ADEPT: Asociația pentru Democrație Participativă    Asociația pentru
    Democrație
    Participativă
Versiune pentru tipar din cadrul site-ului www.e-democracy.md
Originalul: /e-journal/20060131/index.shtml


e-journal, an. IV, nr. 66, 16-31 ianuarie 2006

Activitatea instituțiilor publice

Politici economice

Problema transnistreană

Relații externe

Studii, analize, comentarii

Activitatea instituțiilor publice

Guvern

1.1. Numiri

Guvernul a acceptat propunea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene privind numirea domnului Iulian Grigoriță în calitate de Consul general al Moldovei în Germania, cu reședință în orașul Frankfurt pe Main. Anterior Iulian Grigoriță a deținut funcția de secretar II în Ambasada Republicii Moldova din Germania și funcții diplomatice în cadrul aparatului central al MAEIE.

Executivul i-a confirmat pe Valentin Beniuc în postul de rector al Institutului de Relații Internaționale din Moldova și pe Victoria Melnic în postul de rector al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice. Confirmările au fost făcute în baza rezultatelor concursurilor desfășurate de senatele instituțiilor de învățămînt respective. De notat că anterior deputații din fracțiunile parlamentare de opoziție au făcut în adresa Guvernului interpelări referitor la tărăgănarea organizării concursului pentru ocuparea funcției de rector al Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, precum și referitor la deciziile Guvernului prin care era favorizat Institutul de Relații Internaționale din Moldova, fondat și condus anterior de Valentin Beniuc, ex-ministru al educației.

1.2. Hotărîri

Hotărîrea privind aprobarea proiectului de lege pentru modificarea și completarea Legii cu privire la Guvern. Proiectul de lege elaborat de Guvern propune instituirea Ministerului Administrației Publice Locale, în sarcina căruia, conform unor oficiali din Aparatul Guvernului, ar putea intra "coordonarea domeniului administrării publice locale, asigurarea conlucrării eficiente dintre administrația publică centrală și cea locală". Se presupune că noul minister va prelua o parte din funcțiile Agenției pentru Dezvoltare Regională și ale Biroului Național Migrațiune. După adoptarea legii, Guvernul va elabora structura, statele de funcții și regulamentul de activitate ale noului minister.

Mai mulți experți în domeniu consideră că această decizie a executivului este adoptată la sugestia șefului statului fără analize prealabile profunde, fapt care poate crea deficiențe în promovarea și realizarea ei. Astfel, noul minister va avea un domeniu limitat - al administrației publice locale, spre deosebire de structuri similare din alte state, care au în sarcină întreaga administrație publică profesionistă. De asemenea, se pare că proiectul nu a fost coordonat suficient cu Consiliul Europei și organismele specializate ale acestuia, care pot interpreta crearea noului minister drept o nouă încercare de a influența și controla puterea locală.

Despre inoportunitatea proiectului poate vorbi și faptul că recent Guvernul a aprobat Strategia de reformă a administrației publice centrale, care presupune realizarea unor mecanisme de descentralizare, de reorganizare și optimizare a administrației publice centrale. Crearea noului minister nu este prevăzută expres de Strategia reformei și pare să constituie o măsură "paralelă" principiilor și scopurilor stabilite și consultate cu organismele internaționale la elaborarea respectivei strategii.

Pentru a asigura activitatea noului minister ar fi necesară nu numai modificarea Legii cu privire la Guvern, dar și a Legii privind administrația publică Locală, a Legii privind statutul alesului local, a Legii contenciosului administrativ și Legii cu privire la actele normative ale Guvernului și ale altor autorități ale administrației publice centrale și locale (în cazul că actualele oficii teritoriale ale Aparatului Guvernului vor trece în structura noului minister), iar avînd în vedere că se intenționează preluarea unor funcții ce revin altor structuri guvernamentale, va trebui modificată Legea cu privire la migrațiune, precum și revizuite o serie de strategii naționale (SCERS, Programul "Satul Moldovenesc"), pentru a stabili locul și sarcinile noului minister în realizarea lor.

Hotărîrea privind prelungirea termenului de confirmare a cetățeniei Republicii Moldova. Guvernul a modificat hotărîrea sa anterioară nr.959/09.09.2005 cu privire la măsurile de asigurare a confirmării cetățeniei și documentării populației din localitățile din stînga Nistrului (Transnistria), extinzînd termenul aplicării ei pînă la 1 iulie 2006 (anterior termenul era stabilit pînă la 1 ianuarie 2006). Documentul în cauză prevede posibilitatea confirmării cetățeniei Republicii Moldova prin aplicarea ștampilei corespunzătoare în actele de identitate, precum și eliberarea gratuită (o singură dată) a actelor de identitate ale Moldovei pentru persoanele care, la data de 10 septembrie 2005, erau înregistrate în localitățile din stînga Nistrului (Transnistria).

Necesitatea modificării nu este anunțată public, dar se poate presupune că a fost determinată de numărul redus de persoane care s-a adresat pentru perfectarea actelor respective și de perioada inițială prea scurtă acordată de autorități în acest scop.

Hotărîrea privind recunoașterea dreptului de proprietate al Ucrainei. Guvernul Republicii Moldova a aprobat o hotărîre prin care este recunoscut dreptul de proprietate al Ucrainei asupra unor obiecte amplasate pe teritoriul Moldovei (o parte a unui sistem de irigare din sudul Moldovei și a unui apeduct amplasat în raionul Ștefan-Vodă). Decizia respectivă a fost luată în conformitate cu acordul interguvernamental din 11 august 1994 privind recunoașterea reciprocă a drepturilor și reglementarea raporturilor de proprietate. Conform acordului respectiv, fiecare dintre Părți recunoaște dreptul celeilalte, al cetățenilor și persoanelor fizice din țara acesteia la proprietatea asupra întreprinderilor, instituțiilor, organizațiilor și altor obiecte situate pe teritoriul său și care la 1 decembrie 1990 se aflau sub autoritatea organelor conducerii de stat ale celeilalte Părți, precum și a celor care constituie proprietatea unor persoane juridice și fizice.

Moldova a solicitat Ucrainei recunoașterea dreptului de proprietate asupra a mai mult de 140 de obiective și pînă în prezent au fost finalizate actele de recunoaștere a cîtorva fabrici și instituții balneo-climaterice. Recent premierul moldovean și-a exprimat regretul în legătură cu situația la capitolul dat, mai ales referitor la starea fabricilor de vinuri amplasate pe teritoriul Ucrainei, ajunse în stare de faliment. Vasile Tarlev a solicitat expedierea unor noi solicitări autorităților guvernamentale și locale din Ucraina, includerea acestor chestiuni în ordinea de zi a ședinței comisiei mixte moldo-ucrainene pentru colaborare în domeniul comercial-economic. Mass-media oficială nu informează dacă în cadrul recentei sale vizite la Kiev premierul Moldovei a abordat cu șeful cabinetului ucrainean problema recunoașterii proprietății amplasate pe teritoriul statului vecin.

Aviz pozitiv propunerii de modificare a Codului electoral. Guvernul a avizat pozitiv proiectul de lege pentru modificarea Codului electoral, conform căruia, pentru înregistrare, candidații trebuie să prezinte, împreună cu celelalte documente cerute de art. 44 al Codului electoral, și certificatul privind starea sănătății. Comunicatele de presă la această temă nu oferă detalii despre conținutul proiectului înaintat de un grup de deputați din fracțiunea PCRM și acesta nu a fost făcut accesibil publicului, dar se poate spune cu certitudine că afară de momentele tehnice neclare, există și alte impedimente serioase în calea adoptării.

Introducerea prevederii în cauză poate avea mai multe efecte negative, printre cele mai evidente fiind posibilitățile de abuz din partea serviciilor medicale, a organelor electorale, precum și crearea unor premise pentru coruperea acestor instituții de către concurenții de rea credință.

Din perspectivă mai generală, în cazul că reglementarea va fi introdusă și va avea conținut normativ-obligatoriu cu efecte juridice referitoare la înregistrarea candidaților, va apărea problema corespunderii acestui document prevederilor constituționale și internaționale cu privire la drepturile omului. Nu există și garanții suficiente referitoare la protecția morală a persoanei, datele din certificatele medicale putînd ajunge în mass-media sau aflate și utilizate de concurenți.

Hotărîrea privind aprobarea proiectului de lege despre accesul la actele oficiale. Conform proiectului aprobat de Guvern, în Legea privind modul de publicare și intrare în vigoare a actelor oficiale vor fi introduse reglementări care obligă la publicarea acestor documente în Internet, în cel mult 3 zile de la semnare și înregistrare.

De remarcat că necesitatea accesului liber la actele oficiale din baza legislativă a țării este menționată de mai mult timp, însă pînă în prezent încercările de acest gen aveau un caracter neorganizat, neoficial sau presupuneau procurarea unor programe speciale și abonamente costisitoare. Încă în luna septembrie 2005 un grup de deputați din fracțiunea Partidului Democrat din Moldova au înaintat un proiect de lege privind accesul liber prin Internet la actele legislative și normative ale Republicii Moldova, dar acest document nu a fost susținut de majoritatea parlamentară și nici de Guvern, care au preferat să fie elaborat un alt document, pe care Parlamentul ar trebui să-l examineze deja în sesiunea de primăvară. Simpla adoptare a legii nu va avea însă efectul realizării, deoarece ulterior Guvernul (prin intermediul Ministerului Justiției, care ține evidența oficială a legislației), va trebui să asigure plasarea tuturor actelor legislative și normative cu acces liber în Internet, iar acest lucru presupune elaborarea și menținerea unui soft special, a unui personal calificat și bine plătit, a unei pagini web cu acces rapid etc. Nu este exclusă și o anumită rezistență din partea concurenților, în special a editorilor Monitorului Oficial și a organizațiilor care comercializează baze de date juridice cu actualizări, care vor rămîne fără o bună parte a clienților.

Recent în Internet a apărut pagina www.justice.md care oferă posibilitatea consultării legislației Republicii Moldova, dar programul se află la etapa de testare și are foarte multe neajunsuri. Totuși, faptul că problema este în sfîrșit abordată la nivel guvernamental este un lucru îmbucurător, constituind un pas înainte spre asigurarea accesului la informația publică, consolidarea și afirmarea statului de drept.

1.3. Ședințe. Decizii. Declarații

Declarație privind normalizarea situației din regiunea transnistreană

În documentul respectiv, difuzat la 23 ianuarie, executivul reconfirmă onorarea angajamentelor asumate în cadrul acordului la care s-a ajuns la 30 decembrie 2005 între guvernele Republicii Moldova și Ucrainei privind efectuarea unui control eficient la granița moldo-ucraineană. Concomitent, Guvernul informează despre modificarea hotărîrilor sale anterioare cu scopul de a restabili procedurile simplificate de evidență a agenților economici din stînga Nistrului și de acordare a unor facilități la plățile efectuate de aceștia în legătură cu operațiunile de import-export.

În aceeași declarație executivul apelează către participanții la procesul de negocieri și le solicită "să sprijine eforturile Guvernului Moldovei și ale Guvernului Ucrainei pentru realizarea înțelegerilor la care s-a ajuns în efectuarea controlului eficient la granița de stat moldo-ucraineană și în crearea condițiilor favorabile pentru activitatea agenților economici din regiunea transnistreană a Republicii Moldova".

La 25 ianuarie 2006, cînd urma să fie pus în aplicare acordul dintre cele două guverne despre controlul la frontieră, mai întîi autoritățile de la Tiraspol, apoi reprezentanții SUA urmați de oficialități de la Kiev au declarat că înțelegerea stabilită este suspendată pe o perioadă nedeterminată. În numele Guvernului de la Chișinău situația a fost comentată de Ministrul reintegrării Vasile Șova, care a declarat că prevederile documentului semnat la 30 decembrie 2005 "vor continua să fie implementate", dar a menționat și faptul că există "anumite probleme tehnice de implementare a procedurii de export-import în baza specimenelor vamale moldovenești", probleme care urmează a fi discutate la finele lunii ianuarie la o reuniune a experților.

Implementarea propunerilor businessmanilor

În cadrul ședinței convocate de Vasile Tarlev, vicepreședintele Consiliului Economic de pe lîngă Primul-ministru, Iacob Tihman, a declarat că Guvernul a reușit implementarea în acțiuni și acte normative concrete "a aproape jumătate" din propunerile formulate în cadrul business-forumului "Climatul investițional în Moldova". Progresul realizat privește implementarea reformei regulatorii și politica administrării fiscale, Tihman afirmînd că practic a dispărut problema controalelor dese din partea organelor de stat. Oficialitățile guvernamentale au afirmat că alte propuneri ale oamenilor de afaceri vor fi luate în considerație la elaborarea cadrului de cheltuieli pentru anii 2007-2009.


Președinție

Problema reglementării transnistrene

Șeful statului a convocat cîteva ședințe consacrate problemei reglementării transnistrene, la care au participat factorii de decizie din Parlament, Guvern și consilieri prezidențiali.

La una din reuniuni a fost discutată detaliat perspectiva transformării actualei operațiuni de pacificare într-un mecanism de observatori civili și militari sub mandatul OSCE, mai ales că după cum afirmă șeful statului, ideea în cauză este susținută de către Președintele Federației Ruse și de către Președintele Ucrainei.

Vladimir Voronin a cerut Guvernului să ia măsuri pentru trimiterea în regiunea transnistreană a unei misiuni de evaluare a OSCE, care să elaboreze recomandări pentru desfășurarea alegerilor libere și democratice.

Președintele țării a evidențiat importanța introducerii, începînd cu 25 ianuarie 2006, a regimului preferențial pentru agenții economici transnistreni și a reintrării în vigoare a protocolului moldo-ucrainean privind asigurarea cu specimene vamale moldovenești a mărfurilor din Transnistria. În același context, s-a menționat că oamenii de afaceri din Transnistria "trebuie să fie informați bine și corect despre esența inițiativei Chișinăului, astfel încît nici un agent economic să nu perceapă acțiunile comune ale Moldovei și Ucrainei drept blocadă economică". Președintele țării a expus necesitatea includerii unui compartiment special consacrat Transnistriei în proiectul de lege privind amnistierea capitalului (aflat în proces de elaborare).

În contextul acestei ultime declarații a șefului statului, a comentariilor făcute referitor la "oficializarea și legalizarea businessului și proprietății" agenților economici transnistreni care se vor înregistra în organele competente de la Chișinău, nu este pe deplin clară situația aplicării Legii privatizării întreprinderilor din localitățile din stînga Nistrului și din municipiul Bender. Conform acestei legi, adoptate la 14 octombrie 2004, statul garantează doar dreptul de proprietate al participanților la privatizare "asupra obiectivelor privatizate în conformitate cu prevederile prezentei legi și ale altor acte normative ale Republicii Moldova". Privatizarea întreprinderii efectuată cu încălcarea prevederilor legii respective și ale altor acte normative ale Republicii Moldova "este nevalabilă de la data încheierii acordului de privatizare". Respectiv, dacă un agent economic a privatizat o întreprindere din Transnistria fără acordul autorităților de la Chișinău, dreptul de proprietate asupra acestei întreprinderi nu este garantat, caracterul licit al dobîndirii nefiind prezumat.

Parlamentul trebuie să restabilească relațiile cu Rusia

În cadrul tradiționalei recepții oferite pentru șefii misiunilor diplomatice acreditați la Chișinău, Vladimir Voronin a efectuat o trecere în revistă a evenimentelor principale și de perspectivă în domeniul politicii externe a Republicii Moldova.

Șeful statului a menționat că alături de opțiunea europeană care determină dezvoltarea țării "prietenia și parteneriatul strategic cu Rusia determină viitorul țării". El s-a declarat convins de faptul că "Parlamentul va ști să elaboreze o poziție europeană, responsabilă și solidară, care va evidenția profunzimea legăturilor noastre cu Rusia și va stabili direcții suplimentare, pe termen lung, pentru parteneriatul nostru strategic".

Președintele Moldovei a apreciat înalt sprijinul acordat țării de SUA, Ucraina și România, precum și rezultatele colaborării cu Uniunea Europeană în procesul de soluționare a diferendului transnistrean și de implementare a Planului de Acțiuni RM-UE.

Control în distribuirea proprietăților funciare din municipiul Chișinău

Vladimir Voronin i-a convocat pe Procurorul general, președintele Comisiei juridice a Parlamentului și consilierii săi responsabili de securitate și probleme de drept, într-o ședința dedicată respectării legislației în procesul de repartizare a terenurilor de pămînt în municipiul Chișinău. La ședință au fost examinate rezultatele unui raport întocmit recent de Guvern, conform căruia în procesul de repartizare a terenurilor se contată încălcări grave ale legii. Șeful statului s-a referit în mod special la încălcările și abaterile comise de instanțele de judecată cu prilejul examinării unor litigii despre dreptul de proprietatea asupra terenurilor.

La ședință a fost remarcată necesitatea "studierii și revizuirii" practicii judiciare în domeniu, precum și luarea de către Consiliul Superior al Magistraturii a unor măsuri pentru "aplicarea sancțiunilor disciplinare" în privința judecătorilor ce au emis decizii ilegale. De la Procuratura generală s-a cerut "efectuarea unor verificări și soluționarea problemei tragerii la răspundere penală a judecătorilor care au adoptat decizii vădit ilegale".

Noi acțiuni pentru dezvoltarea Chișinăului

În cadrul unei ședințe avînd ca temă perspectivele social-economice ale dezvoltării capitalei, Președintele țării a solicitat mobilizarea eforturilor conducerii Primăriei și a Guvernului la realizarea în anul 2006 a unor proiecte cărora le acordă cea mai mare importanță: restaurarea Catedralei "Nașterea Domnului", a Complexului Memorial al Gloriei Militare, finisarea Gării de Nord, construcția liniei de troleibuze spre Universitatea Agrară, a stației de epurare a apei și a uzinei de prelucrare a deșeurilor, reparația traseului auto spre Aeroportul Internațional Chișinău.

Construcția spațiului locativ

În opinia șefului statului, la momentul actual este necesară elaborarea unei concepții și a unui plan de acțiuni complexe pentru redresarea situației asigurării cu spațiu locativ. Această declarație a fost făcută în cadrul unei întîlniri cu participarea factorilor de decizie din Guvern, Parlament și a conducătorilor autorităților administrației publice de nivelul doi (raioane). Măsurile preconizate urmează să aibă trei direcții de bază: construcția de locuințe din mijloacele statului, construcția prin metoda ipotecară și construcția individuală de locuințe. Pentru aceasta trebuie să fie delimitate clar categoriile de cetățeni care pot beneficia de locuințe de stat (locuințe sociale), de preferințe la procurarea locuințelor prin metoda ipotecară sau de facilități la construcția individuală de spațiu locativ. În context, Vladimir Voronin a cerut elaborarea stringentă a Legii cu privire la locuința socială, care să stabilească clar criteriile și condițiile de oferire pe gratis a spațiului locativ de către stat. Anterior șeful statului a solicitat autorităților municipiului Chișinău și Guvernului să acorde atenție sporită construcției spațiului locativ, astfel ca în anul 2006 în capitală să fie date în exploatare 2000 de locuințe pentru persoanele angajate în sfera bugetară.

Comunicatul oficial despre ședința în cauză nu informează dacă noua strategie are menirea de a substitui documentele adoptate anterior cu referire la problema spațiului locativ sau va constitui încă un plan lansat împreună cu celelalte aprobate anterior (Programul social-economic cu destinație specială în domeniul construcției de locuințe, aprobat prin HG Nr.1148 din 04.11.2005; Programul Național Social "Alocații și credite pentru locuință" pe anii 2003-2008, aprobat prin HG Nr.422 din 08.04.2003; Strategia pieței spațiului locativ și altor bunuri imobiliare, aprobată prin HG Nr.416 din 10.05.99; Concepția locativă națională, aprobată prin HG nr.594 din 05.08.1994 etc.).

Cooperare eficientă cu RAO "EĂS"

Președintele Republicii Moldova a prezidat o ședință consacrată problemelor colaborării și coordonării detaliate a schemei interacțiunii cu RAO "EĂS Rossii" la Centrala Hidroelectrică Moldovenească. Ministrului Industriei și Infrastructurii i s-a propus "să încheie și să perfecteze într-un termen cît mai restrîns negocierile cu proprietarii CHE Moldovenești".

De notat în acest context că anterior Centrala de la Cuciurgan a sistat livrările de curent electric către Compania "Union Fenosa" care asigură cu energie electrică mai mult de jumătate din consumatorii Republicii Moldova. Motivul declarat al sistării l-a constituit refuzul de a accepta majorarea prețului de livrare a energiei electrice de la 3,05 cenți la 4,08 cenți pentru 1 kWh.

Declarația recentă a președintelui RAO "EĂS Rosii" Anatoli Ciubias în legătură cu condamnarea ex-ministrului apărării al RM Valeriu Pasat, conținînd amenințări la adresa Președintelui Moldovei, a provocat reacții dure din partea autorităților de la Chișinău, consilierul prezidențial Marc Tkaciuc și Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene cerînd explicații de la autoritățile ruse. Se poate constata însă că situația de conflict nu a împiedicat negocierile dintre părți referitor la colaborarea în probleme energetice.


Politici economice

1. Sectorul financiar-bancar

2. Sectorul real


Problema transnistreană

La 26-27 ianuarie 2006 la Tiraspol și Chișinău a avut loc o nouă rundă de negocieri în problema transnistreană în formatul "5+2" cu participarea reprezentanților părților moldovenească și transnistreană, ai mediatorilor din partea OSCE, Rusiei și Ucrainei și ai observatorilor din partea UE și SUA. Runda s-a încheiat la 27 ianuarie aproape de miezul nopții prin semnarea unui protocol comun. Acesta stipulează printre altele întreprinderea de către părți a unei serii de măsuri temporare în vederea stabilizării situației din regiunea satului Doroțcaia din zona de securitate. Se preconizează ca pînă la 15 februarie partea transnistreană va asigura accesul liber al țăranilor din satul Doroțcaia la terenurile agricole de peste șoseaua Grigoriopol-Camenca, iar țăranii vor plăti administrației transnistrene o taxă de 0,18 % din valoarea producției recoltate. În plus, postul vamal și de grăniceri instalat de autoritățile transnistrene în regiunea satului Doroțcaia va fi înlocuit printr-un post mixt de milițieni transnistreni și polițiști moldoveni. Alte prevederi ale protocolului comun salută proiectul prezentat de OSCE cu privire la crearea unei misiuni internaționale de evaluare a situației din Transnistria în vederea organizării unor alegeri libere în regiune și constată disponibilitatea părții transnistrene de a continua consultările cu reprezentanții mediatorilor în subiectul transmiterii părții moldovenești a informației cu privire la trupele și armamentul deținute. În protocol se mai stabilește că următoarea rundă de negocieri va avea loc la 27-28 februarie.

Unul din principalele subiecte discutate în cadrul acestei runde de negocieri a fost realizarea declarației comune a prim-miniștrilor ucrainean și moldovean din 30 decembrie 2005 cu privire la unificarea procedurilor vamale la frontiera moldo-ucraineană. În cadrul rundei de negocieri partea ucraineană și-a prezentat oficial decizia de a suspenda măsurile prevăzute în declarația moldo-ucraineană și a propus inițierea din 31 ianuarie 2006 a unor consultări moldo-ucrainene cu participarea experților și a reprezentanților business-ului transnistrean cu privire la aplicarea acestora. Reamintim că potrivit acestei înțelegeri partea ucraineană s-a angajat să permită trecerea din și în regiunea transnistreană doar a mărfurilor însoțite de documente vamale cu ștampilele oficiale ale Republicii Moldova și certificatele de origine eliberate de autoritățile moldovene de resort. În schimb, autoritățile moldovene se angajau să introducă facilități pentru înregistrarea business-ului transnistrean în Republica Moldova. Potrivit autorităților moldovene, aceste măsuri au scopul de a normaliza regimul de trecere a mărfurile destinate pentru import și export peste hotarul moldo-ucrainean și de a preveni activitățile de contrabandă la această frontieră. În același timp, partea transnistreană a calificat aceste măsuri drept o nouă "blocadă economică" din partea Chișinăului, rezervîndu-și dreptul de a se retrage din procesul de negocieri în cazul în care acestea vor fi puse în aplicare. Și Federația Rusă, în persoana reprezentantului la procesul de negocieri, Valeri Nesterușkin, și-a arătat îngrijorarea în legătură cu măsurile prevăzute în declarația moldo-ucraineană, avertizînd că procesul de negocieri nu poate decurge normal în condițiile unor presiuni economice, de forță sau de altă natură. În cele din urmă, la 25 ianuarie, cînd măsurile în cauză trebuiau să fie puse în aplicare, partea ucraineană a declarat că suspendă îndeplinirea acestora pînă la clarificarea "impactului practic" al acestora.

Willian Hill, Șeful Misiunii OSCE în Republica Moldova s-a arătat rezervat față de rezultatele rundei de negocieri. "Discuțiile decurg anevoios. Asupra fiecărui punct fiecare parte are propriul punct de vedere, care se deosebește în mod radical de opinia părții opuse," a declarat Hill jurnaliștilor după încheierea discuțiilor. Potrivit lui Hill, unul din subiectele de discuție cele mai dificile a fost cel legat de organizarea unor alegeri libere și democratice în regiunea transnistreană prevăzute în planul Iușcenco, prezicînd "mari dificultăți" în ceea ce privește organizarea nemijlocită a acestora. În ceea ce privește aplicarea procedurilor vamale unice moldo-ucrainene, Hill a menționat că acestea nu vor dăuna nimănui atît timp cît vor corespunde standardelor internaționale.

Reprezentantul Chișinăului la negocieri, ministrul moldovean al Reintegrării, Vasile Șova, s-a arătat nemulțumit de rezultatele rundei de negocieri și și-a exprimat îngrijorarea în legătură cu faptul că deja la a treia rundă de negocieri în format extins "nu se reușește adoptarea nici unei decizii, toate chestiunile se amînă, se formează comisii și grupuri de lucru care nu oferă rezultate".

Pe de altă parte, reprezentantul Tiraspolului, "ministrul de externe al Transnistriei", Valeri Lițcai, s-a arătat mulțumit de rezultatele rundei de negocieri, în mod special de decizia părții ucrainene de a suspenda aplicarea procedurilor vamale moldo-ucrainene unificate.

Potrivit mai multor observatori de la Chișinău, această rundă de negocieri, de altfel, ca și cele două runde precedente din octombrie și decembrie 2005, s-a soldat practic fără nici un rezultat. Acest lucru a demonstrat încă odată ineficiența actualului format de negocieri, iar prezența în cadrul acestuia a observatorilor din partea UE și SUA pare să nu fie de mare ajutor în condițiile în care părțile se află pe poziții diametral opuse și nu pot să ajungă la soluții de compromis nici chiar în aspecte foarte practice, ca de exemplu reluarea activității Comisiei Unificate de Control.


Relații externe

Republica Moldova - Consiliul Europei

Curtea Europeană pentru Drepturile Omului a emis un nou verdict referitor la sancționarea Moldovei pentru neexecutarea unei decizii referitoare la cetățeanul Serghei Popov, căruia nu i-au fost retrocedate proprietățile imobiliare confiscate în timpul represiilor politice la care a fost supus în anul 1941. Deoarece deciziile instanțelor judecătorești autohtone și cele ale CEDO nu sînt executate de mai mult timp, Popov, în vîrstă de 80 de ani, va primi de la Guvernul Moldovei încă peste 14 mii Euro, executivul fiind obligat să asigure și retrocedarea imobilului în cauză.

Republica Moldova - Uniunea Europeană

Vladimir Voronin a declarat că de îndeplinirea Planului de Acțiuni Republica Moldova - Uniunea Europeană depinde în mare parte realizarea șansei istorice de integrare a Republicii Moldova în comunitatea europeană. În cadrul aceleiași ședințe consacrate implementării Planului de acțiuni RM-UE, ministrul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Andrei Stratan, a calificat anul 2006 drept unul de o importanță crucială pentru implementarea Planului și pentru "obținerea calității de membru asociat sau de țară candidat pentru aderarea la UE". Șeful statului a solicitat factorilor de decizie adoptarea unor poziții ferme și foarte responsabile, de natură să asigure o avansare considerabilă în îndeplinirea integrală a tuturor compartimentelor Planului de Acțiuni, în special la compartimentele care vizează respectarea drepturilor omului a principiilor statului de drept, funcționarea instituțiilor democratice, reiterînd în acest sens necesitatea onorării obligațiunilor asumate de autoritățile moldovenești față de Consiliul Europei, domeniile date fiind cea mai importantă componentă a integrării europene. Președintele Moldovei s-a pronunțat și în favoarea eliminării regimului de vize pentru cetățenii Uniunii Europene care vizitează Republica Moldova, lucru pe care îl sugerează de mai mult reprezentanții fracțiunilor parlamentare de opoziție.

Declarațiile oficialilor moldoveni sînt enunțate în aceeași perioadă cînd Comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn, anunță că "după aderarea țărilor candidate Uniunea Europeană va avea nevoie de timp pentru a îngloba noi state". Oficialul european a comunicat că după aderarea Bulgariei și a României în 2007 și după probabila integrare a Croației, va trece o anumită perioadă pînă ce alte state candidate "vor îndeplini criteriile de admisie".

Președintele Consiliului de Miniștri al UE în probleme energetice, ministrul de economie al Austriei, a declarat că Moldova și Rusia trebuie să revină urgent la masa de negocieri și să încerce să ajungă la o înțelegere durabilă și de perspectivă în problema livrării de gaze naturale. UE nu este satisfăcută de faptul că părțile au semnat un acord de colaborare doar pentru cîteva luni ale anului, ulterior situația putînd fi iarăși destabilizată. În același timp, responsabilii de energetică din cadrul Comisiei Europene declară că UE consideră problema livrării gazelor "o chestiune ce ține de relațiile bilaterale, de aceea își va păstra neutralitatea", fiind în același timp gata să contribuie la determinarea unei soluții reciproc avantajoase. De notat în context că un responsabil al Directoratului general pentru energie și transport a Comisiei Europene, aflat în misiune de evaluare la Chișinău a declarat că Comisia Europeană va elabora un raport special privind situația energetică a Moldovei.

Șeful Misiunii de observatori UE la frontiera moldo-ucraineană a evaluat pozitiv demararea procedurilor de colaborare în domeniu, dar a menționat că pentru a atinge standardele europene în domeniu Moldova și Ucraina au nevoie de 7-10 ani. Reprezentanții structurilor vamale ale Moldovei și Ucrainei au comentat diferit situația creată la frontieră în legătură cu tranzitul mărfurilor transnistrene fără actele și ștampilele vamale ale Moldovei. Reprezentantul Moldovei califică aceste mărfuri drept contrabandă, în timp ce reprezentantul Ucrainei consideră că nu este vorba de trecere ilicită a frontierei, deoarece "toată marfa este verificată la posturile vamale ucrainești".

Republica Moldova - România

În cadrul întîlnirii cu diplomații străini acreditați la București, Președintele României Traina Băsescu a făcut un șir de declarații referitoare la cooperarea cu Republica Moldova. Șeful statului român consideră că UE ar putea aborda problema unei "foi de parcurs" pentru Republica Moldova, similară celei puse la dispoziție statelor din Balcanii de Vest. De asemenea, Băsescu a declarat că anul 2005 a însemnat relansarea relațiilor bilaterale româno-moldovene pornind de la principiul: "o singură națiune în două state distincte" și că "unificarea națiunii române se poate face în interiorul Uniunii Europene". Cu referire la perspectivele anului 2006, Traian Băsescu a evidențiat necesitatea acordării unei atenții sporite regiunii Mării Negre din partea UE și NATO, susținerea proiectului creării unei euroregiuni pontice.

În discursul pe care l-a rostit în fața Adunării Parlamentare a Consiliului Europei Traian Băsescu a afirmat că orientarea europeană a Republicii Moldova este o prioritate a României și că autoritățile statului român s-au angajat să sprijine eforturile Republicii Moldova de a acționa conform standardelor democratice, de a contribui la consolidarea securității regionale. În contextul securității, Președintele României s-a referit la problema transnistreană, care în opinia sa reprezintă "o amenințare directă la adresa integrității teritoriale a Moldovei" și "grevează asupra evoluției firești a statului moldovean".

Ministrul de Externe al României, Mihai Răzvan Ungureanu, a făcut declarații ferme despre iminența introducerii de la 31 decembrie 2006 a regimului de vize pentru cetățenii Republicii Moldova, afirmînd că acesta va fi însă "unul flexibil și relaxat", constituind o premieră între toate statele Uniunii Europene. Ministrul român de externe a precizat că Republica Moldova a devenit o temă importantă de politică internă și externă a României și deoarece începînd cu 2007 România trebuie să devină vecinul din Uniunea Europeană pentru Republica Moldova, este esențial ca țara noastră "să investească încredere politică în România, pentru că aceasta este singura șansă de supraviețuire politică și economică - șansa Republicii Moldova se numește România". Ungureanu a confirmat că există un plan pentru soluționarea problemei transnistrene Ministerul de Externe al României, dar detaliile acestuia rămîn discrete pînă cînd autoritățile de la București vor considera că se impune propunerea lui sau oferirea spre discuție publicului.

Republica Moldova - Federația Rusă

La 19 ianuarie 2005 Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova a trimis Ministerului Afacerilor Externe al Federației Ruse o notă în care este exprimat protestul hotărît în legătură cu manifestările inadmisibile și amenințările directe în adresa Președintelui Republicii Moldova, făcute de Anatoli Ciubais, conducătorul RAO "EĂS Rossii". MAEIE solicită autorităților Federației Ruse explicații în legătură cu acest caz, conform uzanțelor internaționale. Adresarea autorităților moldovenești a rămas deocamdată fără un răspuns direct din partea ministerului rus de externe, însă în comentariul Departamentului de informație și presă al acestui minister, difuzat pe 21 ianuarie 2006, se dau aprecieri deciziei instanței de judecată în cazul fostului ministru al apărării Valeriu Pasat. În comentariu se menționează că procesul judiciar s-a aflat în atenția opiniei publice rusești, iar sentința pronunțată este prea dură.

În cadrul unei conferințe de presă ținute pe 17 ianuarie 2006, Serghei Lavrov, ministrul de externe al Federației Ruse a făcut cîteva declarații referitoare la relațiile cu Republica Moldova. Astfel, Moscova insistă asupra reglementării diferendului transnistrean prin dialog direct între părți și solicită "democratizarea Transnistriei și a Moldovei". Calificînd ca "unilaterală" adoptarea Legii despre prevederile de bază ale statutului juridic special al Transnistriei, șeful diplomației ruse consideră că unele măsuri ale autorităților de la Chișinău duc la tergiversarea reglementării conflictului prin negocieri. Lavrov a reiterat necesitatea readucerii în discuție a "înțelegerilor comune despre federalizarea Moldovei".

Moldova în lume

Republica Moldova a achitat o parte din datoriile pe care le avea față de Organizația Națiunilor Unite și a recăpătat dreptul de vot în Adunarea Parlamentară a ONU. Pînă la finele lunii ianuarie Moldova trebuie să achite și cotizația din acest an. Hotărîrea Guvernului nr.54 din 19 ianuarie 2006 conține date conform cărora, la 1.01.2006, Moldova avea față de ONU datorii în suma de peste 96 mii dolari SUA, plus cotizația pentru anul 2006, care constituie încă 32 mii dolari SUA, sume care urmează a fi transferate integral în bugetul ONU anul curent. Datoriile Republicii Moldova în diverse organizații internaționale sînt estimate la peste 300 milioane de lei (peste 23 milioane dolari SUA).


Studii, analize, comentarii

Pietrele de încercare ale consensului parlamentar
Sergiu Grosu

În cadrul emisiuni televizate difuzate recent pe "Moldova 1", Președintele Parlamentului Marian Lupu declară că parteneriatul politic în Parlament condiționează stabilitatea politică în țară și este unul de durată, deși presupune "cheltuieli suplimentare". Speaker-ul s-a referit în special la cheltuielile financiare legate de translarea în direct la Radio/TV a ședințelor plenare și plasarea pe site-ul Parlamentului a stenogramelor ședințelor publice, fără a dezvălui detalii despre prețul politic real al unor decizii și despre negocierile care au loc la promovarea unor acte legislative. Evident că negocierile au loc permanent, dar s-a menționat deja că "parteneriatul politic" operează în temei atunci cînd se examinează probleme de ordin strategic, general.

Oricum, în 2005, în mare parte, parteneriatul a rezistat sub presiunea solicitărilor "opoziției constructive", deși se crede că partidul de guvernămînt și în special, președintele acestuia, a reușit să nu piardă prea mult din influența și controlul deținut anterior. În acest sens, "opoziția activă" și experți independenți exemplifică:

  1. conducerea Consiliului Superior al Magistraturii și a Curții Supreme de Justiție a rămas neschimbată și mai mulți judecători sau candidați în magistratură spun că nu s-a schimbat nimic în procesul real de promovare a judecătorilor - Președinția rămîne încă instanța care decide;

  2. conducerea Curții de Conturi a rămas neschimbată, iar faptul că opoziția a obținut o funcție de vicepreședinte și majoritatea de membri în Curte nu va avea un efect determinant mai mult timp, deoarece neînțelegerile din cadrul partidelor parlamentare de opoziție, pregătirea și experiența profesională insuficientă a membrilor desemnați de opoziție și secretomania persistentă în cadrul instituțiilor publice guvernamentale constituie factori care împiedică activitatea adecvată a instituției de control financiar suprem;

  3. o parte din considerațiile de mai sus sînt valabile și în cazul Comisiei Electorale Centrale, cu precizările că această instituție nu are pîrghii importante în cadrul sistemului de stat și controlul asupra ei nu poate determina implementarea unor reforme politice cardinale, necesare opoziției;

  4. crearea unei subcomisii parlamentare pentru controlul Serviciului de Informații și Securitate nu va produce efecte importante deoarece împuternicirile respectivei comisii, pe lîngă accesul controlat la informații, se reduc la supravegherea respectării legalității, a drepturilor și libertăților omului, "neadmiterea angajării politice" a SIS, iar acest serviciu întotdeauna a știut să se declare neangajat și la straja valorilor fundamentale.

  5. nu s-a reușit încă promovarea reformelor importante în sfera audiovizualului, al asigurării autonomiei administrației publice locale și cea a activității procuraturii, domeniile în cauză, împreună cu alte cîteva decizii care urmează a fi examinate de Parlament în timpul apropiat, putînd constitui adevărate "pietre de încercare" ale consensului parlamentar.

Ultimele remarci ale "opoziției active" tocmai pun în evidență cîteva din prioritățile activității parlamentare din sesiunea ce va începe în februarie, examinarea cărora la sigur că va suscita interesul general, oferindu-ne posibilitatea să facem concluziile de rigoare asupra viabilității și eficienței consensului politic.

Reforma audiovizualului

În Parlament au fost înregistrate mai multe proiecte de modificare sau substituire a legislației existente în domeniul audiovizualului, mai multe proiecte au fost supuse avizării din partea experților Consiliului Europei, fiind apreciate contradictoriu. Unul din cele mai recente documente (proiectul Codului audiovizualului) a fost semnat la finele anului trecut de reprezentanții fracțiunii majoritare a PCRM și ai fracțiunii PPCD. Poziția celorlalte fracțiuni parlamentare asupra documentului nu este încă cunoscută, dar putem presupune din start că fracțiunea AMN va avea un interes deosebit asupra documentelor în cauză, presupunere valabilă și în cazul fracțiunii PD din Parlament.

De regulă, atunci cînd se vorbește de reforma audiovizualului, sînt menționate în principal instituțiile publice ale mass-media, asupra cărora guvernarea continuă să-și mențină influența sau controlul și care, în perioada dintre campaniile electorale sau chiar în timpul lor, continuă să asigure susținerea propagandistică necesară autorităților.

De această dată însă, împreună cu modificările ce trebuie promovate în reglementarea activității și structura Companiei "Teleradio-Moldova", opoziția va încerca să obțină mai mult - revizuirea Legii audiovizualului, a modului de constituire și activitate a Consiliului Coordonator al Audiovizualului, precum și a reglementărilor specifice de care trebuie să se conducă mass-media electronică. Și dacă în cazul presei scrise piața deja este formată, situația activității posturilor TV și Radio nu este încă deplin clarificată, permanentele conflicte și procese judiciare referitoare la distribuirea frecvențelor și difuzarea emisiunilor demonstrînd acest lucru. A "liberaliza" și "democratiza" plenar domeniul audiovizualului în preajma alegerilor locale generale este un lux pe care guvernarea și-l va putea permite cu greu și numai dacă dispune de resurse suficiente pentru a prelua controlul financiar asupra posturilor private cu rețea națională. Plus la toate, marja negocierilor în materie nu este prea largă, din cauza că problema este în vizorul nu doar a opiniei publice din țară, dar și a organismelor internaționale specializate, majoritatea rezoluțiilor și recomandărilor Consiliului Europei, cele provenind de la Uniunea Europeană insistînd asupra reformei cardinale a audiovizualului și asigurării libertății mass-media.

Codul de legi al educației

Deși a fost anunțată că prioritate națională de șeful statului, care a dispus elaborarea unui pachet de legi în domeniu, reforma în educație și învățămînt întîrzie, iar unele metode aplicate se dovedesc a fi insuficient pregătite sau falimentare (recentul caz de editare și apoi retragere a manualului "Deprinderi de viață" fiind un exemplu). Punerea în discuție a noilor proiecte de legi despre învățămînt a scos la iveală mai multe neajunsuri tehnico-juridice, dar a dat în vileag și intenția promovării în programele de studii a unor obiecte care au constituit anterior mărul discordiei între opoziție și guvernare: studierea limbii și cursul de istorie națională. Exponenții partidului majoritar încearcă substituirea cursului de istorie a românilor printr-un curs de istorie integrată și apelează în acest scop la susținerea instituțiilor europene, însă aceste instituții evită a se expune direct și deschis, recomandînd moratorii pînă la găsirea unui "consens social" asupra problemelor complexe.

Reforma în domeniul educației presupune în primul rînd cadre bine pregătite și resurse financiare considerabile, reprezentanții opoziției încercînd în repetate rînduri să promoveze aceste principale elemente: fracțiunea PPCD și fracțiunea PDM au înaintat proiecte de lege despre statutul personalului didactic, care presupuneau acordarea unor alocați suplimentare, reieșind și din volumul PIB al țării; fracțiunile PPCD, AMN și PD au propus amendamente esențiale la legea bugetului de stat pentru anul 2006, cu scopul majorării surselor acordate domeniului educației; aceleași formațiuni au insistat la majorarea esențială a salariului propus pentru cadrele didactice în Legea despre salariile angajaților din sectorul bugetar, adoptată la finele anului 2005 dar nepromulgată de șeful statului. Realizarea scopurilor incluse în SCERS, Planul de Acțiuni RM-UE, Programul de guvernare pînă în anul 2009 presupun schimbări serioase în sfera învățămîntului și educației, iar promovarea de către grupările din PCRM a unor modificări cu caracter național-ideologic în sfera învățămîntului, în special a predării limbii și istoriei, ar putea să se ciocnească de protestul reprezentanților opoziției, care declarau aceste elemente simboluri intangibile, demne de apărat chiar și pe baricade.

Modificarea Regulamentului Parlamentului și a Legii despre statutul deputatului

Deși nu au fost declarate ca prioritare pentru pachetul de reforme ce fac obiectul consensului politic, modificarea Regulamentului Parlamentului (acordarea de garanții suplimentare pentru opoziție) și a Legii despre statutul deputatului (exercitarea mandatului fără frica de a-și pierde imunitatea pentru motive politice) au intrat în pachetul de documente legate de executarea rezoluțiilor și recomandărilor Consiliului Europei, de aceea, discuțiile asupra lor nu pot fi evitate la nesfîrșit.

Evident că opoziția va dori includerea unor prevederi care îi vor acorda drepturi suplimentare, printre solicitările cele mai importante fiind: obligația examinării în plen a proiectelor înaintate de opoziție; consolidarea controlului parlamentar asupra Guvernului; acordarea funcțiilor de conducere în cadrul unor comisii parlamentare importante (de buget, securitate) și a structurilor de lucru ale Parlamentului (reintroducerea funcțiilor de secretari ai Biroului permanent, controlul asupra distribuirii mijloacelor financiare ș.a.).

Majoritatea parlamentară a demonstrat că poate merge la cedări, însă modul în care decurg ședințele plenare permite să se constate că nu toate schimbările sînt pe placul liderilor PCRM. Aceasta poate presupune că pe viitor nu se va reuși promovarea în ritm sporit a modificărilor, mai ales a celor care se referă la normele regulamentare și sporirea protecției imunității deputaților.

Legea de modificare a Codului electoral, constituirea și finanțarea partidelor politice

Organismele internaționale specializate în materie electorală și misiunile de observatori la alegerile din anul 2005 au recomandat modificări ale legislației și procedurilor electorale aplicate în Republica Moldova. În privința aspectelor tehnice, de îmbunătățire a mecanismelor electorale, un consens parlamentar va fi ușor de găsit. Situația este mai complicată în privința altor recomandări, referitoare la micșorarea pragului electoral pentru candidații independenți, modificarea sistemului electoral, asigurarea reprezentării partidelor regionale în Parlament, reducerea pragului de participare pentru validarea alegerilor. Dar și aici principalele forțe parlamentare au tangențe consacrate în timp - modificarea sistemului electoral nu convine partidelor ai căror lideri concentrează puterea în centru, iar influența regională, cu mici excepții, este slabă.

Modalitatea legală de constituire a partidelor și mișcărilor politice este neschimbată de mai mult timp, încercările anterioare ale PCRM de a promova metode ce permit dominarea partidelor mari au eșuat, iar o nouă lege a partidelor, deși a fost expertizată de CE și a fost adoptată în prima lectură încă în anul 2000, rămîne nefinalizată. Împreună cu examinarea acestei legi, interesul pe care pot să-l manifeste acum forțele politice va fi îndreptat mai mult asupra proiectului Legii privind finanțarea partidelor și a campaniilor electorale, despre care s-a menționat că ar fi în stare să "combată corupția politică". Dar și aici partidele parlamentare vor putea găsi tangențe care să permită adoptarea legii, putînd chiar să introducă beneficii suplimentare pentru partidele parlamentare, în detrimentul celor din afara legislativului.

Reformarea sistemului judecătoresc

Pachetul de documente în domeniu trebuie să asigure garantarea independenței judecătorilor; sporirea eficienței și profesionalismului magistraților; simplificarea procedurilor de judecată; consolidarea executării deciziilor judiciare; revizuirea împuternicirilor procuraturii și efectuarea reformei instituționale a Ministerului Justiției, Curții Supreme de Justiție și a Baroului de avocați. Dar, elaborarea proiectelor respective este pusă în sarcina Guvernului și a grupurilor de lucru create de executiv și acest lucru înseamnă într-o oarecare măsură că reformarea este pusă în sarcina celor care nu doresc prea mult această reformare. S-a văzut deja că efectuarea unor modificări cosmetice referitoare la principiile de formare a Consiliului Superior al Magistraturii, de numire și promovare a judecătorilor, nu are un efect rapid și benefic, o atare reformă nu pătrunde adînc și nu modifică mentalitatea.

Este puțin probabil că majoritatea aflată la guvernare va ceda prea mult din influența pe care o are asupra sistemului judiciar și al procuraturii, iar opoziția nu va putea asigura promovarea (și mai ales realizarea) unor modificări esențiale, din cauze obiective - lipsa de resurse financiare, tehnice și umane adecvate necesităților sistemului. Această considerație se confirmă prin recentele evenimente, cînd fracțiunile parlamentare de opoziție au încercat majorarea sumelor alocate în bugetul 2006 pentru necesitățile justiției sau majorarea salariilor pentru judecători și procurori în Legea despre salariile bugetarilor, în ambele cazuri fără succes.

S-ar putea presupune că anumite modificări vor fi efectuate, însă efectul lor se va resimți după o perioadă mai îndelungată de timp. Cu un grad foarte mare de probabilitate se poate afirma însă că opoziția nu va obține reformarea esențială a Procuraturii și nici într-un caz controlul real asupra acestui organ, deoarece instituția respectivă rămîne o pîrghie extrem de importantă, inclusiv în cadrul luptelor politice și economice.

Legile privind administrația publică și autonomia locală

Susținerea administrației publice locale face parte din categoria problemelor principiale abordate în cadrul consensului politic. Autonomia reală a administrației publice locale, descentralizarea serviciilor și a finanțelor publice este recomandată de Consiliul Europei, constituind și o necesitate obiectivă în procesul de raliere la standardele comunitare internaționale. De notat că Legea cu privire la administrația publică și Legea cu privire la finanțele publice locale au fost anterior avizate de experții CE și la general, conțin prevederile necesare pentru asigurarea autonomiei locale.

Principalele probleme în domeniu sînt legate de restabilirea raioanelor în calitate de structuri teritoriale mici și puțin eficiente, statutul municipiului Chișinău și imposibilitatea comunităților locale de a acumula integral resursele financiare necesare activității și dezvoltării independente. Respectiv, principalele discuții se vor purta anume asupra acestor chestiuni și puțin probabil că majoritatea parlamentară va accepta ideea unei noi regionalizări, mai ales că actualmente deține controlul politic, administrativ dar și financiar în toate consiliile raionale. Referitor la municipiul Chișinău vor fi dezbătute principiile de constituire și activitate a autorităților municipale, principiile de distribuire a surselor financiare acumulate, dar nu sînt excluse și proiecte noi, care să stabilească separarea mai clară a municipiului pe sectoare, cu primării sau preturi autonome financiar și conduse de funcționari aleși de locuitori.

Alegerile locale generale care trebuie să aibă loc în anul 2007 vor constitui "firul roșu" ce va trece prin toate documentele și dezbaterile la tema dată și în acest context "principiile și experiența europeană" pot trece pe planul doi.

Legea despre cultele religioase

La 22 decembrie 2005 deputații au adoptat în prima lectură un proiect de lege despre cultele religioase și părțile lor componente (înregistrat în calitate de inițiativă legislativă cu numai o săptămînă înainte - la 15 decembrie 2005). Faptul că proiectul a fost adoptat în regim de urgență, fără expertize internaționale și dezbateri publice permite să se creadă că promovarea lui a fost determinată de circumstanțe subiective. De notat că anterior Președintele țării (la ședința Parlamentului din 18.07.2005) a declarat că legislativul va adopta o lege cu privire la libertatea conștiinței și asociațiile religioase, anume un asemenea proiect fiind expertizat de CE și înaintat de Guvern în anul 2004.

Examinarea în grabă la finele anului 2005 a unui nou proiect își poate avea explicația în dorința de a evita noi apostrofări și condamnări din partea Consiliului Europei și a Curții Europene a Drepturilor Omului, deoarece anterior, în legătură cu soluționarea cazului Mitropoliei Basarabiei, instanțele europene au cerut și revizuirea legislației despre cultele religioase, iar autoritățile Moldovei au tărăgănat această decizie.

Contradicțiile la tema dată sînt deosebit de interesante din cauza că reprezentanții majorității parlamentare mențin relații strînse cu Mitropolia Moldovei, iar cei ai fracțiunii PPCD sînt principalii susținători ai Mitropoliei Basarabiei. Pe de altă parte, se pare că ambele mitropolii ar avea obiecții la mai multe din recomandările Consiliului Europei privind liberalizarea procedurii de înregistrare a cultelor, instituționalizarea juridică a părților componente ale cultelor, a proprietății acestora ș.a. Pe această pistă de interes comun legea poate fi adoptată și în lectură finală, dar reacția CE ar putea fi una negativă, mai ales că experții europeni s-au expus în repetate rînduri asupra necesității coordonării normelor legislative în domeniu cu cele comunitare.

În pachetul de acte legislative care urmează a fi examinat de parlamentari în sesiunea de primăvară 2006 vor figura și alte proiecte care vor pune la încercare parteneriatul politic stabilit în 2005. Spre exemplu, eventuala examinare a proiectului de lege cu privire la instituirea garanțiilor suplimentare pentru șeful statului, ideea căruia deja a stîrnit reacții controversate în mediul politic și al mass-media.

Destule semne de întrebare poate ridica proiectul despre amnistierea capitalului, încheierea elaborării căruia a fost anunțată de șeful statului la finele anului trecut și declarată drept "etapă esențială în stabilirea relațiilor dintre business și putere". Deoarece șeful statului s-a referit la faptul că amnistia va viza numai capitalul persoanelor juridice, este de așteptat ca opoziția să condiționeze susținerea documentului respectiv de adoptarea în pachet a unei legi privind declararea și controlul averilor, despre excluderea conflictelor de interese inerente. Ideea în cauză va fi valabilă în cazul cînd aplicarea respectivei legi nu va afecta relațiile din cadrul propriilor partide, cum se întîmplă astăzi în unele țări.

Concluzionînd asupra celor de mai sus, se poate afirma că de priceperea și abilitatea liderilor opoziției constructive pe de o parte și de mobilitatea echipei prezidențiale pe de altă parte depinde în cea mai mare măsură păstrarea consensului și evoluția evenimentelor politice din Moldova și în timpul cel mai apropiat vom avea ocazia să constatăm dacă eventualele obstacole cauzate de "pietrele de încercare" au fost înlăturate sau măcar ocolite.


Vinurile moldovenești - între realitate și statistici
Iurie Gotișan

Industria vinicolă din Republica Moldova este prin tradiție cel mai puternic sector al economiei naționale, și indiscutabil este ramura cu care țara și-a obținut un renume internațional. Vinul a fost, chiar și în perioada de tranziție de la economia de comandă la o economie de piață, unul dintre foarte puținele produse moldovenești care au înregistrat și înregistrează de fapt o balanță comercială excedentară, exportul vinului reprezentînd peste 30% din valoarea totală a exporturilor moldovenești. Suprafața plantațiilor viticole din Moldova este evaluată la cca 150 mii ha, dintre care 45 mii hectare constituie plantațiile din gospodăriile auxiliare. Acestea ocupă 6% din suprafața terenurilor agricole și asigură cca 35% din valoarea producției obținute în sectorul agroindustrial.

Exportul vinului din Moldova a înregistrat pe parcursul ultimilor ani o creștere de 24%, în timp ce creșterea exportului mondial al vinului constituie cca 8% anual. Mai mult ca atît, statistica mai spune că Moldova ocupă locul 11 în topul celor mai mari exportatori de vinuri din lume, iar ponderea vinurilor moldovenești în exportul mondial de vinuri este de 1,2%. Actualmente, fabricarea produselor vitivinicole este o ramură care asigură securitatea economică a țării și mijloace financiare pentru acumularea veniturilor la bugetul de stat. Potrivit statisticilor preliminare exporturile vinicole au înregistrat în 2005 o creștere cca 14%.

Spre deosebire de alte țări, mari producători de struguri și vinuri, Moldova comercializează pe piața internă doar 10-11% din volumul total destinat comercializării vinurilor, cea mai mare parte fiind destinată exportului. Pe de altă parte, trebuie să fim conștienți de faptul că promovarea exportului se face dificilă din cauza mai multor bariere tarifare, a unor măsuri protecționiste ce poartă de multe ori un caracter netarifar aplicate la import, sau cantitățile relativ mici de vinuri de calitate superioară competitive pe piețele de desfacere.

Piața-țintă, ca de altfel și cea mai atractivă pentru exportul vinurilor moldovenești, rămîne a fi Federația Rusă cu o cotă de cca 70% din export. De fapt, această structură a exporturilor vădește o pronunțată dependență unilaterală față de piața din Rusia, făcînd ca aceasta din urmă, pe alocuri destul de frecvent, să ia atitudini destul de ostile dictînd de una singură regulile pieței. Este cazul să ne amintim și despre pretinsele "sancțiuni economice" ale autorităților rusești cu privire la importurile de vin din Moldova, care pînă la urmă au pus în evidență importanța capitalului rusesc în întreprinderile vinicole moldovenești.

Deși Moldova rămîne cel mai mare furnizor pe piața rusească de vin, vinurile moldovenești au pierdut din cota de piață de la 57% în 1999 la 45% în 2004. Constrîngerile legate de aprovizionare cu materie primă, probabil că ar fi o cauză; în 2002-2003, Moldova a importat vin neambalat din România în volum echivalent cu 10% din exporturile sale către Rusia. În același timp, problemele sînt și mai profunde: piața rusească este supusă unor transformări radicale, în ceea ce privește structura cererii, preferințele consumătorilor și reacțiile concurenților. Probabil că consumatorii ruși sînt tentați să încerce ceva diferit, exact ce ar putea oferi producătorii de vin cu gusturi din "Lumea nouă" cum ar fi cei din Chile sau Argentina.

Pe de altă parte, exportul către UE are o pondere foarte mică de doar 0,7% din valoarea totală a exportului de vinuri din Moldova. Volumul pieței unice pentru importul produselor vinicole și apropierea geografică a acestei piețe, ar face din ea un spațiu important de desfacere a vinului din Moldova. În plus, dacă Moldovei i se va acorda un regim preferențial de comerț asimetric cu UE, regim care ar elimina mai multe bariere tarifare la accesul pe această piață, apoi aceasta ar schimba radical situația.

Analiza practicilor țărilor din regiune demonstrează că regimul preferențial de comerț cu UE se manifestă prin acordarea cotelor, în limita cărora nu se aplică taxe vamale. Spre exemplu, pentru România a fost stabilită cota de 300 mii hectolitri, iar pentru Bulgaria - 681,8 hectolitri. Dacă Republica Moldova ar beneficia de aceleași facilități, exportul vinurilor moldovenești pe piața UE ar putea creste exponențial. Pentru comparație, în anul 2004 Republica Moldova a exportat 42,3 mii hectolitri de vinuri pe piața UE, cantitate ce constituie doar 14,1% din cota de care a beneficiat România. Dacă Moldova ar beneficia de o cotă similară, exportul vinurilor moldovenești pe piața UE ar putea creste de 7 ori în cazul utilizării complete a cotei de 300 mii hectolitri. Este absolut real de acoperit aceste cote, dat fiind faptul că Moldova este calificată ca un exportator mai important pe plan mondial decît România și Bulgaria.

O piață, care este puțin valorificată însă extrem de importantă pentru vinurile moldovenești, este cea din România. Intrarea acesteia din urmă în Uniunea Europeană nu este cel mai fericit eveniment pentru producătorii vinicoli români. Prețurile se află în plin proces de creștere, pentru a se alinia la cele din UE, iar poziția privilegiată a exportatorilor vinicoli, probabil, va dispărea încet, dar sigur. Costurile de operare ale multor companii vinicole care acum funcționează în România vor fi net superioare celor din Moldova, iar exportatorii moldoveni - în cazul în care vor beneficia de un regim special în relațiile comerciale cu România din momentul ce aceasta va fi deja în UE - vor avea numai de cîștigat. Pe de altă parte, aderarea României la UE va face din aceasta o piață strategică și în același timp o cale sigură a vinurilor moldovenești spre Occident.

Potrivit statisticilor oficiale, anual românii consumă cca 37 litri de vin pe cap de locuitor. Pentru 2005 valoarea exportului de vin moldovenesc pe piața românească se estimează la peste 1,2 milioane USD. Mai mulți experți din România sînt de părerea că avantajele pieței proprii se vor diminua în următorii ani, deoarece vinarii români au cheltuieli mari pentru a respecta cerințele europenilor, lucru care se reflectă preponderent în prețuri. Nefiind obligați la astfel de cheltuieli, moldovenii vor putea miza tot mai mult pe prețuri mai mici pentru a-i tenta pe consumatorii români. În timp, probabil aceștia ar putea aprecia tot mai mult aroma vinului de peste Prut. Prețurile diferă și acum pe cele două maluri ale Prutului, însă ecartul se va accentua, pe măsură ce data aderării României la UE se apropie.

Despre vinuri în cifre


La această ediție au contribuit:


Copyright © 2001-2015 Asociația pentru Democrație Participativă "ADEPT"
Reproducerea materialelor se permite doar cu menționarea obligatorie a sursei
   e-mail: [email protected]