Abhazia și Osetia de Sud. De asemenea, Kolerov împreună cu politehnologul Gleb Pavlovski, au inițiat seria de forumuri bazate pe răspîndirea ideii "multiculturalismului", la care urmau să participe reprezentanților regimurilor separatiste, pentru a-și coordona acțiunile îndreptate spre căutarea argumentelor de justificare a legitimității regimurilor respective. Astfel, în 2005 a fost planificată desfășurarea a patru forumuri de acest gen. Cel de al patrulea forum, "Multiculturalismul și dezvoltarea etnonațională" s-a desfășurat în decembrie 2005 la Geneva și a fost dedicat efectelor unei eventuale recunoașteri internaționale a provinciei Kosovo și urmînd să alimenteze speculațiile despre iminenta reacție de răspuns a Rusiei orientată spre recunoașterea regimurilor separatiste din spațiul CSI.
Pentru a răspunde adecvat eforturilor lui Kolerov și a înlătura suspiciunile legate de eventuale intenții de a stabili relații cooperante cu Chișinăul, liderii mișcării "Obnovlenie" au inițiat acțiuni ostentative menite să demonstreze contrariul. Ei au fost cei care în preajma campaniei electorale din regiune au inițiat colectarea a "400 mii" de semnături ai cetățenilor prin care să-i ceară Președintelui rus Vladimir Putin recunoașterea Transnistriei, reușind să adune vreo 70 mii, efort care îi face, totuși, credibili.
Acesta este contextul în care s-au desfășurat alegerile "pluraliste" din Transnistria, pe care doar Ministerul de Externe al Federației Ruse le-a declarat drept democratice. Exact ca în reclama care afirmă: "vă punem la dispoziție vehicule de orice culoare, cu condiția că vor fi negre".
În această situație, autorităților Moldovei nu le rămîne decît să manifeste perseverență și consecvență în promovarea obiectivului propus, fără a ști exact care va fi impactul și cînd se vor produce rezultatele scontate.
Sinteze ale 2005 și incertitudinile financiare majore ale anului 2006
Ion Basiul
Pe de altă parte, consumul intern, coroborat cu aprecierea cursului de schimb, a stimulat importurile. Cu banii rămași din reducerea fiscalității, cu creșterile de salarii și transferurile de peste hotare, moldovenii s-au aruncat cu frenezie în supermarketuri. În consecință, pentru că economia moldovenească nu poate să se adapteze rapid la această cerere imensă, importurile au crescut îngrijorător, adîncind deficitul comercial și de cont curent. Moldova are în 2005 cel mai mare deficit comercial din toți acești ani de tranziție. Statistica arată că pentru cele 11 luni ale anului acesta este de 1055 milioane USD. Este un deficit greu de finanțat, în orice economie. La astfel de nivele, Mexicul, unele țări asiatice, Ungaria, Polonia, toate în ultimii zece ani, au trecut prin crize financiare, marcate de devalorizări masive ale monedei naționale.
Trebuie amintit însă și un alt indicator extrem de important: rata șomajului este în prezent de 7%, un nivel comparabil cu al țărilor cele mai așezate economic. Fie că reducerea fiscalității a scos la suprafață locuri de muncă, fie că, mai ales, plecarea la munci peste hotare a ținut această cifră jos, cert este că șomajul nu "pare" a fi o problemă.
Conform prognozei guvernamentale care a fundamentat bugetul, în 2006 vom avea inflație de 10% și creștere economică de 6,5%. Anul 2006, probabil, o să fie mai bun... Pare a fi o provocare pentru niște potențiale prognoze financiare.
În 2006, poate mai mult decît în anii precedenți, inflația (indicele de variație a prețurilor de consum) va fi ținta-țintelor. În dependență de comportamentul acesteia se vor comporta și ceilalți indicatori macroeconomici, cu impact pentru publicul larg.
Deocamdată se poate spune cu o probabilitate... oficială că rata anuală a inflației va fi în limitele celei din 2005, dar cu șanse mari să iasă din prognoze avînd în vedere creșterea prețurilor la importul de hidrocarburi și agenți energetici. Inflația rămîne indicatorul cu cel mai mare impact în economie.
De fapt BNM, ca orice bancă centrală independentă, ar trebui să admită că inflația anuală pe 2006 se va plasa la marginea superioară a intervalului de variație (+/- 1%) față de ținta stabilită. Astfel, dacă ținta este de 10%, ne putem aștepta de pe-acum că rata inflației la sfîrșitul anului să fie de 11%. Probabil, pînă la urmă inflația se va apropia de ținta propusă de 10%, chiar dacă este posibil să crească semnificativ mai ales în prima parte a anului, dar să atingă valori negative în perioada de vară.
Probabil BNM va practica și în 2006 un regim valutar dirijat mai ales pentru a ține în frîu inflația. Mai mulți experți internaționali prognozează o cădere a dolarului în 2006, iar principala cauză a "căderii" dolarului ar trebui căutată în SUA. Deși dolarul pierde din poziții și valoare pe toate piețele internaționale și naționale, raportul leu/dolar rămîne relativ stabil, chiar cu o mică depreciere a leului în ultima perioadă. Pe plan mondial vor influența cursul performanțele economiei americane și cele ale economiei europene, prețul petrolului, politica BCE și a Rezervei Federale Americane.
Este important de înțeles impactul macroeconomic al evoluțiilor pe piața valutară internațională asupra balanței de plăți a Moldovei. În condițiile cînd majoritatea contractelor de export prevăd prețuri fixate în dolari, iar prețurile de import (cu excepția resurselor energetice) în euro (sau în dependență de euro) avem o situație tot mai dezastruoasă a balanței comerciale. Nu este exclus faptul că și în 2006 vom avea "supraperformanță" la capitolul deficit comercial.
În plus, cursul de schimb va avea impact asupra tuturor familiilor care au datorii în valută. Lumea bancară utilizează termenul efect de avuție și de bilanț. E simplu - cînd cursul leu-euro sau leu-dolar scade (leul se apreciază) plătești mai puțini lei pentru rambursarea împrumutului, deci îți rămîn mai mulți bani în buzunar. De notat ca un leu puternic este pe placul BNM, pentru ca ajută la reducerea inflației după cum spuneam mai sus, dar nu le place exportatorilor și, în final, nici Guvernului, pentru că afectează competitivitatea externă a economiei.
Aici este o altă problemă fierbinte la nivel macroeconomic. BNM i-ar plăcea dobînzi mai mari la depozite în lei, pentru ca economisirea să crească și astfel inflația să scadă. Pe de alta parte, dobînzile mari ar încuraja afluxurile de capital speculativ (care ar mai avea de cîștigat și dintr-o apreciere a leului) ceea ce ar crește cantitatea de bani pe piață și ar da peste cap socotelile BNM și ale guvernului cu inflația.
În același timp, Banca Națională pare a fi interesată de dobînzi mai mici la creditele în lei (nu însă și băncile comerciale), pentru a mări creditarea în monedă națională, deoarece cînd creditele sînt preponderent în lei, BNM poate controla mai ușor, prin intermediul politicii monetare, echilibrele macroeconomice.
Pînă la urmă, sînt greu de estimat șansele ca dobînzile active (la credite) să crească, iar cele pasive (la depozite) să scadă. Mai multe bănci se întrec acum să anunțe scăderi ușoare ale dobînzilor la creditele în lei. Însă măsura este doar parțial o victorie, deoarece acestea, în paralel cu reducerea dobînzilor la credite, au redus dobînzile și la depozite, în special la cele care se întind pe o perioadă de sub un an.
Am intrat în noul an pe muzică clasică de scumpiri - prețul final al gazelor naturale va crește pînă la urmă, respectiv și energia (electrică, termică), transportul în comun cît și alte utilități inevitabil ar putea să se scumpească. Pentru că la capitolul utilități sînt șanse sută la sută ca scumpirile (oficial, ajustările) să fie implementate.
În acest sens nu se va mai putea vorbi de dacă, ci de cînd se vor opera noi scumpiri. Incertitudinea este legată, pe de o parte, de ritmul în care vor crește, iar, de cealaltă parte, de ritmul în care Guvernul va transpune majorarea tarifelor asupra gospodăriilor casnice.
La această ediție au contribuit:
|
Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT" Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei | e-mail: [email protected] |